Category: Revista BM

  • Statistic, stăm mai bine în clasamentele UE datorită stabilităţii cursului valutar

    La finalul lunii martie, Eurostat, Institutul de Statistică al Uniunii Europene, a prezentat raportul legat de evoluţia ţărilor membre ale UE în funcţie de indicatorul PIB per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare.

    România se afla pe locul 18 în UE, cu un PIB per capita de 79% din media UE, faţă de 78% din media UE în 2023.

    Cu acest indicator statistic, România este peste Grecia, Croaţia, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria şi se află la egalitate cu Polonia şi Estonia, considerată cea mai digitalizată ţară a Europei.

    Pe primele locuri la PIB per capita în PPP se află Luxemburg, care are 141% peste media UE, Irlanda, cu 111% peste media UE, Olanda, cu 35% peste media UE, şi Danemarca, cu 28% peste media UE.

    Germania, cea mai puternică ţară a Europei, se situează la 15% peste media UE. PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare înseamnă o împărţire a PIB-ului nominal al unei ţări la numărul de locuitori, iar rezultatul este ajustat cu un anumit nivel al preţurilor.

    Când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007, eram la jumătate faţă de media Uniunii Europene.

    În ultimii ani, când am recuperat teren depăşind Ungaria şi ajungând la acelaşi nivel cu Polonia, am fost ajutaţi de creşterea nominală a PIB şi de stabilitatea incredibilă a cursului valutar leu/euro. În ultimii cinci ani, PIB-ul a crescut în valoare nominală în lei cu 65%, de la 1.066 de miliarde de lei la 1.766 de miliarde de lei (355 mld. euro) anul trecut, în timp ce cursul valutar leu/euro a crescut, în acelaşi interval, cu numai 4%, de la 4,77 lei/euro la 4,97 lei/euro la finalul anului trecut.

    Să ai o creştere în euro a PIB de 61% în cinci ani este un lucru remarcabil. Numai Mugur Isărescu ştie cum ţine cursul valutar leu/euro stabil. Creşterea PIB, adică a valorii adăugate aduse în economie de companii şi de administraţia publică, a permis şi creşterea salariilor, cel puţin a salariului mediu, care a crescut cu 70%. Indicatorul PIB per capita la PPP este doar un indicator statistic şi nu reflectă nivelul de dezvoltare al unei ţări. Nu reflectă nivelul de educaţie, cultură, administraţie al ţării respective, nu reflectă calitatea vieţii.

    De asemenea, fiind un indicator statistic, unii pot sta mai bine, peste media naţională, alţii pot sta sub media naţională.

    Spre exemplu, conform Eurostat, zona Bucureşti-Ilfov era în 2023 la un PIB/capita de 190% din media UE.

    Regiunea Nord-Est din România se află la jumătate din media UE, regiunea de Vest fiind la 78% din media UE, în timp ce regiunea Nord-Vest era la 71%, iar sudul şi estul ţării se află la 60–61% din media UE. La nivel european, Bucureştiul, care se află la 190% din media UE, este aproape de Praga, care are 193% din media UE, depăşeşte Budapesta, care are 168%, şi Viena, care are 138%. Pentru cineva care nu lucrează cu date statistice, în nicio situaţie Bucureştiul nu ar fi peste Budapesta sau Viena. Datele statistice sunt reci, seci – sunt doar o împărţire a unor indicatori. Deşi multă lume nu crede, preţurile în România sunt mici, sub media UE, într-un coş de consum mai amplu care include alimentele, serviciile, transportul, preţul apartamentelor etc. Pentru un străin care vine în România, care stă câteva zile în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, ceea ce găseşte aici este mult mai bine decât la el în ţară şi devine, dintr-odată, surprins de situaţia economică a României – cel puţin cea din oraşele mari. Sunt foarte mulţi români care lucrează în afară şi care constată că se trăieşte mai bine în România decât acolo unde muncesc şi locuiesc în oraşele europene.

    O parte dintre ei chiar decid să se întoarcă. Un indicator la care se uită este legat de preţul apartamentelor/caselor, care în România este încă jos. În Europa de Vest, foarte greu reuşeşti să-ţi cumperi o locuinţă, mai ales în oraşele europene cunoscute.

    În Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov poţi să găseşti o locuinţă rezonabilă, cu mult sub preţurile din Vest. Când mergi la muncă în afară sau chiar să te stabileşti acolo, chiria unei locuinţe sau o rată la bancă pentru un credit imobiliar îţi consumă o mare parte din salariul lunar. Iar în final s-ar putea să nu-ţi mai rămână mare lucru după toate cheltuielile pe care le ai. Dar, ca să fim corecţi, creşterea PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare are o parte reală datorită creşterii salariilor în valoare nominală, datorită creşterii PIB-ului în valoare nominală, în lei, şi stabilităţii cursului valutar leu/euro. Dacă mai prindem încă un deceniu de creştere a PIB în valoare nominală şi o stabilitate a cursului valutar leu/euro, vom ajunge, statistic, la media UE. Până când vom ajunge la nivelul şi condiţiile din Europa de Vest, măcar să semnalizăm că, statistic, stăm mai bine.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Nu cumva ar avea doamnele mai multă nevoie de susţinere prin „triburile de gen”?

    Doar ce s-a încheiat luna martie, în care a avut loc Gala Women in Power, dedicată celor mai puternice femei de afaceri de pe plan local, iar în paginile revistei veţi putea vedea un „rezumat” al acestui eveniment, al cărui concept s-a legat de La vie en rose. Şi nu pentru a pune pe tapet feminitatea ca slăbiciune, pentru că – dimpotrivă – aceasta este un atu al doamnelor care folosesc mănuşa de catifea în stilul lor de leadership. În cadrul evenimentului, una dintre premiante, Virginia Oţel, director general adjunct al Garanti BBVA Leasing, director de comunicare corporativă al Garanti BBVA România şi  copreşedinte al PWN Global, a atras atenţia că numărul femeilor aflate în poziţii de conducere nu este egal cu al bărbaţilor pe piaţa din România. Cu titlul de exemplu, în 2022 doar 12% din totalul companiilor româneşti listate pe piaţa reglementată a BVB aveau o femeie în poziţia de director general sau de membru al directoratului. Deşi a mai crescut, în 2024 pare că procentul a ajuns timid la 20%.

    Se pare că unul dintre motive se leagă de faptul că anumite domenii – precum bancar, real estate, bursă şi lista poate continua – – erau terenuri „rezervate” până nu de mult bărbaţilor, care dominau aceste zone. Toate aceste bariere cad, în timp, aşa cum femeile, de la începutul secolului trecut, au câştigat diverse drepturi, cum sunt cel la vot sau la educaţie. Dar lumea nu mai are răbdare. În secolul vitezei, (şi) doamnele simt nevoia ca lucrurile să se întâmple mai repede. Acum.

    Un alt motiv, dincolo de tradiţionalism, se leagă de încredere. Femeile au încredere că deopotrivă ele însele şi bărbaţii pot fi buni lideri, în schimb bărbaţii cred în mai mare măsură că sunt mai buni la a conduce decât doamnele, conform celui mai recent val din studiul Pareto Report. „38% dintre femeile în leadership consideră că femeile sunt cele mai potrivite pentru această poziţie, în timp ce la bărbaţi procentajul creşte la 51%. Concluzia este că, desigur, fiecare dintre părţi susţine un pic mai mult propriul sex, dar diferenţa între femeile care susţin femeile şi susţinerea bărbaţilor, adică şi bărbaţii primesc o parte din credit, este foarte, foarte diferită. Bărbaţii se susţin pe ei înşişi sau ambele genuri, dar foarte rar doar femeile, aşa că de aceea am concluzionat că bărbaţii încă au o percepţie părtinitoare cu privire la femeile în leadership”, explică Manuela Mancaş, fondatoare şi CEO al companiei de cercetare AHA Moments, care a derulat studiul Pareto Report.

    În aceste condiţii, intervine întrebarea dacă nu cumva o susţinere mai hotărâtă a tribului de gen se impune, pentru a accelera accederea femeilor în funcţii importante. La ediţia din acest an a catalogului „100 cele mai puternice femei de afaceri”, am invitat cele mai puternice doamne să răspundă şi la întrebarea care se leagă de felul în care folosesc influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business. Cu siguranţă, doamnele nu au alcătuit un „trib de gen”, iar susţinerea altor reprezentante ale sexului frumos este o alegere. „Cred în talent şi cred în forţă, şi am avut şi am în jurul meu femei care au şi talent şi forţă. Am susţinut proiecte importante la nivelul societăţii şi multe dintre acestea sunt iniţiative feminine, fie în business, fie în societate. Am condus echipe în care am avut femei care acum sunt în poziţii importante în companiile pentru care lucrează şi pentru care sper că am fost, măcar în anumite momente, inspiraţie”, spune Alexandra Olaru, director juridic şi de relaţii externe în cadrul companiei Vodafone.

    Sunt şi situaţii în care cifrele arată mai evident că rolul femeilor în conducere este important. „Cred în potenţialul extraordinar al femeilor de a conduce afaceri în mod ferm şi analitic, dar şi cu diplomaţie, intuiţie şi empatie. Echipa noastră, la CPI România, este dominată de femei, care reprezintă peste 80% din totalul angajaţilor. Nu mă limitez doar la crearea de oportunităţi pentru femei în companie, ci încerc să mă implic şi în afară ei, prin mentorat, prin participarea la conferinţe şi dezbateri. Scopul este acela de a inspira şi alte femei să se descopere, să îşi vadă valoarea şi să aibă încredere în ele. Leadershipul feminin nu transformă doar businessul, ci şi cultura unei organizaţii şi a unei societăţi. Însă, eu activând de mulţi ani într-o industrie dominată de bărbaţi, trebuie să recunosc că toţi mentorii mei au fost nişte domni deosebiţi, cu valori de admirat, profesionişti în adevăratul sens al cuvântului, de la ei am furat meserie, spune Fulga Dinu”, country manager la CPI România.

    Cert este că rolul doamnelor în mediul de afaceri local este tot mai important, dar mai sunt paşi de făcut. Şi nu numai în business, ci în mai toate domeniile. Şi nu numai „la noi”, ci pretudindeni în lume.   

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin

  • Prădători de eveniment

    Ca să se diferenţieze de concurenţă şi să atragă mai mulţi clienţi, unele hoteluri de lux au început să includă în oferta lor şi spectacole cu păsări de pradă, scrie Wall Street Journal. Un astfel de spectacol presupune urmărirea unui şoim, uliu ori a unei bufniţe în zbor şi la vânătoare de rozătoare, reptile şi alte vietăţi într-o zonă dedicată, păsările fiind aduse la locul evenimentului de către persoane autorizate să le deţină şi să lucreze cu ele. Pe lângă a le admira la lucru, clienţii mai curajoşi pot să-şi încerce norocul să convingă păsările să aterizeze pe braţul lor şi să-şi facă selfie-uri cu ele. Înaripatele sunt însă selective şi rezervate faţă de persoanele care au consumat prea mult alcool, iar pentru a se bucura de prezenţa lor doritorii trebuie să scoată din buzunar câteva sute de dolari.

  • Amintiri despre sălbăticiuni

    Volume de memorii ale unor personalităţi sau vedete există de mult, ceva mai aproape de ziua de azi începând să apară şi cărţi despre câinii sau pisicile autorilor. Ultima modă în materie de memorialistică o reprezintă însă cărţile cu amintiri despre sălbăticiunile cu care a interacţionat cândva scriitorul, scrie New York Times. Printre vietăţile imortalizate în paginile cărţilor se numără un iepure de câmp („Raising Hare” de Chloe Dalton), un uliu porumbar („H is for Hawk” de Helen Mcdonald), o bufniţă („Alfie and Me” de Carl Safina), o coţofană poznaşă („George” de Frieda Hughes) sau o vulpe („Fox and I” de Catherine Raven), care a căpătat atâta încredere în prietena sa umană încât şi-a adus şi puii la ea. De un volum de amintiri a beneficiat până şi un melc („The Sound of a Wild Snail Eating” de Elisabeth Tova Bailey) aciuat pe o plantă de pe noptiera autoarei pe vremea când aceasta zăcea bolnavă la pat.

     

  • Adrian Ichim, fondator şi partener, Ideologiq: Niciodată nu începi un proiect, oricât de mic ar părea, fără viziune şi scop

    Planul, vizualizarea/imaginarea rezultatului şi definirea scopului vizat sunt elemente esenţiale atât în LEGO, cât şi în business, spune antreprenorul care a fondat agenţia de marketing şi tehnologie Ideologiq. El povesteşte că hobbyul îl ajută să îşi păstreze mintea ascuţită, să îşi îmbunătăţească capacitatea de concentrare şi să găsească mereu soluţii alternative.

     

    Chiar dacă este surprinzător, antreprenorul spune că sunt multe elemente comune între LEGO şi afacerea căreia i se dedică zilnic. A păşit în terenul antreprenoriatului în domeniul tehnologiei, digitalului şi marketingului în urmă cu mai bine de două decenii (2003), iar de-a lungul anilor, povesteşte el, a fost mereu fascinat de psihologia din spatele deciziilor de consum şi de mecanismele care guvernează mintea umană în raport cu brandurile. „Businessul de care sunt ataşat în acest moment este agenţia digitală Ideologiq, business început în 2008, ajuns acum la maturitate.”

    În ultimul an, cifra de afaceri a firmei a atins aproximativ 4,5 milioane de euro, menţinând o creştere constantă, cu activitate în Europa Centrală şi de Sud-Est. Începând din 2022, firma face parte din grupul La Poste, având ca acţionar majoritar compania Mediaposte Hit Mail SA. Aceasta este deţinută 100% de către grupul La Poste (Poşta Franceză) şi este prezentă pe piaţa românească de 27 de ani, fiind liderul pieţei de marketing direct  din România. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 60 milioane de euro, având peste 500 de angajaţi, împreună cu cele şapte filiale ale sale din România şi cele două din Bulgaria.

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Consider că pentru oamenii care lucrează în industrii creative, hobbyurile au perioade de intensitate diferită în funcţie de diferite etape din viaţă. În cazul meu, LEGO a câştigat tot mai mult teren în ultimii ani. Cred că mă atrage pentru că o percep ca pe o combinaţie perfectă între ordine şi creativitate. În plus, acest hobby reuşeşte să mă deconecteze complet de la ritmul alert al vieţii profesionale şi să îmi ofere un moment de reflecţie. Dedic timp acestei pasiuni ori de câte ori simt nevoia de relaxare, iar uneori mă trezesc atât de prins în construcţie încât pierd noţiunea timpului. Am început să mă interesez serios de LEGO acum câţiva ani, inspirat de complexitatea seturilor disponibile şi de posibilităţile infinite de creaţie pe care le oferă.

    Ce corespondenţe există între acest hobby şi afaceri?

    Surprinzător sau nu, reuşesc să văd asemănări între LEGO şi businessul căruia mă dedic zilnic. În ambele cazuri, totul începe cu strategie şi planificare, ştiu unde vreau să ajung şi trebuie să urmez nişte paşi ca să ajung acolo. De multe ori, trebuie să fiu flexibil şi să regândesc structura iniţială, să găsesc soluţii concrete pentru a atinge obiectivul final. Inclusiv parcursul versatil este compatibil cu viaţa de business, pentru că uneori poţi descoperi că o piesă nu se potriveşte şi trebuie să regândeşti întreaga strategie, să găseşti variante de a reconstrui. Un alt aspect relevant este gestionarea resurselor, pentru că LEGO nu este un hobby ieftin, aşa că îmi antrenează abilitatea de a bugeta corect fiecare proiect, la fel ca în afaceri, unde o investiţie trebuie atent cântărită pentru a obţine maximul de valoare. Piaţa de figurine LEGO este una imensă, unde poţi face investiţii, tranzacţii sau chiar să legi parteneriate cu alţi colecţionari de pe piaţă.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Fără îndoială, în primul rând un hobby îţi aduce echilibru ce se reflectă şi în felul în care te raportezi la business. În al doilea rând, am avut situaţii în care o pasiune de tipul acesta a spart gheaţa într-o întâlnire de afaceri, deci cred că are puterea aceasta de a crea o legătură între interlocutori, între oameni, pentru că este un element cât se poate de uman. De multe ori, în discuţiile cu parteneri de afaceri, descopăr că avem pasiuni comune, ceea ce duce la o comunicare mai naturală şi deschisă. În plus, un hobby aduce un plus de inspiraţie şi claritate în luarea deciziilor, aspecte esenţiale în orice afacere. 

    Ce beneficii are hobbyul pentru tine?

    Oricare dintre noi consumăm multă energie în rezolvarea diverselor probleme şi situaţii care apar în viaţa de zi cu zi, iar un hobby nu face decât să ne reîncarce, să ne readucă energia la nivelul optim. Toţi cei care practică un hobby din pasiune au experimentat situaţia în care, după câteva ore de relaxare, au găsit soluţii noi şi eficiente pentru probleme care, înainte, păreau dificile sau greu rezolvabile. În cazul meu, LEGO mă ajută să îmi păstrez mintea ascuţită, să îmi îmbunătăţesc capacitatea de concentrare şi să găsesc mereu soluţii alternative. Fiecare construcţie nouă îmi oferă o satisfacţie aparte, similară cu finalizarea unui proiect de business de succes.

    Care sunt regulile obligatorii în hobby şi afaceri?

    Încrederea validată de istoric şi comunitate. De exemplu, LEGO are o comunitate globală extrem de bine sudată, unde oamenii interacţionează şi chiar tranzacţionează pe valori considerabile pentru piese, seturi şi colecţii întregi. Din câte am observat eu, întotdeauna fair-play. Ce e fascinant e că nu există fraude, critici distructive sau încercări de a profita de ceilalţi şi, nu aş vrea să fiu negativist, dar comunitatea de afaceri ar avea de învăţat câte ceva din comunitatea celor pasionaţi de LEGO. De asemenea, organizarea şi respectarea unor principii clare sunt esenţiale atât într-un hobby serios, cât şi în business.

    Ce tip de hobby nu ai practica niciodată? De ce?

    Nu mă văd niciodată implicat într-un hobby în care să fiu doar un observator. Aici pot da un exemplu concret, colecţionarea de obiecte de artă sau obiecte de lux nu mă atrage. Mi se pare că un hobby ar trebui să fie mai mult decât o simplă posesie a unor bunuri mai mult sau mai puţin valoroase, un hobby trebuie să fie ceva în care să te implici, care te provoacă, care te face să creezi, să explorezi, să visezi. Prefer activităţile în care mă pot implica direct, în care pot avea un rol activ, care îmi oferă posibilitatea de a învăţa şi de a experimenta lucruri noi.   

    Există reguli aplicabile atât în hobby, cât şi în afaceri? Dacă da, care?

    Niciodată nu începi un proiect, oricât de mic ar părea, fără viziune şi scop. Planul ca planul, dar vizualizarea/imaginarea rezultatului şi definirea scopului pe care vrei să îl atingi sunt elemente esenţiale atât în LEGO, cât şi în business. În ambele cazuri, ai nevoie de perseverenţă, răbdare şi adaptabilitate. De asemenea, învăţarea continuă joacă un rol esenţial, pentru că în afaceri trebuie să te adaptezi constant la schimbări, la fel cum în LEGO poţi explora mereu noi tehnici de construcţie şi abordări creative.

  • Luxul fără utilităţi

    O casă deosebită înseamnă, pentru o parte dintre cei care caută locuinţe de lux, una cu impact cât mai redus asupra mediului, scrie Financial Times. Cei care îşi doresc asemenea case, care trebuie să le ofere o experienţă de locuire unică şi personalizată, sunt în special milenialii. O locuinţă pe gustul multora dintre ei trebuie să fie pe cât posibil independentă de reţelele de utilităţi tradiţionale şi situată într-un loc mai izolat, asemenea case existând deja sau fiind în construcţie în diverse locuri de pe glob.

    Printre exemple se numără nişte proprietăţi situate în zona de intrare în Parcul Naţional Joshua Tree şi Deşertul Mojave din SUA, Folly Joshua Tree şi Folly Mojave, construite de o întreprinzătoare, Hillary Flur, şi proiectate de arhitectul Malek Alqadi. Prima dintre cele două este compusă din două căsuţe acoperite cu tablă dintr-un oţel special care formează la suprafaţă o peliculă de rugină cu rol de protecţie, dotate cu panouri solare, baterii pentru stocarea energiei şi puţ de apă, iar a doua, încă în construcţie, va fi compusă din cinci clădiri, patru de locuit şi una spaţiu comun cu toate dotările necesare funcţionării independente. În Europa, în apropiere de Barcelona se află Barcelona House, cu vedere la mare, un măslin în interior pentru a sublinia legătura casei cu natura, şi dotată cu panouri solare şi legată la reţeaua de electricitate ca să poată transfera către aceasta surplusul de electricitate produs pe timp de vară, proiectată de arhitectul britanic de origine suedeză Magnus Ström. O altă creaţie a acestuia se află în construcţie în Finlanda, aproape de Helsinki, pe o peninsulă izolată şi, ca atare, nelegată la reţelele de utilităţi, dar echipată cu panouri solare şi pompe de căldură.

  • Auto. Când luxul întâlneşte electricul

    Proiectul Black Badge a venit în 2016 să completeze marca Rolls-Royce. Dacă până atunci cromul argintiu se regăsea pe orice element, odată cu noua serie „noir-ul” a preluat conducerea. Rezultatele n-au întârziat – în 2016 celebrul brand vindea anual circa 4.000 de maşini. În 2023 a ajuns la un record de peste 6.000.

     

    Anul 2022 a adus în premieră primul Rolls-Royce electric – Spectre. Un coupe de 585 CP şi o baterie de peste 100 kWh. Pentru prima dată în cazul unui Rolls-Royce, nu se mai discuta despre un V12 sub capota sa. Explicaţia era una simplă – până în acel moment, inginerii responsabili de Rolls-Royce luau toate măsurile necesare pentru rafinamentul suprem. Iar, în cele din urmă, acest lucru a însemnat şi eliminarea completă a motorului pe benzină în favoarea a două motoare electrice. În 2025, portofoliul a fost completat de versiunea Black Badge, cea care transformă Spectre în cel mai puternic Rolls-Royce creat vreodată şi primul care a beneficiat inclusiv de un test pe un circuit de curse. Cu 659 CP şi un cuplu motor de 1.075 Nm, Spectre Black Badge, Rolls-Royce doreşte să atace un segment nou al pieţei. “Când am lansat pentru prima dată Ghost Black Badge identificam un grup nou de clienţi – antreprenori din tech, moguli media, toţi disruptivi în mediul lor, iar noi monitorizam cum îşi configurau maşinile – voiau fibre tehnice, tindeau către configuraţii «noir». Şi asta era vizibil în tot ce cumpărau ei”, explică Georgina Cox, head of global product communications la Rolls-Royce Motor Cars. Clienţii Black Badge sunt unici în cadrul Rolls-Royce – construindu-şi succesul pe depăşirea limitelor şi refuzând să fie definiţi de codurile tradiţionale ale luxului. Ei nu acceptă decât cele mai rafinate produse şi experienţe fără compromisuri, dar impun şi o latură dinamică şi o atitudine îndrăzneaţă care să reflecte lumea lor, povestea proprie şi curajul lor fără limite. „Interiorul celebrează măiestria. Avem fibră tehnică, după care planşa iluminată prin 5.000 de stele, alături de semnul infinit, care reprezintă Black Badge. După care instrumentarul de bord care omogenizează suprafeţele digitale cu cele analogice”, spune Claudia Cowley, product specialist la Rolls-Royce Motor Cars. Decizia de a crea un automobil atât de puternic a fost determinată de aşteptările extraordinare ale clienţilor Black Badge ai mărcii. Cerinţele lor au necesitat un răspuns la fel de uluitor al echipei de proiectare, construit pe baza înţelegerii profunde din partea Rolls-Royce a ceea ce ar trebui să fie un Black Badge: intens, imediat şi precis, fără efort. „Odată cu Spectre Black Badge avem două inovaţii – Infinity Mode, care se accesează printr-un buton de pe volan – ceasurile de bord se schimbă şi apare semnul infinitului. Acesta face maşina să ofere un răspuns mai prompt şi oferă acces la întreaga resursă de putere, cu 55 kW peste ce oferă versiunea normală de Spectre. A doua noutate este Spirited Mode – un picior pe frână, unul pe acceleraţie, maşina începe să tremure, după care, odată ce frâna este eliberată, maşina va porni puternic de pe loc. Aşa accesăm întregul cuplu motor de 1.075 Nm”, spune Claudia Cowley. Pentru a se asigura că această filosofie reflectă cu exactitate modul în care clienţii îşi folosesc automobilele în viaţa reală, un grup de proprietari Rolls-Royce a acordat inginerilor acces la datele lor anonimizate din deplasări, permiţând specialiştilor în transmisii să analizeze cantitativ comportamentul automobilelor pe parcursul a sute de mii de kilometri în total. Acest lucru a arătat că clienţii exploatează puterea maximă mai degrabă în impulsuri scurte, nu pe perioade lungi. Această perspectivă a oferit o validare puternică a abordării mărcii, potrivindu-se perfect cu caracterul dramatic şi intens al celui mai puternic Rolls-Royce creat vreodată – dezvoltat cu minuţiozitate pentru a reflecta imaginea acestui grup de clienţi îndrăzneţi. Cum explica anterior Claudia Cowley, prima inovaţie este un Infinity Mode unic, un omagiu adus simbolului infinit folosit pentru a desemna un Rolls-Royce Black Badge. Deblocat prin apăsarea butonului Infinity de pe volan, întreaga putere de 659 CP este disponibilă, oferind conducătorului auto un răspuns mai direct la acceleraţie. Odată ce acest mod este activat, cadranele devin mai vibrante pentru a se potrivi cu schimbarea personalităţii automobilului. Black Badge Spectre dispune, de asemenea, de modul Spirited, care permite conducătorului auto să experimenteze o explozie de acceleraţie intensă, instantanee. Conducătorul auto activează această funcţie apăsând complet frâna şi acceleraţia în acelaşi timp, aşteptând un răspuns haptic şi vizual care semnalează că maşina este pregătită, înainte de a elibera complet frâna. Acest lucru amplifică temporar cuplul de ieşire la 1.075 Nm, dezlănţuind un val de forţă şi propulsând autovehiculul de la 0 la 100 km/h în doar 4,3 secunde. Specialiştii în şasiuri de la Rolls-Royce au introdus o serie de modificări pentru a inspira clienţii să folosească cu încredere puterea fără precedent a Black Badge Spectre. Greutatea direcţiei este crescută, iar stabilizarea la ruliu este ajustată pentru a crea un feedback mai bun la comenzile direcţiei şi pentru a reduce ruliul caroseriei în timpul virajelor. Amortizoarele îmbunătăţite amplifică, de asemenea, controlul caroseriei, reducând „afundarea” la accelerare sau decelerare. Aceste modificări echilibrează perfect un sentiment sporit de implicare cu operarea fără efort şi plimbarea pe covorul magic asociată cu automobilele Rolls-Royce. Proiectul Spectre Black Badge a pornit de la discuţii cu clienţi, care au şi primit maşina înaintea lansării oficiale, mai puţin de 50 fiind livrate. “Ca răspuns la solicitările lor frecvente, Rolls-Royce a acordat unui grup select acces anticipat la acest automobil, cu condiţia ca aceştia să păstreze secretul de proprietate până la lansarea oficială – o introducere discretă care a rezonat cu spiritul acestor persoane. O flotă mică şi extrem de exclusivistă de Black Badge Spectre clandestine a fost comandată pentru aceste persoane înainte de prezentarea automobilului. Răspunsul lor extrem de pozitiv la Black Badge Spectre şi tratamentul îndrăzneţ al automobilului care a fost proiectat pornind de la imaginea lor au oferit o validare puternică a celui mai puternic Rolls-Royce din istorie”, explică oficialii companiei. Aflat acum în al doilea an de producţie, Rolls-Royce Spectre s-a impus în panteonul automobilelor de superlux ale mărcii. Odată cu începerea livrărilor, specialiştii de la Rolls-Royce au cartografiat tendinţele cheie, dezvăluind modul în care clienţii îşi folosesc modelul Spectre şi rolul acestuia în viaţa lor. De obicei, Spectre este al doilea model Rolls-Royce al unui client şi face parte dintr-un garaj cu şapte maşini, permiţându-i acestuia să aleagă o maşină care să se potrivească fiecărei ocazii. Cu toate acestea, în ciuda exclusivităţii sale, modelul Spectre este condus intensiv, subliniind încrederea şi entuziasmul proprietarilor săi. Un client din Dubai a parcurs deja mai mult de 12.500 km cu modelul său Spectre într-un singur an. Un altul, un antreprenor britanic renumit, îşi conduce în mod regulat automobilul pe o distanţă de 500 km dus-întors între sediul său din Suffolk şi sediul Rolls-Royce din Goodwood pentru a analiza diverse comenzi. Se pare că modelul Spectre cel mai mult utilizat aparţine unui client din Slovacia, care face naveta aproape 400 km până la Praga şi care a parcurs mai mult de 10.000 km în primele şase luni de proprietate. Aceştia se bucură în mod deosebit de experienţa maşinii cu motor electric – după ce au renunţat la opririle pentru cafea la staţiile de alimentare tradiţionale pentru o pauză la o cafenea renumită cu încărcător rapid. În medie, proprietarii Spectre conduc aproximativ 6.500 km pe an – o cifră comparabilă cu modelele Rolls-Royce anterioare cu două uşi, inclusiv Wraith, Dawn şi strămoşul spiritual al modelului Spectre, Phantom Coupé. Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere tehnic, clienţii trebuie să îşi încarce complet autovehiculul doar de două ori pe lună. Marea majoritate îl încarcă acasă, reflectând natura fără efort a calităţii de proprietar Spectre.  

     

    Anul 2025 a adus pe piaţa locală încă de la început livrarea unuia dintre cele mai scumpe automobile din lume – Lamborghini Sian, care poate costa, chiar şi pre-owned, între 2,5 şi 3,5 milioane de euro.

  • România digitală: între potenţial şi provocări

    România se află la o răscruce digitală. Potenţialul este imens, dar obstacolele nu sunt de neglijat. Investiţii în educaţie, infrastructură şi încurajarea adoptării tehnologiei sunt esenţiale pentru a depăşi barierele, spune Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, un pionier al educaţiei tehnologice din România.

     

    Oamenii trebuie să înveţe să folosească tehnologia, mai ales în zonele rurale şi în rândul persoanelor mai în vârstă. Mulţi încă se tem de nou. Apoi, este nevoie ca învăţarea să fie un proces continuu, pentru că tehnologia se schimbă rapid. Acestea sunt aspectele la care lucrăm de peste zece ani. Dezvoltăm programe de formare, platforme educaţionale inovatoare şi colaborăm cu parteneri care au aceleaşi obiective. Vrem ca toată lumea să aibă oportunitatea de a reuşi în era digitală”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, organizaţie care are la bază dezvoltarea de tehnologii avansate ce pot fi folosite în diferite domenii. El consideră că pentru ca oamenii să nu se mai teamă de inteligenţa artificială (AI) şi să înceapă să o folosească, au nevoie de trei lucruri esenţiale: să înţeleagă cum funcţionează, să vadă beneficiile concrete şi să aibă acces la el. „Mulţi îşi imaginează scenarii SF, cu roboţi care ne iau joburile. Dar, în realitate, AI-ul e mai degrabă un asistent care ne scapă de sarcinile plictisitoare. Trebuie să explicăm clar ce poate şi ce nu poate face AI-ul, fără termeni tehnici complicaţi.”

    Apoi, oamenii au nevoie să vadă cu ochii lor cum îi ajută AI-ul pentru că atunci când constată că îi ajută la diagnosticarea mai rapidă a bolilor, la învăţarea personalizată sau la rezolvarea mai rapidă a problemelor la serviciu, încep să aibă încredere. „AI-ul nu trebuie să fie ceva complicat, doar pentru experţi. Trebuie să fie uşor de folosit, integrat în lucrurile pe care le facem deja zi de zi. Aplicaţii simple, intuitive, care ne fac viaţa mai uşoară. Şi, da, e normal să ne temem de ceea ce nu cunoaştem. Dar istoria ne arată că am trecut prin multe schimbări mari. Când au apărut cărţile, unii se temeau că vor afecta mintea copiilor. Când au apărut fabricile, mulţi credeau că vor distruge lumea. Dar, cu timpul, am învăţat să folosim aceste lucruri noi pentru a ne face viaţa mai bună. La fel va fi şi cu AI-ul. E o problemă de educaţie, de a înţelege că progresul vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi imense. Trebuie să învăţăm din trecut şi să fim deschişi la viitor. E nevoie şi de un cadru legal clar şi de companii responsabile, care să folosească AI-ul în mod etic”, explică Paul Apostol.

    El punctează că nu trebuie ca toţi oamenii să fie experţi în AI, dar e bine să aibă o idee despre cum funcţionează această tehnologie. Situaţia este similară cu folosirea calculatorului sau a internetului – „nu trebuie să fii programator, dar e util să ştii să le foloseşti”.

    În următorii cinci – zece ani, antreprenorul consideră că AI va avea un impact semnificativ asupra pieţei muncii din România, la fel cum se întâmplă peste tot în lume. „E o schimbare mare, dar cred că aduce şi multe oportunităţi. În loc să ne gândim că anumite joburi vor dispărea, e mai util să vedem cum se vor transforma. Multe sarcini repetitive sau obositoare vor fi preluate de AI, ceea ce le va permite oamenilor să se concentreze pe părţile mai creative şi mai interesante ale muncii lor.”

    De exemplu, în medicină, AI-ul poate ajuta medicii să pună diagnostice mai rapid şi mai precis. Acest lucru nu înseamnă că vom avea nevoie de mai puţini medici, ci că medicii vor avea mai mult timp să se concentreze pe pacienţi, să comunice mai eficient şi să găsească soluţii personalizate. „Sau, în producţie, automatizarea prin AI poate duce la crearea unor produse noi, mai complexe, şi la apariţia unor meserii pe care nici nu ni le imaginăm acum. Schimbarea nu e niciodată uşoară, dar dacă ne adaptăm şi învăţăm continuu AI-ul poate fi un aliat puternic, care ne va ajuta să avem joburi mai satisfăcătoare şi o viaţă mai bună. E important să fim deschişi, să învăţăm să folosim noile tehnologii şi să vedem AI-ul ca pe o unealtă care ne poate amplifica abilităţile, nu ca pe o ameninţare.”

    Un alt exemplu este modul în care AI-ul schimbă modelele de învaţare, făcând tot procesul mai personal şi mai eficient. „E ca şi cum ai avea un profesor privat care te cunoaşte perfect. AI-ul poate adapta cursurile pentru fiecare om în parte. Analizează cum înveţi, ce ştii deja şi ce stil ai, apoi îţi recomandă materiale potrivite şi îţi dă feedback pe loc. Nu mai înveţi în mod standardizat, ci în ritmul tău.” Însă poate cel mai interesant aspect e că AI-ul poate anticipa problemele, adăugă Paul Apostol. „Poate vedea dacă un elev sau student e pe cale să renunţe, dacă nu mai e motivat, şi poate anunţa profesorul sau părinţii. E un fel de sistem de alarmă care te ajută să intervii la timp. Asta e o direcţie la care lucrăm şi noi, acum. Şi profesorii au de câştigat. AI-ul îi scapă de multe sarcini administrative plictisitoare, ca să aibă mai mult timp pentru elevi.” 

    Deşi România nu se grăbeşte să fie campioană la adopţia şi utilizarea inteligenţei artificiale, Paul Apostol spune că există câteva trenduri i în România şi Europa de Est, care arată că lumea se mişcă rapid spre digitalizare. „În România putem vorbi despre digitalizarea în administraţia publică: Ghişeul.ro, semnătura electronică, programări online – toate acestea ne fac viaţa mai uşoară şi arată că statul începe să se mişte în direcţia bună. Explozia e-commerce-ului: vedem lockere peste tot, eMAG care creşte constant, livrări rapide – cumpărăturile online sunt din ce în ce mai populare şi mai uşoare.”

    De asemenea, piaţa IT&C care este în continuă creştere – România are mulţi experţi, iar companiile străine caută în continuare talente pe piaţa românească. „Digitalizarea afacerilor non-IT: firme din construcţii, avocatură, industria alimentară – toate încep să-şi dea seama că tehnologia le poate ajuta să fie mai eficiente. Fondurile europene au dat şi ele un impuls. Digitalizarea nu mai e doar pentru firmele de IT. Toată lumea începe să înţeleagă că tehnologia e esenţială pentru a ţine pasul şi pentru a avea succes.”

    Iar pentru a accelera digitalizarea, România ar putea să se inspire din ţări care au făcut deja acest lucru bine, cum ar fi Estonia sau Finlanda, conform reprezentantului Digital Nation. „Putem să facem administraţia publică şi mai digitalizată: mai puţine hârtii, mai multe servicii online. Acest lucru ar însemna mai puţină bătaie de cap pentru toată lumea. E important să oferim bani şi sprijin pentru inovaţie. Să încurajăm firmele şi universităţile să lucreze împreună, să investească în tehnologii noi, să le oferim granturi, să le facem viaţa mai uşoară. Avem nevoie şi de legi clare şi prietenoase cu tehnologia. Reguli care să ne ajute să folosim AI-ul şi să fim protejaţi online, dar fără să ne încurce prea mult.”

    Paul Apostol susţine că, poate cel mai important, România are nevoie de curaj şi o mentalitate deschisă. „Să nu ne mai plângem din orice motiv. Putem să evoluăm pe toate planurile, dacă vrem. Scuzele ne ţin pe loc şi ne fac să rămânem în urmă. Avem oameni capabili, trebuie doar să avem încredere în noi şi să acţionăm.” Fondatorul Digital Nation este de părere că România are tot ce-i trebuie ca să devină un centru important de tehnologie şi inovaţie în regiune, dar ca să poată atinge acel nivel mai repede, trebuie să pună accent pe câteva lucruri.

    „Avem deja o bază solidă: un sector IT&C care creşte, oameni bine pregătiţi şi costuri mai mici decât în alte ţări din Europa. Dar e important să investim în educaţie şi formare, ca oamenii să înveţe skillurile de care e nevoie acum şi în viitor. Aşa cum am mai menţionat, e crucial să avem legi care încurajează inovaţia, care facilitează obţinerea de finanţare pentru firme şi care oferă avantaje fiscale pentru companiile de tehnologie. Dacă sectorul privat, statul şi universităţile lucrează împreună, România are şansa să devină un punct de referinţă în tehnologie şi inovaţie, nu doar în regiune, ci şi la nivel global.”   

     

    Carte de vizită

    1. Paul Apostol nu are un parcurs convenţional. Încă de când era elev a făcut cunoştinţă cu antreprenoriatul. Astfel, în clasa a VIII-a deja vindea CD-uri cu filme şi muzică, iar în liceu a început să se implice în primele proiecte de programare. 

    2. După terminarea liceului, a preferat să se angajeze într-o companie tehnologică, unde la 19 ani, a fost promovat în funcţia de project manager şi a ajuns să coordoneze o echipă de şase oameni. 

    3. Ulterior, a trecut prin toate etapele profesionale, până a ajuns manager executiv şi apoi CEO. La 27 de ani, coordona peste 60 de oameni şi gestiona o companie cu 5 milioane de euro cifră de afaceri. 

    4. După 12 ani de experienţă acumulată în companii, a luat decizia, în 2013, să pună bazele DevAcademy, care astăzi se numeşte Digital Nation.

     

    Skillurile viitorului 

    Reţeta pentru a fi pregătit pentru viitor, conform lui Paul Apostol, include următoarele ingrediente: 

    1.Œ E nevoie de deschidere. Să accepţi că lucrurile se schimbă şi să fii curios să încerci ceva nou. Asta e cel mai greu, dar nu imposibil de realizat.

    2. Gândire critică – AI-ul îţi dă informaţii şi sugestii, dar tu iei decizia finală. Trebuie să ştii să analizezi, să verifici şi să înţelegi ce îţi spune acel AI.

    3.Ž Creativitate – aici AI-ul nu ne poate ajuta (încă!). AI-ul te poate ajuta cu idei, dar tu vii cu sclipirea, cu acel „ceva” special.

    4. Se adaugă abilităţile umane: empatia, comunicarea, felul în care te înţelegi cu ceilalţi – acestea sunt lucruri pe care AI-ul nu le poate face. Şi vor fi din ce în ce mai importante.


    De vorbă cu Paul Apostol

    BM: Dacă ar fi să identificaţi o mare oportunitate şi un mare obstacol pentru digitalizarea României, care ar fi acestea?

    Dacă ar fi să alegem o mare oportunitate şi un mare obstacol pentru digitalizarea României, acestea ar fi, pe de o parte, faptul că avem un sector IT&C puternic şi oameni talentaţi. Ar fi extraordinar dacă am folosi această resursă nu doar pentru a lucra pentru alţii (outsourcing), ci pentru a crea produse şi soluţii proprii, inovatoare. 

    Pe de altă parte, un mare obstacol este birocraţia, viteza mică cu care se mişcă lucrurile în sectorul public. De multe ori lipseşte o strategie clară, iar iniţiativele sunt fragmentate. La asta se adaugă şi o anumită teamă de nou, care ne caracterizează. Ca să depăşim obstacolul, e nevoie ca statul şi firmele private să lucreze împreună. Trebuie să simplificăm lucrurile, să adoptăm tehnologia mai repede şi să ajutăm oamenii să înveţe să o folosească. Şi, poate cel mai important, să nu ne mai fie frică să încercăm lucruri noi.

    BM: Cum credeţi că reglementările europene, precum AI Act, vor influenţa dezvoltarea şi adoptarea AI în România?

    AI Act-ul UE va avea un impact mare asupra felului în care dezvoltăm şi folosim această tehnologie în România. E clar că avem nevoie de reguli, mai ales când vine vorba de protecţia datelor şi etică, ceea ce poate creşte încrederea oamenilor în AI. 

    Însă, în domenii ca educaţia, unde România are nevoie de soluţii noi, nu ne permitem să mergem cu frâna de mână trasă. Trebuie să fim curajoşi, să experimentăm, altfel riscăm să rămânem în urmă.

    AI Act-ul poate fi benefic, dacă e aplicat corect. Trebuie să ne asigurăm că regulile nu ne sufocă şi că, în acelaşi timp, ne protejează. E important să găsim un echilibru între protecţie şi progres, dar să nu uităm că, uneori, asumarea unor riscuri este necesară pentru succes.

    BM: Care sunt principalele programe şi iniţiative prin care Digital Nation sprijină inovaţia şi dezvoltarea competenţelor digitale?

    De 10 ani, la Digital Nation construim programe de educaţie tehnologică, accesibile şi cu impact real. Ne concentrăm pe a face învăţarea mai eficientă şi pe a pregăti oamenii pentru viitorul muncii.

    Generaţia Tech este cel mai cunoscut program al nostru. Îi ajută pe tinerii şi adulţii din oraşele mici şi mijlocii să descopere dacă o carieră în domeniul tehnologic li se potriveşte şi, de asemenea, îi sprijină şi pe cei care vor să facă o schimbare în carieră. Peste 10.700 de oameni au trecut deja prin program şi au dobândit competenţe în programare, digital marketing, web design sau project management. Mulţi dintre ei au acum joburi remote sau internshipuri plătite, contribuind astfel la creşterea economică a comunităţilor lor.

    Construim huburi fizice în ţară. Vrem să oferim comunităţii Generaţia Tech spaţii de întâlnire, colaborare şi lucru. Avem deja huburi în Braşov şi Piatra Neamţ şi plănuim să deschidem şi în alte oraşe.

    Saro este cel mai nou proiect al nostru – este un AI proactiv, primul de acest fel din educaţie, la nivel global. Dezvoltat integral de noi, Saro acţionează ca un prieten sau coleg pentru elevi şi studenţi, amintindu-le de obiectivele lor şi menţinându-i motivaţi. Proiectul a primit o finanţare de 700.000 de dolari din partea Google.org, la care se adaugă o investiţie proprie de 150.000 de dolari.

    Un alt proiect important este Alfabetar, o platformă de învăţare pe care am creat-o pentru a ajuta învăţătorii şi profesorii. Oferă materiale educaţionale, analize şi instrumente personalizate, toate gratuite. Peste 4.300 de cadre didactice şi aproape 30.000 de elevi folosesc deja Alfabetar pentru a îmbunătăţi nivelul de literaţie.

    Vibes Fest, unde suntem co-organizatori, adună anual 10.000 de oameni, care au parte de experienţe memorabile.

    Pe scurt, la Digital Nation, credem în puterea tehnologiei de a transforma educaţia şi de a crea oportunităţi pentru toţi. Programele noastre sunt gândite pentru oricine vrea să înveţe şi să se dezvolte, indiferent de vârstă sau experienţă. Până acum, am ajutat peste 70.000 de oameni să-şi dezvolte competenţele de care au nevoie într-o lume care se schimbă rapid. 

    BM: Care este viziunea voastră asupra viitorului educaţiei digitale în România şi cum intenţionaţi să contribuiţi la aceasta?

    La Digital Nation, credem că viitorul educaţiei înseamnă tehnologie folosită inteligent. Nu e vorba doar de a muta şcoala online, ci de a o face mai bună, mai adaptată la nevoile fiecăruia şi de a personaliza procesul de învăţare. Asta facem de peste 10 ani şi vom continua.

    Vedem o educaţie în care AI-ul şi datele ajută fiecare elev şi student să înveţe în ritmul lui, cu materiale potrivite pentru el. Profesorii vor avea unelte care îi scapă de birocraţie şi îi ajută să se concentreze pe ce contează cu adevărat: să-i inspire şi să-i îndrume pe elevi.

    Noi vom continua să dezvoltăm programe de formare pentru profesori şi platforme educaţionale care chiar fac o diferenţă şi ne asigurăm că toată lumea are acces la resursele de care are nevoie. Credem în învăţarea prin practică, în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea unor probleme reale şi în ideea că învăţarea este un proces continuu. Vrem să pregătim oamenii pentru o lume în continuă schimbare, unde adaptabilitatea şi dorinţa de a învăţa sunt esenţiale. 

    BM: La ce proiecte lucraţi acum? Ce aduceţi nou? Care sunt tendinţele? 

    Acum lucrăm la mai multe proiecte, toate concentrate pe trei direcţii mari: să-i ajutăm pe profesori să predea mai bine, să-i pregătim pe tineri pentru viitor, prin a le dezvolta abilităţi digitale, şi să găsim metode prin care să-i menţinem pe oameni motivaţi să înveţe.

    Un proiect care ne bucură mult este Alfabetar, o platformă pentru învăţători. Îi ajută să predea mai bine cititul şi scrisul, iar peste 1.200 de învăţători o folosesc deja activ şi recurent, cu aproape 10.000 de elevi de clasele 0-IV. E grozav să vedem cât de deschişi sunt să încerce metode noi, care să îmbunătăţească rezultatele la teste, inclusiv la testele PISA, şi să-i ajute pe copii să înţeleagă mai bine ce citesc. Le oferim tot ce au nevoie: tutoriale, fişe, planuri de lecţii. Rezultatele României la testele PISA din 2022 au fost sub media OCDE, situându-ne pe locul 45 din 81 de ţări şi penultimul loc în UE.

    Un alt lucru important, care sperăm să devină un trend la nivel de ţară, e să fim mai atenţi la motivaţia elevilor şi studenţilor. Sunt multe iniţiative bune care încearcă să reducă abandonul şcolar, dar credem că, mai ales în oraşe, mulţi tineri nu văd rostul şcolii. Cu Saro, AI-ul nostru proactiv, vrem să vorbim direct cu ei, să aflăm ce îi pasionează, ce vor să facă în viaţă. Apoi, folosind aceste informaţii, vrem să-i ajutăm să vadă legătura dintre şcoală şi visurile lor, să-i facem să-şi dorească să înveţe.

  • BRD: Gestionarea eficientă a riscurilor, esenţială într-un 2025 cu multiple provocări externe

    Incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice. În timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi afecta încrederea mediului de afaceri, susţine Maria Rousseva, şefa BRD. Ea consideră că perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi. 

     

    Gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă provocărilor. Experienţa noastră arată că ameninţările potenţiale pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt anticipate în mod corespunzător şi gestionate în timp util”, consideră Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen. Vorbind despre contextul internaţional, ea punctează faptul că incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice globale. Iar creşterea economică modestă actuală a unora dintre cei mai importanţi parteneri comerciali europeni ai României influenţează performanţa propriei noastre economii. „În România, ne confruntăm cu o deteriorare a unor indicatori macroeconomici, cu toate riscurile care decurg din ea”, atenţionează şefa băncii româneşti cu capital francez. Creşterea economică continuă să fie limitată, fiind determinată în principal de consum şi, într-o mai mică măsură, de investiţii, adaugă Maria Rousseva. În anul 2024, economia României a încetinit, ajungând la un plus de doar 1%. Dar ce sectoare economice o duc mai bine şi unde este mai puţin bine? Sectorul energetic rămâne unul strategic, spune Maria Rousseva, ea amintind de proiectele majore care au fost demarate în ultimul an şi cele care se aşteaptă să fie finalizate în perioada următoare. În actualele circumstanţe şi provocări macroeconomice, absorbţia fondurilor UE devine şi mai importantă, în opinia şefei BRD, în special a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia României i-au fost alocate 13,6 mld. euro sub formă de granturi şi 14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi, echivalentul a 8,8% din PIB. „Implementarea reformelor structurale ar trebui să conducă, de asemenea, la o schimbare a modelului de creştere către unul cu valoare adăugată mai mare şi axat pe domenii strategice precum securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii.” În ceea ce priveşte sectorul auto, acesta se confruntă cu provocări legate de preţurile vehiculelor electrice mai ieftine din Asia, cu ieşirea SUA din Green Deal şi cu reducerea tichetului Rabla Plus pe piaţa românească, care vor pune presiune pe dealerii şi producătorii locali de componente auto şi îi vor determina să îşi reorganizeze activităţile. Cu toate acestea, pentru moment, producătorii români par să se bucure în continuare de costuri mai mici decât alte situri de producţie europene şi ar putea întâmpina dificultăţi într-o măsură mult mai mică sau într-un interval de timp amânat comparativ cu alte pieţe, este de părere Maria Rousseva, care a fost desemnată director general al BRD-SocGen spre finalul anului 2023. Pe de altă parte, vorbind despre sectorul construcţiilor, ea spune că rămâne unul provocator, având în vedere evoluţia mixtă a subsegmentelor a căror dinamică este alimentată fie de disponibilitatea fondurilor publice – segmentul infrastructurii, care a înregistrat o dinamică pozitivă în ultimii ani şi care este de aşteptat să rămână o sursă de creştere -, fie de tendinţele macroeconomice – segmentele rezidenţiale şi de inginerie civilă – care declanşează o evoluţie ciclică. Cât despre agricultură, aceasta vine după doi ani de volatilitate a preţurilor la cereale, zone afectate de secetă, toate acestea traducându-se în scăderea productivităţii şi creşterea preţurilor la inputuri, detaliază CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. În acest context, perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în anul 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi, în opinia Mariei Rousseva. Ea a menţionat câţiva dintre factorii interni spunând că, în timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi pot afecta încrederea mediului de afaceri. Totodată, adaugă ea, o disciplină deficitară a plăţilor între companii şi organizaţii poate deteriora calitatea activelor bancare, determinând o creştere a costului riscului care afectează profitabilitatea, în timp ce o rentabilitate solidă este esenţială pentru generarea de capital şi, prin urmare, pentru asigurarea capacităţii băncilor de a finanţa în continuare economia. Astfel, gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă acestor provocări, în viziunea ei. Şefa BRD aduce în discuţie şi un factor mai specific pentru sistemul bancar – impozitarea cifrei de afaceri pe un orizont de timp nedeterminat şi impactul acesteia asupra profitabilităţii băncilor şi, deci, asupra capacităţii lor de generare de capital. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent, menţionează Maria Rousseva. „Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.“ 


    „Sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent. Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.” – Maria Rousseva, CEO al BRD


    Viitorul depinde, de asemenea, de abordarea proactivă în vederea transformării în oportunităţi a vulnerabilităţilor actuale, cum ar fi nivelul scăzut al intermedierii financiare sau schimbările climatice, spune ea. „Ne străduim să îmbunătăţim continuu accesibilitatea serviciilor bancare pentru clienţii noştri, concentrându-ne eforturile pentru a oferi produse adaptate, digitalizate şi mai multe finanţări sustenabile, vizând un impact pozitiv asupra mediului, societăţii şi economiei.” Referindu-se la provocarea preţurilor, a inflaţiei, şefa BRD consideră că „bătălia globală împotriva inflaţiei a fost în mare parte câştigată”, chiar dacă presiunile asupra preţurilor persistă în unele ţări, şi în special în România. Inflaţia internă a cunoscut o uşoară creştere în toamna anului 2024, ajungând la 5,1% în decembrie 2024. Iar în acest an, inflaţia oscilează tot în jurul a 5%. „Factorii determinanţi au fost reluarea creşterii preţurilor alimentelor, inerţia inflaţiei în sectorul serviciilor şi efectele de bază. Evoluţiile generale par să fie în concordanţă cu o continuare a procesului de dezinflaţie în 2025. Estimăm că inflaţia se va îndrepta spre 4% până la sfârşitul anului, susţinută de scăderea cererii, moderarea creşterii salariilor şi de o inflaţie limitată în mediul extern.” Având în vedere perspectivele legate de inflaţie, întrebarea este ce se va întâmpla cu dobânzile. Moderarea inflaţiei şi atenuarea tensiunilor de pe piaţa muncii au deschis în ultimele luni poarta reducerii ratelor dobânzilor de politică monetară în economiile majore şi regionale. Cu toate acestea, băncile centrale rămân flexibile şi nu se angajează în prealabil la o anumită traiectorie a dobânzilor, menţionează Maria Rousseva, ea susţinând că atât calendarul cât şi amploarea reducerilor depind de date şi vor fi evaluate cu atenţie pentru a se asigura că presiunile inflaţioniste subiacente sunt limitate în mod durabil. „Cu atât mai mult cu cât trăim  într-o lume dominată de incertitudini geopolitice, de distorsiuni ale lanţurilor de aprovizionare şi, mai recent, de conflicte comerciale, care pot genera oscilaţii neaşteptate în privinţa preţurilor sau a producţiei.” În acest context, navigând printre incertitudini, politica monetară locală trebuie să echilibreze nevoia de dobânzi stabile pentru a promova încrederea cu potenţialul de reducere a dobânzilor pentru a stimula creşterea, în viziunea şefei BRD. Prin urmare, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare, reducând dobânda cu doar 50 de puncte de bază în anul 2024, aducând dobânda de politică monetară la 6,50%, de la 7% în anul 2023. Mediul ratelor dobânzilor este influenţat atât de factori interni, cât şi de tendinţe mai largi. Unii factori-cheie, cum ar fi politica monetară a BNR, tendinţele inflaţiei, creşterea PIB şi modificările EURIBOR vor contura evoluţia ratelor dobânzilor la credite şi depozite. „Cu o inflaţie persistentă şi un context geopolitic complex, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare. Indicii de piaţă vor urma tendinţa, preţurile la credite şi depozite vor fi ajustate în mod dinamic. În ansamblu, se aşteaptă ca dobânzile la credite să scadă atât pentru RON, cât şi pentru EUR, dar costurile împrumuturilor sunt estimate să rămână relativ ridicate. Se preconizează că finanţările verzi şi cele din fonduri UE vor fi opţiunile cel mai puţin costisitoare datorită subvenţiilor.” Vorbind despre strategia BRD, a patra cea mai mare instituţie de credit din România după active, şefa băncii spune că va rămâne în anul 2025 concentrată pe creşterea organică sustenabilă, mizând pe produse de creditare competitive şi practici prudente de gestionare a riscurilor, iar ambiţia băncii este de a atinge o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate. Maria Rousseva, prima femeie ajunsă la conducerea băncii româneşti cu capital francez, primea în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Ea a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%. „În 2025, BRD va rămâne concentrată pe creşterea organică sustenabilă. Vom oferi produse de creditare competitive, adaptate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluţie ale clienţilor noştri, aplicând în acelaşi timp practici prudente de gestionare a riscurilor. De asemenea, vom continua să acordăm credite verzi pentru a sprijini proiectele sustenabile ale clienţilor noştri. Ne vom îmbogăţi oferta de soluţii de gestionare a activelor şi de asigurări, alături de depozitele tradiţionale. Vom continua să investim în serviciile noastre bancare digitale şi în continuarea automatizării lor. Ambiţia BRD este să atingă o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate“. Impulsul comercial puternic al BRD este de aşteptat să continue în 2025, însă cu un avans al creditării cu o singură cifră, atât pe segmentul retail, cât şi pe cel corporate, afirmă ea. Această evoluţie este condiţionată de situaţia macroeconomică generală. De asemenea, disponibilitatea sau absenţa programelor susţinute de stat în 2025 va avea un impact în special asupra activităţii de creditare a companiilor, în opinia Mariei Rousseva. Cert este că procesul de creditare va continua să fie alimentat de componenta în lei, facilitat de cererea rezilientă atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea companiilor, în timp ce pentru valută cererea vine aproape exclusiv din partea clienţilor companii. În anul 2024, soldul creditelor nete acordate de BRD, inclusiv finanţarea prin leasing, a ajuns la 49,7 mld. lei, marcând o creştere de circa 19% faţă de 2023, susţinută de activitatea robustă de creditare atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel al persoanelor fizice. Creditele acordate companiilor au rămas principalul motor de creştere, cu un avans anual de 29% an/an, în timp ce creşterea segmentului retail a marcat un avans de 13%, conform datelor BRD. Şi pe partea de economisire, şefa băncii anticipează că depozitele ar trebui să înregistreze în 2025, de asemenea, un avans cu o singură cifră, distribuit în mod egal între segmentele retail şi corporate, principalul motor fiind moneda naţională. Într-o lume dominată de incertitudini, rolul BRD este să sprijine clienţii şi să îi însoţească chiar şi în perioade dificile, dă asigurări Maria Rousseva. „Credem că rolul nostru este mai degrabă acela de a ne sprijini clienţii să îşi ducă afacerile la următorul nivel şi să îi acompaniem chiar şi în perioadele dificile, decât să restabilim încrederea în a face business în general. Prin urmare, obiectivul nostru din ultimii ani a fost să poziţionăm BRD ca o bancă parteneră care nu doar că oferă servicii şi finanţare clienţilor noştri, ci şi investeşte în dezvoltarea cunoştinţelor lor şi este ghidată de nevoile lor.“ Rousseva detaliază spunând că BRD sprijină companiile şi antreprenorii români prin finanţări de toate tipurile, fie că vorbim despre credite clasice precum cele pentru capital de lucru şi finanţarea investiţiilor, fie despre programe care beneficiază de fonduri europene sau de sprijin din partea statului. „Pornind de la întreprinderile mici şi până la cele mijlocii, active în diverse sectoare economice, banca a acordat finanţări în cadrul diferitelor programe precum IMM INVEST/IMM PLUS, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor şi al programelor cu fonduri europene pentru IMM-uri. 

     

    Valoarea totală a acestor finanţări acordate în 2023 şi 2024 a depăşit 8,5 mld. lei şi aproape 10.000 de credite.“ În 2024, BRD a încheiat două noi parteneriate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – cu Fondul European de Investiţii pentru implementarea Programului de Sustenabilitate dedicat sprijinirii IMM-urilor şi companiilor Midcap care investesc în proiecte verzi şi cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru implementarea programului de granturi „Digitalizarea IMM-urilor“. De asemenea, în 2024, pe baza unui portofoliu existent de credite corporate în valoare de 700 mil. euro, BRD a încheiat o tranzacţie de securitizare sintetică de referinţă cu IFC, care a eliberat capital şi a permis BRD să accelereze finanţarea companiilor româneşti şi, în special, a proiectelor lor sustenabile, explică şefa băncii româneşti cu capital francez. În anul 2024, BRD şi-a menţinut poziţia financiară solidă, demonstrând rezilienţă şi adaptabilitate într-un mediu de piaţă dinamic aminteşte şefa băncii. „Orientarea noastră spre creştere, inovare şi satisfacţia clienţilor a condus la o performanţă comercială pozitivă. Creşterea generală a businessului este principalul accent al anului 2024, activitatea intensă de creditare traducându-se prin cote mai mari de piaţă pe toate segmentele. Realizările comerciale au dus la creşterea veniturilor. În schimb, noul impozit pe cifra de afaceri a afectat vizibil cheltuielile operaţionale ale BRD şi, prin urmare, profitul net. Totuşi, în ciuda acestui impact, am încheiat anul cu o performanţă financiară solidă la nivelul parametrilor-cheie. În ceea ce priveşte investiţiile din 2024, am continuat să îmbunătăţim canalele digitale pentru clienţii noştri şi să automatizăm procesele interne.“ Şefa BRD se aşteaptă la o uşoară creştere a creditelor neperformante, care poate fi privită ca o normalizare, mai ales în comparaţie cu perioada recentă, dintre 2022 şi 2024, caracterizată de un nivel scăzut al creditelor neperformante. “Excluzând abaterile materiale de la previziunile macroeconomice actuale, rata NPL a BRD ar trebui să rămână sub control, cu o creştere marginală la nivelul întregului portofoliu. De fapt, atunci când corelăm rata actuală scăzută de default cu numărul redus de clienţi cu dificultăţi pe care i-am observat în 2024 şi cu percepţia clienţilor noştri asupra mediului de afaceri, ne-am aştepta mai degrabă la o normalizare a costului riscului care vine după o lungă perioadă în care portofoliul nostru nu a înregistrat niciun default. Provocările din ultimii 5 ani – Covid, războiul din Ucraina, criza energetică, afectarea lanţurilor de aprovizionare şi inflaţia ridicată – au consolidat relaţia cu clienţii noştri, pentru că am navigat împreună menţinând o legătură strânsă şi un dialog deschis. Dacă anticipăm şi discutăm din timp problemele potenţiale cu care se confruntă clienţii noştri, suntem încrezători că vom găsi soluţii adecvate pentru a depăşi dificultăţile pe care ei le pot întâmpina”, a concluzionat şefa BRD. 

     

    Cine este Maria Rousseva, CEO al BRD

    1.Œ Maria Rousseva a devenit noul CEO al BRD-SocGen în anul 2023, după plecarea lui Francois Bloch.

    2. Este prima femeie care a ajuns la conducerea băncii româneşti cu capital francez; este al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009.

    3. Are o experienţă de circa 25 de ani în domeniul bancar, din care 20 de ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Société Générale.

    4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu François Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD.

    5. Şefa BRD Maria Rousseva a câştigat în anul 2024 circa 167.000 lei brut/lună, adică peste 33.000 de euro brut/lună, plus beneficii în natură şi bonusuri de performanţă variabile.

    6. Pentru anul 2024, Maria Rousseva, director general, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.001.796 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 102.377 lei brut, care au fost plătite conform politicii de remunerare. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2024 a fost de 355.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2025, pentru suma de 142.000 euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 213.000 euro brut, a cărei plată a fost amânată.

    7. Este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială din Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale, şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.

  • Cum a ajuns un brand născut dintr-un atelier de hamuri, la vânzări de peste 15 miliarde de dolari

    Pornită la drum în 1821 ca o afacere specializată în hamuri, de-a lungul anilor Hermès a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, ajungând un brand cu prezenţă în multe arii ale luxului. Produsele de sub umbrela acestui brand includ articole din piele, produse din mătase, accesorii de stil de viaţă, mobilier pentru casă, parfumuri, bijuterii, ceasuri şi îmbrăcăminte prêt-à-porter. Vânzările din 2024, la nivel mondial, au ajuns la aproape 15,78 miliarde de dolari, în creştere faţă de 2023, când s-au plasat la 14,84 miliarde de dolari.

     

    Thierry Hermès s-a născut în 1801, în oraşul Krefeld din Germania de astăzi, într-o regiune care făcea parte atunci din Prima Republică Franceză, fiind astfel cetăţean francez. Era al şaselea copil al familiei, iar la 20 de ani, după moartea părinţilor săi, s-a mutat în Pont-Audemer şi s-a angajat ucenic la un meşteşugar local de hamuri. 

    Ulterior a ales să-şi continue activitatea la Paris, unde a pus bazele Hermès în 1837, care iniţial era o fabrică de hamuri pentru cai, necesare pentru trăsuri, caleşti şi căruţe. S-a diferenţiat de alţi manufacturieri printr-un specific al tipului de cusătură, iar calitatea şi frumuseţea frâielor şi hamurilor Hermès erau apreciate de clientela pariziană. Printre clienţii săi se numărau chiar împăratul francez, Napoleon al III-lea, şi soţia acestuia, Eugénie de Montijo. Afacerea pe care o înfiinţase, sub conducerea succesorilor săi, s-a transformat de-a lungul generaţiilor, evoluând de la hamuri la poşete, fermoare, brandul fiind renumit acum pentru aceste produse.

    În 1828, Thierry Hermès s-a căsătorit cu Christine Pétronille Piérart (1805 – 30 aprilie 1896) şi au avut un fiu pe nume Charles-Émile, care a preluat afacerea de familie şi a mutat magazinul într-o zonă apropiată de cea în care locuiau clienţi înstăriţi. Charles-Émile a avut doi fii ai săi, Adolphe şi Émile-Maurice, care au fost implicaţi în afacerea de familie, construind o clientelă de elită în Europa, America, Africa de Nord şi Asia. Adolphe i-a încredinţat frâiele afacerii lui Émile-Maurice, crezând că firma avea un viitor limitat în era trăsurilor fără cai – începuseră deja să apară autoturismele. Émile-Maurice a observat însă dinamica în ce priveşte cererea pentru echipamente de şa, ceea ce l-a determinat să orienteze Hermès spre fabricarea produselor din piele „cusute cu şa” şi a coşurilor pentru clienţii care călătoreau cu maşina, trenul sau vaporul. 


    Din anii 1950, logo-ul brandului Hermès este o reprezentare a unei trăsuri trase de cai.


    Un moment esenţial în evoluţia firmei a fost cel în care Émile-Maurice a obţinut un brevet pentru fermoarul cunoscut sub numele de „Hermès Fastener”. Invenţia fermoarului a produs efecte şi în domeniul vestimentar, alte afaceri fiind interesate de acest produs. De pildă, una dintre afacerile din lumea modei care a inclus în producţie fermoarele este cea fondată de Coco Chanel.

    Urmaşii lui Émile Hermès, Robert Dumas-Hermès (1898-1978) şi Jean-René Guerrand-Hermès (1901-1993), au preluat conducerea afacerii în 1950. În 1993, compania a devenit publică, dar un pachet de 80% din acţiuni a rămas în mâinile membrilor familiei Hermès.

    Brandul Hermès are multe inovaţii care sunt cunoscute – şi folosite – şi în prezent. De exemplu, fermoarul Hermès, creat în 1923, este utilizat în multe dintre genţile produse în prezent. Iar mătasea Hermès folosită pentru bluzele jocheilor a dus la crearea eşarfelor din mătase, „Jeu des Omnibus et Dames blanches”, în 1923. În jurul anilor 1930, Hermès International a lansat mai multe articole care au devenit clasice, inclusiv geanta mare din crocodil cunoscută ulterior sub numele de Kelly, numită după Grace Kelly.

    Brandul s-a extins treptat în tot mai multe domenii şi pieţe. Pe plan local, s-a discutat despre aducerea francizei inclusiv despre posibilitatea ca un magazin Hermès să fie inaugurat anul acesta în zona Piaţa Revoluţiei, din Capitală, dintre Palatul Regal şi Ateneu, care atrage, conform ZF, tot mai multe branduri de lux precum Louis Vuitton şi, posibil, Cartier.