BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Nevoia de independenţă şi apetitul pentru construcţie = antreprenoriat

    Antreprenorul Vlad Mihălăchioiu a construit o comunitate care a ajuns, în şapte ani de activitate, la 450 de membri. Ce îi atrage pe antreprenori la Romanian Business Club este că se întâlnesc ca să rezolve probleme, să pună întrebări curajoase, să găsească soluţii şi parteneri reali. Mulţi vin pentru networking, dar ceea ce îi face să rămână este comunitatea în sine.

    „Unde sunt mulţi puterea creşte” este o zicală care poate descrie esenţa comunităţii Romanian Business Club. Vlad Mihălăchioiu povesteşte că pentru el antreprenoriatul a venit natural, simţind de mic nevoia de independenţă, de a face lucrurile în felul său, de a construi ceva propriu. Aşa am ajuns, în timp, să creeze mai multe branduri şi să devină, pas cu pas, un antreprenor în serie. A început cu un business în industria evenimentelor, apoi cu unul în zona de networking, iar fiecare a fost o experienţă din care am învăţat enorm. 

    „Romanian Business Club a apărut ca un răspuns la o nevoie reală, pe care o simţisem şi eu în anii mei de început: lipsa unei comunităţi în care să simţi că nu eşti singur. Antreprenoriatul poate fi solitar, uneori chiar copleşitor. Am vrut să creez un loc unde antreprenorii – fie la început de drum, fie cu businessuri consolidate – să găsească sprijin, inspiraţie şi oameni care înţeleg prin ce trec”, explică el motivaţia care a stat la baza acestei iniţiative. El crede că din ecosistemul antreprenorial românesc lipsea un spaţiu în care conexiunile să fie autentice, nu de faţadă. „Mulţi vorbeau despre networking, dar puţini îl practicau în mod real, cu deschidere, cu generozitate.” S-a gândit astfel, la o soluţie care să umple acest gol: o comunitate vie, în care se nasc idei, se testează direcţii, se validează decizii şi, mai ales, se construiesc relaţii pe termen lung. „Asta cred că lipsea şi de aceea Romanian Business Club (RBC) nu e doar un proiect de business – e o misiune.”

    450 de antreprenori fac parte deja din acest club, atraşi fiind, conform fondatorului, de energia acestuia – „un mix de autenticitate, deschidere şi determinare. Atmosfera de la întâlniri e greu de explicat în cuvinte, dar uşor de simţit când eşti acolo: nu este una formală, nu este superficială, ci sinceră şi motivantă. Nu ne întâlnim doar «ca să ne vedem», ci ca să rezolvăm probleme, să punem întrebări curajoase, să găsim soluţii şi parteneri reali. Mulţi vin pentru networking, dar ceea ce îi face să rămână este comunitatea în sine. Oamenii”, argumentează Vlad Mihălăchioiu. Dă şi detalii: de fiecare dată, în sală sau în grupurile online se găseşte cineva care a trecut printr-o provocare similară, care oferă un sfat valoros sau o recomandare din experienţă, nu din teorie. În acest club regula este colaborarea, nu competiţia. „Nu există mască, ci vulnerabilitate asumată şi susţinere sinceră. Cred că asta face diferenţa faţă de alte grupuri: faptul că legăturile dintre membri sunt reale, construite în timp, pe încredere. Aici, nu facem doar schimb de cărţi de vizită – construim relaţii, brand personal şi, mai ales, perspective noi. Iar asta are o valoare pe care nu o poţi cuantifica imediat, dar care se simte în evoluţia fiecăruia”, afirmă fondatorul clubului.

    Tot el spune că RBC a adunat de-a lungul celor şapte ani de existenţă mai multe poveşti, una dintre ele fiind a antreprenorului care a realizat logo-ul clubului, în 2018, la a doua ediţie, iar de atunci, a atras peste 100 de clienţi din comunitate, devenind un furnizor pentru servicii de marketing. „Cristian Rădulescu de la RUVIX este, de asemenea, un model de implicare. A fost mereu extrem de prezent în comunitate, servind prompt orice comandă. Notorietatea brandului său în cadrul Romania Business Club este atât de mare, încât atunci când apare o nevoie de producţie personalizată, numele lui este menţionat imediat de trei-cinci antreprenori. S-a născut chiar o replică amuzantă, devenită clasică în comunitate când vine vorba despre producţie: «Cristi de la RUVIX deja le-a trimis. Verifică la curier.»”

    Totodată, lideri din businessuri mari, precum Mircea Căpăţână (SmartBill) sau Radu Savopol (5 to go), vin regulat, oferă sfaturi şi contribuie. „Acesta e forţa comunităţii – un spaţiu în care fiecare oferă şi primeşte cu aceeaşi deschidere”, adaugă Vlad Mihălăchioiu. El susţine că RBC funcţionează ca un catalizator pentru antreprenori, indiferent de etapa în care se află. Pentru cei aflaţi la început de drum, clubul oferă claritate, direcţie şi mai ales curaj. Mulţi vin cu idei bune, dar nesiguri pe ei sau pe piaţă, şi găsesc know-how aplicabil, feedback sincer şi exemple de oameni care au fost exact în locul lor. „E important să ştii că nu eşti singur, că cineva a trecut prin aceleaşi provocări şi îţi poate da o soluţie testată, nu doar o teorie.” 

    Pentru antreprenorii cu afaceri mature, clubul este locul unde îşi pot recalibra viziunea, se pot inspira din perspective noi şi pot accesa colaborări de nivel înalt, conform fondatorului. Mulţi dintre ei spun că vin pentru energia clubului – o energie care îi scoate din rutină, îi reconectează cu pasiunea de la început şi îi provoacă să crească mai departe. „Nu e doar un spaţiu de networking, ci unul de reflecţie, de mentorat informal şi de explorare a unor direcţii noi de dezvoltare personală şi profesională”, conform lui Vlad Mihălăchioiu. Tot el adaugă că un aspect esenţial este faptul că membrii clubului învaţă foarte mult unii de la alţii, nu există ierarhii, ci respect reciproc şi deschidere. Un antreprenor aflat la început poate inspira un veteran prin entuziasmul lui, iar cineva cu zece ani de experienţă poate salva luni întregi de tatonări unui nou membru.

    Pe parcursul a şapte ani, clubul a crescut de la un nucleu de câteva zeci de antreprenori entuziaşti, povesteşte fondatorul, care îşi doreau mai mult decât simple întâlniri de networking, la o comunitate cu peste 450 de membri activi şi evenimente care adună sute de participanţi; la conferinţa naţională în sală au fost peste 1.000 de oameni. „Am crescut organic, fără să forţăm lucrurile, pentru că am pus mereu pe primul loc calitatea conexiunilor, nu cantitatea. Una dintre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat este că o comunitate autentică se clădeşte în timp, cu multă consecvenţă, empatie şi răbdare. Oamenii nu rămân alături de tine doar pentru informaţie – rămân pentru că simt că celorlalţi le pasă, că sunt ascultaţi, că primesc sprijin real.” În plus, a observat fondatorul clubului, fiecare etapă de creştere aduce noi provocări – de la nevoia de structură internă, la menţinerea culturii iniţiale atunci când apar membri noi. „Ne-am asumat încă de la început misiunea de a construi o comunitate de oameni care nu se mulţumesc cu puţin, care vor să înveţe continuu, să contribuie şi să evolueze împreună. Pentru noi, «We grow together» nu este doar un slogan, este esenţa a tot ceea ce facem. Fiecare membru aduce valoare, iar creşterea fiecăruia contribuie la forţa întregului grup.” Clubul este o comunitate autofinanţată, susţinută exclusiv prin contribuţiile membrilor. Există o taxă anuală de membru, care permite să organizarea de evenimente în fiecare săptămână, pentru aducerea speakerilor, menţinerea platformelor online active şi utile şi pentru investiţii în dezvoltarea comunităţii.    

     

    De vorbă cu Vlad Mihălăchioiu

    Ce se întâmplă concret într-o întâlnire Romanian Business Club?

    Nu facem evenimente ca să bifăm prezenţa – ne întâlnim pentru a schimba perspective, a provoca idei şi a construi relaţii. Formatul include speakeri inspiraţionali – fie antreprenori din comunitate, fie invitaţi externi cu experienţă solidă – şi sesiuni interactive în care membrii sunt încurajaţi să pună întrebări, să împărtăşească provocări şi să iasă din zona de confort.

    Un aspect unic este deschiderea faţă de public speaking. Cred foarte mult că fiecare antreprenor ar trebui să îşi spună povestea şi să înveţe să vorbească în faţa unei audienţe. De aceea, organizăm frecvent momente în care membrii urcă pe scenă, chiar dacă nu sunt speakeri profesionişti. La conferinţa naţională, am avut un maraton de prezentări fulger, în care 60 de antreprenori au vorbit câte 60 de secunde despre afacerea lor — o provocare care, dincolo de exerciţiul de comunicare, aduce vizibilitate, curaj şi validare. Pentru cei care lucrează în vânzări, acest tip de exerciţiu este extrem de valoros: te învaţă să îţi prezinţi clar ideea, să captezi atenţia rapid şi să transmiţi esenţialul într-o peridoada limitată de timp — exact ceea ce contează într-o întâlnire cu un potenţial client sau partener. Practic, e un antrenament intens de claritate, convingere şi prezenţă, pe care îl poţi aplica imediat în businessul tău.

    Întâlnirile noastre nu sunt despre prezentări perfecte, ci despre conţinut real, povestit cu sinceritate. Discutăm teme relevante – de la finanţe, marketing şi strategie, până la greşeli, lecţii personale şi echilibru interior. Atmosfera este mereu una relaxată, dar concentrată, în care oamenii simt că pot fi ei înşişi. Asta e cheia: să creezi un spaţiu în care informaţia practică şi inspiraţia se completează natural cu conexiunea umană.

    Care sunt temele cele mai apreciate de către membrii clubului?

    În topul preferinţelor se află clar temele legate de strategie financiară, marketing şi scalare – sunt subiecte cu aplicabilitate imediată, care ajută antreprenorii să ia decizii mai bune şi să-şi ducă businessurile la următorul nivel. Mulţi vin cu întrebări punctuale despre cum să gestioneze cash-flow-ul, cum să-şi optimizeze bugetele de marketing sau cum să îşi structureze corect procesul de creştere. În acelaşi timp, sunt extrem de apreciate şi sesiunile dedicate echilibrului personal, leadershipului şi mentalităţii antreprenoriale. Pentru că, dincolo de cifre şi strategii, performanţa unui business este mereu legată de starea interioară a celui care îl conduce. Am avut discuţii memorabile despre cum să-ţi gestionezi energia, cum să-ţi menţii motivaţia în momentele grele sau cum să iei decizii sănătoase pentru tine, nu doar pentru firmă. Credem foarte mult în ideea că un antreprenor echilibrat este un antreprenor eficient. De aceea, ne asigurăm că mixul tematic acoperă atât nevoile concrete de business, cât şi dezvoltarea personală. E un echilibru care defineşte cultura noastră şi face ca fiecare întâlnire să ofere ceva valoros, indiferent de nivelul de experienţă la care ai ajuns.

    Cât de importantă este componenta online a clubului în viaţa de zi cu zi a membrilor?

    Este esenţială pentru dinamica noastră de zi cu zi. Grupurile private din comunitate funcţionează ca nişte huburi de sprijin în timp real – spaţii în care antreprenorii pot cere recomandări, pot adresa întrebări punctuale sau pot valida idei rapid, beneficiind de răspunsuri din partea celor care au trecut prin experienţe similare. Este un tip de networking continuu, care nu se limitează la întâlnirile fizice, ci se manifestă, zi de zi, în mediul digital. Ce diferenţiază aceste grupuri de alte comunităţi online este nivelul profund de implicare şi încredere reciprocă. Aici nu este vorba doar despre informaţii utile, ci despre solidaritate autentică.

  • România văzută prin ochii grecilor de la Hellas Direct

    Hellas Direct Insurance, companie de asigurări care activează pe piaţa locală de la finalul anului 2022, a atins un volum al subscrierilor de aproape 1 mld. lei în doi ani. Cum văd piaţa locală cei doi cofondatori, Alexis Pantazis şi Emilios Markou, şi care sunt planurile lor de viitor?

     

    Piaţa asigurărilor din România s-a confruntat în ultimii ani cu două dintre cele mai mari falimente istorice – City Insurance şi Euroins – care au creat haos atât pentru asigurători, cât şi pentru clienţii acestora. Pe scurt, preţurile la poliţele RCA s-au dus la maxime istorice şi asigurătorii RCA au fost puşi sub umbrela unei plafonări pentru a limita o explozie efectivă a preţurilor. 

    Pe de altă parte, căderea şi ieşirea din piaţă a doi dintre cei mai toxici asigurători RCA de pe piaţa locală, a însemnat în acelaşi timp o şansă pentru ca piaţa să se recalibreze cu preţuri la poliţele RCA sustenabile, nu de dumping, practica folosită de companiile falimentare, iar acest lucru a atras atenţia altor asigurători internaţionali. Printre aceştia se numără Hellas Direct Insurance, companie cu sediul în Grecia, care deja la finalul anului 2024 a ajuns aproape de pragul unui volum al subscrierilor de 1 mld. lei în doi ani de activitate pe piaţa RCA din România, chiar în plină plafonare a tarifelor din acest segment. 

    Deşi intrarea pe piaţa locală spre finalul anului 2022 a fost chiar înainte de falimentul Euroins şi după falimentul City Insurance, Alexis Pantazis şi Emilios Markou, cei doi cofondatori şi directori executivi ai Hellas Direct spun că prezenţa pe piaţa din România este datorată unei oportunităţi semnificative pe care au identificat-o, iar căderea celor două mari companii din zona RCA nu a făcut decât să confirme necesitatea unei schimbări. 

    „Am identificat o oportunitate semnificativă în România, nu doar din punct de vedere comercial, ci şi ca posibilitate de a aduce o schimbare pozitivă. România se dezvoltă rapid, iar cetăţenii săi merită soluţii de asigurare în care să aibă încredere. Noi 

    ne-am propus să oferim exact acest lucru. Apartenenţa la UE ne permite, de asemenea, să construim soluţii transfrontaliere mai solide. Pentru noi, România reprezintă o investiţie pe termen lung, nu doar o piaţă tranzitorie”, explică Emilios Markou. 

    Din pespectiva lui Alexis Pantazis, misiunea companiei este de a transforma piaţa asigurărilor în regiunile subdeservite din Europa. În acelaşi timp, el menţionează că falimentul City Insurance şi Euroins nu au reprezentat una din oportunităţile urmărite. „Misiunea noastră este să transformăm piaţa asigurărilor în regiunile subdeservite din Europa, oferind servicii transparente, accesibile şi la preţuri competitive. Falimentele unor mari companii de asigurări au determinat mulţi oameni să caute o opţiune mai stabilă şi de încredere. Nu am intervenit ca urmare a crizei, ci pentru că ştiam că putem aduce o contribuţie pozitivă. Şi vom demonstra acest lucru în mod constant. Pentru noi, este vorba despre un angajament pe termen lung, nu despre o acţiune rapidă. Ne dorim să câştigăm încrederea clienţilor noştri români, prin fiecare poliţă emisă. Soliditatea noastră financiară – un coeficient de solvabilitate de 190% în decembrie 2023 – garantează că vom fi alături de clienţii noştri ori de câte ori au nevoie”, susţine Alexis Pantazis. 

    Momentan, direcţia Hellas Direct este doar către zona asigurărilor RCA, dar dezvoltarea pe zona auto şi prezenţa pe piaţa locală pe termen lung înseamnă că în perioada următoare compania îşi va dezvolta un portofoliul şi prin alte produse de asigurare. Momentan, aşa cum spune Emilio Markou, „toţi şoferii din România au nevoie de RCA”. Având în vedere că acest tip de poliţă este una obligatorie, mai ales pentru o companie nou intrată pe piaţa asigurărilor din România, are logică şi sens să înceapă cu RCA-ul.

    „Alocăm 68 de milioane de euro direct României, investindu-i în active locale, precum titluri de stat şi depozite bancare. Ne extindem gama de servicii, creăm noi oportunităţi de angajare şi colaborăm îndeaproape cu partenerii locali pentru a construi un proiect durabil.“

    Emilio Markou, cofondator şi director executiv Hellas Direct,

    Totuşi, gestionarea unui portofoliu doar de RCA poate fi dezastruosă, aşa cum s-a observat în exemplul companiilor falimentare City Insurance şi Euroins. În cazul Hellas Direct, Alexis Pantazis susţine că firma sa de asigurări gestionează riscul cu inteligenţă printr-o analiză constantă a portofoliului şi menţinerea echilibrului. 

    „Modelele noastre de subscriere şi de stabilire a preţurilor – bazate pe tehnologie de vârf şi instrumente de inteligenţă artificială – ne permit să fim competitivi şi să ne menţinem pe termen lung, oferind în acelaşi timp produse corecte, la preţuri accesibile”, spune Alexis Pantazis. 

    El adăugă că în România potenţialul este imens, iar românii sunt în căutarea unor soluţii inteligente şi moderne în toate domeniile, inclusiv în cel al asigurărilor. „Deşi asigurarea RCA este adesea percepută doar ca o obligaţie legală, observăm o schimbare de mentalitate – oamenii îşi doresc o protecţie mai completă şi siguranţă. Asigurările auto şi de locuinţe sunt în expansiune, iar noi explorăm şi alte servicii, dincolo de cele clasice, pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor”, explică Alexis Pantazis. 

    Din perspectiva lui Emilio Markou, Hellas Direct plănuieşte investiţii de 68 mil. euro în România, dar el explică faptul că nu este vorba doar despre o investiţie, ci un angajament ferm prin investiţiile pe care le va face în active locale, precum titluri de stat şi depozite bancare. „Ne extindem gama de servicii, creăm noi oportunităţi de angajare şi colaborăm îndeaproape cu partenerii locali pentru a construi un proiect durabil. Credem în potenţialul României şi ne dedicăm creşterii alături de aceasta. Am pornit cu RCA, dar planurile noastre nu se limitează la asta. Lucrăm la diversificarea ofertei noastre, incluzând asigurări pentru motociclete, CASCO şi acoperire pentru vehiculele comerciale. Vrem, de asemenea, să oferim modalităţi de plată mai flexibile – pentru că asigurarea trebuie să fie un instrument în sprijinul clienţilor, nu o constrângere. În plus faţă de asigurările clasice, dezvoltăm servicii inovatoare pentru a face mobilitatea mai facilă şi mai sigură”, a mai detaliat Emilio Markou. 

    Pentru anul acesta, Alexis Pantazis susţine că Hellas Direct se va concentra pe creşterea actiităţii şi pe un impact semnificativ. „Ne consolidăm echipa din România, extindem parteneriatele şi diversificăm oferta de produse. Inovaţia digitală este esenţială, pentru că vrem să facem asigurările simple, rapide şi accesibile tuturor. Conform datelor ASF, am atins o cotă de piaţă de 9,7% la RCA în primele nouă luni ale anului 2024 şi ţintim o cotă de 10-15% în viitorul apropiat. Dincolo de cifre, obiectivul nostru este să devenim alegerea de încredere a şoferilor români. Suntem aici pe termen lung şi vrem să facem o schimbare reală”, a mai spus Alexis Pantazis. 

    La finalul anului 2024, Hellas Direct a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 934 mil. lei, în creştere semnificativă cu 67% comparativ cu anul 2023. În clasamentul celor mai mari companii din zona RCA de la finalul anului trecut, Hellas Direct se afla pe poziţia a cincea, cu o cotă de piaţă de 9,4%. 

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la finalul anului trecut la un volum al primelor brute subscrise de 23,4 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de anul 2023. Din volumul total al subscrierilor, care include şi volumul primelor brute subscrise de sucursale, piaţa RCA a marcat un avans de 7% în 2024, faţă de 2023, până la 9,94 mld. lei.  Fără contribuţia sucursalelor, subscrierile pieţei locale RCA a fost de 7,8 mld. lei.

  • Citatul săptămânii. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Fondurile de investiţii au între 500 mil. şi 1 mld. euro pentru România în următorii ani

    „Fondurile de investiţii au între 500 mil. şi 1 mld. euro pentru România în următorii ani. Contextul geopoli-tic şi situaţia economică le îngrijorează, dar tot vor să facă mai multe tranzacţii decât până acum.“

    Szabolcs Nemes, Managing Partner, Roland Berger

  • Ce şi cât cumpără românii online?

    Cu un plus mai mare decât al inflaţiei din ultimul an, piaţa de e-commerce creşte nu chiar ca Făt Fru-mos, dar este una dintre cele mai dinamice de pe plan local, cu promisiuni de creştere, ascensiuni spec-taculoase în topul vânzătorilor şi pierderi usturătoare. Schimbarea în acest domeniu este mai accelerată decât în altele, iar strategiile şi planurile de investiţii sunt pe birourile executivilor din diverse domenii, mai cu seamă că integrarea AI în modelele de business poate face diferenţa dintre profit şi pierdere. For-fota e generată deopotrivă de consumatori care îşi fac liste de cumpărături din faţa ecranelor şi vânează promoţii, retaileri care-şi dichisesc rafturile din mediul virtual, platforme care reunesc portofoliile mai multor companii, operatori de plăţi, firme de curierat şi logistică, producători, operatori de logistică şi transportatori. Miza? O piaţă care va depăşi anul acesta 8 miliarde de euro.

     

    Ce vi se pare cel mai complicat sau neplăcut la comerţul online? Aşteptarea livrării pentru biletele la un spectacol comandate pe un site nefamiliar? Că selecţia unei ţinute pentru un eveniment poate dura mult timp? Dezamăgirea că încălţările comandate online nu se potrivesc? Sau poate că din sacoşele cu produsele comandate la supermarket lipseşte – dintr-un motiv sau altul – exact cutia de lapte fără lacto-ză care vă trebuie urgent?

    Oricare ar fi variabila din ecuaţia comenzilor online, e-commerce-ul s-a infiltrat în viaţa noastră de zi cu zi şi pe bună dreptate – beneficiile pe care le aduce apasă mai greu în balanţă decât nemulţumirile pe care le generează. Astfel, domeniul permite creşteri anuale de două cifre. „eMAG continuă să per-formeze solid la nivel regional, iar la nivelul anului trecut am înregistrat consolidat, în cele trei ţări în care suntem prezenţi – România, Ungaria şi Bulgaria -, o creştere de două cifre, în linie cu estimările noastre”, declară Stejara Pircan, senior VP în cadrul eMAG România, Ungaria şi Bulgaria. În toate cele trei ţări, compania a bifat anul trecut o extindere a bazei de clienţi şi o creştere susţinută a comenzilor. La acest moment, eMAG are peste 7 milioane de clienţi activi, din care peste 4,5 milioane în ţara noastră. „România este, de altfel, vârful de lance al regiunii, marcând cea mai mare creştere în 2024. Acest re-zultat este susţinut de creşterea salariului minim (+24%) şi orientarea către produse nonalimentare – semn că românii cumpără tot mai mult din dorinţă, nu doar din nevoie. În Bulgaria, e-commerce-ul câştigă rapid teren, atât ca penetrare în total retail, cât şi ca numărul de comenzi per client. Iar în Unga-ria, după o perioadă economică mai dificilă, vedem semne clare de redresare, cu o evoluţie stabilă.”

    Totuşi plusurile de două cifre nu sunt regula. „Dinamica a fost mai bună în 2024, dar a fost totuşi un an de ajustare şi stabilizare, nu am văzut creşteri spectaculoase. Ne-am obişnuit cu creşteri spectaculoase în pandemie, însă curba de creştere arată clar o pantă mai lentă pentru anii aceştia, în care nivelul de incertitudine este extrem de ridicat. În 2024, piaţa a crescut cu 8% ca valoare şi 2,8% ca volum de comenzi – un semn de maturitate. În 2023 creşterea a fost de 3% ca valoare, sub rata inflaţiei. 

    Vedem deci o revenire treptată, o creştere a valorii medii a coşului de cumpărături, în ciuda contextului politic volatil şi a presiunilor externe”, declară Arthur Rădulescu, fondator & CEO al platformei de comerţ MerchantPro.

    Plusurile de două cifre se regăsesc însă şi în rezultatele Carrefour. „Suntem liderul pieţei de e-grocery în România, acoperind un sfert din totalul pieţei, fiind totodată şi primii care am deschis în 2017 segmentul prin parteneriatul cu Bringo. De atunci am continuat să evoluăm şi să ne diversificăm portofoliul prin parteneriatele cu Tazz, Glovo şi Bolt Food, dar şi prin canalul propriu, www.carrefour.ro. În primele luni din 2025, pe segmentul de groceries, am înregistrat o creştere de peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. E o evoluţie care depăşeşte ritmul pieţei şi reflectă un câştig de cotă de piaţă”, afirmă Nar-cis Horhoianu, chief marketing officer & e-commerce şi membru în comitetul executiv al Carrefour România. El mai spune că în funcţie de platformă variază şi coşul mediu, care are o valoare mai mare decât coşul din formatele fizice. „De exemplu, pe Bringo este peste 300 de lei, reconfirmând caracterul de client afluent pe care îl adresăm.”

    Pandemia a făcut din comerţul online o vedetă şi chiar dacă domeniul a văzut şi o scădere abruptă în anul care a urmat restricţiilor impuse în perioada Covidului, numărul şi valoarea comenzilor aflate la un click distanţă continuă să crească. „Ultimii 5 ani au fost un rollercoaster pentru e-commerce-ul românesc – o perioadă intensă, cu tranziţii acceler-ate de la o adopţie accelerată în pandemie la o maturizare a consumatorului şi o competiţie regională tot mai acerbă. Am asistat la profesionalizarea pieţei, la extinderea omnichannel şi la integrarea tehnologiilor de automatizare şi AI”, afirmă Arthur Rădulescu. Tot el adaugă că în paralel, au apărut provocări legate de costuri tot mai mari cu marketingul de conversie şi presiunea jucătorilor internaţion-ali, în special din Asia. „De asemenea, aceşti ani au adus, pe lângă schimbările de tehnologie, şi multe reglementări noi la care comercianţii au fost nevoiţi să se adapteze.” 

    În 2021, în contextul pandemiei şi al unei adopţii accelerate a comerţului online, bugetul mediu anual per cumpărător a ajuns la 1092 de euro, un maxim istoric stimulat de restricţiile impuse şi de migrarea ma-sivă către online, conform informaţiilor din raportul eCommerce Insights 2025 realizat de MerchantPro. În 2022, însă, acest buget a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 20%, până la 874 de eu-ro. Eliminarea completă a restricţiilor din pandemie a redirecţionat o parte din consumatori către achiziţii în offline, în timp ce contextul geopolitic tensionat, generat de izbucnirea războiului din Ucraina, a alimentat incertitudinea economică. Impactul inflaţiei, care a devenit şi mai accentuat în 2023, a dus la o nouă scădere a bugetului mediu, până la 793 de euro, consumatorii prioritizând cheltuielile esen-ţiale. 2024 marchează o schimbare pozitivă – reducerea treptată a inflaţiei şi stabilizarea contextului economic au permis o uşoară revenire a bugetelor alocate pentru achiziţii online, care au crescut la 857 de euro per cumpărător. Această tendinţă de creştere, deşi lentă, este de aşteptat să continue, cu o es-timare că abia în 2029 bugetul mediu va ajunge aproape de nivelul din 2021, 1085 de euro, conform pre-viziunilor. 

    Pe parcursul anului trecut, valorile medii ale comenzilor au fost constante de la trimestru la trimestru, la 57-58 euro, afirmă Arthur Rădulescu. „Din această perspectivă, trimestrul IV a fost atipic, ultimele luni ale anului fiind anterior marcate de valori medii cu circa 20% mai mari ca în celelalte trimestre. Însă in-certitudinile din plan social-politic şi perspectivele unor măsuri economice de austeritate au alimentat un comportament de consum mai precaut.“

     

    O ţară a contrastelor

    Suntem, şi în ceea ce priveşte e-commerce-ul, o ţară a contrastelor, evaluează Arthur Rădulescu. „Avem o pondere stabilă de cumpărători digitali în mediul urban, dar o creştere interesantă în rural; o preferinţă pentru livrarea acasă, dar cu o deschidere tot mai mare către soluţii flexibile ca lockerele; o bază de cli-enţi experimentaţi, dar sensibili la preţ. Dintr-o altă perspectivă, comerciantul local a crescut mult din inerţia pieţei, ceea ce nu cred că va mai fi posibil. Cel mai probabil, anii care urmează vor fi dificili pentru comercianţii care nu vor să investească şi să inoveze, care refuză automatizările şi se opun schimbărilor vizibile care afectează piaţa.”

    Arthur Rădulescu mai observă o suprapunere între harta dezvoltării economice a României şi dezvol-tarea e-commerce-ului. Bucureşti-Ilfov conduce detaşat, urmat de zonele Nord-Vest şi Vest. Există însă un potenţial considerabil neexploatat în zonele cu digitalizare în curs, precum Oltenia şi Muntenia. În ce priveşte coşul de cumpărături, Stejara Pircan identifică o diversificare tot mai mare. Numărul clienţilor eMAG care au cumpărat din cel puţin şase categorii a crescut cu 21% la începutul acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Asta ne arată că oamenii aleg tot mai des online-ul pentru că aici găsesc rapid produsele de care au nevoie, pot compara preţurile în timp real pentru a identifica cea mai bună ofertă şi au acces la o gamă care, altfel, ar presupune timp şi efort uriaş pentru a o descoperi în magazine fizice.”

    Reprezentanta eMAG mai observă că un lucru la care oamenii au devenit mult mai atenţi în ultimii ani marcaţi de o inflaţie ridicată este preţul, prin urmare compania a introdus eticheta Super Preţ, un in-strument care foloseşte inteligenţa artificială pentru a compara în timp real preţurile din online, ajutând clienţii să identifice cel mai bun moment de cumpărare pentru produsele dorite. În 2024, peste o treime din totalul vânzărilor eMAG au fost generate de produse marcate cu această etichetă, ceea ce confirmă interesul tot mai mare pentru transparenţă şi predictibilitate în procesul de cumpărare.

    Viteza şi flexibilitatea opţiunilor de livrare sunt alte aspecte care au influenţat comportamentul con-sumatorilor, spune Stejara Pircan. Odată ce oamenii au văzut că au acces la livrări rapide şi am dezvoltat reţeaua de lockere, au început să îşi mute în online şi 

    rte exclusive şi posibilitatea de retur extins.” La nivelul anului trecut, un utilizator Genius a plasat, în medie, 78 de comenzi, de peste zece ori mai mult decât un client obişnuit. Iar numărul utilizatorilor a crescut doar în România cu 60%, depăşind un milion, înregistrând o adopţie rapidă şi în celelalte două ţări unde a fost lansat anul trecut.

    Conform raportului eCommerce Insights 2025, cele mai dinamice segmente ale pieţei sunt beauty, pharma, articole sportive şi alimente, fiind vizibilă o transformare şi în zona de IT&C prin creşterea seg-mentului refurbished. De asemenea, moda şi home & deco rămân competitive, chiar dacă se resimt puternic din concurenţa internaţională.

    Alegerea unui magazin online de către consumatori este influenţată de mai mulţi factori, iar priorităţile acestora evidenţiază aşteptările pentru o experienţă de cumpărare convenabilă şi transparentă, con-form raportului citat. Cel mai important aspect menţionat de 41% dintre consumatori este livrarea gratu-ită. Aceasta nu doar că reduce costurile percepute de clienţi, dar creează şi o senzaţie de valoare adău-gată, fiind un diferenţiator major în comparaţie cu competitorii care taxează livrarea. Un alt criteriu im-portant pentru 27% dintre consumatori este descrierea detaliată a produselor. O prezentare clară şi completă, cu imagini relevante şi informaţii utile, creşte încrederea cumpărătorilor şi le simplifică decizia de achiziţie. În acelaşi timp, transparenţa în privinţa costurilor este esenţială. Aproximativ 24% dintre clienţi evită magazinele care adaugă extra costuri sau taxe ascunse în procesul de checkout, con-siderând acest lucru frustrant şi lipsit de onestitate. Pe lângă aceste aspecte, 21% dintre consumatori pun accent pe posibilitatea de retur gratuit, ceea ce reflectă nevoia de siguranţă în cazul în care pro-dusul nu corespunde aşteptărilor. De asemenea, 15% menţionează preferinţa pentru opţiuni precum plata cash la livrare sau livrarea directă la domiciliu, ceea ce subliniază dorinţa pentru flexibilitate şi ac-cesibilitate în procesul de cumpărare. Comercianţii care răspund acestor cerinţe pot construi relaţii mai solide cu clienţii şi pot îmbunătăţi rata de conversie pe termen lung.

    Pragmatism şi mirajul produselor ieftine

    „Consumatorii români sunt pragmatici. Livrarea gratuită, descrierile detaliate, lipsa taxelor ascunse şi returul simplu sunt esenţiale. De asemenea, flexibilitatea la livrare, posibilitatea plăţii cu cardul şi un customer care eficient fac diferenţa într-un ecosistem tot mai competitiv”, declară Arthur Rădulescu. 64% dintre români cumpără de pe site-uri internaţionale în principal pentru preţuri mai mici, iar aproape jumătate (47%) apelează la acestea pentru produse care nu sunt disponibile în magazinele locale, con-form raportului eCommerce Insights. Această tendinţă reflectă creşterea concurenţei din partea jucătorilor din afara UE, precum China şi Turcia, dar şi din zona Europei de Sud-Est, cum ar fi Polonia şi Grecia, care oferă preţuri competitive şi o gamă diversificată de produse. „În 2024, jucători internaţionali ca Temu, Trendyol sau Shein au câştigat teren rapid. Totuşi, brandurile locale bine poziţionate şi market-place-urile autohtone rămân relevante. Pe termen lung, mă aştept ca cei care integrează rapid AI, dez-voltă conţinut video şi personalizează experienţa clientului să câştige cotă de piaţă”, spune Arthur Rădulescu.

    România a devenit rapid cea mai mare piaţă Trendyol din Europa Centrală şi de Est, generând 70% din baza regională de clienţi, rezultatele fiind peste aşteptări. În doar un an de activitate, compania a atras peste 1,3 milioane de clienţi activi, care au achiziţionat aproximativ 13 milioane de produse prin inter-mediul platformei. Pentru acest an, planurile retailerul online turc Trendyol, susţinut de gigantul chinez Alibaba, vizează consolidarea acestei baze şi menţinerea ritmului de creştere. Irem Yılandil, head of in-ternational expansion, Trendyol Group, declara anterior pentru BUSINESS Magazin că „România, în mod special, ne-a depăşit aşteptările pe toate verticalele. În ceea ce priveşte provocările, preferăm să le abordăm ca pe oportunităţi. La fel ca în orice altă piaţă, aspectele de luat în considerare includ mediul economic care impactează consumatorii, oferta de produse şi designul platformei, şi, poate cel mai im-portant aspect, experienţa pusă la dispoziţia clienţilor.” Compania a integrat anul trecut pe platforma sa comercianţi locali, a inaugurat un hub logistic de 50.000 mp la Ştefăneşti, iar în a doua parte a anului urmează să deschidă un birou local. „Românii sunt printre cei mai activi şi avizaţi cumpărători online din regiune. Pe lângă faptul că aceştia reprezintă 70% din baza noastă de clienţi din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul s-a clasat în top trei oraşe internaţionale din reţeaua multiregională a Trendyol (ce cu-prinde 15 ţări) în ceea ce priveşte numărul de comenzi din ultimul trimestru al anului, după Baku şi Ri-yadh”, conform reprezentantei retailerului turc.

    „Platforme asiatice au câştigat teren semnificativ pe pieţele din Europa şi România printr-o gamă largă de produse ieftine, opţiuni rapide de livrare şi campanii de marketing agresive. Aceste platforme s-au ba-zat pe lanţuri de aprovizionare eficiente, operaţiuni bazate pe date şi o capacitate rapidă de a răspunde tendinţelor pieţei”, afirmă Sorin Dochian, country manager, compari.ro.

    În acest context, comercianţii români trebuie să îşi adapteze strategia, să-şi extindă portofoliul de pro-duse şi să optimizeze preţurile pentru a rămâne competitivi. Automatizările, investiţiile în experienţe de cumpărare personalizate şi colaborarea cu producători locali pentru produse unice pot reprezenta soluţii pentru a fideliza clienţii şi a reduce migrarea către platforme internaţionale, conform raportului eCom-merce Insights 2025. 

    Livrarea mai rapidă a produselor rămâne un diferenţiator important care justifică alegerea unui comerci-ant local, de aceea magazinele locale autohtone trebuie să asigure o viteză de fulfillment cât mai ridicată, precum şi un sistem performant de loializare şi comunicare post vânzare.

    „În 2024 s-a observat o creştere majoră a numărului de colete provenite din China, trend care va contin-ua in 2025. Există deja informaţii că se livrează circa 250.000 de colete pe zi de pe site-uri chinezeşti către România. Dacă AliExpress şi alte platforme similare erau cunoscute deja, în 2024 s-a văzut un «atac» mai agresiv, de la Temu şi Shein, cu volume de vânzări crescute şi logistică mai eficientă”, declară Horia Grozea, sales&business development director în cadrul Netopia.

    Sub lupă

    Marketplace-urile autohtone (eMAG, Altex Marketplace, CEL.ro şi altele) şi cele internaţionale (Amazon, AliExpress) atrag tot mai multe magazine online, capabilităţile lor în achiziţia de clienţi noi transformân-du-le într-un canal de vânzare esenţial în strategia de vânzări a comercianţilor, arată raportul eCom-merce Insights 2025. Cel mai popular marketplace în România rămâne eMag Marketplace, cu peste 56.000 de comercianţi activi.

    Stejara Pircan spune că eMAG Marketplace este unul dintre motoarele creşterii afacerii în 2024, un an important pentru maturizarea platformei şi extinderea capacităţii sale de a susţine antreprenorii în sca-larea afacerilor. „Astăzi, avem peste 56.000 de selleri activi, dintre care peste 35.000 doar în România, iar împreună am extins semnificativ oferta – cu aproximativ 50% în ultimul an, ajungând la aproape 30 de milioane de produse listate în platformă.” Una dintre cele mai importante decizii strategice urmărite de eMAG a fost sincronizarea operaţională a celor trei platforme din România, Ungaria şi Bulgaria. „Impac-tul acestei investiţii a favorizat creşterea numărului de companii care aleg să vândă cross-border, pentru că am simplificat foarte mult acest proces – sellerii nu au mai fost nevoiţi să listeze individual produsele în cele trei platforme, ci au beneficiat de un proces automatizat, care i-a scutit de efort suplimentar. Am dezvoltat în paralel o soluţie automatizată de traducere a descrierilor de produs, ceea ce a redus şi mai mult barierele pentru vânzarea cross-border, nemaifiind nevoie ca sellerii să angajeze vorbitori de bul-gară sau maghiară pentru a se ocupa de acest proces”, adaugă Stejara Pircan. 

    Conform ei, tot mai mulţi selleri români aleg să îşi extindă afacerea peste graniţă, cu rezultate foarte bune, fiecare ţară în care îşi listează produsele aducându-le, în medie, vânzări suplimentare de aproxi-mativ 15%. În paralel, a fost extins şi serviciul Fulfilment by eMAG, prin care compania preia de la selleri tot ceea ce înseamnă operaţiuni logistice, dar şi relaţia cu clienţii. „Numărul partenerilor înscrişi în acest program s-a dublat în 2024 şi în prezent sunt peste 6.000 de selleri care folosesc această soluţie pentru a-şi eficientiza operaţiunile, astfel încât ei să se poată concentra pe creşterea afacerii. Mai exact, ceea ce facem prin Fulfilment este să ne ocupăm de întregul flux operaţional – de la recepţionarea pro-duselor, la depozitare, ambalare, livrare către clienţi, procesarea retururilor şi servicii de customer care”, afirmă reprezentanta eMAG.

    Acest model contribuie direct la creşterea conversiilor, estimarea companiei fiind că sellerii înscrişi în acest program au, în medie, cu 50% mai multe vânzări decât cei care livrează pe cont propriu, în special datorită timpului de livrare pentru produsele aflate în depozitele eMAG. „Asta pentru că depozitele noas-tre funcţionează nonstop, ceea ce permite procesarea rapidă a comenzilor şi o capacitate constantă de livrare next-day. În Bulgaria şi Ungaria, livrarea durează cu una până la două zile mai mult, însă depunem eforturi continue pentru a reduce aceste termene”, spune Stejara Pircan. Astăzi, marketplace-ul gene-rează peste 40% din totalul vânzărilor şi mai mult de jumătate din comenzile plasate pe eMAG.

     

    Ce vor aduce următorii cinci ani?

    „Noi trebuie să facem predicţii că trebuie să investim, trebuie să angajăm oameni. Calculele noastre plasează e-commerce-ul la o creştere de 10% în 2025. S-au făcut investiţii mari în e-commerce în 2024, nu doar de către eMAG, ci şi de jucători din piaţa de curierat care au investit, au extins capacităţi de li-vrare, au crescut foarte mult folosirea de soluţii de finanţare în checkout. Nu trebuie să uităm de toate beneficiile care vor veni ca urmare a adopţiei inteligenţei artificiale. Şi toate lucrurile astea eu zic că pot să ne conducă către un avans de 10% la nivel de sector“, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG Group, în cadrul conferinţei ZF Ecommerce Summit 2025.

    Arthur Rădulescu este de părere că piaţa va fi tot mai polarizată dar şi mai sofisticată. Jucătorii locali care vor reuşi să combine scalabilitatea cu agilitatea vor avea un avantaj semnificativ. „Tehnologiile emergente, precum AI generativ şi abordarea descentralizată de tip everything as a service (XaaS), vor transforma modelul tradiţional de e-commerce într-un ecosistem digital mult mai conectat şi personali-zat.” În acelaşi timp, adaugă reprezentantul MerchantPro presiunea pe marjele comercianţilor va impune eficienţă operaţională, dar şi investiţii constante în experienţa clientilor pentru a asigura loializare, în ex-tindere şi în brand, pentru a face faţă concurenţei din partea giganţilor internaţionali. 

    La capitolul tendinţelor, Narcis Horhoianu identifică optimizarea omnichannel, pentru integrarea experi-enţei online cu cea din magazin. „În cazul nostru, toate ofertele disponibile în magazine sunt transpuse şi în platformele digitale Bringo, Tazz, Glovo şi Bolt Food, astfel încât clienţii să se bucure de preţuri avantajoase pentru produsele preferate, în funcţie de tipul de magazin de unde au loc livrările. De exem-plu, în Bringo avem până la 50.000 de articole disponibile, în funcţie de oferta disponibilă în magazin. Mai mult, avem un portofoliu divers de produse din diferite categorii ce pot fi achiziţionate online.”

    Privind spre următorii cinci ani, reprezentanta eMAG se aşteaptă la o adopţie tot mai mare a comerţului online, dincolo de categoriile tradiţionale, şi o extindere rapidă la nivel regional, inclusiv în mediul rural. Această tranziţie este accelerată de faptul că e-commerce-ul devine tot mai accesibil, convenabil şi relevant pentru nevoile clienţilor, fiind alimentat de progresele în inteligenţă artificială. „La eMAG, ob-servăm aceste tendinţe prin adopţia rapidă a produselor şi serviciilor care răspund acestor nevoi. AI-ul generează lunar peste 1 milion de recomandări personalizate, iar funcţia Snap, care permite căutarea doar în baza unei imagini, a fost utilizată de peste 500.000 de ori în primele luni de la lansare”, povesteşte Stejara Pircan. Ea adaugă că soluţiile de plată flexibile contribuie la accesibilitate, oferindu-le clienţilor posibilitatea de a-şi achiziţiona produsele dorite într-un mod adaptat bugetului propriu. În prezent, peste 3 milioane de clienţi eMAG sunt eligibili pentru a accesa soluţiile din My Wallet – fie plata în 30 de zile, fie în patru sau şase rate cu dobâdă zero sau până la 36 de rate cu dobândă fixă – în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Stejara Pircan se aşteaptă ca trendul ascendent să continue şi comerţul electronic să câştige teren în toate cele trei ţări în care operează eMAG. Acum e-commerce are o penetrare de aproximativ 11% în România în total retail şi procentul este puţin mai mic în celelalte două ţări. Prin comparaţie, în pieţe mai dezvoltate din Europa Centrală, acest indicator depăşeşte 15%, potrivit Euromonitor. „Asta înseamnă că spaţiu de creştere există, iar accelerarea va veni din investiţii constante în tehnologie şi infrastructură. De altfel, tehnologia creează noi oportunităţi de creştere pentru întreaga piaţă, iar aderarea completă la spaţiul Schengen a deschis perspective reale pentru ca România şi antreprenorii români să devină jucători competitivi pe pieţele internaţionale.”

    În opinia lui Arthur Rădulescu, tendinţele sunt clare: automatizare, internaţionalizare, personalizare şi viteză. Oportunităţile vin din penetrarea mediului rural, ascensiunea Gen Z, evoluţia marketplace-urilor şi tranziţia către formate de conţinut video-commerce. În acelaşi timp, provocările ţin de fiscalitate, concurenţă regională şi loializarea consumatorilor într-o piaţă ultra-competitivă. E un moment în care viteza de adaptare face diferenţa. „Bineînţeles, AI-ul va juca un rol important în următorii ani şi cred că poate fi privit atât ca oportunitate, cât şi ca provocare, pentru că va pune multă presiune pe reinventarea modelelor de business tradiţionale, cu care ne-am obişnuit. Este posibil să ne aflăm la începutul unei revoluţii care să schimbe nu doar e-commerce-ul şi modul în care funcţionează retailul, ci întreaga lume”, conchide Arthur Rădulescu. 

  • Dacă toată lumea ar avea educaţie financiară, antreprenorială şi ar fi lideri, cine ar mai munci?

    Toată lumea vorbeşte despre educaţie financiară, despre educaţie antreprenorială şi educaţie în carieră, leadership. Din ce în ce mai mulţi vor să-i înveţe pe ceilalţi ce înseamnă acest lucru. Este plină piaţa de consultanţi, experţi, coach etc. Şi chiar e bine că este aşa, pentru că avem de unde alege.

    Educaţia financiară încearcă să schimbe, la început, ideea noastră de economisire şi, poate, de in-vestiţie.

    Se spune că dacă vrei să ai bani pe termen lung, din suma de bani pe care o câştigi acum o parte trebuie să se ducă în economii sau investiţii, înainte de a începe să aloci bani către celelalte cheltuieli. Noi, de obicei, cheltuim şi plătim ce trebuie, şi, dacă mai rămâne ceva – dacă –, ne putem gândi să punem de-oparte.

    Când vorbim despre economii, înţelegerea este că vei câştiga o anumită dobândă, iar principalul este garantat, fie prin depozit, fie prin titluri de stat – noua pasiune a românilor.

    Când vorbim despre investiţii, câştigurile pot fi mai mari decât o dobândă la bancă sau la titluri de stat, dar principalul, adică suma investită, s-ar putea să crească sau să scadă.

    Când investeşti într-o acţiune, poţi să-ţi iei dividendul, dacă firma îl plăteşte, dar preţul acţiunii poate varia de pe o zi pe alta, poate să crească sau să scadă.

    De-abia în ultimul timp noi am început să facem distincţia între cele două noţiuni, economisire şi in-vestiţie, ceea ce este un pas înainte.

    Dar să nu uităm că cel mai important lucru ar fi ca dintr-un salariu lunar, dintr-un venit lunar, înainte de a cheltui banii, să pui bani deoparte. Şi după aceea, în funcţie de ce rămâne, să-ţi ajustezi cheltuielile şi plăţile.

    În privinţa educaţiei antreprenoriale, am o perspectivă puţin diferită faţă de cea a experţilor. Nu am făcut niciodată vreo afacere, nu sunt antreprenor, nu am avut vreodată o companie, nu am pus pe piaţă nicio idee de business, aşa că vorbesc ca un nonexpert.

    Cu cât ştii mai multe despre antreprenoriat, cu cât citeşti mai mult despre cum să faci o afacere, cu atât îţi reduci şansele de a începe o afacere şi, mai ales, de a face o afacere cu ceva succes. Cu cât citeşti mai mult şi auzi mai multe despre cum arată o afacere în interior, în back-office, cu atât te poate face să renunţi.

    Bucătăria internă a unei afaceri este copleşitoare şi, la început, când lucrurile nu merg – şi, de cele mai multe ori, nu merg –, foarte mulţi renunţă. O afacere începe mai mult din curaj, fără prea mari repere de P&L, fără nimic. Pur şi simplu o începi şi, după aceea, vezi cum merge, vezi de ce ai nevoie şi cum poţi să ajungi acolo.

    Dacă citeşti înainte sau auzi despre problemele de cash de la început, când ai zero lei capital şi nimeni nu te împrumută, te apuci cu mâinile de cap. La început, mai mult trebuie să cheltuieşti bani pe care nu îi ai, adică trebuie să începi un business mergând operaţional pe datorie, îţi plăteşti furnizorii mai încolo, te plăteşti pe tine mult mai încolo şi faci rost de bani şi mai încolo.

    Dacă afli dinainte despre aceste lucruri, te îngrozeşti. Mai bine nu începi afacerea.

    Nu mulţi au curajul de a porni ceva, doar cu o idee în cap, mergând pe ideea că lucrurile se vor rezolva pe parcurs.

    Toate poveştile cu antreprenori sunt frumoase, toate ideile de business sunt valoroase, dar, la început, cu cât ştii mai puţin despre business, cu atât ai şanse mai mari să mergi înainte cu ideea ta şi, poate, să câştigi în final. Câteodată poţi să ai succes, câteodată nu.

    Dacă nu ai bani de acasă sau de la altcineva, activitatea economică pe datorie, pe plăţi amânate sau pe care nu le mai plăteşti niciodată este baza pe care te sprijini într-o afacere.

    În ceea ce priveşte zona de leadership, unde toată lumea este expertă, totul ţine în primul rând de curajul pe care îl are cineva de a sta în faţă, de a face el lucrurile sau de a-i pune pe alţii să facă acele lucruri. Toată lumea crede că liderii, că leadershipul înseamnă cunoştinţe, knowledge, educaţie etc.

    Este un lider cel care ştie cel mai puţin sau chiar deloc, dar are „tupeul” să vorbească despre acel lucru şi să-i pună pe alţii să execute.

    Leadershipul înseamnă să stai în faţă, în primul rând, ştiind că ştii cel mai puţin, dar să ai încredere în tine că ceilalţi din spatele tău, care ştiu mai mult, te vor susţine.

    Leadershipul înseamnă să te uiţi tot timpul înainte, să nu fii prizonierul trecutului, să crezi cel mai mult dintre toţi că vei ajunge undeva.

    Foarte mulţi oameni îşi dau seama că nu pot să fie lideri, că n-au acest tupeu, şi preferă să rămână în spatele unui lider. Până la urmă, nu trebuie ca toată lumea să fie lider.

    E frumos când auzim despre leadership, mai greu este când ar trebui să-l aplici.

    Nu ştiu cum ar arăta o societate educată financiar, cu educaţie antreprenorială şi care „bubuie” de lead-ership. Dar aşa ceva nu există.

    Dar este bine când auzim poveşti despre aceste lucruri.    ■cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Nu mai vor românii să fie antreprenori? De ce ar mai vrea? Doar ca să plătească salarii, taxe, amenzi inventate? Să se zbată să găsească şi să păstreze angajaţi?

    Scriu acest editorial cu zile bune înainte de a merge la vot (care va fi avut loc în weekend, înainte de apariţia revistei), deci cumva pare debranşat de realitatea ardentă, care ne preocupă într-o măsură mai mare sau mai mică pe toţi. Ce urmează? Un rău mai mare sau mai mic? Un rău cunoscut sau ceva total nou? Anxietatea provocată de alegerile din toamnă continuă şi, mai mult, poate fi alimentată de contex-tul economic – derapajele bugetare, deficitul uriaş indică probleme care bat la uşă. Cine să mai deschidă uşa, în aceste condiţii?

    Sunt antreprenori atât de motivaţi şi calaţi pe succes încât pare că „trenul” pe care îl trag va ajunge, cumva, în toate staţiile şi „haltele”, chiar dacă sunt programate sau nu. Dovadă un antreprenor de numai 23 de ani, a cărui poveste o veţi regăsi în paginile revistei, care a construit o afacere de trading, are deja 24 de angajaţi şi şi-a început de ani buni aventura în mediul de business. De fapt, când era adolescent era deja preocupat de afaceri şi a început să economisească pentru a investi, iar interesele sale erau deja similare cu ale antreprenorilor maturi. El povesteşte că deşi i-a fost frică să nu reuşească a vrut neapărat să arate, şi să-şi dovedească şi sieşi, că poate. El este prototipul antreprenorului a cărui men-talitate nu poate fi zdruncinată de factorii externi, capacitatea sa proprie de construcţie, încrederea, forţa sunt suficiente pentru a juca propriul rol în scena de business. Chiar şi el spune însă că merge la birou zi de zi, indiferent dacă este motivat sau nu, pentru că se simte responsabil pentru echipa sa.

    Dar în antreprenoriat sunt mai multe tipuri de antreprenori. Pentru prima dată în ultimii ani, România înregistrează un declin net al numărului de societăţi comerciale, fenomen cauzat de un dezechilibru în-tre înfiinţările şi dispariţiile de firme. Datele recente arată că, în 2024, mai multe companii au fost radi-ate, dizolvate sau au intrat în insolvenţă decât cele nou înfiinţate, a declarat pentru ZF Dragoş Pufulete, coordonator analize la IMM România.

    Sigur că sunt în continuare oportunităţi, nu doar în România, ci pretutindeni în lume, mai ales legate de avansul tehnologic rapid, iar cei care ştiu şi pot să se urce pe acest val vor avea poveşti frumoase de spus, cât de curând. Ce se întâmplă însă cu mii de alte afa­ceri, din domenii mai „clasice”, cum ar fi producţia, serviciile? Ani în şir, aproape indiferent de domeniu, cei care şi-au spus poveştile în paginile revistei au indicat drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă cea legată de forţa de muncă, iar fenomenul s-a accentuat de-a lungul anilor. Atât de mult, încât mulţi antreprenori preferă să importe forţă de muncă – deşi riscuri sunt şi aici, de pildă ca cei aduşi să dispară la aeroport sau pe par-curs, iar costurile cu aducerea lor sunt încadrate direct la capitolul pierderilor. Peste 100.000 de asiatici sunt activi în prezent în România, pentru că sunt mai uşor de angajat şi păstrat decât românii. Statisticile arată totuşi că sunt mulţi conaţionali care sunt neangajaţi – poate unii lucrează la negru, dar mare parte supravieţuiesc cumva fără să lucreze. Apetitul pentru muncă s-a redus mult de-a lungul anilor, spun mulţi antreprenori, care au dificultăţi cu găsirea şi retenţia personalului. Cu cât nivelul de pregătire este mai redus, în funcţie de ne­voile posturilor libere, cu atât dificultăţile antreprenorilor par mai mari, pentru că şi gradul de înţelegere al personalului este mai redus – de ce ar prefera să lucreze pe 5 lei cu acte, când pot primi 6 lei fără acte? În aceste condiţii intervine şi concurenţa neloială, pentru că sunt companii care pot oferi un produs sau serviciu cu un preţ mai mic, pentru că îşi reglează bugetele de salarii jonglând cu plăţi la gri sau chiar la negru.

    În plus, pentru un antreprenor care lucrează atât cât poate el de corect (în limita cunoaşterii legislaţiei, care este extrem de stufoasă şi schimbătoare) încasările trebuie fie suficiente pentru a acoperi toate costurile – salarii, taxe, consumabile şi altele. „Ani în şir nu am reuşit să obţin decât profit marginal, mai degrabă contabil decât real. Am plătit salarii şi taxe, lună de lună, la zi. ITM-ul pentru o reclamaţie, ne-fondată, a spus «Dacă am deschis dosar, trebuie să vă dau amendă.» A fost cea mai mică amendă posi-bilă, dar a fost nedrept. Mi-a ajuns”, spune un antreprenor care a avut o mică firmă de servicii de curăţenie în provincie. (Problema sa cea mai mare a fost dificultatea găsirii angajaţilor.) Dar şicanările antreprenorilor nu au legătură cu dimensiunea firmei. Recent, Ioana Popa, antreprenorul care a clădit afacerea Trans­avia, cu o cifră de afaceri de 1,115 miliarde de lei, spunea pentru ZF că nu este zi în care reprezentanţi ai diverselor instituţii ale statului să nu bată la uşa firmei pentru diverse controale. Şi o re-alitate puţin pusă pe tapet este cea a susţinerii politice, cu diverse mize. Pentru că de la un punct încolo, nu mai este opţională implicarea în susţinerea politicului.  



    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Unde se află destinaţia superbă de vacanţă care s-a transformat, dintr-o fostă bază militară, într-un loc de evadare ascuns între stânci, nisip şi apă?

    Născut din nisipuri şi strategii militare, Sharm El-Sheikh s-a transformat într-un refugiu pentru cei care vor să se scufunde în ape limpezi, să fugă de zgomotul cotidian şi, uneori, să se regăsească. Nu are istoria tumultuoasă a marilor capitale, dar are un alt fel de poveste: una despre soare blând încă din februarie, oraşe fără claxoane şi evadări care îţi dau senzaţia că ai fugit de lume, dar ai ajuns mai aproape de tine.

    În deşertul Sinai există o stâncă. (Bine, există mai multe, dar doar aceasta este celebră.) Se spune că dacă o urci, o treci şi îţi pui o dorinţă, ea se îndeplineşte. Nu ştim dacă e doar legendă sau e ceva în aerul uscat şi tăcut al locului, dar Sharm El-Sheikh are exact genul acela de energie care te face să crezi. Şi să escaladezi stânca în râsetele fotografilor aproape personali, ce te însoţesc, vrând-nevrând, într-un safari în deşert. Aici, la doar câteva ore de zbor de România, soarele e blând şi constant chiar şi în februarie, iar liniştea nu e o promisiune de marketing, ci o realitate zilnică. Un oraş tânăr, născut pe nisipul unei foste baze militare, devenit un refugiu modern – cu recifuri de corali, excursii spre Cairo şi seri fără claxoane. Uneori, asta e tot ce îţi trebuie: un drum simplu, o dorinţă şi câţiva paşi dincolo de stâncă.

    În arabă, „Sharm El-Sheikh” înseamnă „Golful Şeicului”. Un nume care, cu timpul, a căpătat şi el un soi de poezie turistică: evocă liniştea unui golf adăpostit, aflat sub protecţia unui lider, dar şi un loc de refugiu, de tihnă, de lumină. Ceea ce, de fapt, este. Oraşul s-a născut relativ recent, în anii ’80, ca parte a unei strategii turistice naţionale a guvernului egiptean. Aflat în sudul Peninsulei Sinai, pe malul Mării Roşii, între munţi arizi şi ape cristaline, Sharm El-Sheikh a fost iniţial o bază militară. Rămăşiţele acelui trecut se mai simt şi azi – la aterizare, turiştii sunt escortaţi de militari de la aeroport către ieşire, iar în unele zone ale oraşului prezenţa armatei este încă vizibilă, chiar dacă discretă.

    Dezvoltat ulterior ca staţiune turistică, Sharm a fost gândit de la început pentru relaxare – cu complexe turistice generoase, infrastructură modernă şi acces facil către cele mai spectaculoase recife de corali din zonă. Faima lui a crescut rapid. În anii ’90, a devenit o destinaţie favorită pentru turiştii europeni în căutarea soarelui în extrasezon. Apoi, un centru regional pentru conferinţe internaţionale, summituri diplomatice şi turism de lux. Astăzi, Sharm e unul dintre cele mai bine organizate oraşe turistice din Egipt – poate chiar cel mai modern – şi, totodată, unul dintre puţinele locuri în care poţi face snorkeling dimineaţa şi explora deşertul după-amiaza.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce afacere au reuşit să construiască doi antreprenori fără experienţă, dar cu o pasiune comună?

    Dognomz este cel mai nou nume din producţia de mâncare pentru animale şi comparativ cu alte branduri care îşi încearcă norocul pe piaţă, acesta este un produs creat de doi antreprenori români – Lavinia Toma şi Mihai Lesiacu, care nu au experienţă în producţia alimentară însă îi uneşte acelaşi lucru: dragostea pentru animale. 

    Dognomz a luat naştere în aprilie 2024, din dorinţa de a oferi câinilor o alimentaţie sănătoasă şi gustoasă. Împreună cu Mihai, partenerul meu, am adoptat două căţeluşe, Panna şi Cotta, care erau foarte firave. Ne-am dorit să le oferim cea mai bună hrană posibilă, însă opţiunile din comerţ nu ne-au mulţumit.

    Astfel, am început să le gătim noi singuri mâncarea, asigurându-ne de calitatea ingredientelor”, a povestit Lavinia Toma, cofondatoarea Dognomz. După ce au observat cât de bine reacţionează cele două căţeluşe la mâncarea gătită, cei doi s-au gândit să transforme această pasiune într-un business dedicat tuturor iubitorilor de câini. Însă, cei doi nu au experienţă în producţia de mâncare, ci în domenii diferite. Lavinia are o experienţă de zece ani în domeniul cafelei de specialitate, lucrând ca barista, Q Grader şi consultant. Mihai are 15 ani de experienţă în turism, fiind ghid naţional şi internaţional. În prezent, Lavinia se dedică full-time dezvoltării Dognomz, în timp ce Mihai îşi împarte timpul între turele de ghidaj internaţional şi contribuţia la businessul comun. Au început practic cu resurse proprii, investind în echipamente de bucătărie, materii prime de calitate şi promovare. 

    „Deşi nu am avut un buget exact stabilit la început, ne-am concentrat pe a oferi produse de calitate, ceea ce a dus la creşterea organică a brandului”, a povestit Lavinia. În bucătărie au început prin a experimenta reţete. „Am colaborat cu cinci medici veterinari pentru a ne asigura că reţetele noastre sunt echilibrate şi sănătoase pentru câini. Ingredientele le selectăm cu atenţie, folosind proteine de calitate, carbohidraţi şi grăsimi sănătoase, toate provenind din surse sigure. Gătim lent, la foc mic, şi pasteurizăm prin metoda sous-vide, pentru a păstra nutrienţii esenţiali”, a menţionat antreprenoarea. Dacă promovarea a fost iniţial organică, prin recomandări şi prezenţă pe reţelele sociale, anul acesta au mers la târgul COFFEeAST, ceea ce i-a ajutat să se facă cunoscuţi. „Anul 2024 a fost unul de început, plin de provocări şi învăţături, un an de legat relaţii cu furnizori şi ajustat procese. Cea mai mare realizare a fost lansarea oficială a Dognomz şi faptul că am reuşit să ajungem la peste 120 de căţei diferiţi din Bucureşti, oferindu-le o alimentaţie sănătoasă şi gustoasă”. Pentru 2025, cei doi antreprenori îşi doresc să crească şi să ajungă la şi mai mulţi blănoşi. „Vrem să extindem gama de produse, să adăugăm noi reţete şi să dezvoltăm parteneriate cu locaţii specializate, astfel încât Dognomz să fie mai uşor de accesat. De asemenea, lucrăm la o variantă de ambalaj mai prietenoasă cu mediul şi vrem să livrăm şi în afara Bucureştiului”. Acum clienţii sunt oameni pentru care câinele este un membru al familiei şi care îşi doresc să îi ofere o alimentaţie cât mai naturală şi echilibrată. „Sunt persoane informate, care citesc etichetele produselor, care vor să ştie exact ce mănâncă patrupedul lor şi care apreciază ingredientele de calitate şi transparenţa”. Momentan, Dognomz livrează în Bucureşti prin platforma online, iar clienţii pot comanda produsele direct de pe site dar şi la câţiva parteneri locali. În prezent, Dognomz  oferă opt reţete de mâncare gătită şi trei tipuri de gustări.

    „Printre cele mai apreciate reţete se numără Happy Turkey Tumble – o combinaţie echilibrată de carne şi organe de curcan, quinoa, cartof dulce şi conopidă, asezonate cu rozmarin. De asemenea, snacksurile noastre sunt foarte iubite de căţei (în special de cei ce îşi petrec timpul în cafenelele de specialitate)”, a mai spus Lavinia. 

    Până acum, cei doi au învăţat că răbdarea şi consecvenţa sunt esenţiale.    

    „La început, fiecare feedback pozitiv ne motiva, dar şi fiecare provocare ne învăţa ceva nou. De asemenea, am realizat cât de important este să ascultăm atent şi să ne adaptăm. Şi, poate cel mai important, am învăţat că a construi un brand nu înseamnă doar a vinde un produs, ci şi a crea o comunitate”, a punctat Lavinia. Mai departe, cei doi tineri îşi doresc ca Dognomz să fie mai mult decât o alternativă naturală la hrana clasică pentru căţei, ci să fie un brand care să creeze o comunitate puternică în jurul său.

    „Ne propunem să aducem alături de noi nu doar iubitorii de animale, ci şi specialişti – medici veterinari, nutriţionişti, traineri, producători de accesorii – pentru a oferi proprietarilor de câini acces la informaţii de calitate şi produse care contribuie la bunăstarea patrupedelor lor”. De asemenea, cei doi vor să transforme Dognomz într-un un hub dedicat îngrijirii câinilor, unde oamenii să găsească tot ce au nevoie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată alături de companionii lor.

    „La început, fiecare feedback pozitiv ne motiva, dar şi fiecare provocare ne învăţa ceva nou. De asemenea, am realizat cât de important este să ascultăm atent şi să ne adaptăm. Şi, poate cel mai important, am învăţat că a construi un brand nu înseamnă doar a vinde un produs, ci şi a crea o comunitate.“ – Lavinia Toma, cofondatoarea Dognomz

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Fandacsia – atelier de pălării 

    Fondatoare: Cosmina Nicolescu

    Producţie/săptămână: 50 de pălării 

    Preţ pălărie: de la 200 de lei

    Occhio Pinsa restaurant

    Fondatoare: Ramona Bădescu şi Cristina Tomescu

    Locaţie: Bucureşti 

    Capacitate: până la 35 de persoane

    Natantibus – club sportiv

    Fondator: Sorin Bălan

    Locaţie: Tulcea

    Anul fondării: 2015

    Număr copii: 150

    Pescăria la Drăgoi – lanţ de pescării 

    Fondatori: familia Drăgoi 

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa, 

    Galaţi şi Braşov

    Investiţia medie/pescărie: 25.000 de euro

    Zestal – brand de design vestimentar

    Fondatoare: Emilia Hoţescu Tudoran şi Iulia Ghenea

    Prezenţă: online şi showroom în Bucureşti 

    Investiţie: peste 40.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Era portofelului fizic rămâne în buzunarul trecutului

    Viteza tehnologiei şi digitalizării se observă cel mai bine în evoluţia plăţilor din ultimii cinci ani, care a fost mai mare decât în ultima jumătate de secol. Ritmul transformării nu încetineşte, ci devine tot mai alert, iar modul în care plătim astăzi nu mai seamănă deloc cu ce făceam acum un deceniu, susţine Tareq Muhmood, senior vice president of value added services, Europe, Visa.

    Plăţile digitale, noua formă de plată care a acaparat plăţile cash în întreaga lume, s-au accentuat mai mult ca niciodată în ultimii cinci ani. Dovada acestei explozii fiind nenumăratele metode de plată prin intermediul telefoanelor mobile, chiar şi utilizând ceasuri sau brăţări smart, care au prins rădăcini adânci în noul normal al fiecărei persoane. 

    Deşi punctul critic care a împins această revoluţie la cele mai înalte cote a început odată cu pandemia de COVID-19, ritmul nu s-a domolit, ba chiar s-a menţinut şi devine tot mai alert pe măsură ce trece timpul. Astfel, raportat la ultimii zece ani, modul în care se fac plăţile astăzi seamănă foarte puţin cu ce se făcea înainte. 

    Tareq Muhmood, senior vice president of value added services Europe la Visa spune că tendinţele cheie din regiune în ceea ce priveşte plăţile se concentrează pe experienţa clientului, agilitate, dar şi gestionarea riscului. „Experienţa clientului s-a transformat semnificativ – în prezent, poţi călători cu metroul sau trenul prin simpla apropiere a telefonului de terminalul de plată în oraşe din întreaga lume, tranzacţiile din comerţul digital sunt mai sigure datorită tokenizării, iar clienţii se aşteaptă să poată realiza şi primi plăţi imediat ce îşi deschid un cont la un furnizor de plăţi sau la o bancă. Atunci când vine vorba de agilitate, tehnologia a deschis oportunităţi uriaşe pentru dezvoltarea unor modele de business care să răspundă nevoilor clienţilor. Dacă în trecut lansarea unui nou produs putea dura luni sau chiar ani, astăzi vedem companii care reuşesc să facă acest lucru în doar câteva săptămâni”, explică Tareq Muhmood.

    Astfel, în era portofelelor electronice, a plăţilor digitale, tot mai mulţi consumatori aleg să plătească bunuri şi servicii sau să transfere bani prin intermediul plăţilor digitale, afirmă Tareq Muhmood. „Pentru români, telefonul mobil este cea mai confortabilă opţiune când e vorba de achiziţii online: în prezent, opt din zece consumatori fac cumpărături de pe telefoanele mobile. Însă confortul şi viteza nu sunt singurele motive pentru care românii aleg plăţile electronice, aproximativ 79% percep plăţile cu cardul fiind mai sigure în comparaţie cu alte metode de plată.”

    În acest mix al confortului şi vitezei cu care se realizează plăţile, flexibilitatea este esenţială, pentru că posibilitatea ca utilizatorul să poată alege cum vrea să plătească poate face diferenţa între o experienţă excelentă sau una mai puţin bună. 

    „În România, unu din cinci clienţi (19%) ar alege un alt magazin sau site dacă opţiunea de plată cu cardul nu ar fi disponibilă. Plăţile digitale sunt populare atât în ţară, cât şi în călătoriile din străinătate, în principal datorită confortului şi vitezei plăţilor electronice, dar şi pentru evitarea riscului de a pierde bani, potrivit studiului Visa. Pentru a se bucura pe deplin de vacanţă şi pentru a beneficia de acelaşi nivel de securitate atunci când plătesc într-o altă monedă, patru din cinci turişti din Europa Centrală şi de Est optează pentru plăţi digitale cu cardul, telefonul sau ceasul inteligent. Şi la nivel local observăm această tendinţă, 83% dintre români preferând să plătească electronic atunci când călătoresc într-o altă ţară.”

    Astfel, pentru a răspunde acestor tendinţe, Visa nu mai este doar o companie de carduri, ci s-a transformat într-un facilitator global al transferurilor de bani. Pe de altă parte, infrastructura plăţilor electronice din România, în ciuda unei dezvoltări constante în ultimii ani, se află doar la jumătatea mediei europene de terminale POS la 1.000 de locuitori. „Eforturile comune ale sectorului public şi privat ar trebui să se concentreze pe extinderea accesului la servicii financiare în zonele rurale şi micul urban, inclusiv pentru populaţia nebancarizată, precum şi pe susţinerea dezvoltării micilor afaceri din aceste regiuni. În acelaşi timp, creşterea gradului de acceptare a plăţilor digitale ajută la reducerea volumului de tranzacţii asociate economiei subterane. În România, o creştere de 5% a plăţilor digitale pe parcursul a cinci ani consecutivi ar putea creşte PIB-ul cu aproximativ 7 miliarde de lei, potrivit unui studiu realizat de Visa şi Kearney anul trecut”, explică Tareq Muhmood.

    În acelaşi timp, unul dintre efectele mai puţin dorite ale progresului tehnologic este creşterea riscului de fraudă. Astfel, tot mai mulţi dintre partenerii Visa aleg să fie cu un pas înainte, investind proactiv în soluţii şi tehnologii menite să prevină aceste riscuri, a mai adăugat Tareq Muhmood. „Avem o abordare complexă pentru combaterea ameninţărilor tot mai mari reprezentate de malware, ingineriile sociale şi atacurile cibernetice, care presupune utilizarea mai multor niveluri de securitate. Tokenizarea joacă un rol crucial în această strategie prin înlocuirea datelor sensibile de plată cu un cod unic ce nu poate fi descifrat în afara reţelei, reducând frauda cu până la 60%. În prezent, 50% dintre tranzacţiile online procesate de Visa în Europa folosesc tokenuri, ceea ce reflectă încrederea consumatorilor în această metodă sigură. Acum am ajuns la 10 miliarde de tokenuri în întreaga lume, cu peste 150 de milioane doar în Europa Centrală şi de Est. Tehnologia devine tot mai populară şi în România, unde numărul tranzacţiilor tokenizate Visa a crescut cu 72% în 2023 faţă de 2022.”

    Tareq Muhmood a mai explicat că inteligenţa artificială permite companiei să analizeze miliarde de tranzacţii în timp real, identificând tipare şi anomalii care ajută la detectarea activităţii suspecte. „Visa a fost un pionier în utilizarea inteligenţei artificiale pentru detectarea fraudei în timp real, implementând primele sale modele de machine learning încă din anii 1990. Astăzi, avem peste 1.000 de specialişti în securitate cibernetică în întreaga lume, inclusiv o echipă dedicată în Europa, pentru a ne proteja clienţii şi consumatorii. Visa utilizează inteligenţa artificială încă din anii ’90, în special pentru gestionarea riscurilor. Inteligenţa artificială joacă un rol din ce în ce mai important în personalizarea experienţelor de plată şi îmbunătăţirea capacităţilor de detectare a fraudei, având un impact semnificativ atât asupra cumpărătorilor, cât şi asupra comercianţilor. Ne aşteptăm ca algoritmii de tip «deep learning» să devină tot mai sofisticaţi în analiza tiparelor de tranzacţii şi în identificarea riscurilor potenţiale în timp real.

    Inteligenţa artificială are un potential fantastic de a transforma ecosistemul de plăţi, făcându-l mai sigur, mai inteligent şi eficient, reprezentând un factor definitoriu pentru succesul industriei de plăţi şi al altor sectoare economice”, a mai detaliat Tareq Muhmood. 

    Din perspectiva datelor, acestea sunt esenţiale pentru simplificarea şi îmbunătăţirea experienţelor de plată, susţine Tareq Muhmood. „Prin utilizarea algoritmilor bazaţi pe inteligenţă artificială, Visa ajută băncile să proceseze volume mari de date în timp real care le oferă informaţii valoroase despre comportamentul şi preferinţele clienţilor, permiţându-le astfel să creeze oferte şi servicii personalizate, potrivite nevoilor unice ale fiecărui client. În acelaşi timp, credem că democratizarea datelor, oferind consumatorilor control asupra datelor pe care le împărtăşesc, când, cum şi cu cine, aduce mai multă încredere. Un studiu realizat recent de Visa pe 12.000 de consumatori europeni a constatat că, atunci când oamenii au mai mult control asupra utilizării datelor lor, este mai probabil ca aceştia să le împărtăşească companiilor, cu condiţia de a fi folosite în mod responsabil.”

    În ceea ce priveşte piaţa din România, Tareq Muhmood spune că s-a dovedit a fi o piaţă care adoptă rapid noile tehnologii de plată. „În 2019, a devenit prima ţară din Europa în care Visa a lansat serviciul de plată instant Visa Direct (Instant Refund, implementat împreună cu eMAG), permiţând rambursări în timp real pentru achiziţiile online. De curând, România a făcut încă un pas spre digitalizare, facilitând achiziţionarea online de titluri de stat Tezaur cu cardul, pe Ghiseul.ro, prin soluţia Visa Direct. Acest lucwru consolidează angajamentul Visa faţă de inovaţie şi îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor români în sectorul plăţilor digitale.”