Category: Revista BM

În România ritmul afacerilor pare mai dinamic şi mai flexibil în comparaţie cu Belgia, unde procesele tind să fie mai structurate şi mai formale, constată Yannick Van de Parre, country manager, Speedwell România. În plus, cu o infrastructură adecvată, ţara noastră are mare potenţial de a atrage mai multe activităţi de producţie. Pe lângă specificul zonei de afaceri, belgianul a fost atras din prima clipă de darul aparte al românilor, care de fiecare dată l-au făcut să se simtă ca acasă, prin ospitalitatea lor, disponibil-itatea de a ajuta sau preocuparea lor autentică de a stabili legături semnificative.

Ajuns pentru prima dată în România în vara anului 2021, fără aşteptări foarte clare, a fost plăcut surprins, povesteşte Yannick Van de Parre, country manager al Speedwell România, companie de dezvoltări imobiliare din România axată pe proiecte rezidenţiale, office, locuinţe pentru studenţi, retail şi industriale. Belgianul spune că istoria bogată a ţării, cultura vi-brantă şi ospitalitatea caldă au ieşit imediat în evidenţă. Energia culturii locale şi, mai ales, ospitalitatea oamenilor l-au impresionat de la început. La doar câteva luni după prima vizită, a decis să se mute aici ca expat şi nu a regretat nicio clipă. 

La început a simţit diferenţele culturale dintre România şi Belgia, dar admite el, tocmai aceste diferenţe au devenit o parte frumoasă a experienţei sale aici. „Românii sunt calzi, primitori şi pun mare preţ pe legăturile personale. Acest lucru creează un sentiment incredibil de comunitate, atât la locul de muncă, cât şi în viaţa de zi cu zi. În comparaţie cu stilul mai rezervat al Belgiei, România se simte extrem de primitoare şi deschisă.” În ultimii ani, a fost martor al evoluţiei rapide a ţării şi indică faptul că infrastruc-tura s-a îmbunătăţit considerabil – au apărut noi autostrăzi, transportul public s-a extins, iar scena ur-bană, mai ales în Bucureşti, este într-o continuă expansiune.

Contrastele şi asemănările dintre ţara natală şi România, spune el, „au făcut ca întreaga experienţă să fie incredibil de valoroasă şi satisfăcătoare.” Ambele ţări se bucură de avantajele oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană, care asigură un cadru de reglementare comun, favorizând astfel comerţul şi in-vestiţiile. Acest fundament european a contribuit semnificativ la îmbunătăţirea comunicării şi colaborării în mediul de afaceri din România. Totodată, adaugă Yannick Van de Parre, atât România, cât şi Belgia împărtăşesc un angajament ferm pentru inovare şi tehnologie, factori esenţiali în dezvoltarea economică modernă. „România, în special în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, a dez-voltat un sector IT şi tehnologic prosper, care îmi aminteşte de centrele tehnologice belgiene din Brux-elles şi Anvers. Cu toate acestea, ritmul afacerilor pare mai dinamic şi mai flexibil în comparaţie cu Bel-gia, unde procesele tind să fie mai structurate şi mai formale.” 

În ceea ce priveşte oamenii, atât în România, cât şi în Belgia, povesteşte executivul, a întâlnit profesion-işti foart bine pregătiţi, în special în domenii precum inginerie, IT şi finanţe. În România, accentul puter-nic pus pe educaţia STEM a generat o forţă de muncă talentată care concurează cu cea din Belgia. „În schimb, am observat că structura ierarhică a companiilor din România e uneori mai pronunţată, deşi lu-crurile se schimbă treptat, mai ales în companiile tinere sau în startup-uri.”

Belgianul spune că dacă ar avea o baghetă magică, ar accelera dezvoltarea infrastructurii, în special în ceea ce priveşte transportul şi serviciile publice din afara marilor oraşe. În timp ce Bucureştiul şi alte centre urbane mari au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, unele zone rurale şi oraşe mai mi-ci încă se confruntă cu provocări legate de starea drumurilor, transportul public şi accesul la facilităţi moderne. Îmbunătăţirea infrastructurii nu numai că ar spori calitatea vieţii locuitorilor, dar ar stimula tur-ismul şi creşterea economică în aceste regiuni, observă Yannick Van de Parre. De exemplu, o mai bună conectivitate între oraşe şi zonele rurale ar putea debloca potenţialul peisajului rural extraordinar al României, care ar putea deveni mai accesibil atât localnicilor, cât şi vizitatorilor. „Cu o infrastructură adecvată, România poate atrage mai multe activităţi de producţie. La urma urmei, este nevoie de o fundaţie solidă înainte de a putea construi ceva măreţ. În plus, investiţiile în infrastructura sustenabilă, cum ar fi proiectele de energie regenerabilă şi transportul public verde, s-ar alinia tendinţelor globale şi ar poziţiona şi mai mult România ca o ţară orientată spre viitor.”

Provocat să descrie România într-un cuvânt, spune că este greu, având multe lucruri frumoase de spus. Totuşi, dacă ar fi să se limiteze la un singur cuvânt ar alege „rezilientă”, pentru că, notează el, istoria României este marcată de perioade de provocări şi transformări, însă oamenii au demonstrat în mod constant o capacitate incredibilă de adaptare, perseverenţă şi prosperitate. Această rezilienţă se re-flectă în dezvoltarea rapidă a ţării din ultimele decenii şi în cultura sa vibrantă. 

Belgianul povesteşte că îşi structurează agenda zilnică în aşa fel încât să îi ofere un echilibru între productivitatea şi bunăstarea personală. De obicei, îşi începe ziua devreme, dedicând primele câteva ore sarcinilor de lucru care necesită atenţie deplină, atunci când energia şi concentrarea mea sunt la cote maxime. „Pentru mine, o rutină matinală eficientă îmi oferă un ton pozitiv pentru restul zilei. În tim-pul programului de lucru, îmi găsesc câteva minute de relaxare, o plimbare rapidă, o pauză de cafea sau un moment de discuţie cu colegii, care mă ajută să-mi menţin concentrarea.” 

După-amiaza o dedică unor sarcini mai relaxate sau unor activităţi de colaborare, precum discuţiile cu echipa sau sesiunile de brainstorming. „Este momentul perfect pentru a explora idei noi, a împărtăşi perspective şi a învăţa unii de la alţii. Totodată, profit de acest timp pentru a mă conecta cu tendinţele din industrie şi pentru a investi în dezvoltarea mea profesională.” Prioritatea sa, povesteşte Yannick Van de Parre, este să rămână activ, mai ales când vremea este plăcută. În zilele în care nu plouă, îi place să alerge, să practice un sport sau pur şi simplu să facă o plimbare lungă în aer liber. Activitatea fizică este o modalitate excelentă de a-şi limpezi mintea, de a rămâne sănătos şi de a se bucura de frumuseţea par-curilor şi a spaţiilor verzi din România.

Despre stilul său de leadership spune că este ancorat puternic atât la nivel de încredere, cât şi de re-sponsabilitate, deoarece consideră că acestea sunt pietrele de temelie ale unei echipe performante şi motivate. Se concentrează pe responsabilizarea membrilor echipei, oferindu-le autonomia de a-şi asuma responsabilitatea pentru munca lor. În acelaşi timp, pune accentul pe responsabilitate. „Este foarte important să mă asigur că fiecare înţelege impactul contribuţiilor sale asupra obiectivelor co-mune. Le ofer aşteptări clare, feedback regulat şi sprijinul necesar pentru a-i ajuta să reuşească, în timp ce mă responsabilizez şi pe mine ca lider”, afirmă Yannick Van de Parre.

Carte de vizită

1. Are peste şapte ani de experienţă în coordonarea proiectelor, inginerie şi leadership în domeniul construcţiilor şi al dezvoltării imobiliare. 

2. S-a alăturat companiei în octombrie 2021, în calitate de development coordinator, iar anterior a ocu-pat diverse funcţii în ţări din Europa. La Renewi, a coordonat proiecte axate pe tranziţia către o econo-mie circulară. În perioada petrecută la ExxonMobil, a fost responsabil de gestionarea costurilor, pro-gramării şi activităţilor de construcţie pentru proiecte regionale din Regatul Unit, Ţările de Jos şi alte ţări europene. În cadrul Strabag Belgium, a acumulat experienţă în gestionarea proiectelor de infrastructură de mare amploare, ocupându-se de analize tehnice şi financiare.

3. Deţine un masterat de la Universitatea din Anvers, având o teză de absolvire despre degradarea bet-onului în condiţii de mediu, precum şi un master în Administrarea Afacerilor (MBA).

În ceea ce priveşte valorile, crede că fiecare lider ar trebui să acorde prioritate integrităţii, transparenţei şi împuternicirii. „Integritatea creează încredere şi este esenţial ca liderii să acţioneze cu onestitate şi consecvenţă, în special în situaţii dificile. Transparenţa favorizează comunicarea deschisă şi garantează alinierea cu obiectivele şi viziunea echipei. Responsabilizarea înseamnă să le oferiţi membrilor echipei instrumentele, încrederea şi libertatea de a excela, ceea ce nu numai că determină rezultate, dar cultivă şi un sentiment de apartenenţă şi mândrie faţă de munca lor. În plus, apreciez rezilienţa – atât la mine, cât şi la echipa mea – deoarece ne permite să facem faţă provocărilor, să ne adaptăm la schimbare şi să devenim mai puternici împreună. Cheia succesului este să rămânem stabili, chiar şi atunci când lucru-rile devin dificile.”

În ce priveşte tendinţele din industrie, subliniază că sustenabilitatea este pe primul loc. În opinia sa, ESG nu este o tendinţă – este noul standard. Clădirile verzi, energia regenerabilă şi dezvoltarea responsabilă sunt elemente obligatorii, nu „de dorit”.  Investitorii, chiriaşii şi utilizatorii finali solicită clădiri eficiente din punct de vedere energetic şi dezvoltări responsabile faţă de mediu. Această schimbare remodelează modul în care sunt concepute şi executate proiectele, cu un accent puternic pe certificările ecologice şi pe sustenabilitatea pe termen lung.

„Dezvoltările cu utilizare mixtă sunt, de asemenea, uriaşe. Urbanizarea şi schimbarea stilurilor de viaţă determină cererea de spaţii integrate în care oamenii pot locui, lucra şi se pot relaxa fără a fi nevoiţi să călătorească mult. Această abordare nu numai că îmbunătăţeşte confortul, dar se aliniază şi obiective-lor mai largi de sustenabilitate prin reducerea timpului de navetă şi a amprentei de carbon”, declară Yannick Van de Parre.

În plus, mai observă tot el, digitalizarea transformă totul, de la modul în care sunt proiectate spaţiile la modul în care sunt gestionate. Noile soluţii îmbunătăţesc eficienţa operaţională, experienţa clienţilor şi procesul decizional bazat pe date. De la tururile virtuale ale proprietăţilor la sistemele inteligente de ges-tionare a clădirilor, tehnologia joacă un rol în procesul de transformare. „În cele din urmă, observăm un accent sporit pe flexibilitate şi adaptabilitate. Indiferent că vorbim despre spaţii de birouri sau proiecte rezidenţiale, oamenii caută medii care să se potrivească nevoilor lor în continuă schimbare. Dezvoltatorii care reuşesc să anticipeze şi să se adapteze acestor tendinţe vor rămâne lideri într-o piaţă aflată mereu în transformare”, adaugă executivul.

Cât priveşte activitatea firmei al cărei country manager este, anul trecut „a fost atât o provocare, cât şi o recompensă pentru activitatea noastră. Una dintre principalele provocări a fost navigarea prin mediul economic volatil, marcat de inflaţie, creşterea costurilor de construcţie şi perturbări ale lanţului de aprovizionare. Aceşti factori au pus la încercare capacitatea noastră de a menţine eficienţa costurilor, asigurând în acelaşi timp livrarea la timp a proiectelor, fără a compromite calitatea. În ciuda acestor provocări, am atins, de asemenea, etape importante.” Anul trecut, compania a închiriat integral SpacePlus Chitila, primul proiect logistic din portofoliul Speedwell Development, dedicat IMM-urilor. De asemenea, a obţinut autorizaţia de construcţie pentru proiectul premium Glenwood Estate, construcţia fiind demarată la începutul acestui an. În plus, a început construcţia ultimei clădiri a proiectului Triama Residence. „În 2025, la nivelul industriei, consider că accentul va continua să fie pus pe sustenabilitate şi inovare. Principiile ESG vor deveni şi mai bine înrădăcinate în sectorul imobiliar, cadrele de reglemen-tare devenind mai stricte, iar părţile interesate solicitând mai multă transparenţă şi acţiune. Certificate-le pentru clădiri ecologice, proiectele eficiente din punct de vedere energetic şi integrarea energiei re-generabile vor impulsiona piaţa”, estimează Yannick Van de Parre.   

De vorbă cu Yannick Van de Parre

Care este felul tău preferat de mâncare românească?

Fără îndoială, ciorba! Bolul de ciorbă îmi trezeşte un sentiment de nostalgie şi emoţie – parcă aş simţi gustul de acasă. Fie că este ciorbă de burtă, ciorbă de perişoare sau ciorbă de legume, fiecare lingură îmi aminteşte de cinele din copilărie de la bunicii mei. Aromele picante şi savuroase, adesea combinate cu un strop de ierburi proaspete şi o porţie de smântână, fac din această ciorbă un fel de mâncare plăcut şi îmbietor în acelaşi timp. Nu e de mirare că ciorba ocupă un loc atât de special în bucătăria românească şi în inima mea.

Dar destinaţia ta preferată de vacanţă în România?

Cât despre destinaţii, Transfăgărăşanul este de departe preferatul meu. Pentru un pasionat de maşini ca mine, este pură adrenalină. Drumurile care şerpuiesc printre peisaje de vis, priveliştea care îţi taie respiraţia şi senzaţia de libertate te cuprinde la fiecare viraj – este ca şi cum ai conduce într-un peisaj desprins dintr-o carte poştală. Indiferent de câte ori vei lua acele viraje, nu te vei plictisi niciodată. Să străbaţi Munţii Carpaţi, înconjuraţi de multă verdeaţă, lacuri glaciare şi stânci spectaculoase în jurul tău, este o experienţă unică. Drumul în sine este o minune a ingineriei, iar sentimentul de libertate şi aventură pe care îl oferă este de neegalat. Pentru mine, Transfăgărăşanul este un loc în care natura şi adrenalina se îmbină perfect. 

Cum ai descrie poporul român şi ce personalitate admiri cel mai mult?

Românii au una dintre cele mai primitoare, reziliente şi calde comunităţi. Din momentul în care am ajuns, am fost impresionat de generozitatea şi deschiderea lor. Românii au un dar aparte, nu ştiu cum fac, dar de fiecare dată, te fac să te simţi ca acasă, fie că este vorba de ospitalitatea lor, de disponibili-tatea de a ajuta sau de preocuparea lor autentică de a stabili legături semnificative. Există aici o mândrie faţă de cultură şi tradiţii, dar fără aroganţă – oameni calzi, modeşti, dar foarte conectaţi la comunitatea din jur. Am observat, de asemenea, un puternic simţ al comunităţii şi al valorilor familiale, care se re-flectă în modul în care se sprijină reciproc atât în mediul personal, cât şi în cel profesional. În ciuda provocărilor cu care s-au confruntat de-a lungul istoriei, românii sunt rezilienţi şi găsesc mereu mo-dalităţi de a se adapta şi de a prospera. Optimismul şi determinarea lor sunt adevărate  surse de in-spiraţie.

Ce îţi lipseşte cel mai mult din ţara ta natală şi cât de des te duci acasă? 

Sunt la o distanţă de doar 3 ore cu avionul faţă de Belgia, aşadar pot spune că mă consider destul de no-rocos. Să călătoresc în ţara mea natală, fie că este vorba de un weekend sau o vacanţă, îmi oferă echilibrul perfect – îmi permite să rămân aproape de cei dragi, dar şi să mă bucur de experienţele pe care România mi le oferă. Este un ritm care mi se potriveşte de minune şi care mă ţine ancorat în prezent.

Care sunt avantajele vs. provocările tale ca expat?

Viaţa în străinătate te provoacă şi te dezvoltă în moduri neaşteptate, iar dinamismul României mă inspiră constant să dau tot ce am mai bun. Am avut norocul să întâlnesc oameni extraordinari – atât localnici, cât şi expatriaţi – care mi-au deschis noi orizonturi şi mi-au lărgit perspectiva asupra lumii. Una dintre cele mai mari recompense este îmbogăţirea culturală ce vine natural odată cu imersiunea într-un mediu nou şi vibrant. Pe plan profesional, experienţa de aici m-a provocat să-mi depăşesc limitele, să dezvolt abilităţi noi şi să mă adaptez unui mediu de afaceri în continuă schimbare – o provocare pe cât de in-tensă, pe atât de satisfăcătoare. Networkingul a fost o parte esenţială a acestui parcurs, oferindu-mi ocazia să leg conexiuni valoroase cu oameni din medii diverse.

Cu siguranţă, cea mai mare provocare este limba română, care încă mă mai poate deruta şi desigur, confruntarea cu birocraţia care pare o misiune dintr-o poveste de aventuri. Dar perseverenţa (şi simţul umorului) te ajută să treci peste. 

Care au fost cele mai importante lecţii pe care le-ai învăţat de-a lungul carierei şi ce sfat le-ai da tinerilor aflaţi la început de drum?

Nu înceta niciodată să înveţi. În clipa în care simţi că ştii totul, ai pierdut. Este foarte important să îţi păstrezi curiozitatea vie şi fii deschis la noi experienţe, chiar dacă te scot din zona ta de confort. În plus, am învăţat să fiu răbdător, dar proactiv.

Cred că indiferent cât de experimentat devii, există întotdeauna ceva nou de învăţat – fie că este vorba de o abilitate, o perspectivă sau o modalitate de adaptare la schimbare. A rămâne curios şi receptiv la progres a fost esenţial pentru dezvoltarea mea. O altă lecţie importantă este valoarea rezilienţei. Provocările şi eşecurile sunt inevitabile, dar ele sunt, de asemenea, oportunităţi preţioase de învăţare. Nu vă temeţi de eşecuri – învăţaţi mult mai multe dintr-o greşeală decât dacă aţi sta pe loc. Desigur, cu o excepţie – când ajungi pe Transfăgărăşan, acolo chiar vrei să rămâi pe traseu!