BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum să nu-ţi ia AI-ul jobul mai ales când îţi place ceea ce faci

    „Piaţa muncii se schimbă accelerat” – spunem asta de ani de zile, dar abia odată cu expansiunea reală a inteligenţei artificiale simţim că ceva fundamental se clatină. Un sondaj recent realizat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arată că tot mai mulţi tineri îşi caută experienţă şi relevanţă în afara sistemului clasic: peste 500 de oameni au bifat activităţi extracurriculare, de la cursuri practice şi internshipuri, până la programe de dezvoltare personală. Un semnal clar că lumea muncii nu mai este despre diplome, ci despre adaptabilitate. Dar ce te faci dacă nu mai ai 22 de ani? Dacă nu eşti genul sportiv, nici genul creativ, dacă nu vrei să te apuci de medicină la 38 de ani sau să devii make-up artist? Ce faci dacă îţi place, pur şi simplu, jobul tău de birou – şi te sperie ideea că un algoritm l-ar putea face, într-o zi, mai bine?

    Se pare că nu  doar „creativii” şi cei care îşi folosesc mâinile,  să zicem, la locul lor de muncă sunt în siguranţă. Un articol recent al BBC Worklife contrazice ideea populară că locurile de muncă „creative” sunt automat ferite de automatizare. Dimpotrivă: „Lucruri precum designul grafic şi rolurile din arta vizuală ar putea fi printre primele care dispar; algoritmii pot analiza milioane de imagini şi pot stăpâni estetica instant”, spune Martin Ford, expert în automatizare şi autor al cărţii Rule of the Robots. Cu alte cuvinte, nici pasiunea nu mai e garanţie. Însă Ford distinge trei tipuri de joburi care sunt – cel puţin pentru moment – mai greu de înlocuit:

    1. Cele care implică creativitate strategică, cum ar fi medicina, cercetarea sau dreptul.

    2. Cele care necesită relaţionare umană profundă, precum consultanţa, jurnalismul de investigaţie sau profesiile de îngrijire.

    3. Cele care presupun mobilitate şi dexteritate în medii imprevizibile, precum meseriile tehnice – electricieni, instalatori, sudori.

    Concluzia poate fi că nu domeniul în sine te salvează, ci tipul de activitate pe care o faci. Dacă în jobul tău îţi petreci cea mai mare parte a timpului cu sarcini repetitive, standardizate, este foarte probabil ca AI-ul să înveţe să le facă – mai repede, mai ieftin, mai bine.

    Aşadar, nu-ţi schimba meseria, schimbă-ţi reflexele. Profesorul Joanne Song McLaughlin, expertă în economie a muncii la University din Buffalo, atrage atenţia că „majoritatea joburilor, indiferent de industrie, au componente care vor fi automatizate”. Asta nu înseamnă că vor dispărea, ci că vor evolua. Iar partea pe care o va face omul se va concentra tot mai mult pe abilităţile sociale şi de relaţionare. Un exemplu celebru e cel al casierului bancar. „Odată, casierii trebuiau să numere bani cu mare precizie. Acum, asta face maşina. Rolul lor s-a mutat spre a discuta cu clienţii, a le oferi produse, a construi relaţii”, explică McLaughlin. Deci ce poţi face? În loc să îţi arunci laptopul pe geam sau să-ţi iei un certificat în sudură, mai bine te întrebi: „Ce parte din munca mea poate fi făcută de un AI?” „Şi care este competenţa complementară pe care o pot dezvolta?” Poate e vorba de empatie. De persuasiune. De gândire strategică. De capacitatea de a explica clar concepte complexe unui client. Sau poate e vorba, pur şi simplu, de a face legătura între tehnologie şi oameni – un rol pe care niciun bot nu-l va îndeplini prea curând cu naturaleţea unui om.

    Martin Ford punctează un paradox greu de ignorat: „Poate părea că angajatul de birou are un job mai valoros decât cineva care conduce o maşină. Dar, în realitate, jobul de birou e mai uşor de înlocuit de AI, pentru că încă nu avem maşini complet autonome, dar avem deja AI-uri care scriu rapoarte.” Adică e posibil ca muncile fizice şi imprevizibile să fie mai reziliente în faţa automatizării decât cele elegante, de birou. Iar acest lucru nu e o ameninţare, ci un semnal: trebuie să învăţăm să vedem valoarea muncii umane dincolo de prestigiul social sau confortul personal.

    Concluzia? Nu toată lumea va deveni medic. Nici antreprenor. Nici creator de conţinut. Dar toată lumea poate deveni mai conştientă de ceea ce aduce uman în jobul său. Poate deveni mai atentă la modul în care învaţă, comunică, construieşte relaţii şi ia decizii. AI nu ne va înlocui dacă ne concentrăm pe ceea ce ne face inconfundabil umani.

    Restul – taskurile, procedurile, Excelurile – pot fi înlocuite. Dar conexiunile reale nu pot fi programate. 

     

    Întrebarea săptămânii în cadrul sondajului BUSINESS Magazin (realizat pe LinkedIn): Piaţa muncii se schimbă accelerat. Conform previziunilor, AI va duce la desfiinţarea unor locuri de muncă, la inventarea altora noi. Şi pentru că AI poate prelua tot mai multe taskuri dintre cele ale noilor angajaţi, practic cei aflaţi la început de carieră vor întâmpina dificultăţi în a acumula experienţa atât de necesară oricui. În aceste condiţii, cum credeţi că se pot pregăti tinerii pentru un job? Rezultatele sondajului – total activităţi extracurriculare menţionate:

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

     

  • De la arme la artă: Un MIG-21 împodobit cu mărgele va fi expus la Seattle

    Un artist sud-african, Ralph Ziman, îşi propune să transforme simboluri ale violenţei în simboluri de pace, colaborând la acest proiect cu meşteşugari locali pricepuţi în lucrul tradiţional cu mărgele. Primul său proiect a fost „The AK-47 Project”, care a presupus realizarea unei puşti AK-47 din mărgele de către artist şi o echipă de artizani, iar în prezent Ziman îşi propune să transforme un avion de vânătoare MIG-21 dezafectat înfrumuseţându-l cu mărgele. tot cu ajutorul meşteşugarilor africani. Avionul astfel gătit va fi expus la Muzeul Zborului din Seattle de la finalul lunii iunie a acestui an până la finalul lunii ianuarie a anului viitor.

     

  • Moda de acasă: vino la mine să probezi o rochie sau buticul de lux se mută în apartament

    Nici măcar micile magazine de articole vestimentare şi accesorii de lux unde nu are acces multă lume nu sunt pe placul tuturor, o parte din clienţi considerând că atmosfera din ele este prea rece. Ca să-i convingă le treacă pragul, unii creatori şi comercianţi încearcă să-i facă să se simtă, la propriu, ca acasă.

    Îndemnaţi şi de costurile în creştere ale spaţiilor comerciale tradiţionale, aceştia au ajuns, cel puţin la New York, să-şi cheme clienţii în locuinţe care le aparţin, în special apartamente în care locuiesc măcar temporar, scrie Washington Post.

    O fostă jurnalistă de modă care a dat scrisul pe creaţia vestimentară, Isabel Wilkinson Schor, are magazinul firmei sale Attersee la etajul al treilea dintr-o clădire de locuit din Upper East Side, unde primeşte clienţi cu sau fără programare, care pot participa, pe bază de invitaţie, şi la seri literare la care diferiţi autori citesc din texte nepublicate. Creatorul Adam Lippes are magazin casnic la parterul unui bloc de locuinţe, într-un spaţiu în care a locuit cândva cântăreaţa Donna Summer şi spune că preferă să-i vină clienţii cu câţiva prieteni, să stea de vorbă, să bea sau să mănânce ceva şi să vadă hainele şi accesoriile dorite.  Specialista în consultanţă vestimentară Melissa Ventosa Martin, care avea deja o platformă online pentru comercializarea produselor sale, Old Stone Trade, a decis să deschidă şi ea un magazin de apartament în care sunt disponibile articole vestimentare, accesorii şi decoraţiuni de la diverşi artizani, lucrate adeseori manual. Ventosa Martin doarme în apartament atunci când se află la New York şi îşi tratează clienţii cu cafea şi gustări.

    Creatorii sau comercianţii de articole vestimentare şi accesorii calcă astfel pe urmele galeriilor de artă, care s-au instalat deja în spaţii mai puţin obişnuite, inclusiv locuinţe.

  • Noua tendinţă în fashion: transformă-ţi covorul în pantofi şi faţa de masă în outfit de vacanţă

    Inspirate parcă din îndemnurile din cel de-Al Doilea Război Mondial de a repara şi reutiliza tot ce se poate pentru a nu risipi resursele puţine disponibile, diverse branduri din industria modei găsesc întrebuinţare pentru tot felul de lucruri care ar ajunge altfel la gunoi, scrie The Guardian, reparându-le, dacă se poate, sau transformându-le în obiecte cu totul noi. Printre acestea se numără Pikol Clothing, care face cămăşi numai bune de purtat în vacanţă din vechi feţe de masă, World Secrets, care transformă vechi covoare cu două feţe în saboţi, Ahluwalia care recuperează materiale nevândute şi le transformă în haine ori Loom, o aplicaţie în care utilizatorii pot încărca imagini ale hainelor lor deteriorate sau nepurtate şi găsi creatori care îi pot ajuta fie cu reparaţii vizibile, fie cu transformarea articolul într-unul cu totul nou.

     

  • Logistica luxului nu cunoaşte criză?

    În mai puţin de cinci ani, Logwin România a crescut de la 5.000 mp la 15.000 mp suprafaţă de depozit şi de la câţiva angajaţi la o echipă de peste 70 de oameni. Cu o cifră de afaceri în continuă ascensiune şi planuri de extindere regională, compania devine un punct-cheie pe harta logisticii din Europa Centrală şi de Est. Florian Anghel, CEO-ul Logwin România, povesteşte cum a reuşit să dezvolte rapid businessul într-o piaţă volatilă şi ce urmează în următorii ani.

    Logwin este o companie multinaţională de forwarding, cu origini germane, prezentă în 37 de ţări, cu 195 de birouri şi aproximativ 4000 de angajaţi. Activă într-o zonă nişată de servicii logistice – depozitare şi transport –, Logwin se concentrează pe industrii precum fashion, health & beauty, cosmetice şi automotive. În România, Logwin a intrat efectiv în operaţiuni în 2019, iar piaţa locală joacă un rol strategic la nivel regional. „M-a atras proiectul Logwin încă de când am discutat cu boardul companiei, în 2017. În 2018 m-am relocat la Viena, pentru a înţelege sistemele şi procesele interne, şi în paralel am căutat locaţia pentru România”, povesteşte Florian Anghel. Astăzi, Logwin România operează un depozit de 15.000 mp în zona şoselei de centură A1, păstrând specializarea pe fashion retail şi health & beauty. Pe măsură ce operaţiunile s-au extins, şi echipa a crescut: compania are acum 72 de angajaţi, majoritatea implicaţi direct în activităţile logistice. În paralel, Logwin a dezvoltat şi partea de transport maritim şi aerian la nivel local şi, mai recent, şi în Bulgaria, unde a deschis o locaţie de 1.500 mp în Sofia. Piaţa românească este văzută drept un pol de creştere pentru Logwin la nivel regional: „România are potenţialul de a deveni un hub logistic pentru companiile mari. Tocmai de aceea, primim susţinere  financiară şi resurse pentru dezvoltare din partea grupului”, explică Florian Anghel.

    În ceea ce priveşte contextul economic actual, în ciuda temerilor privind o posibilă încetinire, în realitate, Logwin nu resimte o scădere a volumelor. „Clienţii sunt prudenţi, se gândesc de două ori înainte să investească în extinderi de magazine, dar vânzările de zi cu zi merg bine. România rămâne o ţară în creştere”, adaugă el. Despre începuturile sale în logistică, Florian Anghel povesteşte că totul a pornit dintr-o întâmplare în perioada studenţiei, când, revenit dintr-un program de vară din SUA, a vrut să se stabilească într-un birou. A lucrat întâi în transport rutier, apoi în logistică şi depozitare, acumulând experienţă în două companii mari înainte de a se alătura Logwin. Adaptabilitatea a fost esenţială în dezvoltarea businessului local. Un exemplu este debutul operaţiunilor din România, când, planul iniţial de a organiza activitatea în şase luni a trebuit implementat în doar două luni, din cauza unei nevoi urgente a clientului. „Am fost nevoiţi să integrăm toate etapele într-un timp record. A fost un heirup, dar am reuşit”, îşi aminteşte el. 

    Chiar şi în perioada de lockdown din 2020, Logwin a continuat expansiunea: „Aveam proiecte deja începute, aşa că am recrutat şi instruit rapid 30 de oameni noi, profitând de faptul că alte companii îşi restrângeau activitatea”. Logwin România lucrează preponderent cu clienţi din zona de luxury fashion, inclusiv  un important retailer multibrand. „În zona de fashion şi parfumuri de lux nu vedem, momentan, semne clare de scădere. Totuşi, păstrăm prudenţa şi ne adaptăm continuu”, mai spune Florian Anghel. Deşi se vorbeşte tot mai mult despre o încetinire economică, mai ales în zona de retail CEO-ul Logwin România spune că în vânzările efective şi în activitatea din magazine, nu se simt semne ale crizei. „Poate pentru că, atunci când consumăm branduri de lux, alegem să economisim în alte zone, mai puţin vizibile”, explică el. România continuă să fie o ţară în plină dezvoltare, cu indicatori financiari pozitivi, iar acest lucru se simte inclusiv în logistică. Într-un context în care prudenţa a devenit regula, planurile pe termen lung sunt înlocuite de strategii pas cu pas. „Luăm deciziile atent, planificăm pe termen scurt şi suntem flexibili”, spune Florian Anghel. Pentru 2024, Logwin România a consolidat două depozite din Bucureşti într-un singur hub de 15.000 mp, extinzând astfel capacitatea operaţională. De asemenea, compania şi-a dezvoltat divizia de transport maritim şi aerian, a angajat oameni noi în zona de development şi analizează deschiderea unui birou în centrul-vestul ţării, în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Arad, pentru a fi şi mai aproape de clienţi.

    În prezent, Logwin România are 72 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de euro – o creştere sănătoasă, de la 1 milion de euro în urmă cu câţiva ani. „Este o evoluţie organică, bazată atât pe dezvoltarea clienţilor existenţi, cât şi pe atragerea de clienţi noi”, precizează CEO-ul. Importanţa României în strategia regională a Logwin este tot mai mare. „România este un punct strategic. Companiile mari se orientează către România pentru huburi regionale sau pentru servicii logistice. Intrarea în Schengen şi simplificarea procedurilor vamale au accelerat mult transporturile rutiere şi maritime”, adaugă Anghel. Una dintre principalele provocări în domeniul logisticii rămâne adaptarea rapidă la fluctuaţiile de volum. Pentru a gestiona mai bine aceste variaţii, Logwin a împărţit forţa de muncă între angajaţi permanenţi şi muncitori temporari, asigurând astfel flexibilitatea necesară. În plus, atragerea de oameni valoroşi rămâne o prioritate: „Deşi Logwin nu este încă un nume foarte cunoscut în România, colegii noştri au şansa să crească rapid odată cu noi”, explică Anghel. El oferă un exemplu personal: după zece ani petrecuţi în companii mari, a ales să se alăture Logwin şi să construiască de la zero un business local de succes. „Cei care ni s-au alăturat de la început sunt astăzi în poziţii de conducere”, spune el. În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Florian Anghel preferă să se vadă ca un coleg alături de echipă, susţinând un mediu de lucru deschis şi echilibrat. Crede cu tărie în ideea de work-life balance şi promovează un climat în care oamenii vin cu plăcere la muncă şi pleacă acasă cu energie pentru viaţa personală. Sportul joacă, de asemenea, un rol important în viaţa sa. Participă la competiţii de alergare, semimaratoane, ultramaratoane montane şi practică ciclismul – modalităţi prin care îşi reîncarcă bateriile pentru provocările zilnice. Pentru tinerii care vor să urmeze o carieră în logistică, mesajuwl lui este clar: „Să aibă răbdare şi încredere. Este un domeniu viu, care nu se va opri niciodată. Experienţa se acumulează în timp, iar succesul vine cu muncă şi implicare constantă, nu peste noapte.”  

  • Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes: „Pe teren simt aceeaşi energie ca în business – decizii luate rapid, adaptabilitate, colaborare”

    Padelul nu e doar o provocare fizică, ci şi una mentală, ceea ce, spune executivul, îl ajută enorm şi în viaţa profesională. Sportul îl antrenează să rămână concentrat, să gestioneze momentele critice şi să se adapteze din mers.

    Fiecare meci, fiecare greşeală, fiecare victorie – toate sunt lecţii valoroase, spune antreprenorul. „La fel şi în business: trebuie să rămâi deschis la noi perspective, să te perfecţionezi constant şi să înţelegi că evoluţia nu se opreşte niciodată”, fondatorul Life in Codes. El spune că a construit această companie cu scopul de a sprijini organizaţiile să devină mai agile, mai eficiente şi mai inovatoare. „Am crescut compania în vestul Europei, unde am încă clienţii cei mai mari, însă focusul principal acum este pe creşterea în România.”

    În ultimii ani, compania a avut o creştere constantă. Compania a încheiat anul 2023 cu vânzări de produse şi servicii de 6,5 milioane de euro, iar la finalul lui 2024, la nivel de grup, a raportat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, dintre care 1,2 milioane au fost generate pe piaţa din România. Echipa s-a extins treptat şi reuneşte în prezent 15 specialişti care lucrează remote din mai multe ţări europene. „Această structură flexibilă a permis companiei să-şi diversifice portofoliul de clienţi şi să-şi consolideze poziţia în industrii variate, precum financiar, retail, telecom, healthcare sau marketing”, punctează antreprenorul.

    În 2024, Life in Codes a făcut un pas important în direcţia extinderii internaţionale, prin deschiderea unor birouri în Londra şi Dubai – două pieţe cu potenţial major, care le permit accesul la clienţi noi şi deschid perspective reale de creştere la nivel global. În 2025, procesul de expansiune a continuat odată cu lansarea biroului din Bruxelles, un punct strategic pe harta tehnologiei şi inovaţiei europene. Prezenţa în capitala Uniunii Europene oferă companiei un contact direct cu instituţii precum Comisia Europeană şi facilitează parteneriate cu organizaţii publice şi private, într-un mediu competitiv şi conectat la deciziile care influenţează piaţa la nivel continental.

    Recent, Life in Codes a primit recunoaşterea oficială din partea Atlassian ca partener specializat în managementul serviciilor IT pentru regiunea EMEA – o validare a expertizei acumulate, a calităţii constante a serviciilor oferite şi a rezultatelor livrate; distincţia completează statutul de Atlassian Platinium Solution Partner.

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sunt pasionat de tehnologie, gadgeturi şi tot ce ţine de viitorul digital, dar hobby-ul care m-a captivat cel mai mult în ultima perioadă este padelul. A devenit mai mult decât un simplu sport – e un mod de a-mi recăpăta energia, de a-mi limpezi mintea şi de a evada, măcar pentru o vreme, din ritmul intens al cotidianului. Îi dedic constant timp, iar în momentul în care scriu aceste rânduri, sunt într-un program intensiv de padel, în Spania!

    Mi-au plăcut mereu sporturile cu rachetă – am încercat şi tenis, şi squash – însă padelul m-a prins imediat, datorită combinaţiei perfecte între strategie, dinamism şi socializare.

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Pe teren simt aceeaşi energie ca în business – decizii luate rapid, adaptabilitate, colaborare. Padelul nu e doar o provocare fizică, ci şi una mentală, iar asta mă ajută enorm şi în viaţa profesională.

    La fel ca în afaceri, succesul în padel nu ţine doar de tine. Contează cât de bine colaborezi, cât de repede anticipezi mişcările adversarilor şi cât de eficient reacţionezi sub presiune.

    Sportul mă antrenează să rămân concentrat, să gestionez momentele critice şi să mă adaptez din mers – exact ca într-un mediu de business dinamic. Iar cel mai important lucru: îmi oferă echilibrul şi energia de care am nevoie ca să performez la cel mai înalt nivel. Pentru mine, e mai mult decât un hobby – e un antrenament constant pentru succes.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Absolut! Hobby-urile, mai ales sporturile precum padelul, creează conexiuni autentice între oameni. Pe teren nu există funcţii sau ierarhii – există doar strategie, colaborare şi fair-play. Exact valorile care contează şi în business.

    Padelul mi-a oferit ocazia să cunosc oameni din industrii foarte diferite, să construiesc relaţii solide şi, uneori, chiar să deschid uşi către noi oportunităţi profesionale. Relaţiile de afaceri devin mult mai puternice atunci când se construiesc dincolo de sala de şedinţe, într-un context relaxat, bazat pe pasiuni comune.

    În plus, un hobby bine ales nu doar că îţi îmbunătăţeşte starea de spirit şi energia, dar îţi aduce şi inspiraţie pentru afacere. Când mintea e relaxată, apar cele mai bune idei!

    Ce beneficii are hobby-ul pentru tine?

    Padelul îmi oferă exact echilibrul de care am nevoie între ritmul intens al afacerilor şi energia personală. Este un reset mental care mă scoate din rutină şi mă ajută să revin cu idei noi şi claritate.

    Dincolo de beneficiile fizice – care îmi îmbunătăţesc rezistenţa şi nivelul de energie – sportul acesta îmi antrenează concentrarea, agilitatea în luarea deciziilor şi capacitatea de adaptare. Toate sunt abilităţi esenţiale şi în business.

    Mai mult decât atât, padelul mă conectează cu oameni din medii foarte diferite, ajutându-mă să construiesc relaţii autentice. E o sursă de inspiraţie, de motivaţie şi un reminder constant că performanţa vine din echilibru şi din bucuria de a face ceea ce îţi place!

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Cu siguranţă! Atât în padel, cât şi în business, există principii fundamentale care fac diferenţa dintre succes şi eşec. În ambele cazuri, lucrul în echipă este esenţial – în padel, nu poţi câştiga singur, iar în afaceri, succesul vine din colaborare şi sincronizare cu partenerii. Adaptabilitatea joacă, de asemenea, un rol-cheie: fiecare meci e diferit, la fel cum pieţele şi tehnologiile se schimbă constant. Cei care se adaptează rapid sunt în avantaj.

    Gândirea strategică este un alt element comun – în padel, fiecare lovitură are un scop, iar în business, fiecare decizie trebuie să servească viziunea de ansamblu. Rezistenţa mentală este la fel de importantă: momentele de presiune apar inevitabil, iar cei care reuşesc să-şi păstreze calmul şi să ia decizii clare ies mereu în faţă. Iar peste toate, fair-play-ul şi perseverenţa fac diferenţa pe termen lung – respectul pentru parteneri şi adversari, dar şi determinarea de a merge mai departe indiferent de provocări sunt esenţiale în orice domeniu.

    Indiferent că vorbim despre sport sau business, succesul vine din disciplină, strategie şi din dorinţa sinceră de a deveni mai bun în fiecare zi!

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Un alt principiu esenţial, comun atât sportului, cât şi afacerilor, este focusul total. În padel, dacă îţi pierzi concentrarea chiar şi pentru o clipă, poţi rata un punct decisiv. La fel se întâmplă şi în business: lipsa atenţiei la detalii sau la dinamica pieţei poate costa scump.

    Dedicarea este o altă regulă de bază. Nu poţi deveni mai bun fără antrenament constant şi dorinţa de a progresa. În afaceri, asta înseamnă să fii mereu implicat, să cauţi soluţii noi şi să-ţi depăşeşti limitele. Şi, poate cel mai important, dorinţa de a evolua constant este cheia succesului. Fiecare meci, fiecare greşeală, fiecare victorie – toate sunt lecţii valoroase. La fel şi în business: trebuie să rămâi deschis la noi perspective, să te perfecţionezi constant şi să înţelegi că evoluţia nu se opreşte niciodată.

    Indiferent de domeniu, cine rămâne concentrat, dedicat şi dispus să înveţe continuu este cel care ajunge în top!

    Ce tip de sport / hobby nu ai practica niciodată? De ce?

    Sporturile extreme nu sunt pentru mine, în special cele care implică înălţimi mari, cum ar fi paraşutismul sau alpinismul. Motivul principal este că am rău de înălţime, dar şi pentru că prefer activităţile care îmi oferă echilibru şi claritate mentală, nu cele care mă provoacă cu adrenalină extremă.

    În viaţa mea, caut un hobby care să mă ajute să mă relaxez şi să îmi limpezesc gândurile, nu să îmi impingă limitele fizice şi mentale într-un mod intens. Padelul, de exemplu, îmi oferă acel echilibru, permiţându-mi să mă concentrez şi să mă revigorez, fără a depăşi un prag de confort personal.  

     

    Carte de vizită

    Educaţia şi începuturile în tehnologie: Şi-a început parcursul profesional dezvoltându-şi competenţele tehnice în ingineria software, fiind mereu pasionat de tehnologie şi de modul în care poate transforma organizaţiile. O experienţă care l-a transformat profund a fost programul Erasmus de la universitatea Kemi-Tornio din nordul Finlandei (Laponia), unde a experimentat o îmbinare de tehnologii noi, gândire antreprenorială şi un mediu inter-cultural foarte bogat.

    Primele experienţe profesionale: A lucrat în companii precum IBM şi la Comisia Europeană, unde a acumulat experienţă în implementarea şi întreţinerea platformelor software complexe.

    Specializare în ecosistemul Atlassian: Prin prisma primelor experienţe de muncă, a decis să se specializeze în instrumentele Atlassian – de la JIRA şi Confluence până la Bamboo şi Bitbucket – pentru a ajuta echipele să colaboreze mai eficient şi să îşi optimizeze fluxurile de lucru.

    Fondarea Life in Codes: Ca fondator şi CEO al Life in Codes, se concentrează pe soluţii de transformare digitală, management de proiect, DevOps şi ITSM.

    Lider al comunităţii Atlassian din Bucureşti: Conduce comunitatea Atlassian din Bucureşti, unde organizează evenimente pentru profesionişti şi entuziaşti ai platformei.

    Implicare în educaţie şi networking: Este organizator al primului eveniment despre viitorul muncii şi tehnologii colaborative din Romania, Work Evolution Summit, din 2024. Pe 20-21 mai va avea loc a doua ediţie a evenimentului, în Bucureşti.

     

     

    PREFERINŢE


    CUVÂNT:  Inovaţie

    CARTE: „Principles: Life and Work” de Ray Dalio

    PERSONALITATE: Sundar Pichai, CEO Google

    SPORTIV: Carlos Alcaraz

    TIP DE VACANŢĂ:  Echilibrată: un mix de muncă, relaxare, experienţe noi, imersiune culturală şi gastronomică

    DESTINAŢIE DE VACANŢĂ: Îmi place mereu să încerc locuri noi – până acum mi-a plăcut foarte mult ce au oferit Australia, Thailanda, Malaezia, Islanda, Arizona sau Noua Zeelandă

  • New York din Bucureşti fără escală şi fără preţuri de speriat: cum a ajuns un pilot să lanseze singurul zbor direct România–SUA

    HiSky este în prezent singura companie aeriană care are un zbor direct de la Bucureşti la New York, din 2024, o destinaţie care nu mai fusese acoperită de circa 20 de ani, când compania naţională Tarom a renunţat la o cursă similară.

     

    HiSky a fost înfiinţată în 2020, în Republica Moldova şi România, de către lulian Scorpan, pilot şi fost director al companiei naţionale Air Moldova, şi de Victor Sula, specialist în sectorul financiar-bancar. Primul zbor a avut loc în martie 2021, de la Chişinău spre Hurghada, urmat la doar o lună distanţă de lansarea cursei Cluj- Hurghada. În prezent, HiSky operează zboruri din cele patru baze, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Chişinău, către mai multe destinaţii din România şi din Europa. În 2023, HiSky Europe SRL, firma înregistrată în România, a avut afaceri de 856 milioane lei şi un profit net de 8,4 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Despre 2024, lulian Scorpan spune că a fost un an de consolidare şi extindere, cu rezultate în linie cu obiectivele companiei. „Ne bucurăm de o evoluţie sănătoasă şi de o creştere constantă”. Iar pentru 2025, şi-a propus să păstreze aceeaşi direcţie echilibrată, cu accent pe dezvoltare sustenabilă şi adaptare la cerinţele pieţei. HiSky are în prezent o flotă de opt aeronave proprii, la care se adaugă două aeronave operate în regim wet lease, adică închiriate împreună cu echipajul. Procesul de achiziţie al aparatelor de zbor a început în 2020, imediat după înfiinţarea companiei. Încă de la început, Iulian Scorpan a fost sigur ce fel de avioane vrea să aibă în compania sa. „Nu au existat dubii în privinţa tipului de aeronavă pe care să îl alegem. Am mers din start pe Airbus, atât datorită experienţei personale acumulate pe acest tip de aeronavă, cât şi pentru că le consider cele mai fiabile şi sigure din segmentul lor”. În plus, alegerea unui singur tip de flotă aduce şi eficienţă operaţională, atât în mentenanţă, cât şi în trainingul echipajelor.

    Cu o echipă totală de peste 200 de angajaţi, compania operează de pe patru baze principale, de la Bucureşti, Cluj, Oradea şi Chişinău, acoperind 31 de destinaţii, cu planuri viitoare de extindere. „Pentru 2025 avem câteva direcţii interesante în lucru, însă preferăm să le comunicăm când fiecare proiect devine concret”, spune şeful companiei. În paralel, vor continua investiţiile în flotă, în tehnologie şi în angajaţi. În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă industria aeriană, lulian Scorpan spune că acestea nu lipsesc niciodată, pornind de la costurile operaţionale în creştere până la volatilitatea pieţelor şi nevoia constantă de adaptare tehnologică. În acest context, preferă să fie discret când vine vorba de planuri de viitor. „Pot spune că 2025 va fi un an interesant şi, sperăm noi, plin de surprize plăcute din partea HiSky”.

    Mai multe detalii despre istoria companiei aeriene care ne poate duce la Bucureşti la New York în puţin peste 9 ore şi cum a fost trecerea de la meseria de pilot la cea de antreprenor, poveşteşte chiar fondatorul HiSky într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    BM: Care este povestea lansării HiSky? Cine a avut prima idee şi cum aţi asigurat finanţarea?

    Iulian Scorpan: După ce am condus o altă companie aeriană şi am investit acolo tot ce aveam, experienţă, suflet, timp, am ajuns într-un punct în care am realizat că nu mai era loc pentru mine în acea echipă. Într-o perioadă foarte scurtă, de 10-15 zile, mi-a devenit clar că nu pot sta pe loc şi că trebuie să fac ceea ce ştiu cel mai bine: să construiesc o companie aeriană, de la zero, cu toate lecţiile deja învăţate. Aşa a apărut ideea HiSky, ca un răspuns direct şi rapid la o nevoie reală: de a continua să zbor, dar în termenii mei. În ceea ce priveşte finanţarea, vreau să fie clar de la început: aeronavele noastre sunt operate în regim de leasing operaţional, un model standard în industrie. Proprietarul aeronavelor este o companie din Statele Unite, cu un portofoliu solid în aviaţia globală. Am preferat un parteneriat cu o firmă care înţelege dinamica pieţei şi susţine dezvoltarea pe termen lung.

    BM: Aţi decis la un moment dat să faceţi trecerea de la rolul de pilot la cel de antreprenor. Ce v-a motivat în acest pas şi mai aveţi timp să pilotaţi?

    Am fost administrator într-o companie aeriană de top, o poziţie pe care am preluat-o nu din ambiţie personală, ci pentru că era nevoie de o persoană cu experienţă care să rezolve rapid problemele apărute. A fost o perioadă complicată, dar cu rezultate bune. Chiar şi în acea perioadă, am continuat să pilotez. Am considerat mereu că ambele roluri sunt la fel de importante şi nu am renunţat niciodată la zbor. Trecerea la antreprenoriat a venit mai târziu, odată cu lansarea propriei companii aeriene. A fost o evoluţie firească, după ani în care am acumulat experienţă în toate zonele aviaţiei. Şi astăzi, chiar dacă sunt implicat în conducerea companiei, rămân pilot activ şi zbor ori de câte ori agenda îmi permite, pentru că eu consider că doar aşa poţi rămâne conectat la realitatea industriei.

    BM: Vă împărţiţi timpul între Chişinău şi Bucureşti sau preferaţi să coordonaţi compania dintr-un singur loc?

    Da, îmi împart timpul între Chişinău şi Bucureşti, iar pentru mine nu există o diferenţă semnificativă. E ca şi cum aş face naveta între Chişinău şi Bălţi. Sunt două oraşe în care mă simt la fel de conectat, atât personal, cât şi profesional, şi unde avem echipe implicate, care funcţionează bine împreună indiferent de locaţie. Din punctul meu de vedere, coordonarea eficientă nu ţine de distanţă, ci de organizare.

    BM: Pentru majoritatea oamenilor, experienţa de zbor începe din postura de pasager. Cum a fost în cazul dumneavoastră? Şi unde au fost începuturile carierei de pilot?

    Cariera de pilot am început-o, de fapt, din copilărie, în momentul în care am decis că asta vreau să fac în viaţă. N-am avut niciodată în minte o altă profesie şi am urmat un drum clar în direcţia asta. La 14 ani, m-am înscris la cercul de paraşutism din Bălţi, iar la 15 ani am făcut primele trei salturi cu paraşuta, la Vadul lui Vodă. La 18 ani am trecut la zborul cu planorul, iar mai departe am urmat o carieră militară ca pilot de vânătoare, începând studiile la Institutul Militar de Aviaţie de la Boboc, judeţul Buzău.

    Primul zbor ca pasager l-am făcut la 16 ani, pe ruta Bălţi–Chişinău, la bordul unui AN-2. Eram în clasa a X-a, biletul a costat 5 ruble şi zborul a durat 45 de minute. A fost o experienţă care mi-a reconfirmat alegerea profesiei şi mi-a întărit convingerea că locul meu este în cockpit.

    BM: În 2024 aţi lansat un zbor direct de la Bucureşti la New York. Când aţi luat decizia de a face acest pas? Este o cursă profitabilă pentru companie?

    Ideea unui zbor direct Bucureşti – New York a apărut încă din momentul în care am început să operăm aeronavele A321neo LR, care oferă posibilităţi pentru rute transatlantice. Totuşi, odată cu oportunitatea de a include în flotă un Airbus A330, această idee a fost transformată în prioritate.

    Implementarea efectivă a depins însă de două aspecte-cheie, respectiv de obţinerea autorizaţiilor necesare pentru operarea zborurilor către Statele Unite şi de recertificarea aeroportului Otopeni pentru astfel de curse. Este o rută strategică, cu potenţial ridicat. În privinţa numărului de pasageri şi a profitabilităţii, putem spune că interesul publicului este deja vizibil, iar rezultatele primelor zboruri ne confirmă că am făcut un pas în direcţia corectă.

    BM: După New York, aţi vrea să lansaţi şi alte destinaţii lung-curier din România?

    Avem câteva destinaţii în vizor. Fiecare vine cu provocările ei, aşa că ne asigurăm că suntem pregătiţi din toate punctele de vedere înainte să facem următorul pas.

    BM: Pentru un om pentru care a călători este deja o parte esenţială a jobului, cum arată vacanţa ideală?

    Zburând spre locuri pe care nu le-am explorat niciodată! Pentru mine, vacanţa ideală înseamnă descoperire, cât mai sus, cât mai departe, cât mai nou. 

  • Cum a transformat un tânăr de doar 23 de ani o simplă plantă într-un imperiu global de frumuseţe

    La doar 23 de ani, Olivier Baussan a pornit într-o călătorie care avea să-i schimbe viaţa şi, odată cu ea, să creeze un brand emblematic al rafinamentului provensal. În 1976, tânărul francez, pasionat de plante şi de tradiţiile regiunii Provence, a cumpărat un alambic vechi, o dubiţă şi a început să distileze ulei esenţial de rozmarin pe care îl vindea în pieţele locale din sudul Franţei. Astăzi, L’Occitane, brandul fondat de el, este prezent în peste 90 de ţări şi deţine o reţea de peste 3.000 de magazine.

    Pentru Baussan, ideea nu era doar comercială, ci profund legată de identitatea locului. Crescut în apropiere de Manosque, în inima regiunii Provence, el şi-a dorit să valorifice resursele naturale şi cunoştinţele tradiţionale despre plantele medicinale şi aromatice, aşa cum le ştia din copilărie. De la rozmarin a trecut repede la lavandă, migdale şi imortele – plante cu putere simbolică şi terapeutică puternică în cultura locală. În 1981, Baussan a revitalizat o fabrică tradiţională de săpunuri din Marsilia, pe cale de dispariţie, aducând-o în linie cu filosofia brandului său: autenticitate, respect pentru meşteşug, ingrediente naturale.

    Brandul creat a primit numele L’Occitane, inspirat de Occitania – regiunea istorică din sudul Franţei care simboliza valorile de limbă, tradiţie şi pământ.Însă, la sfârşitul anilor ’80, L’Occitane s-a confruntat cu dificultăţi financiare. În 1992, Baussan a luat decizia dificilă de a vinde 90% din companie pentru 40 de milioane de franci francezi către un grup de investiţii numit Natural, asigurând astfel viitorul brandului. A fost momentul-cheie care a permis extinderea internaţională rapidă – în special în pieţele asiatice, unde conceptul de lux natural a rezonat imediat. Noua conducere a păstrat spiritul original al companiei, dar a introdus o strategie clară de retail internaţional.

    S-a pus accent pe designul magazinelor, experienţa senzorială, packagingul recognoscibil şi povestea produsului – toate aceste elemente contribuind la consolidarea imaginii de lux accesibil, natural şi sincer. În anii 2000, L’Occitane a intrat pe pieţele din Japonia, Coreea de Sud, China şi SUA, devenind treptat un jucător global. În 2008, L’Occitane a fost evaluată la peste 1 miliard de euro, iar în 2010 compania a fost listată la Bursa din Hong Kong, o decizie strategică prin care brandul a vrut să-şi sublinieze angajamentul faţă de pieţele asiatice, unde avea deja peste 1.000 de puncte de vânzare. În acea perioadă, L’Occitane era una dintre puţinele companii europene care a ales să se listeze în Asia, nu în Europa sau SUA – un semnal clar al direcţiei sale de dezvoltare. Astăzi, L’Occitane este prezent în peste 90 de ţări şi deţine o reţea de peste 3.000 de magazine.

    În anul fiscal 2023, compania a raportat venituri de 2,32 de miliarde de dolari în creştere faţă de 1,98 miliarde de dolari în 2022, confirmând rezilienţa şi atractivitatea brandului într-un peisaj global competitiv. În ciuda expansiunii, compania a rămas fidelă principiilor sale – produse bazate pe ingrediente naturale, sustenabilitate, transparenţă şi colaborare cu comunităţi locale. Unul dintre cele mai cunoscute parteneriate este cel cu cooperativele de femei din Burkina Faso, de unde L’Occitane achiziţionează untul de shea – ingredient esenţial pentru multe dintre produsele sale. Acest demers sprijină direct peste 10.000 de femei şi este un exemplu de comerţ echitabil şi responsabilitate socială activă. Olivier Baussan, deşi retras din conducerea zilnică, rămâne o figură emblematică a brandului. A fondat între timp şi alte iniţiative legate de artă şi sustenabilitate, dar L’Occitane rămâne moştenirea sa cea mai vizibilă. Povestea lui este un exemplu de cum pasiunea pentru natură, ataşamentul faţă de locul de origine şi flerul antreprenorial pot da naştere unei companii globale, fără a pierde sufletul ideii iniţiale. 

    Surse: Forbes – „The Billionaire Behind L’Occitane’s Asian Expansion”, forbes.com, L’Occitane Group – Official website, group.loccitane.com, Companies Market Cap – L’Occitane Revenue 2023, companiesmarketcap.com

    Traducere şi adapatare:Ioana Matei

  • Care sunt noile oportunităţi de investiţie în inteligenţa artificială, unde se pot face miliarde de euro?

    Inteligenţa artificială are nevoie de mai mult decât cod şi algoritmi – are nevoie de spaţiu, răcire şi, mai ales, energie. Iar în Europa, bătălia pentru infrastructura care va susţine economia digitală de mâine tocmai a început, iar România este pe radarul jucătorilor globali. Nu mai e vorba dacă va atrage investiţii, ci când şi cum va reuşi să le susţină.

    Dacă vrei să pui o întrebare pe platforma ChatGPT, pregăteşte-te să consumi de opt ori mai multă energie decât ai face-o cu o simplă căutare pe Google. Valul investiţiilor în inteligenţă artificială (AI) şi digitalizare împinge la limită capacitatea globală de procesare, iar centrele de date devin noua infrastructură strategică a lumii moderne, au transmis speakerii din cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live, transmisă din cadrul evenimentului Data Center Forum din acest an. „Vedem o efervescenţă fără precedent. Anul trecut am construit 3-4 megawaţi de infrastructură, anul acesta vorbim deja de proiecte de 50 până la 100 de milioane de euro în România”, explică Mihai Manole, CEO Tema Energy – un jucător cheie pe segmentul dezvoltării de centre de date, în cadrul celei de-a 7-a ediţii a Data Center Forum, eveniment care a reunit peste 700 de participanţi şi aproape 30 de speakeri internaţionali şi locali. România nu mai este o piaţă de margine.

    Sălile pline şi interesul în creştere din jurul evenimentelor dedicate centrelor de date semnalează o maturizare clară a pieţei din România, care devine un ecosistem în creştere. „Knowledge-ul s-a schimbat. Oamenii încep să înţeleagă că un data center nu este doar o clădire cu servere. Este un asset strategic, un motor economic”, mai spune Mihai Manole. 

    De asemenea, la nivel tehnic, România se află deja într-o zonă competitivă având energie regenerabilă în creştere, conectivitate bună şi un ecosistem antreprenorial de firme specializate în infrastructură critică – de la climatizare şi alimentare continuă, până la stingere incendii şi software de automatizare. „România este o piaţă atractivă. Cu o populaţie de aproximativ 16-20 de milioane de locuitori, dispune de o bază solidă. Acesta este primul aspect. În al doilea rând, sistemul educaţional este bun, ceea ce înseamnă că există specialişti care stăpânesc domeniile relevante – nu mă refer doar la centrele de date, ci la întregul ecosistem tehnologic. A treia premisă, la fel de importantă, este că România dispune deja de o bază solidă în ceea ce priveşte capacitatea centrelor de date existente şi, implicit, de know-how. Profesioniştii de aici demonstrează o bună cunoaştere a domeniului. Cu resursele potrivite, România poate deveni extensia naturală a zonei Europa Centrală”, a transmis Igor Grdić, Regional Director Central Europe, Vertiv – furnizor de infrastructură pentru centre de date.

    El subliniază avantajele competitive ale ţării: sistemul educaţional bun, competenţele tehnice locale şi infrastructura deja existentă. Ce lipseşte? Investiţiile mari – de tip hyperscaler, a adăugat Igor Grdić. „Nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune – România poate deveni furnizorul digital al ţărilor vecine.”  Pe de altă parte, George Dritsanos, Vice President Secure Power & Data Centers Business CEE at Schneider Electric, este de părere că România are energie, însă are nevoie de mai multă, mai stabilă şi mai ieftină. „Cine are energie electrică are un avantaj strategic, a spus CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang – şi acest principiu ghidează deja deciziile marilor investitori. Este principala provocare astăzi. Avem potenţial, dar trebuie susţinut cu politici publice clare şi sprijin pentru marii investitori. Slăbiciunea României este energia scumpă. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pe care o are România acum este atragerea unui hyperscaler important — cum ar fi Microsoft, Google sau Amazon”, a punctat George Dritsanos, expert în infrastructură IT. Wes Cummins, CEO al Applied Digital, merge chiar mai departe şi spune că pe lângă energie şi conectivitate, România are nevoie şi de susţinere din partea autorităţilor statului pentru a atrage atenţia investitotilor. „Cred că există paşi de parcurs pentru a atinge acest obiectiv. Există o dorinţă de dezvoltare. România dispune de energie, ceea ce este esenţial pentru această piaţă. Există şi paşi concreţi: Oracle, cred, are deja o prezenţă semnificativă aici. Dacă începi să construieşti astfel de infrastructură, cred că poţi atrage clienţi de tip hyperscaler. Când vorbim despre hyperscaleri în lume — în SUA, aceştia sunt Microsoft, Amazon, Google, Meta, Apple. Aceştia sunt clienţii tipici. Dar ei vor avea nevoie de această infrastructură şi în Europa. Şi cred că România, datorită resurselor sale energetice, este o ţară foarte potrivită pentru astfel de investiţii. România are energie, are conectivitate, şi cred că există şi o deschidere din partea autorităţilor şi a mediului de afaceri pentru a încuraja acest tip de dezvoltare. Există o fereastră de oportunitate pentru România. Ţara are cele două ingrediente esenţiale pe care le căutăm — energie şi conectivitate — iar dacă există voinţă pentru dezvoltare şi un mediu de afaceri favorabil, cred că România are o oportunitate reală, atât pentru companii ca a noastră, cât şi pentru economia românească în ansamblu”, a transmis Wes Cummins. Şi Mark Acton, Data Center Consultant, co-author of the “EU DataCenter Code of Conduct”, Chartered Engineer, Non-Exec Director, Standards Expert, consideră că dacă o ţară are energie şi fibră, al treilea ingredient este politica publică – sprijinul guvernului, al autorităţilor regionale. „Toate ţările de pe planetă îşi doresc o economie digitală puternică. Este esenţial în epoca actuală. Pentru a atinge acest obiectiv, ai nevoie de infrastructură digitală solidă – care include atât centre de date, cât şi reţea de comunicaţii. Aşadar, orice măsură pe care guvernul o poate lua pentru a încuraja politici care susţin investiţiile în infrastructura digitală – inclusiv centrele de date – este foarte importantă”, a spus Mark Acton.El a adăugat că România are nevoie de o astfel de structură dedicată promovării. „Este foarte important să existe o entitate care să reprezinte România în mod constant în faţa investitorilor internaţionali. Şi, în al doilea rând, este esenţial ca guvernul să aibă o politică clară şi declarată de susţinere a investiţiilor în centre de date. Asta va inspira încredere investitorilor. Odată ce există o politică guvernamentală clară în acest sens, interesul pentru România va creşte considerabil.”Astfel, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructură digitală atinge cote istorice, România începe să fie privită cu alţi ochi de marile companii internaţionale. Poziţia geografică favorabilă, capacitatea energetică în creştere şi existenţa unei baze solide de specialişti fac din România un candidat tot mai atractiv pentru investiţii strategice, a subliniat Alexandros Bechrakis, Managing Director al Digital Realty Greece. „România este o piaţă aflată în prima etapă de dezvoltare, ceea ce înseamnă că mai este mult de făcut. Dar tocmai acest lucru înseamnă că există oportunităţi semnificative. Se întâmplă multe lucruri în întreaga regiune şi există oportunităţi importante pentru toată lumea. Asta include, desigur, Grecia, dar şi România. Pentru mine, România are un potenţial neexploatat foarte mare. Este o piaţă foarte stabilă”, a spus Alexandros Bechrakis.

    Investiţiile încep să se vadă. În Bucureşti, există deja peste 100 de megawaţi „ready to build”. Sunt autorizate, au energie aprobată şi pot începe construcţia, a spus Mihai Manole, adăugând că se pregăteşte inclusiv un proiect de 200 de megawaţi – un gigant evaluat la 1,4 miliarde de euro, doar în partea de infrastructură, fără a integra şi partea IT. „Faptul că nu avem încă un hyperscaler nu înseamnă că România nu este pe hartă. Dimpotrivă. Avem deja clustere în Craiova, centre hibride, proiecte scalabile. Se întâmplă, doar că la o scară mai mică. Noi anul trecut am construit între 3 şi 4 megawaţi de data centre. Cele mai multe dintre ele au fost de tip guvernamental sau on-premise pentru clienţi care îşi folosesc propria infrastructură de date.” În prezent, „pe masă” se află un proiect de 200 de megawaţi care se pregăteşte de stadiul de a fi gata de construit, fiind în curs de definitivare în vestul Bucureştiului. „Investiţia va fi de la 1,4 miliarde de euro în sus. Aşadar, se pregătesc proiecte”, a spus Mihai Manole.El a explicat că, în Europa Centrală şi de Est, costul mediu pentru un megawatt complet echipat de infrastructură de data center, fără a include componenta de IT, variază între 7 şi 9 milioane de euro. „Anul trecut am lucrat la proiecte cu valori cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro, unele dintre ele fiind încă în desfăşurare. Pentru următorii doi – trei ani avem un portofoliu de proiecte între 50 şi 100 de milioane de euro, integral în data centere. Acest lucru arată maturizarea pieţei de inginerie şi de instalaţii în general din România.” 

     

    Dacă România îşi doreşte să atragă investiţii serioase în centre de date, trebuie să creeze un mediu predictibil şi să abordeze strategic dezvoltarea acestui sector, consideră Alexandros Bechrakis.

    Printre măsurile esenţiale se numără:

    • Încredere din partea statului – Guvernul trebuie să colaboreze cu operatorii specializaţi, nu să concureze construindu-şi propriile centre de date.

    • Simplificarea birocraţiei – Autorizările şi reglementările trebuie eficientizate pentru a nu bloca investiţiile.

    • Acces la finanţare – Negocierea şi utilizarea fondurilor europene dedicate digitalizării pot susţine investiţiile în centrele de date.

    • Planificare proactivă – Identificarea din timp a zonelor potrivite pentru dezvoltare poate accelera implementarea proiectelor.

    • Colaborare cu industria – Formarea unor echipe guvernamentale competente, care să înţeleagă domeniul şi să lucreze împreună cu jucătorii locali şi internaţionali.

    România are deja know-how şi exemple solide, trebuie doar să le valorifice inteligent.

    Alexandros Bechrakis a mai adăugat că există mai multe tipuri de centre de date – precum hyperscale, multi-tenant, carrier-neutral – fiecare răspunzând unor nevoi diferite ale pieţei – de la marile platforme cloud, la companii care închiriază spaţii dedicate, până la centre care facilitează conectivitatea între mai mulţi operatori.

  • „Cred cu tărie că dacă există voinţă, orice este posibil”

    „Where there is a will, there is a way!”

    … spune Silvia Sticlea, country manager, Nestlé România. Ea are această mentalitate deopotrivă în viaţa profesională şi personală, abordare care plecacă de la dorinţa reală de a face ceva, de a progresa, de a rezolva orice situaţie apărută, de a depăşi obstacole.

     

    24 de ani din parcursul său profesional s-au derulat în cadrul Nestlé şi deţine funcţia actuală de mai bine de trei ani. Primul pas a fost în cadrul diviziei de produse culinare (2001) şi au urmat roluri tot mai complexe – consumer insight manager (Elveţia, 2006), marketing advisory (2009), business manager al diviziei de produse culinare la Nestlé Austria, national key account manager în regiunea Europei de Sud-Est, în 2014. în 2015, a fost numită business executive officer pentru categoriile cafea, dulciuri şi produse culinare pentru filiala din România, înainte de preluarea poziţiei regionale în 2018, în care a coordonat categoria dulciuri în nouă ţări. De la 1 ianuarie 2022, a preluat funcţia actuală. Nestlé România a raportat o creştere de 4,5% în 2024, an în care compania a lansat 40 de produse noi, inclusiv oferte de sezon, precum KitKat, Smarties şi After Eight în ediţii limitate de Paşte şi Crăciun.

    Care este citatul cheie care te defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    Este o expresie în limba engleză: „Where there is a will, there is a way!” – Atunci când este voinţă, există o soluţie! – aceasta mă defineşte atât pe plan profesional, cât şi personal. Este modul meu optimist şi pozitiv de a aborda lucrurile, plecând de la dorinţa reală de a face ceva, de a progresa, de a rezolva orice situaţie apărută, de a depăşi obstacole. Schimbarea paradigmei din „nu se poate!” în aceea de „cum se poate? ”, face diferenţa. De aceea, cred cu tărie că dacă există voinţă, orice este posibil.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Imaginea centrală este sigur formată din foarte mulţi oameni, familia mea de acasă, familia colegilor de la serviciu, precum şi membri comunităţilor din care fac parte. Aceasta înseamnă ca tot ce am făcut şi voi face este împreună cu oamenii şi pentru oameni.  

    Care sunt cele mai importante trei obiective pe care ţi le-ai propus pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Pe plan profesional îmi doresc să continuăm traiectoria de creştere de până acum ca o echipă unită şi performantă, sărbătorind 30 de ani de activitate şi de succes al Nestlé România. În acelaşi timp, îmi doresc să accelerez dezvoltarea mea personală în special legată de progresul informaţional şi AI.  

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru compania pe care o conduci? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    În general, am un stil de leadership consultativ şi de generare de idei. Sunt inspirată de discuţiile pe care le am cu colegii mei, de perspectivele pe care le aduc experienţele şi părerile diverse. O decizie care are un buy-in din partea echipei va fi implementată mult mai repede şi mai uşor. Experienţa a demonstrat acest lucru şi continui să folosesc acest model de bună practică, din punctul meu de vedere.  

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    În cadrul companiei noastre, diversitatea şi egalitatea de şanse sunt parte din valorile organizaţiei şi sunt respectate pe deplin, aşa că în acest moment, mai mult de 60% dintre managerii din Nestlé România sunt femei şi le sunt recunoscătoare pentru leadershipul pe care îl acordă echipelor din care fac parte. Încurajez crearea unui mediu de lucru în care fiecare membru al echipei se simte apreciat, poate contribui cu calităţile sale personale şi profesionale unice, poate exprima punctele sale de vedere diferite şi în acelaşi timp participa la unitatea de acţiune a echipei.   

    Care este cea mai mare realizare personală de care eşti mândră, dincolo de cariera profesională?

    Sunt extrem de recunoscătoare familiei mele, care a fost şi este alături de mine întotdeauna, fiind oaza mea de linişte, bucurii şi sprijin de-a lungul vieţii.  

    Cum integrezi valorile personale în modul în care conduci echipa sau compania? Există o legătură între pasiunile tale şi businessul pe care îl conduci?

    Valorile mele personale se împletesc perfect cu valorile companiei Nestlé, de aceea ma simt aşa de bine în această echipă şi am rămas timp de 24 de ani. Respectul este principala valoare care stă la baza tuturor relaţiilor pe care le-am creat aici – respectul pentru noi însine, respectul pentru ceilalţi, respectul pentru comunitate, respectul pentru mediu şi pentru viitor. În plus, consider ca integritatea şi responsibilitatea sunt valori personale adiţionale care se regăsesc în modul în care ne desfăşurăm activitatea.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergeţi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care te conduce?

    Mai am un citat preferat care spune „Tomorrow is another day” şi anume „Mâine este o nouă zi”. Este modul meu de a vedea fiecare zi ca oportunitate, ca ocazie de a fi inventivi, creativi, deschişi la nou, deschişi la noi provocări sau găsind soluţii pentru provocările existente, de a reuşi. Motivaţia fiecărei dimineţi este anticiparea noului în viaţa noastră.  

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută să te relaxezi şi să te reîncarci energia necesară pentru a face faţă provocărilor din business?

    Îmi plac filmele clasice, îmi place să citesc, să petrec timpul liber alături de familie şi cei doi caţei şi îmi place să călătoresc. De-a lungul timpului am avut şansa de a vizita multe ţări, de a descoperi multe culturi, de a întâlni şi a cunoaşte mulţi oameni noi. Încerc să învăţ ceva nou din fiecare experienţă şi să folosesc aceste lucruri atunci când e nevoie. 

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când ai nevoie de o pauză pentru a vă clarifica viziunea?

    Prefer pauzele active, de cele mai multe ori la o cafea alături de colegi sau prieteni, care mă încarcă de energie pozitivă şi motivaţie.

    Există o carte, un film sau o piesă de artă care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Îmi plac mult cărţile din epoca victoriană, în special cărţile lui Jane Austen, pe care o consider o vizionară a acelor timpuri prin modul în care a introdus în literatura personaje feminine cu personalitate puternică, emancipate şi modele de urmat. 

    Dacă aţi putea să înveţi o nouă abilitate sau să explorezi un nou hobby, ce ai alege şi de ce?

    Cred că mi-ar plăcea să explorez design-ului interior, pentru că este un domeniu care combină creativitatea cu practicalitatea, şi arta cu pragmatismul, după părerea mea.    

    Ce loc din lume te inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visezi să o vizitezi în viitor?

    Prin natura serviciului, am avut şansa de a călători în multe ţări şi chiar să trăiesc câţiva ani în străinatate. Au fost multe locuri frumoase pe care le-am vizitat şi culturi de la am avut ceva de învâţat şi îmi doresc să pot face acest lucru în continuare pentru o cât mai mare deschidere şi cunoaştere a lumii, care este fascinantă. 

    Ce te motivează să continui drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care îţi oferă această putere?

    Cele mai frumoase experienţe sunt cele în care construieşti ceva, alături de oameni. Asta mă motivează. Sunt momentele în care pot spune că a rămas ceva remarcabil şi memorabil în urma muncii şi pasiunii noastre.  

    BUSINESS Magazin a lansat de curând catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Silvia Sticlea, country manager, Nestlé România este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.