BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Povestea românului care a pus umărul la creşterea unui gigant în ţara noastră. Cum a ajuns o companie cu doar două branduri în portofoliu să se apropie de venituri de 1 miliard de lei

    „La începutul carierei mele, cineva mi-a spus că dacă voi prinde gustul, nu voi mai ieşi din acest domeniu. Două decenii mai târziu, pot să recunosc că a avut dreptate. Sunt parte din AGRANA România de peste 20 de ani. Am evoluat lucrând şi urmărind o piaţă în continuă dezvoltare, iar asta mi-a oferit suficientă energie pentru a rămâne pe acest drum chiar şi când am întâmpinat provocări”, povesteşte Sorin SOROCEANU, Head of Sales & Marketing, Agrana. Ce principii a urmat în cei peste 20 de ani de activitate în companie şi cum a gestionat creşterea businessului, care, cu doar două branduri în portofoliu, se apropie de venituri de 1 miliard de lei?

     

    Am făcut parte din ultima generaţie care a primit repartiţie, în 1990, am fost marinar pentru  aproape trei ani, timp în care am urmat facultatea la fără frecvenţă. În 1995 am absolvit studii de Management în Turism şi imediat după m-am angajat în vânzări. În 2025, voi sărbători 30 de ani de activitate în domeniul vânzărilor. La Agrana România am început să lucrez ca director de vânzări la fabrica Danubiana din Roman, iar după doi ani am preluat şi activităţile de marketing ale companiei, în plus faţă de proiectele speciale de vânzări”, îşi descrie Sorin Soroceanu parcursul profesional. Potrivit lui, piaţa zahărului este atât de dinamică şi de provocatoare încât nu a ajuns să se plictisească niciodată în cele două decenii de când activează în acest domeniu. „Niciun an nu a semănat cu altul, mereu apar schimbări în cerere, în ofertă, exporturi, regulamente şi legislaţie, iar rezultatele diferă în funcţie de toate acestea. Dar am reuşit să le depăşesc de fiecare dată şi am avansat constant în carieră, având diverse responsabilităţi în cele cinci roluri diferite pe care le-am ocupat”, adaugă Soroceanu, care reprezintă o companie ajunsă anul trecut la 25 de ani de activitate şi venituri de 840 de milioane de lei în 2022, cu cele două branduri din portofoliu, Mărgăritar şi Coroniţa.

    În plus, spune că a avut şansa de a lucra cu o echipă de care îi place foarte mult. „Dacă ne gândim la cât de mult timp petrecem cu colegii, mulţi dintre noi, printre care şi eu, vom constata că suntem alături de colegii de la muncă mai mult decât de familia de acasă. Nu e un stereotip când spun că echipa de la muncă e a doua mea familie. În cei 20 de ani, am avut parte de colegi minunaţi, entuziaşti, profesionişti, alături de care am obţinut rezultate ce ne-au adus o reală satisfacţie, mai mult decât poate fi măsurat în bani.”

    Despre work-life-balance, Soroceanu spune că citeşte des, însă recunoaşte că, în ceea ce-l priveşte, nu l-a găsit tot timpul şi în nici un caz nu l-a avut în primii ani de muncă. „Şi cred că nu sunt singurul care s-a chinuit cu asta. E un deziderat al multora, însă sunt puţini cei care îl ating. Cel puţin în domeniul nostru. Pentru a putea <călători dezechilibrat> în anii de început, în orice carieră, ai nevoie de înţelegere şi sprijin din partea familiei, element extrem de important. Eu n-aş fi reuşit să ajung unde sunt astăzi fără sprijinul necondiţionat al familiei, iar pentru asta le sunt extrem de recunoscător tuturor celor care mi-au fost alături în ultimii 20 de ani.”

    „Niciun an nu a semănat cu altul, mereu apar schimbări în cerere, în ofertă, exporturi, regulamente şi legislaţie, iar rezultatele diferă în funcţie de toate acestea.“ – Sorin Soroceanu, Head of Sales&Marketing, Agrana

    Agenda sa de zi cu zi conţine activităţi planificate din timp şi e constant adaptată în funcţie de urgenţele apărute. „Nu există rutină săptămânală, călătoresc des în interes de serviciu şi obişnuiesc să răspund la mailuri sau să particip la şedinţe online din aeroport, din tren sau din maşină în mod frecvent. Privind în jur, constat că din categoria mea fac parte mulţi alţi oameni, îi văd având aceleaşi activităţi în locurile menţionate anterior. Însă, indiferent de program, cel mai important element al fiecărei zile este contactul cu echipa, schimbul de informaţii în timp real. Acesta este unul dintre aşa-zisele secrete ale reuşitei în carieră: comunicarea constantă.”

    În ceea ce priveşte reuşitele din cariera de două decenii în companie, susţine că cea mai valoroasă este cu siguranţă lansarea brandului Mărgăritar. „Am lansat acest brand de la zero, în 2003, şi a ajuns în scurt timp brandul numărul unu de zahăr în ţară. Mai mult, am reuşit să păstrăm această poziţie timp de douăzeci de ani constant. Este o realizare având în vedere că vorbim despre un ingredient de bază într-o gospodărie.” Cât despre greşelile şi lecţiile învăţate, este de părere că acestea se observă la un anumit timp după ce s-au petrecut, atunci când emoţia dispare şi raţionalul o înlocuieşte. „În cei douăzeci de ani de carieră, am făcut multe greşeli mici şi doar câteva cu un impact mai mare. Dar timpul m-a învăţat să le gestionez cu răbdare. La început eram foarte supărat atunci când nu reuşeam să prevăd anumite evenimente sau reacţii, acum îmi dau seama că nu le-aş fi putut anticipa pe toate. Atunci când nu poţi influenţa ce se întâmplă în jurul tău, singurul lucru pe care-l poţi controla e felul în care răspunzi la ce se întâmplă. Aleg să îmi amintesc asta de fiecare dată când mă confrunt cu un eveniment neprevăzut.”

    Despre locul din care îşi ia energia necesară depăşirii unei crize, deşi este născut şi crescut în Bucureşti, a locuit o bună parte din viaţă în Constanţa, iar acest lucru nu a rămas fără ecou: „Marea şi plaja mă ajută să-mi limpezesc gândurile şi să preiau o atitudine de problem-solving. Apoi, mă îndrept spre colegii mei, ale căror sfaturi şi indicaţii le preţuiesc nespus. Asta mă ajută apoi să iau deciziile potrivite care ne păstrează pe o traiectorie ascendentă de atât de mult timp încoace.”

    O paralelă între sport şi business. La capitolul „leadership”, Sorin Soroceanu e de părere că educaţia din tinereţe ne modelează personalitatea şi felul în care interacţionăm cu cei din jur, în relaţiile personale şi profesionale. „Sportul de performanţă pe care l-am practicat în tinereţe şi-a lăsat puternic amprenta asupra felului în care îmi place să se întâmple lucrurile: cu disciplină, rigoare, cu ambiţie şi dorinţă pentru a reuşi, neapărat în echipă. Vreme de 5 ani am făcut parte dintr-o echipă de rugby, în perioada adolescenţei. Cred cu tărie că experienţele prin care am trecut atunci, emoţiile trăite şi provocările înfruntate şi-au lăsat adânc amprenta în personalitatea mea.” La prima vedere poate nu pare, dar sportul de performanţă şi mediul de business se aseamănă din foarte multe puncte de vedere, consideră el. „Atât în sport, cât şi în afaceri, există momente de succes şi momente de eşec. A învăţa cum să gestionezi aceste experienţe te poate ajuta să devii un profesionist mai eficient şi mai rezistent. Mai mult, sportul încurajează lucrul în echipă, comunicarea şi colaborarea pentru a atinge un scop comun. Sunt abilităţi esenţiale în mediul de business pentru a construi echipe puternice şi pentru a maximiza performanţa organizaţiei. Aş mai menţiona şi factorul de gestionare a timpului în direcţia prioritizării acelor sarcini care pot face diferenţa dintre câştig şi eşec, extrem de valoros în ambele cazuri.” Despre sine spune că preferă să lase propriile acţiuni să vorbească mai mult decât cuvintele, „aşadar îmi place să conduc echipele prin puterea exemplului personal”.

    Pe zona de mentorat, povesteşte că în cei 20 de ani de când este la Agrana România i s-au intersectat drumurile cu mulţi oameni care l-au inspirat, de la care am preluat anumite obiceiuri sănătoase de management şi ale căror reacţii în momente complicate le-am apreciat. „Nu au fost mereu oameni mai avansaţi în carieră sau mai în vârstă decât mine. Sunt de părere că avem de învăţat ceva de la oricine, iar eu, chiar dacă nu am avut neapărat un mentor în adevăratul sens al cuvântului, am avut şansa de a fi înconjurat de colegi care, prin stilul lor de muncă, l-au influenţat pe al meu.”

    Cât despre un bun lider, e de părere că leadershipul nu vine din funcţia pe care o are un angajat, ci din efortul pe care îl depune pentru ca echipa să performeze, colegii să avanseze în carieră, iar compania să fie mulţumită de rezultatele obţinute.

    Celor la început le drum le recomandă să aibă multă răbdare cu sine şi să îşi păstreze mereu curiozitatea. „Cât timp îşi doresc să afle mai multe despre industrie, despre piaţa locală şi cea internaţională, despre trading şi lucrul cu oamenii, sunt pe drumul către succes.” Iar despre cum şi-ar rezuma întreaga carieră, spune că este o călătorie extraordinară, o aventură unică, o experienţă minunată.

    În public însetat de informaţie. Despre provocările întâmpinate la nivel de business, el notează că industria zahărului este extrem de dinamică şi necesită acţiuni inteligente, rapide şi eficiente, o mişcare strategică recentă a companiei fiind schimbarea de ambalaj a pachetului de Zahăr Mărgăritar în favoarea unei variante maii sustenabile, de hârtie. „Un ambalaj diferit presupune însă şi aparatură diferită de ambalare, reamenajarea spaţiului în care se întâmplă procesul de ambalare, pentru că aparatura nouă are dimensiuni diferite de cea veche, necesită un buget de investiţii serios, training specializat.”

    Legat de tendinţele din industrie, reprezentantul Agrana spune că, odată cu accesul la internet, tot mai mulţi oameni caută să ştie cât mai multe detalii despre ce mănâncă în fiecare zi. „E un lucru admirabil şi pe care îl încurajez necondiţionat. Trebuie totuşi să fim conştienţi că suntem bombardaţi de informaţii din surse neverificate de specialişti, informaţii care, în ciuda faptului că sunt incomplete sau, uneori, complet false, sunt răspândite tot mai mult. Apare, aşadar, nevoia de educaţie nutriţională oferită de specialişti cu studii serioase în domeniu. Nu orice e natural e bun pentru organism, la fel cum nu orice despre care se spune că e toxic este într-adevăr dăunător. În nutriţie, echilibrul va fi mereu benefic unui corp sănătos decât excesul sau eliminarea completă a unor anumite ingrediente din dieta zilnică.”

    Ca planuri de viitor, Soroceanu spune că obiectivele companiei, „productorul numărul unu în industria zahărului în România, cu cele mai puternice branduri pe piaţa de retail, care deservesc deopotrivă cei mai mari retaileri şi pe cei mai mari producători industriali, rămân neschimbate în următorii ani: să le aducem consumatorilor români produse de calitate, la preţuri corecte şi să contribuim la bunăstarea comunităţilor locale în care activăm, prin parteneriatele cu ONG-urile pe care le susţinem.”  

     

    Carte de vizită

    Sorin Soroceanu, Head of Sales&Marketing, Agrana

    1. Primul său job a fost ca marinar, timp de trei ani, timp în care a urmat şi facultatea, la fără frecvenţă;

    2. În 1995 a absolvit studii de Management în Turism;

    3. La Agrana a început în rolul de director de vânzări la fabrica Danubiana din Roman, preluând ulterior şi conducerea departamentului de marketing al companiei;

    4. Cea mai mare reuşită din cariera dezvoltată în cadrul Agrana spune că a fost lansarea brandului Mărgăritar;

    5. În afara orelor de muncă îi place să-şi ocupe timpul înotând, jucând tenis, mergând cu bicicleta şi motocicleta, şi iubeşte rugby-ul.

  • Povestea românului care a făcut dintr-un joc o afacere profitabilă, de peste 2 milioane de dolari. Ce planuri de viitor are

    De la o activitate de nişă, e-sportul sau sportul electronic a evoluat până a ajuns un fenomen cu o prezenţă semnificativă în cultura şi industria jocurilor video din România. Ce soluţii există însă pentru a se dezvolta în continuare şi în ce condiţii poate fi practicat corespunzător?

    Cred că este nevoie de o recunoaştere a sportului electronic într-un cadru legal. Acest lucru ne-ar ajuta să legitimăm jucătorii aşa cum trebuie şi ar exprima mult mai precis activitatea noastră ca organizaţie. De altfel, această recunoaştere ar face ca şi companiile private să aibă mai multă încredere în acest fenomen şi ar creşte, de asemenea, şi încrederea mass-media în această industrie şi implicit părinţii ar începe să îl considere un domeniu serios în care copiii lor pot face o carieră”, a răspuns pentru Business Magazin Octav Creţu, CEO al Nexus Gaming, companie românească de sporturi electronice, cu afaceri de 2,2 mil. euro la finalul anului 2023.

    Înfiinţată în 2015 – an în care Octav Creţu a devenit CEO al companiei – Nexus Gaming colaborează deja cu diverse companii private în vederea realizării de campanii de marketing prin gaming, reprezentantul firmei de e-sports spunând că ROI-ul (Return on Investment – n.red.) pe care îl poate aduce o astfel de colaborare poate depăşi nivelul atins de marketingul tradiţional. „Deja lucrăm cu mai mulţi parteneri în mediul privat, care fac ca organizaţia noastră să fie sustenabilă, dar în continuare cred că există o mică lipsă de awareness din partea brandurilor. Gamingul folosit ca tool de marketing are un ROI excelent, mult mai bun decât cel pe care îl regăsim în marketingul sau influencerii convenţionali. Cât despre acţiuni specifice, mi-ar plăcea să văd mai multe proiecte de lungă durată, cu focus pe viitor. Spre exemplu, o academie făcută în parteneriat cu o instituţie de învăţământ, un program de studiu, orice iniţiativă la firul ierbii, care să ajute jucătorii tineri să se dezvolte.”

    Octav Creţu a adăugat că industria de esports a început să simtă un „buzz” în jurul ei şi a început să atragă din ce în ce mai mult atenţia oamenilor şi a brandurilor. „Începutul anului 2024 se simte destul de bine. Însă, cred că provocările pe care le avem sunt specifice domeniilor care pot fi clasificate ca fiind la început. În primul rând ar fi vorba despre sustenabilitate, şi aici nu mă refer neapărat la Nexus, ci la întreg ecosistemul. În continuare este foarte greu să deţii sau să formezi o organizaţie de esports sustenabilă în România. În al doilea rând, cred că există o nevoie reală de a recunoaşte domeniul nostru de activitate într-un regim formal.”

    Bugete mici, bătălii mari. Anul acesta, echipa românească de esports din cadrul Nexus Gaming – echipă compusă din Cătălin Stănescu, Adrian Guţă, Cosmin Teodorescu, Alexandru Ştefan şi Ersin Chiriac – s-a calificat în cadrul competiţiei de Counter-Strike, etapa RMR (Regional Major Ranking )pentru PGL Major-ul din Copenhaga. Iar în februarie 2024, echipa formată din cei cinci jucători români a avut primul meci din grupa RMR B împotriva Astralis – o echipă daneză considerată cea mai mare din istoria jocului, care are în palmares patru Majoruri câştigate, dintre care trei titluri la rând. „Avem o medie de vârstă de 25 de ani în echipă, cu cel mai tânăr jucător având 21 de ani, iar cel mai experimentat având 34. Cred că este exact acel balans pe care îl regăsim şi în echipele de fotbal, în care avem un căpitan experimentat care conduce echipa, înconjurat de jucători mai tineri şi talentaţi. Cât despre timpul de pregătire, cred că se pregătesc pentru acest moment din momentul în care au jucat primul lor meci profesionist de Counter-Strike, aşadar ar fi vorba de patru sau cinci ani de pregătire”, a explicat Octav Creţu.

    După calificările din prima grupă, RMR A, România avea deja doi jucători români calificaţi la Major cu echipele la care activează – Adam Marian, fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei spaniole KOI, şi Mihai Ivan, şi el fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei ucrainene Na’Vi. Iar pentru a se califica la Majorul din Copenhaga şi a nu fi eliminată din competiţie, echipa de jucători a Nexus ar fi trebuit să obţină trei victorii.

    „Nu aş vrea să folosesc clişee precum «şi în România se poate face treabă», pentru că nu despre asta este vorba. Munca depusă de întreaga echipă Nexus, iar aici nu mă refer doar la jucători, a fost impecabilă şi a rezultat în acea calificare. Mai degrabă aş vrea să folosesc acest prilej pentru a dărâma mitul în care esports înseamnă patru – cinci băieţi care stau toată ziua şi se joacă jocuri video. Pentru ca o echipă să funcţioneze este nevoie de antrenor, de psiholog, de un manager, de un graphic designer, de un editor, de un analist ş.a.m.d. Mi-aş dori ca aceste lucruri să fie înţelese şi implementate de echipele din România, pentru a avea o scenă cât mai sănătoasă, astfel încât Nexus să nu fie prima şi ultima echipă care realizează o performanţă de acest gen”, a mai spus Octav Creţu.

    Potrivit lui, echipa din România are la dispoziţie un buget de doar 200.000 de euro dar se luptă cu cluburi de talie mondială precum Vitality, evaluat la 200 de milioane de dolari, sau Heroic, echipă ce, doar în ultimii doi ani, a câştigat 1 milion de dolari la competiţiile de Counter-Strike. „Dacă este să vorbim în termeni fotbalistici, acest Major este echivalentul unei combinaţii între UEFA Champions League şi Campionatul Mondial de Fotbal la Counter-Strike. Suntem mândri să fim pionieri în acest drum, iar succesul nostru este o victorie pentru întreaga comunitate românească de esports”, a mai spus Octav Creţu.

    El a explicat că dacă Nexus Gaming are un buget de circa 200.000 de euro pentru divizia de esports, pentru echipele cu care compania românească s-a bătut la RMR acest buget ar fi un cost operaţional pe o singură lună. „Diferenţele de buget pot fi sesizate în pregătirea jucătorilor, cu cât ai un buget mai mare, cu atât îti permiţi facilităţi mai bune de pregătire. Fie că vorbim de un gaming house dedicat, în care jucătorii trăiesc şi se antrenează împreună, fie că vorbim de extra staff care ajută la pregătirea echipei, un buget mai mare constituie un avantaj. Dacă ne referim strict la jucători, investiţiile sunt mai degrabă imateriale. Vorbim aici despre efortul depus (care de multe ori numărul de ore investite poate fi comparat cu un job full time), despre timpul alocat studierii jocului, despre antrenamentele cu echipa ş.a.m.d. Din punctul ăsta de vedere, cred că jucătorii investesc destul de mult, iar pe partea materială, cred că cel mai important element ar fi un calculator performant de gaming şi perifericele aferente. Un setup hardware competitiv de gaming poate ajunge să coste aproximativ 5.000 de euro. Pentru organizaţie, costurile sunt mult mai complicate, având componenta de management, marketing, staff adiţional, precum un psiholog, un analist, costurile unui cantonament sau costurile logistice şi nu în ultimul rând, remuneraţia jucătorilor”, a mai explicat Octav Creţu.

    De asemenea, în cadrul competiţiilor echipele câştigătoare pleacă acasă şi cu premii. Spre exemplu, PGL Major Copenhagen 2024 pune la bătaie premii totale în valoare 1,25 de milioane de dolari, echipa câştigătoare plecând acasă cu 500.000 de dolari, în timp ce locul doi este răsplătit cu 170.000 de dolari, iar echipele de pe locul trei şi patru primesc câte 80.000 de dolari. 

    Dublare an de an. Nexus Gaming activează ca echipă din anul 2015, iar ultimii ani au reprezentat o ascensiune pentru organizaţia românească de esports, au spus reprezentanţii companiei. Echipele din cadrul companiei au avut de-a lungul anilor performanţe notabile în jocuri precum Counter-Strike, League of Legends şi PUBG Mobile, iar expansiunea organizaţiei a vizat mai multe domenii de activitate. „Am avut un 2023 bun, şi nu mă refer doar la partea competitivă de esports. Avem mai multe linii de business, printre care şi o echipă specializată în organizarea şi producţia evenimentelor de gaming, dar şi o agenţie de marketing cu influenceri din zona de gaming. Primul obiectiv important pentru noi a fost organizarea unui eveniment de gaming internaţional, iar cel de-al doilea a fost creşterea pe partea de agenţie. Ambele obiective au fost atinse, Nexus organizând evenimente cu scene complexe şi echipe internaţionale în Bahrein şi Iaşi, iar pe partea de agenţie am avut rezultate foarte bune şi am câstigat şi foarte multe premii semnificative în acest domeniu”, a spus CEO-ul companiei.

    Despre veniturile înregistrate, executivul spune că „este al treilea an consecutiv în care ne dublăm cifra de afaceri. În 2023 am sesizat o creştere a volumului de activitate şi un număr sporit de clienţi care au intrat în zona de gaming. În 2024, ne dorim să continuăm să organizăm evenimente şi să producem campanii creative cu rezultate excelente. Pe partea de evenimente, vom continua să producem atât pe cele în care suntem parteneri precum Gaming Marathon sau evenimentele proprii, precum Romanian Esports League, dar şi evenimentele naţionale precum Esports Kings, dezvoltat pentru NEPI Rockcastle, care s-au dovedit a fi pe interesul atât a companiilor care doresc să comunice cu publicul lor, cât şi a comunităţii de gaming.”    ■

     

    Carte de vizită
    Octav Creţu, CEO, Nexus Gaming

    1. În 2017 s-a licenţiat în inginerie la Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei din cadrul la Universităţii Politehnica din Bucureşti;

    2. Şi-a început cariera în 2013, ca editor în cadrul WASD – publicaţie dedicată domeniului de gaming/esports;

    3. Doi ani mai târziu, mai exact în 2015, acesta a devenit IT consultant & graphic web designer în cadrul agenţiei de turism Alsys;

    4. În iulie 2015, Octav Creţu a preluat conducerea Nexus Gaming – companie românească de sporturi electronice –  rol pe care îl deţine şi în prezent;

    5. În 2019, Octav Creţu a devenit şi CEO al Romanian Esports League, o competiţie românească de Esports care îşi propune dezvoltarea scenei naţionale de sporturi electronice.

  • Povestea unui tânăr care atunci când avea 23 de ani care a deschis o afacere, deşi nu îi plăcea deloc domeniul. Ce a ajuns acum să facă

    La 23 de ani, Dan Niculae a decis să aleagă calea antreprenoriatului şi a deschis o florărie pe Calea Moşilor din Capitală, fără a avea o pasiune pentru flori la acel moment. După câteva piedici şi câştiguri, a descoperit farmecul domeniului şi acum, 17 ani mai târziu, conduce o afacere care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei.

    De obicei, antreprenorii descoperă cum pot monetiza o pasiune, un hobby, un domeniu în care s-au specializat şi decid, la un moment dat, să fie propriii stăpâni. În cazul lui Dan Niculae, parcursul a fost diferit. Fără a avea o pasiune pentru flori, la 23 de ani (în 2007) a decis să înceapă o aventură antreprenorială, neştiind că urma să se declanşeze o criză financiară majoră. Pornind de la dorinţa de a experimenta şi a înţelege lumea antreprenoriatului şi a gestionării unei afaceri proprii, a ales domeniul florilor. La momentul respectiv, spune franc, cunoştinţele sale despre antreprenoriat şi management erau aproape inexistente, iar experienţa în acest domeniu era practic nulă. Cu toate acestea, şi-a asumat riscul şi a pornit, după cum spune chiar el, „pe acest drum al necunoscutului, alimentat de dorinţa de a învăţa şi de a încerca”.

    Primul obstacol major a apărut chiar la început, când a amenajat primul spaţiu comercial fără a avea cunoştinţe adecvate despre necesităţile de bază, cum ar fi accesul la apă şi facilităţi sanitare. Această lipsă de informaţie a dus la un început dificil, iar primele luni au fost presărate cu greutăţi şi provocări. În plus, primul angajat pe care l-a recrutat a plecat după prima zi de muncă, cu o zi înainte de deschiderea oficială a afacerii. „Investiţia iniţială în afacere a fost de aproximativ 8.000 de euro. În primul an de activitate, am fost pus în faţa unei alegeri dificile: fie închideam afacerea din cauza gestionării proaste şi a contextului financiar nefavorabil al crizei din 2008, fie încercam să o salvez investind încă 6.000 de euro prin intermediul unui credit. Am decis să merg mai departe şi să îmi asum riscul”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Al doilea an de activitate a adus cu sine alte provocări, precum refacerea unei linii de tramvai în faţa spaţiului comercial, lucru care a afectat grav accesul clienţilor şi vânzările stradale. A fost un moment dificil, dar care a determinat o schimbare de perspectivă. „Am înţeles că trebuia să ne adaptăm şi să mergem noi spre clienţi, prin implementarea livrărilor la domiciliu prin comenzi telefonice şi ulterior online”, afirmă Dan Niculae.

     

    În 2013, după 6 ani de experienţe intense, greşeli şi învăţăminte, a luat decizia de a închide temporar afacerea. „Am simţit oboseala, dar şi dorinţa de a căuta o provocare mai mare şi mai important, deja devenise o pasiune acest domeniu. După 5 luni, am redeschis un alt spaţiu comercial, mai mare şi mai bine echipat, care astăzi serveşte ca loc central de management şi organizare al afacerii noastre, după 11 ani”, afirmă antreprenorul.

    De la începuturile călătoriei antreprenoriale, în care lucrurile erau despre încercare, greşeală şi învăţare, City Flowers a evoluat către o afacere solidă şi înfloritoare, după cum o caracterizează fondatorul său. „Am avut norocul să întâlnesc oameni pasionaţi şi dedicaţi, care au contribuit la dezvoltarea şi succesul afacerii noastre. Astăzi, cu o echipă unită şi determinată, am reuşit să creăm o reţea de patru spaţii comerciale în Bucureşti şi un atelier de producţie, toate având performanţe remarcabile în domeniile lor de acţiune.”

    Antreprenorul povesteşte că un element esenţial în dezvoltarea afacerii este că a avut norocul să întâlnească oamenii potriviţi în momentul potrivit. Construirea unei echipe solide şi dedicate a fost unul dintre cei mai importanţi paşi în evoluţia afacerii. „Echipa este formată din profesionişti pasionaţi de domeniu, care muncesc cu entuziasm şi dedicaţie. De la începutul acestei călătorii antreprenoriale, am înţeles importanţa colaborării cu oameni experimentaţi şi dornici să contribuie la succesul afacerii. Apreciez în mod special educaţia şi pregătirea profesională în domeniu, dar şi dorinţa constantă de a evolua şi de a învăţa lucruri noi.”

    În cei 17 ani de activitate, punctează Dan Niculae, a reuşit să împărtăşească echipei pasiunea pentru frumos şi să promoveze o viziune comună asupra valorilor şi obiectivelor. Construcţia echipei s-a realizat treptat, în concordanţă cu nevoile şi cerinţele specifice fiecărui moment al dezvoltării afacerii. „Am căutat mereu să aducem în echipă oameni talentaţi şi motivaţi, capabili să răspundă provocărilor şi să contribuie la creşterea şi succesul companiei
    într-un mod armonios şi eficient”, spune fondatorul City Flowers.

    Un domeniu care înfloreşte. În perioada iniţială, în anii 2007-2008, îşi aminteşte antreprenorul, cea mai mare parte a industriei florale era nefiscalizată, iar numărul florăriilor şi al afacerilor similare era redus, cu accent mai mult pe vânzarea de flori în gherete stradale decât în spaţii comerciale proprii. Cu trecerea timpului, odată cu intrarea mai multor jucători noi pe piaţă şi creşterea gradului de conştientizare a importanţei fiscalizării şi a oferirii de produse şi servicii de calitate, piaţa a cunoscut modificări semnificative. De la an la an, antreprenorii din industria florilor au fost tot mai interesaţi să îşi educe şi să îşi îmbunătăţească afacerile, ducând la o creştere graduală a volumului pieţei. Acest trend ascendent a fost susţinut de deschiderea unui număr tot mai mare de florării, ateliere de producţie şi alte afaceri conexe, inclusiv organizatori de evenimente care au inclus servicii de florărie în oferta lor.

    „Astăzi, majoritatea florăriilor sunt spaţii moderne şi atrăgătoare, cu accent pe calitatea produselor şi serviciilor oferite. Fiscalizarea domeniului a crescut semnificativ, estimarea noastră fiind că aproximativ 80% din piaţă este fiscalizată”, spune Dan Niculae.

    În industria florilor, tendinţele sunt influenţate în mare parte de evoluţiile internaţionale, cu produse şi stiluri floristice preluate din alte ţări. Existenţa unui flux constant de idei şi inspiraţie din afara României contribuie la actualizarea şi diversificarea ofertei de produse şi servicii în industria noastră, punctează antreprenorul. „Un alt trend important în domeniul floristic este accentul pus pe educaţie continuă şi colaborare între antreprenori şi florişti. Există o dorinţă puternică din partea acestora de a se perfecţiona în permanenţă, de a-şi îmbunătăţi abilităţile şi cunoştinţele şi de a oferi clienţilor produse de cea mai înaltă calitate şi în pas cu tendinţele actuale”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că preferinţele românilor în materie de flori sunt variate, însă există anumite flori care se bucură de o popularitate deosebită. Cu toate că bujorul este considerat una dintre cele mai căutate şi dorite flori, datorită frumuseţii sale şi simbolisticii asociate, acesta are totuşi o sezonalitate şi o disponibilitate redusă pe parcursul anului. „În ceea ce priveşte topul celor mai bine vândute flori, trandafirul ocupă un loc de frunte, fiind apreciat pentru eleganţa şi simplitatea sa. Alte flori populare şi frecvent achiziţionate includ hortensia, frezia, florile exotice precum protea şi strelitzia, orhideea, laleaua şi altele. Este important de menţionat că buchetele rămân cele mai căutate şi vândute produse florale, preferându-se în general combinaţii variate şi texturate, care să ofere o experienţă vizuală şi olfactivă bogată şi variată”, punctează Dan Niculae.

    Aprovizionarea se realizează în proporţie de 90% prin import, prin intermediul unor traderi din Olanda. Este principala sursă pentru importurile de flori, din 2015, conform informaţiilor de la Ambasada Olandei în România. Valoarea importurilor de flori din Olanda a fost, în 2021, de 59,5 milioane de euro, întreaga piaţă fiind estimată la 63,8 milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse. Vânzările de flori înregistrează creşteri abrupte în perioadele în care se pot organiza nunţil, dar şi la începutul anului şcolar, de 1 şi 8 martie, dar şi în zilele de sărbători onomastice. Dintre toate speciile de flori, românii preferă trandafirii, garoafele, crizantemele, crinii, orhideele şi gladiolele, deşi mai mult de jumătate din importuri sunt datorate florilor destinate aranjamentelor florale. Procesul de import, povesteşte antreprenorul, este extrem de facil, deoarece comandă în avans ceea ce are nevoie, utilizând un webshop online, iar livrările sunt efectuate în magazin de până la trei ori pe săptămână. Deşi iniţial acest proces poate părea puţin complicat (datorită cantităţilor şi necesităţilor specifice ale florilor, care sunt perisabile), „cu timpul, am dobândit experienţă şi am învăţat ce să comandăm în cantităţi optime. Un aspect esenţial în acest sens este disponibilitatea unui spaţiu dedicat pentru stocarea florilor, cum ar fi o cameră frigorifică specializată.”

    În acelaşi timp, colaborează cu producătorii locali în sezonul februarie-martie, pentru flori precum lalelele şi freziile. Cu toate acestea, importul de flori din Olanda reprezintă cea mai mare pondere în aprovizionare. În funcţie de cerinţele specifice ale clienţilor şi de eventualele rupturi de stocuri, ocazional apelează la depozitele locale.

    „Printre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat în această afacere se numără necesitatea asigurării unor condiţii speciale pentru păstrarea florilor, recrutarea şi menţinerea unei echipe specializate, care să se identifice atât cu viziunea noastră, cât şi cu nevoile clienţilor noştri. În plus, este esenţial să rămânem mereu la curent cu tendinţele internaţionale din domeniu şi să încercăm în mod constant să aducem noutate şi frumos în serviciile şi produsele oferite clienţilor noştri”, punctează Dan Niculae. El adaugă că domeniul floristic este extrem de vast şi dinamic, fiind esenţiale educaţia continuă şi dezvoltarea constantă a portofoliului de produse şi clienţi.

    Valoarea medie a unei cheltuieli poate varia în funcţie de locaţie şi de canalul de vânzare. În magazinele din reţeaua City Flowers, un tichet mediu de comandă este de aproximativ 190 lei, în timp ce în online acesta este de aproximativ 250 lei. Antreprenorul punctează însă că aceste cifre sunt estimative şi pot fluctua în funcţie de preferinţele şi comportamentul de cumpărare al clienţilor.

    Profilul clienţilor afacerii diferă între cei mediul offline şi mediul online. În ceea ce priveşte achiziţiile din magazinele fizice, povesteşte Dan Niculae, clienţii sunt în principal cei din proximitatea spaţiilor reţelei, majoritatea provenind din sectorul corporate, dar şi din comunităţile locale din vecinătate. „Un aspect specific al mediului offline este că mulţi dintre aceşti clienţi sunt iniţiali, adică descoperă şi aleg produsele noastre pentru prima dată sau primesc flori prin intermediul nostru şi devin astfel clienţi fideli. În ceea ce priveşte mediul online, majoritatea clienţilor sunt deja familiarizaţi cu brandul nostru şi au avut anterior experienţe pozitive în magazinele noastre fizice”, explică Dan Niculae. Firma sa are şi clienţi corporate care plasează comenzi sub formă de abonamente pentru angajaţi. Totuşi, ponderea acestora în totalul clienţilor nu depăşeşte 15%, reflectând faptul că majoritatea achiziţiilor sunt efectuate de către consumatori individuali.

    În 2023, City Flowers a înregistrat o cifră de afaceri estimată la 4,8 milioane de lei, iar planurile pentru anul în curs se referă la o creştere a veniturilor cu aproximativ 8%.

    Printre investiţiile cele mai recente se numără deschiderea unei noi florării în centrul Bucureştiului şi retehnologizarea spaţiului de producţie. „Prin aceste investiţii, ne-am propus să consolidăm şi să extindem brandul City Flowers şi să atragem un număr cât mai mare de clienţi. În plus, avem planuri de dezvoltare continuă, iar dorinţa noastră principală este de a deschide câte o florărie nouă în fiecare an”, conform lui Dan Niculae.

    De fapt, accelerarea ritmul dezvoltării în ultimii trei ani şi ideea de a adăuga un spaţiu nou reţelei în fiecare an constituie cea mai inspirată decizie legată de afaceri. „În schimb, cea mai neinspirată decizie a fost să închidem afacerea la începutul pandemiei. Chiar dacă închiderea a fost temporară, pentru o perioadă scurtă de 2-3 săptămâni, odată cu debutul pandemiei a crescut cererea online, mai ales pentru livrările de flori la domiciliu. De-a lungul experienţei mele antreprenoriale, am învăţat că asumarea unor riscuri bine calculate este esenţială pentru succesul meu. Însă începutul pandemiei şi decizia de a închide afacerea au confirmat această învăţătură, arătându-mi că uneori riscurile asumate pot aduce beneficii neaşteptate”, dezvăluie antreprenorul.

    Întrebat dacă ar fi să o ia de la capăt, spune ferm că ar alege acelaşi domeniu. „A devenit mai mult decât o afacere pentru mine; s-a transformat într-o adevărată pasiune. Ceea ce mă atrage cel mai mult este dinamismul şi imprevizibilitatea acestui domeniu. Poţi să te ghidezi după trendurile de vânzări de anul trecut, dar fiecare an aduce cu sine ceva nou şi surprinzător. Floristica este fascinantă în multe privinţe. Te învaţă atât de multe lucruri despre flori şi plante, te învaţă să lucrezi cu ele, iar de acolo începe magia. Uneori, ajung într-unul dintre magazinele City Flowers şi este amuzant să văd reacţia clienţilor când descoperă că un bărbat poate să realizeze buchete de flori. La început, mulţi sunt surprinşi şi au emoţii că nu mă voi descurca, dar asta face întreaga experienţă şi mai plină de satisfacţii”, conchide Dan Niculae.   

  • Povestea unei afaceri româneşti construită de o tânără dintr-o pasiune jucăuşă. Totul a început mai mult ca o joacă

    Pentru Adriana Petrescu creativitatea este o calitate pe care o dezvoltă continuu de mai mulţi ani şi pe care a exprimat-o cel mai bine în domeniul designului, activitate pe care o desfăşoară încă din 2010. Pandemia a schimbat traiectoria carierei ei şi a dus-o într-o zonă de creativitate jucăuşă. Ba mai mult, imaginaţia copilului interior, pasiunea pentru teatru şi pentru ilustraţii de cărţi, dar şi viziunea designerului atent la forme şi volume s-au transpus în brandul de figurine Naturo Domo. Care este povestea brandului lansat în 2021?

    „Naturo Domo a început mai mult din joacă. Fiind o persoană foarte creativă trebuia să găsesc un mod de exprimare. Nu aveam absolut nicio idee despremaşini de cusut, tipare, materiale, toate îmi erau total necunoscute şi datorită conjuncturii m-am simţit liberă să fac lucrurile în felul meu. Primele figurine au fost din lână 100% şi au continuat să fie din lână până în 2023, an în care am regândit şi reorganizat conceptul Naturo Domo”, povesteşte Adriana Petrescu, fondatoarea Naturo Domo. Această reorganizare a însemnat trecerea de la figurine care aminteau de lumea teatrului – având şi colaborări cu regizori/actori pentru diverse figurine -, poveşti şi fabule la figurine decorative cu un design foarte precis şi geometric realizate din bumbac certificat, pentru a oferi o calitate superioară şi rezistenţă.

    Primele figurile Naturo Domo s-au vândut chiar în 2021, prin intermediul magazinului online al brandului. Alte figurine au fost vândute în cadrul librăriei Modul Cărtureşti sau diverse expoziţii din galeriile de artă. Adriana Petrescu spune că practic nu ştie de ce a ales figurine şi nu alt tip de produse pe care să le creeze dar crede că punctul de plecare a fost teatrul pentru care are o mare pasiune, cărţile pentru copii pe care le-a ilustrat, dar şi anii de experienţă în designul grafic. „Acestea s-au întâlnit toate într-un punct comun şi aşa au apărut figurinele”, a punctat ea. De unde îşi găseşte inspiraţia? Tot din teatru, scenografie, literatură, artă, Japonia, studiourile Ghibli, Richard Hudson, Ion Popescu Gopo, Elisabeta Bostan, călătorii, natură ş.a.m.d.

    Astăzi, figurinele Naturo Domo se găsesc pe magazinul online propriu, dar brandul este activ şi pe Instagram. Deşi are sediul în Craiova, pentru Naturo Domo majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi din Cluj.  „Clienţii Naturo Domo sunt persoane care vor să completeze decorul unei camere sau amenajează un spaţiu pentru diverse activităţi educaţionale sau medicale sau persoane care pur şi simplu îşi fac un cadou. Cei mai mulţi clienţi vin din zona medicală, arhitectură/design interior sau IT”, a menţionat creatoarea brandului. De anul acesta, ea a început să lucreze şi cu stocuri, nu doar pe bază de comandă, aşa cum făcea până anul trecut, iar acest lucru o ajută să facă faţă în perioadele aglomerate. „Numărul figurinelor create până acum nu este unul spectaculos, dar este suficient de mare cât să avem încredere să mergem mai departe. În acestă etapă ne-am concentrat foarte mult pe calitatea şi diversitatea produselor. Personal cred şi prefer afacerile/activităţile care cresc treptat fără vârfuri prea mari la început”, a punctat antreprenoarea. Preţurile figurinelor încep de la 100 de lei şi ajung la 280 de lei.

    „Fiecare figurină este livrată într-un sac de pânză în care poate să fie depozitată.  În prezent cea mai scumpă figurină este o balenă de 67 cm, realizată din bumbac certificat OEKO-TEX 100, iar umplutura este din poliester hipoalergenic (super ball).”

    Investiţia în dezvoltarea atelierului şi a brandului a fost de circa 4.000 de euro, iar Adriana Petrescut spune că pentru a desfăşura o astfel de activitate este nevoie de un spaţiu în care să te poţi organiza bine, maşini de cusut (Naturo Domo are două), stocuri de materiale, magazin online etc. În plus, Adriana Petrescu spune că pentru că s-a ocupat singură de tot ce ţine machete, etichete, fotografii, a avut nevoie de programe de grafică şi imprimante. Ce planuri de viitor are Adriana Petrescu pentru Naturo Domo?

    „La acest capitol avem mai multe variante. Încă nu am stabilit un drum precis pentru că nu avem toate datele pentru fiecare variantă şi nu ştim ce ne-ar avantaja cel mai mult. Ce ştiu sigur în acest moment este că avem nevoie de un spaţiu mai mare şi de cât mai multe colaborări. (..) Cred că ideile noastre vor prinde rădăcini şi vor evolua!”, a conchis antreprenoarea.    

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Irinciuc (atelier de producţie de genţi)

    Fondatoare: Alexandra Irinciuc

    Prezenţă: showroom online, târguri de profil, magazine din Bucureşti

    Teo Vlad Climb Adventure (organizare drumeţii montane)

    Fondator: Teo Vlad

    Venituri anuale maxime: 30.000 de euro

    KMD Travel (agenţie de turism)

    Fondatoare: Mihaela Patentaşu şi Doina Dumitraş

    Investiţie initială: 3.000 de lei

    Cifra de afaceri 2023: 80.000 de lei

    Chedo (cofetărie fără gluten)

    Fondatoare: Ana-Maria Cheran

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifra de afaceri estimă 2024: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Galaxy Fun (loc de joacă)

    Fondatoare: Ema Rotunjanu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Număr de evenimente lunare/în medie: 30

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Care sunt efectele celei mai severe secete din ultimii 500 de ani. Câte victime a provocat, ce pierderi, şi care sunt cele mai afectate ţări

    „Dacă mă vezi, varsă lacrimi”, stă scris pe una dintre „pietrele foamei” ieşite din apele retrase ale Elbei în seceta istorică din 2022. Mesajul este din 1904, când teritoriul de azi al Cehiei şi Europa în general au fost lovite de o altă secetă severă. Alte inscripţii de pe alte pietre de pe acelaşi râu sunt mai vechi, unele de pe la 1400. Toate sunt reamintiri ale dezastrelor pe care lipsa apei le aduce: recolte slabe, foamete, boală, preţuri ridicate şi sărăcie.

    Seceta din 2022 din Europa Centrală şi de Est se poate să fi fost cea mai severă din ultimii 500 de ani, dar n-a adus foamete. Tehnologia, agricultura, economia şi administraţia au evoluat în ultima jumătate de mileniu şi mai accelerat în ultimul secol. Apoi a venit 2023 cu valuri de caniculă record şi cu avertismentul că schimbările climatice în rău sunt abia la început.  Canicula anului trecut a provocat peste 5.000 de decese în Franţa, arată Le Monde, care citează autorităţile locale. Valurile de căldură au omorât acolo 7.000 de oameni în 2022, dar se poate ca şi pandemia de COVID-19 să fi avut un rol. Nu toate statele au astfel de statistici, însă se estimează că în vara anului 2022, căldura a făcut 60.000-70.000 de victime în Europa.

    Caniculă şi secetă ieşite din comun vor mai fi, cu o frecvenţă ieşită din comun, la fel şi alte fenomene meteo extreme. Pentru Europa Centrală şi de Est acestea nu sunt veşti bune, mai ales pentru că regiunea nu are economii la fel de puternice cum sunt cele din vest, banii sunt mai puţini, iar sistemele de sănătate publică au lipsuri mari. În aceste condiţii şi plecând de la efectele secetei din 2022, o analiză a Balkan Investigative Reporting Network, sau BIRN, trage un semnal de alarmă: ţările din regiune pot ajunge „state uscate”. Lipsa apei şi căldura excesivă pot afecta şi influenţa afacerile, de la agricultură, energie, transport şi turism la schimbarea comportamentului de consum.

    În Cehia, pe 17 iulie 2023 portalul Intersucho – o colaborare între CzechGlobe, Universitatea Mendel din Brno şi Oficiul Funciar de Stat – a raportat că practic întregul teritoriu al ţării este afectat de secetă şi aproape 35%  este lovit de secetă severă. Din nefericire, această situaţie îngrozitoare devine prea frecventă, nu numai în Cehia, ci în grade diferite şi în restul Europei Centrale şi de Est deoarece schimbările climatice exacerbează problemele existente, cum ar fi infrastructura deficitară, politicile guvernamentale greşite sau absente şi moştenirile nefaste ale comunismului. Un exemplu sunt ţevile care pierd apă.  Deşi nu sunt printre principalii delincvenţi ai Europei – Italia, Bulgaria şi România – Slovacia, Ungaria şi Polonia au toate niveluri ridicate de apă care nu produce venituri (non-revenue water, NRW), adică apă pierdută, irosită până să ajungă la client prin scurgerile şi spărturile din reţeaua de conducte, după cum arată datele EurEau, federaţia europeană a asociaţiilor naţionale de servicii de apă. Deşi această măsură include apa folosită pentru stingerea incendiilor şi curăţarea străzilor, experţii spun că este un indicator bun pentru apa risipită prin pierderile din distribuţie.

    Media pentru apă NRW este de 25% din volum în ţările membre de EurEau. Slovacia şi Ungaria se află peste această medie, în timp ce Polonia este aproape de medie, iar Cehia sub aceasta. Slovacia şi Ungaria pierd de peste trei ori mai multă apă în fiecare an decât risipeşte Cehia.

    Cu toate acestea, datele arată că Polonia este una dintre ţările din Europa cu cele mai puţine resurse de apă pe cap de locuitor, situaţia fiind mai proastă doar în Cehia, Cipru şi Malta. În timp ce, în medie, există 4.500 de metri cubi de apă disponibili anual pentru fiecare european, pentru Polonia acest număr este de doar 1.600 mc pe cap de locuitor şi poate scădea până la 1.000 mc în timpul verii.

    Nici în Ungaria situaţia apei nu este atât de bună pe cât cred majoritatea maghiarilor. Ţara are o rezervă de apă regenerabilă de 11.833 mc de persoană, una dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Sud-Est. Dar cea mai mare parte din această apă – şi principalele râuri ale Ungariei – provine din afara ţării, ceea ce înseamnă că rezerva de apă regenerabilă internă se ridică la doar 768 cm de persoană, unul dintre cele mai mici volume din regiune. Ponderea fluxului extern, a apei venite de la vecini, în rezerva regenerabilă de apă  a Ungariei este cea mai ridicată din UE, de 94%. Din acest punct de vedere, România este una dintre cele mai bine plasate ţări europene, cu o pondere de sub 1%. „95% din apa potabilă din Ungaria provine din apele subterane, dar nivelurile acestora sunt în scădere în cea mai mare parte a ţării”, a declarat Dalma Dedak de la WWF Ungaria pentru Klubradio. „Apa subterană ar trebui văzută ca bancă de apă, în care trebuie să investeşti, să-i menţii nivelul, pentru a putea extrage ulterior din ea.”

    Cehia are rezultate bune în ceea ce priveşte reducerea apei pierdute prin conducte care au scurgeri, dar gestionarea proastă a apei are o istorie lungă şi  rădăcini adânci.

    În general, starea mediului în Cehia este considerată printre cele mai proaste din UE. S-a văzut în procentul din teritoriu  care  a suferă de secetă în vara anului trecut –  98%. 

    „Chiar dacă nu există un singur indicator prin care să putem măsura şi compara seceta, putem spune că aceasta a persistat din 2015, afectând în special apele subterane din toate acviferele de adâncime din Bazinul Cretacic Ceh”, a explicat Jan Danhelka, director de hidrologie la Institutul Hidrometeorologic Ceh.

    Schimbările climatice au avut un impact uriaş care se reflectă în starea mediului din ultimii ani. Cu toate acestea, multe dintre problemele ţării provin din comunism, în special din intensificarea agriculturii ca urmare a colectivizărilor din anii 1950-60. Factorii de intensificare precum utilizarea îngrăşămintelor artificiale şi a pesticidelor, consolidarea terenurilor, irigarea şi drenarea solului au contribuit la creşterea producţiei agricole, dar au condus şi la probleme de mediu nerezolvate, cum ar fi eroziunea puternică de către vânt şi apă, scăderea fertilităţii solului şi reducerea biodiversităţii. Pesticidele care intră în apa cu care sunt udate terenurile agricole cultivate intensiv rămân o problemă semnificativă în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.

    „Pietrele Foamei“ de pe Elba, Decin, Republica Cehă

    Schimbările climatice au un efect deosebit de dăunător asupra pădurilor de conifere ale ţării, care reglează precipitaţiile, evaporarea şi debitele. „Un impact direct major al schimbărilor climatice este starea proastă de sănătate a pădurilor, care sunt vulnerabile la manifestările schimbărilor climatice din cauza utilizării economice pe termen lung incompatibile cu procesele naturale”, se arată într-un raport al Ministerului Ceh al Mediului. Verile calde şi uscate au favorizat o invazie fără precedent de cărăbuşi de scoarţă în ultimii cinci ani, slăbind apărarea naturală a copacilor şi ajutând la înmulţirea mai multor insecte. Amploarea infestării a însemnat că a trebuit defrişate zone mari de păduri. Acest lucru, împreună cu incendiul catastrofal din iulie 2022 din Parcul Naţional Elveţia Boemă, a făcut ca pădurile ţării să fie o sursă, şi nu un absorbant, de emisii de gaze cu efect de seră.

    „Schimbările climatice agravează problemele pe care le aveam deja şi ignorarea lor înseamnă că schimbările climatice vor lovi mai puternic”, spune Milan Vitek de la Greenpeace Cehia pentru BIRN. „Dacă am schimba structura pădurilor – cum le păstrăm, cum le recoltăm – atunci le-am face mai rezistente la secetă.” Deşi se preconizează că precipitaţiile vor fi stabile sau chiar mai mari în viitor, apa va continua probabil să dispară din peisajul ceh din cauza temperaturilor medii în creştere până la punctul în care în câteva decenii ţara s-ar putea confrunta cu problema de a fi nevoită să aleagă între păstrarea apei în râuri sau folosirea ei pe câmpuri, nu ambele, avertizează Vitek. Eforturile guvernelor succesive de a îmbunătăţi gestionarea apei au fost deficitare, spun criticii. Un exemplu este guvernul anterior condus de miliardarul populist Andrej Babis, care şi-a creat averea prin extinsul conglomerat agricol şi chimic Agrofert. Această companie beneficiază de toate condiţiile pentru a fi o mare agroafacere, cum ar fi acces mai bun la subvenţii şi consolidarea câmpurilor mari, dar niciuna dintre acestea nu ajută mediul rural să facă faţă schimbărilor climatice. „Adaptarea este ceva la care suntem cu zeci de ani în urmă, când am fi putut fi mult mai departe”, spune Vitek, referindu-se la problemele pădurilor şi  câmpurilor uriaşe. „Dacă peisajul nostru rural ar fi mult mai bine adaptat, am putea face faţă mai uşor schimbărilor climatice.” Problemele Ungariei au fost scoase la iveală de principalul producător de energie electrică al ţării, Centrala Nucleară de la Paks, care a trebuit să-şi reducă activitatea pe 16 iulie 2023 după ce apa Dunării a ajuns la temperaturi extrem de ridicate. Conform normelor de siguranţă, temperatura fluviului nu poate depăşi 30°C pe o distanţă de 500 de metri de „unde este evacuată apa din centrală”. În acea zi, temperatura a ajuns la 29,7°C. Încălzirea globală are un impact vizibil asupra mediului în Ungaria. Valurile de căldură şi inundaţiile fulgerătoare au devenit ceva obişnuit. Solurile fertile ale ţării, care permit ca suprafeţe vaste să fie cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, precum şi cu pomi fructiferi şi legume, sunt ameninţate de seceta care durează cu lunile. În ultimii ani, cactuşii şi vegetaţia subtropicală au apărut la Hortobagy, din estul Ungariei, cândva un rai al crescătorilor de vite şi un loc al vieţii rurale idilice. În august 2022, temperatura medie a fost cu 2°C mai mare decât în mod obişnuit. A fost a doua cea mai caldă lună august din 1901. Au fost înregistrate atunci  doar o treime din precipitaţiile obişnuite. Seceta severă din 2022 a dus la o scădere cu 0,6-0,8% a PIB-ului ţării şi a provocat la creşterea preţurilor la alimente în plin val de inflaţie. Cu toate acestea, schimbările climatice nu vin doar cu valuri de căldură şi secetă, ci şi cu ploi extreme. 2023 a adus în Ungaria inundaţii fulgerătoare, una provocând  un val uriaş de noroi care a distrus 21 de case în zona minieră Recsk, din nordul ţării. Principala problemă, şi majoritatea experţilor sunt de acord, este că solul Ungariei şi-a pierdut capacitatea de a reţine apa, aşa că indiferent de câte precipitaţii ar fi, apa nu se mai infiltrează în sol. Perioadele extreme de precipitaţii duc la degradarea şi mai mult a terenurilor. Situaţia necesită o abordare complexă, schimbarea tehnicilor de agricultură, îmbunătăţirea calităţii solului, construirea de lacuri, deregularizarea râurilor şi refacerea luncilor inundabile mai mari. Guvernul lui Viktor Orban pare hotărât să ignore problema, iar criticii avertizează că politica de a atrage investiţii mari în gigafabricile de baterii, cu cererea lor uriaşă de apă, face şi mai mult rău. CATL din China construieşte ceea ce va fi cea mai mare fabrică de baterii din Europa în Debreţin şi există alte zeci de fabrici care fie sunt sau vor fi angajate în producţia de baterii sau tehnologii conexe în Ungaria, potrivit presei locale.

    „Dacă seceta loveşte Debreţin, cine va primi resursele limitate de apă? Companiile sau oamenii?” întreabă retoric Eva Kozma, liderul mişcării anti-CATL Mamele din Mikepercs.

    Beneden-Leeuwen, Olanda, 30 august 2022: datorită nivelului scăzut al apei din râul Waal, navele interioare sunt afectate de apa scăzută. Ţările de Jos sunt în mod normal una dintre cele mai umede ţări din Europa. FOTO: HEPTA

    Polonia este unul dintre cele patru state membre ale UE în care resursele anuale de apă sunt sub 1.700 mc pe cap de locuitor, nivel la care, potrivit ONU,  o ţară se confruntă cu „stres de apă”.  „În urmă cu aproximativ 20-30 de ani, obişnuiam să vedem secete în Polonia la fiecare cinci-şase ani”, spune pentru Newsweek Daniel Kociolek, reprezentant al Apelor Poloneze, compania de stat care gestionează resursele de apă ale ţării. „În ultimul timp, am avut secete la fiecare doi ani, iar în ultimii ani este secetă în fiecare vară. Motivul? Schimbarea climei.” Ca şi alte ţări din regiune, chiar şi atunci când urmează unor valuri de căldură, ploile nu mai sunt în măsură să acopere deficitul de apă. „Nu plouă suficient de mult şi nu în locurile unde ar trebui. Problema este că pământul uscat ar putea fi irigat corespunzător doar dacă… plouă încontinuu timp de 70 de zile”, a explicat Kociolek. Cu toate acestea, schimbările climatice reprezintă doar o parte a necazului. Polonezii tind să nu fie la fel de conştienţi de problemele de mediu precum naţiunile occidentale. Apa încă nu este evaluată în mod corespunzător ca resursă, iar măsurile de conservare din gospodării (de la închiderea robinetului în timpul spălatului pe dinţi până la nearuncarea alimentelor la gunoi, unul dintre principalele modurile în care consumatorii risipesc apa) sunt mai puţin populare. Cu toate acestea, ar fi nedrept să se pună vina în spatele consumatorul obişnuit; conform cifrelor UE, gospodăriile poloneze folosesc mult mai puţină apă decât cele din multe ţări ale  UE, cum ar fi Grecia, Cipru şi Spania. În vara anului 2022, problemele cu apa ale Poloniei au luat o întorsătură foarte vizibilă şi deranjantă când tone de peşti morţi au fost scoase din râul Oder la graniţa Poloniei cu Germania. A fost o catastrofă ecologică în ambele ţări. Iniţial s-a crezut că de vină este o substanţă toxică deversată ilegal. Investigaţiile ulterioare ale autorităţilor, oamenilor de ştiinţă şi jurnaliştilor indică o cauză mult mai complex, cu schimbările climatice reducând volumul de apă şi capacitatea de a se regenera, râul nu mai este capabil să facă faţă deşeurilor industriale aruncate în el, în special de către industria poloneză a cărbunelui.

    Guvernul polonez este considerat vinovat pentru că nu a investit mai mult în infrastructură pentru a menţine rezervele de apă preţioase (doar Cipru, Spania, Ungaria, Italia şi Slovenia au investiţii per capita anuale în infrastructura de apă potabilă şi uzată mai mici în ultimii ani, potrivit la EurEau). Fostul guvern polonez, care a pierdut alegerile în toamna anului trecut, a contestat la Curtea de Justiţie a UE patru măsuri propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Plângerile au vizat o gamă largă de subiecte, cum ar fi obiectivele UE de GES, utilizarea terenurilor, transportul ecologic şi sistemul de tranzacţionare a certificatelor de emisii.

    „Guvernul polonez nu va fi de acord cu acest dictat de la Bruxelles”, a spus atunci ministrul care este responsabil pentru politicile Poloniei privind clima, silvicultura şi managementul apei.   

  • Trei investitori de retail străini despre trei lucruri la care se uită în 2024

    Au înţeles în ultimul an cât de importante sunt menţinerea investiţiilor şi răbdarea în piaţa de capital şi că investitorii activi pot beneficia de oportunităţi de pe urma comportamentelor iraţionale de pe piaţa bursieră. Ce ar mai putea învăţa trei investitori de retail străini în 2024 şi la ce aspecte sunt atenţi în acest an profund electoral? Am face bine să rămânem vigilenţi, consideră unul dintre ei.

     

    Cristià Calle Mercado:

    Născut şi crescut în Spania, Cristià a studiat dreptul şi business management la Madrid, înainte de a călători prin lume pentru a-şi găsi un loc de muncă, stabilindu-se în cele din urmă în Sydney. El şi-a descoperit adevărata pasiune pentru investiţii abia în ultimii ani, după ce dorinţa sa de a studia companiile şi de a citi despre modul în care acestea funcţionează a devenit tot mai evidentă. Cristià foloseşte analiza cantitativă şi calitativă pentru a determina valoarea intrinsecă a unei companii şi a produce propria sa valoare estimată. Dacă nu poate determina singur acest lucru, este simplu: nu investeşte.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Menţinerea investiţiilor s-a dovedit, încă o dată, a fi un comportament foarte important pe piaţa bursieră. Poate că titlurile din media abundă în motive pentru a vinde, dar există o mulţime de alte motive pentru a menţine investiţiile, pe care nu le veţi vedea vehiculate de media la fel de des. Comportamentele iraţionale de pe piaţa bursieră generează mari oportunităţi pentru investitorii activi. Acesta este cazul unor companii precum Meta. În 2022, naraţiunea era că Meta pierdea cotă de piaţă în favoarea TikTok şi că îşi irosea banii în Metaverse. Acest lucru a dus la scăderea acţiunilor cu 64% în 2022. La aproximativ un an după aceea, oamenii au uitat de asta, iar acţiunile au crescut cu peste 180%. Dacă puteţi vedea dincolo de zgomotul creat de media, randamentele dvs. pot fi îmbunătăţite remarcabil datorită reacţiilor iraţionale ale pieţei.

     

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Relaţiile dintre SUA şi China

    Companii precum NVDIA ar trebui să beneficieze de pe urma îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două superputeri, având în vedere că sunt afectate de interdicţiile de export impuse de SUA. Companiile chinezeşti precum Alibaba ar putea beneficia, de asemenea, de un ecosistem comercial mai bun între cele două ţări.

    Ratele dobânzilor şi nivelurile de îndatorare ale ţărilor

    Ratele dobânzilor sunt aşteptate să scadă în cursul anului 2024, dar va trebui să urmărim cu atenţie. Dacă acestea continuă să crească sau îşi menţin nivelurile actuale, bugetele naţionale pot fi afectate puternic din cauza plăţilor mai mari ale dobânzilor, afectând negativ pieţele.

    Fondurile de investiţii imobiliare

    Fondurile de investiţii imobiliare au fost afectate în cursul anului 2023 din cauza dobânzilor mai mari la împrumuturile lor. Dacă ratele dobânzilor scad, vor scădea şi plăţile de dobânzi ale acestora, ceea ce s-ar putea traduce prin dividende mai mari plătite acţionarilor – sau prin mai multe investiţii care să crească.

     

    Zech Zheng:

    Este un expert în finanţe din Melbourne, cu experienţă în domeniul bancar de investiţii şi cu mai mult de un deceniu de experienţă în tranzacţionare. Este al şaselea cel mai copiat trader de pe platforma eToro, peste 11.000 de investitori individuali fiind atenţi la mişcările sale de pe piaţă. Cu un masterat în finanţe, o licenţă în contabilitate şi o diplomă în domeniul bancar şi financiar, Zech este, de asemenea, membru al societăţii Mensa, o organizaţie a persoanelor cu IQ ridicat, fiind un mare susţinător al lecturării cărţilor de finanţe de renume şi al utilizării resurselor online credibile.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Având ca exemplu achiziţia Twitter de către Elon Musk anul trecut, piaţa de arbitraj de fuziuni pare foarte subevaluată. Pentru context, comercianţii de arbitraj de fuziuni investesc, în esenţă, în rezultatele probabile ale tranzacţiilor între companiile listate la burse. Tranzacţia Microsoft-Activision din octombrie a reprezentat, de asemenea, o oportunitate ratată pentru mulţi din domeniul arbitrajului. În general, SUA au continuat să domine, depăşind restul lumii şi cred că acest lucru va continua şi în 2024.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    China şi SUA

    Alegerile din SUA vor fi interesante. China încearcă o redresare economică cu un succes limitat, iar o schimbare a preşedintelui SUA ar putea avea un impact masiv asupra actualului impas comercial şi de export dintre cele două ţări. Ratele dobânzilor. La nivel global, oamenii se întreabă dacă şi când vor reduce băncile centrale ratele dobânzilor anul acesta. Piaţa preconizează reduceri de 100 de puncte de bază (1%) în SUA, dar Fed semnalează rate mari pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că pieţele vor acţiona probabil cu o anumită prudenţă.

    Acţiunile „verzi”

    Acţiunile din domeniul energiei regenerabile au fost lovite din cauza percepţiei tot mai mari a investitorilor că este o tehnologie neprofitabilă. Există o fărâmă de speranţă în 2024 pentru investiţiile verzi, care ar putea să se redreseze dacă vor avea loc reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor în cursul anului.

     

    Heloise Greeff:

    În prezent stabilită în Marea Britanie, Heloise este un inginer pasionat de date şi a obţinut în mod constant rezultate extraordinare în portofoliu datorită utilizării sofisticate a tehnologiei de ultimă oră. Heloise este în mod special pasionată de instrumentele de investiţii bazate pe inteligenţa artificială. Ea crede că IA poate facilita o analiză sofisticată a modelelor financiare care ar putea să nu fie uşor de perceput de investitorii umani sau de instrumentele analitice existente. Acest lucru poate egaliza condiţiile de concurenţă şi poate face ca investiţiile să fie mai accesibile pentru o gamă mai largă de persoane.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Anul 2023 mi-a reamintit din nou cât de importantă este răbdarea pe pieţele de capital. Este o mantră de lungă durată a mea în materie de investiţii: „răbdare şi disciplină”. Cu un an în urmă, majoritatea prognozelor se aşteptau la o recesiune în 2023, având în vedere înăsprirea agresivă a politicii monetare a Fed. Cu toate acestea, a fost o piaţă foarte agitată. Pentru mine, asumarea şi consecvenţa în ceea ce priveşte deciziile mele de investiţii dă întotdeauna roade.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Încetinirea creşterii pieţei

    Ajustaţi aşteptările privind randamentele, deoarece vremurile nefavorabile ar trebui să ducă la o creştere mai lentă şi la o încetinire a pieţei forţei de muncă, dar, în mod ideal, nu ar trebui să se ajungă la o recesiune.

    Inteligenţa artificială

    Mă aştept la o potenţială creştere a productivităţii cauzată de utilizarea inteligenţei artificiale în multe sectoare, cu jucători inteligenţi care să o ia inaintea reglementărilor.

    Inflaţia

    Răcirea continuă a inflaţiei nu va fi lipsită de puncte de presiune. Investitorii ar face bine să rămână vigilenţi pe măsură ce pieţele se adaptează la răcirea preţurilor.

  • Povestea parcă desprinsă din filme a unui tânăr care a stat mai mulţi ani în spitale şi a cântat pe străzi pentru a avea bani să trăiască. El a ajuns să construiască o afacere de sute de milioane de dolari

    Înainte de a deveni antreprenor, Jim Marshal a cântat, în vreme de război, pentru sume modeste, cărându-şi echipamentul cu ajutorul unei biciclete cu remorcă. Mai târziu, după ce şi-a deschis un magazin de produse muzicale, văzând cererea tot mai mare de amplificatoare, a decis să le fabrice chiar el, pentru a oferi artiştilor alternative mai ieftine faţă de produsele de import, folosindu-se de câteva cunoştinţe de inginerie electrică. Aşa a apărut brandul omonim, folosit de-a lungul timpului de cântăreţi şi compozitori arhicunoscuţi, ca Eric Clapton şi Jimi Hendrix.

    James Charles Marshall s-a născut în Londra, în 1923, într-o familie de artişti. În copilărie, din cauza unei afecţiuni a sistemului osos, a petrecut mult timp în spital, ceea ce i-a afectat şi educaţia timpurie, dar l-a scutit şi de înrolare, pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.

    Mai târziu a început să cânte în diverse locaţii, acompaniindu-se singur la tobe. „Câştigam 10 şilingi (circa 0,5 lire sterline) pe seară pentru că erau vremuri de război, şi nu aveam benzină pentru maşini, aşa că mergeam pe o bicicletă cu remorcă, pe care îmi căram echipamentul construit de mine”, a povestit antreprenorul.

    Cu experienţa inginerească a reuşit să construiască un sistem de amplificare, iar mai târziu, după ce a luat el însuşi lecţii, a început să predea şi altora.

    Din 1960 a operat un magazin de musică în West London, cu un portofoliu alcătuit iniţial din tobe şi chitare. Tot mai mulţi clienţi căutau însă amplificatoare, aşa că antreprenorul, întrezărind oportunitatea, a fondat, la doi ani distanţă, Marshall Amplification, revoluţionând industria muzicală cu de-vice-urile lansate. Pentru a putea produce alternative mai ieftine ale amplificatoarelor americane, de import, Marshall l-a cooptat în echipă Ken Bran, un tehnician al Pan American Airways, folosind ca sursă de inspiraţiile produsele Fender. Proiectul a necesitat mai multe prototipuri, însă în cele din urmă a avut succes, artişti cunoscuţi ca Jimi Hendrix şi Eric Clapton ajungând să folosească produsele marca Marshall.

    De-a lungul timpului, fondatorul a primit numeroase recunoaşteri pentru activitatea din domeniu, inclusiv Ordinul Imperiului Britanic pentru serviciile aduse industriei muzicale şi pentru caritate, premiul pentru export din partea reginei Elisabeta a II-a, fiind inclus, de asemenea, pe Rock and Roll Walk of Fame în Hollywood.

    Jim Marshall a murit pe 5 aprilie 2012, la vârsta de 88 de ani, la înmormântare venind cântăreţi ca Paul McCartney şi Slash.

    Prezent astăzi în toată lumea, cu sedii în Marea Britanie şi Suedia, brandul Marshall a înregistrat anul trecut venituri de peste 350 de milioane de euro. 

     

    Carte de vizită

    James Charles Marshall, fondator, Marshall

    1. S-a născut în Londra şi în copilărie a suferit de o afecţiune a sistemului osos, fapt pentru care nu a reuşit să urmeze o educaţie propice;

    2. Pe durata celui de-al Doilea Război Mondial a început să cânte în diverse locaţii la voce şi la tobe;

    3. Şi-a deschis apoi un magazin de produse muzicale, şi, văzând cererea mare de amplificatoare, în 1962 a lansat brandul Marshall, producând device-uri la preţuri accesibile, inspirate de produsele Fender;

    4. A primit numeroase premii pentru activitatea din industrie şi printre primii artişti care i-au folosit produsele s-au numărat Eric Clapton şi Jimi Hendrix.

  • Tăiaţi cordonul ombilical cu care vă ţineţi copilul-adult legat financiar de voi!

    Îi cer lui tata bani pentru chirie, trece mama să-mi aducă de mâncare şi să mă ajute la curăţenie, îmi plătesc ai mei ratele la casă/telefon, s-au oferit să ne ajute ei să mergem în concediu, că după ce ne luăm apartamentul va fi mai greu cu plecările”… sunt doar câteva dintre replicile pe care le tot aud de la prietenii mei adulţi, de-o seamă cu mine, adică în jurul vârstei de 30 de ani, ori chiar peste. Trecuţi de mult de majorat, iar unii cu salarii mult mai mari decât pensia/salariul părinţilor.

    La nivel european, o statistică a Eurostat arăta că românii îşi părăsesc casa părintească în jurul vârstei de 25-30 de ani (25,7 femeile şi 30,3 bărbaţii – la noi fiind întâlnită cea mai mare diferenţă între sexe), în timp ce suedezii, de pildă, pleacă de acasă cu 5-6 ani mai devreme, media europeană fiind de circa 24 de ani. De asemenea, în România peste 40% dintre adulţii cu vârsta de 25-34 de ani locuiau cu părinţii (în 2018, la data publicării statisticii), Danemarca având aici cel mai mic scor, de circa 4%, cu o medie a EU de aproximativ 30%.

    În ceea ce priveşte dependenţa financiară, trecând dincolo de graniţele Europei, un studiu citat de cbsnews menţionează că în Statele Unite doar 45% dintre adulţii de 18-34 de ani se declară 100% independenţi financiar de părinţi, iar 1 din 5 adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani recunoaşte că încă are nevoie de sprijin, apelând la părinţi pentru plata utilităţilor, printre altele, în timp ce numărul e şi mai mare în rândul celor de 18-24 de ani.

     În plus, această dependenţă vine la pachet cu un surplus. Potrivit aceluiaşi studiu, 45% dintre studenţii de 25-29 de ani din prezent sunt îndatoraţi, în timp ce în 1993, cu trei decenii în urmă, procentajul era de 28%. Nu e de mirare, căci acum tinerii călătoresc mai des şi în destinaţii mai exotice, vor cel mai nou model de smartphone la fiecare lansare, vor maşini electrice sau hibrid, vor să meargă la studii peste graniţe – dar nu toţi învaţă pentru o bursă de studiu, vor să mănânce la fine-dining sau cu dietă raw-vegană – opţiuni mult mai scumpe decât clasicele meniuri de fast-food preferate la ieşirile cu prietenii în trecut, vor, încă de prin adolescenţă, cele mai trendy outfituri, căci uniformele nu mai sunt obligatorii în multe şcoli şi eşti arătat cu degetul dacă nu porţi un model-răcnet de Jordans. Şi gradul de îndatorare pentru locuinţă e mai mare decât în ʼ90 – datoria medie a unui tânăr de 29-34 de ani din State e de 190.000 de dolari, în timp ce în 1993 era de 120.000 de dolari, cifrele fiind calculate la o inflaţie ajustată.

    Lecţia dependenţei e toxică, căci dacă adultul întreţinut va ajunge cândva în situaţia în care nu va mai putea fi sprijinit financiar de părinţi, se va trezi pe un teritoriu complet necunoscut, poate în cel mai nepropice moment. Un prim risc evident e să înlocuiască dependenţa de părinţi cu cea de prieteni ori de partener, sau de împrumuturi imediate, cu dobânzi mari, care îl vor îngloda în datorii, dar pot apărea şi altele. De asemenea, relaţiile cu cei care opresc ajutorul se pot înrăutăţi, de aceea e bine să fie prevenite astfel de riscuri, nu combătute. Şi în viaţa de familie, de cuplu, pot apărea nemulţumiri, frustrări, dacă descoperi că locuieşti cu un copil-adult care nu ştie la 25-30 de ani să pornească maşina de spălat, să prăjească un ou, să îşi calce o cămaşă sau să plătească o factură.

    Pregătirea momentului în care vei tăia cordonul ombilical cu care îţi ţii copilul ataşat financiar de tine poate fi făcut foarte de timpuriu, sădindu-i responsabilitatea banilor, învăţându-l cum să îi câştige, nu doar să îi ceară – cu mici sarcini în casă pentru care poate fi recompensat.

    La fel, există fel de fel de joburi pe care le poate face chiar şi pe durata liceului/a facultăţii, cu care să îşi strângă banii necesari pentru un city break, un iPhone şi tot aşa – să dea meditaţii, să înveţe să facă site-uri, copywriting, promoţii, apariţii TV în reclame şi multe altele. Sunteţi antreprenori mulţi dintre voi, implicaţi-i în afaceri, ajutaţi-i să găsească ceva ce li se potriveşte cu adevărat dacă au înclinaţie către business, educaţi-i financiar, învăţaţi-i cum să investească. Dar nu le întreţineţi dependenţa financiară în viaţa de adult.

    De altfel, cel mai bun exemplu vine de la arhicunoscuţii miliardari ai lumii, de la Warren Buffet, de la Bill Gates, de la Mark Zuckerburg, care au susţinut, de-a lungul timpului, că nu sunt adepţii lăsării averilor ca moştenire, ci preferă să doneze părţi importante ale acestora (peste 50%, conform campaniei caritabile The giving pledge). La scară mică, reţeta poate fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim de acţiuni caritabile ori de a profita de resursele tale financiare după bunul plac, după ce timp de mulţi ani ai muncit şi pentru a-ţi creşte copiii.  

    Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin

  • Confortul plantelor

    Nu numai oamenii pot să stea confortabil, ci şi plantele, ca în cazul aşa-numitului „Chia-Chair” (fotoliu pentru chia), gândit pentru ca acestea să poată creşte în voie, scrie Dezeen. Chia-Chiar arată ca un fotoliu normal, doar că în loc de perne sau tapiţerie are un tub împletit din care pot creşte seminţe de chia. Fotoliul a fost prezentat la un târg de mobilă recent de la Stockholm şi a fost realizat de către trei studenţi ai facultăţii de artă şi design din cadrul Universităţii din Göteborg, seminţele fiind plantate înainte de eveniment pentru ca vizitatorii să le poată urmări creşterea. Creatorii neobişnuitului fotoliu au dorit astfel să atragă atenţia la impactul omului asupra naturii, sugerând o cale de a aduce natura în casele oamenilor.

     

  • Mai pentru copii

    Profitând de faptul că apetitul pentru călătorii şi-a revenit după pandemie, diverse hoteluri de lux îşi îndreaptă atenţia spre copii ca să atragă familii întregi să se cazeze la ele, scrie Wall Street Journal.

    Cândva, adulţii care aveau alt program puteau lăsa copiii să-şi petreacă timpul într-o cameră cu televizor şi jucării, dar mai recent oferta pentru cei mici s-a diversificat. Jucăriile n-au dispărut, dar accesul la ele s-a modificat, cum ar fi cazul hotelului Four Seasons din Boston, unde copiii primesc o cheie specială de aur de la o cameră cu jucării. În caz că s-au săturat de ele, iar adulţii cu care au venit sunt în continuare ocupaţi, pot participa la o vânătoare de comori prin hotel pe parcursul căreia găsesc tot felul de chestii de ronţăit.

    La un alt hotel al lanţului, de data aceasta în Costa Rica, cei mici pot participa la lecţii de olărit tradiţional ţinute de băştinaşi. Turiştii care ajung în Bali, la Umana Bali a LXR Hotels & Resorts se pot înscrie la activităţi culturale pentru toată familia, care includ vizite în pieţele şi la templele locale. Alte hoteluri au adevărate cluburi pentru copii, cum ar fi One&Only Mandarina din Mexic, cu căsuţe în copaci în junglă şi grădină cu fluturi, sau Conrad Punta de Mita din aceeaşi ţară, unde părinţii îşi pot trimite copiii în excursii pe malul oceanului la urmărit migraţia balenelor. În Republica Dominicană, la Eden Roc Cap Cana, cei mai mici clienţi se pot relaxa şi luând lecţii de dans sau de limbă spaniolă în timp ce adulţii îşi văd de activităţile lor.