BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Cum a fost dezvoltat primul portofel electronic al unei bănci româneşti

    Descrierea inovaţiei:
    BT Pay este o aplicaţie de plăţi mobile de tip mobile wallet care le permite clienţilor Băncii Transilvania să efectueze plăţi contactless, să transfere bani şi să îşi monitorizeze tranzacţiile şi cardurile cu ajutorul smartphone-ului. Endava a făcut parte din fiecare etapă a procesului de dezvoltare pentru această aplicaţie. Soluţia software tip portofel digital este disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, iar clienţii nu trebuie decât să îşi adauge cardurile în aplicaţie. În realizarea proiectului au fost implicaţi reprezentanţi ai Băncii Transilvania, (printre care Gabriela Nistor – project sponsor, director general adjunct retail banking; Oana Ilaş – business decision maker, director executiv dezvoltare şi management produse, Mariana Chindriş – project supervisor, director executiv transformare digitală, Dorian Petrovici, Livia Bozodg, Alina Fanatan (business product owners), precum şi Alina Patricia Crişan – project manager, alături de echipa Endava (Florin Barna – delivery manager, Simona Bucin – senior project manager, Anca Corbureanu – senior business analyst, Cătălin Timofti – UX designer, Ciprian Ileana – solution architect, Radu Moldovan – solution architect). Au colaborat şi cu echipe specializate pe Android, iOS, Java backend, testare.

    Elementul de noutate:
    BT Pay este primul portofel digital care permite plăţile contactless lansat de o bancă românească, bazat pe tehnologie inteligentă de plată Visa Token Service şi MasterCard Digital Enablement Service, şi în acelaşi timp este primul portofel digital lansat în Europa de Sud-Est care foloseşte serviciul token al Visa.

    Efectele inovaţiei:
    Numărul utilizatorilor aplicaţiei a ajuns la 400.000 în luna septembrie. Potrivit reprezentanţilor Endava, lansarea BT Pay a fost un pas important pentru Banca Transilvania în ceea ce priveşte extinderea ofertei de servicii digitale, având în acelaşi timp un impact pozitiv asupra poziţionării băncii în zona de digital banking. În acelaşi timp, aplicaţia reprezintă şi un nou canal de comunicare care se potriveşte generaţiilor tinere de clienţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Platforma românească ce va avea un rol major în piaţa europeană de energie

    Descrierea inovaţiei:
    SAP România a dezvoltat o platformă integrată care facilitează accesul producătorilor de energie regenerabilă şi al consumatorilor mari, industriali, pe piaţa de servicii de sistem de echilibrare (Automatic Frequency Restoration Reserve). Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma FutureFlow creează modele noi de colaborare în domeniul schimbului regional de rezerve de energie ce vor contribui la definirea pieţei unice europene.
    SAP România, subsidiara locală a SAP SE, şi-a început activitatea în 2002, iar în prezent aproximativ 600 de companii din România, din industrii precum utilităţi, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producţie folosesc soluţiile companiei. În 2011, compania a demarat un proiect de investiţii prin deschiderea celui mai important centru de consultanţă pentru tehnologiile SAP din Europa, care deserveşte clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi are peste 714 angajaţi. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Viorel Marcu, Lucian Moldovanu, Alexandru Olteanu, Gabriel Tianu, care alcătuiesc echipa SAP IBSO Data Science din Bucureşti.

    Elementul de noutate:
    Realizarea unui modul de optimizare în timp real a încărcării liniilor de transport de energie şi realizarea unei platforme regionale de licitaţie pentru selectarea automată în timp real a ofertelor pentru echilibrarea sistemelor naţionale de energie electrică.

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii SAP România au observat cinci efecte principale ale implementării acestui sistem:
    – scăderea costurilor de echilibrare a sistemului naţional de transport energie electrică cu impact în preţurile pentru consumatori;
    – reducerea necesarului de capacitate rezervată la nivel naţional pentru servicii de sistem;
    – includerea producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) şi a prosumerilor (producător şi consumator) în piaţa de servicii de sistem;
    – uniformizarea europeană a standardelor de acces şi a produselor disponibile în piaţa de servicii de sistem;
    – reducerea emisiilor de carbon.

  • Povestea Anei Maria Simoiu, antreprenoarea care a renunţat la cariera de economist pentru a-şi construi propriul business

    Cu o diplomă în marketing şi una în business management, Ana Maria Simoiu spune că trecerea de la economist la artist bijutier a fost, în cazul ei, inevitabilă. „Pasionată dintotdeauna de arte, dar născută într-o familie de ingineri, paşii mi-au fost îndrumaţi către ştiinţele exacte. Am activat timp de aproape 15 ani în domeniul economic”, povesteşte antreprenoarea. Declicul s-a produs în momentul în care a intrat în atelierul unui designer român: „Creaţiile şi liniştea celor care îşi desfăşurau activitatea în acel atelier m-au fermecat. Ajunsă acasă, am ştiut exact care va fi drumul meu”.

    În plus, spune că nu s-a regăsit niciodată într-o corporaţie. „A fost doar un job pe care trebuia să îl fac, şi îl făceam bine, dar fără implicare emoţională. Eram ca o maşină care timp de 8 ore stătea pironită în faţa unui computer şi butona cifre. Mi-am dorit altceva. Mi-am dorit să creez. Acum timpul zboară şi nu simt când se întunecă, iar eu sunt tot în atelier.”

    În 2016 a renunţat la jobul din corporaţie şi a început pregătirea profesională de bijutier, urmând o serie de cursuri de specialitate. Nu a trecut decât un an până să ia fiinţă, în mod oficial, afacerea Bubble of Beauty, cu un atelier deschis în Râmnicu Vâlcea; a început activitatea cu mai multe colecţii, urmate de alte minicolecţii lansate în fiecare sezon. „Intenţionăm ca măcar de două ori pe an să lansăm colecţii total noi.” Investiţia iniţială a fost de câteva zeci de mii de euro în utilaje şi alte câteva mii de euro în formare profesională. „Am avut în permanenţă susţinerea familiei”, menţionează fondatoarea businessului.

    În prezent, bijuteriile Bubble of Beauty sunt comercializate pe site-ul propriu al companiei şi pe alte cinci platforme de vânzare de produse create de designeri români. „Ponderea cea mai mare în vânzări o regăsim pe site-ul propriu, care a prins foarte bine în rândul iubitoarelor de bijuterii lucrate manual.”

    Preţurile accesoriilor pornesc de la 50 lei, pentru bijuteriile mici, şi urcă în funcţie de materia primă folosită şi de complexitatea modelului până la câteva sute de lei. „Spre surprinderea noastră, datorită colecţiilor unicat, veniturile în primele luni de activitate au fost foarte bune. Pe măsură ce businessul a crescut şi am mărit treptat bugetul de promovare, totul a crescut exponenţial”, spune fondatoarea businessului. Pentru moment, echipa Bubble of Beauty realizează bijuterii din argint, accesorizate cu pietre preţioase si cu elemente Swarovski, însă planurile pentru anul 2020 sunt de a începe şi realizarea din bijuterii unicat din aur.

    Simoiu estimează că va încheia acest an cu o cifră de afaceri de aproximativ 55.000 – 60.000 de euro. „Noi considerăm că a fost un an bun, greu, cu multe investiţii şi cu multă muncă, dar în acest moment credem că totul a intrat pe un făgaş normal. Fiecare angajat ştie ce are de făcut, ştie că ţinem foarte mult la calitate şi credem că trendul Bubble of Beauty este ascendent.” Ana Maria Simoiu spune că principalele provocări în dezvoltarea businessului au constat în găsirea resursele financiare pentru demararea şi promovarea afacerii, cât şi a celor umane, care sunt foarte greu de găsit. Echipa este formată în prezent din trei persoane, „însă, cât de curând, sperăm să se mărească pentru a reuşi să satisfacem un număr cât mai mare de clienţi”.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor ţintă, antreprenoarea spune că bijuteriile Bubble of Beauty se adresează persoanelor care vor să iasă din tipare şi care conştientizează valoarea produselor handmade. „Piaţa bijuteriilor handmade este o piaţă liberă, concurenţială, în plină expansiune. Acest fapt nu poate fi decât îmbucurător pentru noi. Ne provoacă să aducem în permanenţă infuzie de noutate şi să ne pliem pe cerinţele consumatorilor de frumos”, descrie Simoiu industria în care activează.

    Potrivit ei, timpul necesar producerii unei bijuterii nu poate fi estimat. „Sunt bijuterii care necesită multe ore, zeci de ore de muncă. De la idee la conturarea acesteia şi abia apoi putem vorbi de manufacturare. Bijuteria handmade este o bijuterie cu poveste, cu răbdare şi dedicaţie.” Până în prezent, antreprenoarea spune că, în ciuda faptului că nu a ţinut o socoteală strictă a comenzilor, a depăşit 1.000 de piese vândute. „Consumatorii de handmade şi bijuterii de autor au devenit de la an la an mai conştienţi că acestea sunt produse de lux şi că unicitatea şi calitatea lor se reflectă şi în preţ”, notează fondatoarea businessului.

    Cum stă însă România la capitolul artişti bijutieri? „Mulţi tineri au început să îşi îndrepte paşii către ideea de meserie, de meştesug. Cei care acced către o carieră de artist bijutier pot urma cursuri de formare profesională atât în ţară, cât şi în afară”, susţine Simoiu. Ea adaugă că, pentru a dezvolta un business din crearea bijuteriilor, este nevoie de instruire profesională, de creativitate, cât şi de viziune. „Şi când spun viziune, mă refer la aceea de dezvoltare a businessului. Nu este suficient să realizezi mecanic o bijuterie, e nevoie de mult mai mult pentru a reuşi. Faptul că am absolvit secţia de marketing din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, iar mai apoi am urmat un masterat în business management mă ajută enorm în înţelegerea mecanismului de dezvoltare a brandului Bubble of Beauty”, subliniază antreprenoarea.

  • OPINIE Ioana Matei, redactor-şef Business MAGAZIN: „S-a terminat anul cu cele mai multe „provocări”! Ce urmează?”

    Pregăteam ultimul număr din an când am primit un mail cu rezultatele unui studiu Bestjobs, din care reieşea că jumătate dintre angajaţii români cred că 2019 a fost mai obositor din punct de vedere profesional, „mai plin de provocări, efort şi cu mai mult stres comparativ cu anul precedent”. La polul opus, doar 14% simt că a fost un an mai calm şi mai liniştit, care le-a adus echilibrul necesar între viaţa personală şi job.

    Pe de altă parte, din acelaşi studiu reieşea că dacă Moş Crăciun ar putea să le îndeplinească românilor o dorinţă legată de profesie, pe primul loc aceasta nu ar fi să aibă mai puţin stres la locul de muncă (doar 7,9%) şi nici să le aducă mai mult timp liber şi echilibru între viaţa profesională şi cea personală (14%), ci „mai multă sănătate şi putere de muncă” (25% din angajaţi).

    Am sentimente conflictuale legate de acest rezultat, pe care îl văd şi eu în jurul meu, în rândul colegilor, colaboratorilor sau companiilor despre care scriem sau în rândul prietenilor mei mileniali (despre care un alt studiu, internaţional, spunea că sunt cel mai predispuşi la burnout). Mi se pare că aceste rezultate sunt caracteristice românului, pentru care „meseria e brăţară de aur”, chiar dacă ne referim la „meserie” în adevăratul sens al cuvântului sau îl traducem cu „profesie, carieră, management sau antreprenoriat”.

    În spatele cuvântului diplomat „provocare”, pe care nu există executiv sau antreprenor care să nu îl menţioneze la interviuri, stau, de fapt, nopţi nedormite, întâlniri cu familia sau prietenii programate peste din ce în ce mai multe săptămâni sau chiar anulate, poate chiar timp nepetrecut cu copiii în situaţia angajaţilor sau antreprenorilor care sunt şi părinţi. Cei mai mulţi dintre cunoscuţii mei prioritizează tot ceea ce este legat de muncă şi abia apoi îşi stabilesc întâlniri cu prieteni pe care nu i-au văzut de mult.

    Nu pot să nu mă întreb – asta este normalitatea pieţei actuale a muncii? Dacă eşti mai puţin stresat, înseamnă că eşti mai neimplicat? „Work-life balance” este doar o sintagmă inventată de o echipă de marketing sau HR? Nu ştiu care este răspunsul şi în niciun caz nu încurajez „lenea”. Totuşi, în pieţele mai „aşezate”, pe care noi le dăm ca exemple în materialele noastre, cum ar fi Germania, de pildă, magazinele alimentare se închid dupa ora 8 seara, iar majoritatea sunt închise duminica. Asta înseamnă că serile în care stai la birou după ora 8 nu pot deveni o normă.

    Astfel, pe lista de cadouri de la Moş Crăciunul pieţei muncii, alături de sănătate şi putere de muncă, îmi doresc şi vă doresc să avem o economie atât de dezvoltată şi de aşezată încât să avem timp să facem pe îndelete toate proiectele pe care ne dorim să le facem, să terminăm sarcinile din „fişa postului”, dar să lucrăm şi la proiecte şi idei noi, să întâlnim oameni noi şi vechi. Aş cere o zi de cel puţin 48 de ore, dar sper că este mult mai realistă dorinţa unei pieţe mai aşezate.

    În contextul acestei agitaţii care pare fără sfârşit, vă mulţumim că vă faceţi timp să ne şi citiţi – indiferent dacă preferaţi varianta tipărită, site-ul bmag.ro, pagina de Facebook sau, mai nou, Instagram –, să răspundeţi solicitărilor de interviuri şi invitaţiilor la evenimente (uneori, chiar de pe o zi pe alta). Iar pentru că anul 2019 a fost cel mai „plin de provocări“ – şi pentru colegii mei – le mulţumesc tuturor pentru eforturile depuse astfel încât, în momentele de răgaz pe care le aveţi, să citiţi, săptămânal, şi Business MAGAZIN şi să vă întâlniţi cu colegii voştri din business la evenimentele noastre. Sărbători fericite tuturor, să vă odihniţi şi să începeţi anul următor în forţă!

  • Bani reali din reţele virtuale

    Aşa a luat naştere businessul VIVA Telecom, care a demonstrat după opt ani de activitate că pariul pe antreprenoriat a fost câştigător: anul trecut, afacerile companiei au ajuns la peste 1,5 milioane euro pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe din economia locală. 

    După criza economică din 2008, companiile şi-au regândit businessul şi implicit şi-au şi schimbat filosofia de business. Pornind de la aceste premise, am considerat că şi în România putea să funcţioneze conceptul de operator virtual de telecomunicaţii. În Europa conceptul era acceptat de piaţă şi de operatorii tradiţionali”, a povestit pentru Business MAGAZIN Ovidiu Popa, fondatorul şi directorul general al VIVA Telecom ideea de la care a pornit businessul. „Ideea clientului de a cumpăra fibră optică trebuia să dispară!

    El trebuia să înţeleagă că achiziţionează un serviciu de internet cu o anumită viteză şi stabilitate, suport tehnic specializat, mai bine spus nişte parametri specificaţi într-un SLA (service level agreement). Pentru client trebuia să fie transparent cine îi instala infrastructura de telecomunicaţii. Important pentru el era cine îi asigură nivelul de serviciu de care are nevoie”, a completat el

    În cei opt ani de activitate, VIVA Telecom s-a specializat în furnizarea de servicii IT&C integrate, portofoliul său cuprinzând în prezent o serie de servicii şi soluţii digitale precum servicii de telecomunicaţii – internet, telefonie, inclusiv de tip VoIP (voice over IP), servicii de găzduire, servicii de securitate IT pentru întreaga infrastructură de reţea, servicii de supraveghere video, soluţii de afişaj digital (digital signage), sistem de pontaj electronic şi servicii de management IT.

    „Portofoliul nostru a evoluat continuu, adaptându-se atât cererii, cât şi evoluţiei tehnologice. Businessul VIVA Telecom a pornit cu pachete de telefonie, servicii de internet şi digital signage destinate pieţei B2B (business to business). Cerinţele clienţilor noştri ne-au convins să ne dezvoltăm continuu portofoliul de soluţii şi servicii şi, în prezent, oferim atât companiilor din România cât şi companiilor cu prezenţă la nivel global servicii de internet, soluţii de securitate IT, hosting şi colocare în centre de date premium, private şi cloud hibrid, smart marketing şi digital signage, supraveghere video şi control acces, soluţii de premium Wi-Fi destinate evenimentelor cu număr foarte mare de participanţi – târguri, concerte, festivaluri”, a explicat antreprenorul.

    VIVA Telecom a reuşit astfel să îşi facă loc pe piaţa telecom din România, o piaţă extrem de concurenţială, dominată de giganţii Orange, Vodafone-UPC şi RCS-RDS, pe care mai există puţine companii independente. Înainte de a porni businessul propriu, Ovidiu Popa a lucrat timp de 11 ani în cadrul operatorului local de telecom RCS-RDS, ultima poziţie ocupată fiind cea de director comercial la nivel naţional.

    Care a fost însă cea mai mare provocare în demararea propriului business? „Principala provocare a fost acceptarea noţiunii de operator virtual de telecomunicaţii de către clienţi şi operatori. Ulterior, ne-am luptat pentru schimbarea conceptului prin care se contractează parametri tehnici, nu infrastructură”, a subliniat el, adăugând că o altă provocare a fost reprezentată de tarifele scăzute pe piaţa din România la serviciile de IT şi telecom. „În special în acea perioadă clientul se uita doar la preţ şi nu lua în calcul faptul că un preţ scăzut la un serviciu de bază putea să-i genereze un cost mult mai mare dacă acel serviciu nu funcţiona. Prin urmare, pentru un serviciu premium trebuia să înţeleagă că primeşte mult mai mult şi implicit trebuia să compare preţurile pentru ceea ce primeşte, nu cu cele mai mici preţuri din piaţă.”

    Anul trecut, VIVA Telecom a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior, şi un profit net de 377.000 lei, mai mult decât dublu comparativ cu 2017, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Ca procent din cifra de afaceri predomină serviciile de date, urmate de cele de data center şi premium Wi-Fi. Majoritatea clienţilor din portofoliul VIVA Telecom, folosesc, pe lângă alte servicii oferite de noi, serviciile noastre de Internet Premium”, a punctat el.

    Clienţii ţintă ai VIVA Telecom sunt atât companiile mici şi mijlocii, cât şi companiile mari din orice industrie, care au nevoie de implementarea soluţiilor din portofoliul său. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă compania are şi proiecte în străinătate.
    „Nişa în care activăm ne oferă o plajă de 10.000-15.000 de companii pe care le putem prospecta, iar în prezent avem un portofoliu important de clienţi din segmentul B2B. Sunt puţine locaţii în care nu putem ajunge. Dacă un client doreşte o soluţie de internet în vârf de munte, cu siguranţă o va avea. Cel mai «exotic» proiect a reprezentat o soluţie de internet pentru o exploatare petrolieră în deşert”, a menţionat Ovidiu Popa.

    Proiectele realizate de VIVA Telecom până acum au implicat un mix de servicii destinate unor companii din diferite industrii precum cea financiar-bancară, retail, medical, HoReCa, dar şi platforme de comerţ online sau chiar firme IT. „În portofoliul nostru de clienţi se află şi companii IT ce furnizează servicii conexe, pentru care, de mulţi ani încoace, furnizăm servicii de date, wi-fi, soluţii de call center pentru soluţiile CRM pe care le integrează sau pur şi simplu, suntem prima lor recomandare atunci când este vorba despre externalizarea IT-ului pentru clienţii acestora”, a precizat fondatorul VIVA Telecom.

    Compania a reuşit să câştige tot mai multe proiecte pe piaţa locală şi datorită faptului că pachetele de servicii personalizate pe care le oferă au în medie un tarif cu 20% mai mic decât cele practicate de competiţie.

    Pentru 2019, ţinta de afaceri a companiei este de peste 1,3 milioane euro, în condiţiile în care anul acesta VIVA Telecom a avut mai multe proiecte în zona de servicii, decât pe partea de infrastructură hardware. „Anul acesta ne-am axat mai mult pe eficientizarea proceselor şi pe categoria de servicii care generează o marjă brută mai mare pentru companie. Faţă de anul trecut am crescut cu 40 % serviciile de Premium Wi-Fi Internet şi cu 30% serviciile de colocare şi private cloud”, a explicat Ovidiu Popa. Businessul VIVA Telecom nu se află în zona de volum, cu un număr cât mai mare de clienţi, a completat el, ci se axează pe realizarea unui număr mai redus de proiecte, însă complexe, unde specificaţiile tehnice solicitate de către clienţi sunt atipice şi implică personal specializat, atât în zona de IT şi telecom cât şi în zona de programare.

    „Numărul cererilor venite din partea clienţilor cu nevoi specifice a crescut şi sperăm să putem acoperi cât mai multe dintre acestea şi implicit să avem cât mai mulţi clienţi.”

    Strategia de dezvoltare a VIVA Telecom implică creşterea constantă – încet, dar sigur. „Pentru că nu vorbim de un business de volum, dorim să generăm creşterea prin îmbunătăţirea şi exploatarea unor linii de business ce reprezintă, din punctul nostru de vedere, viitorul, fie că vorbim de servicii de telecom, internet, digital marketing sau cloud”, a subliniat el.

    O componentă importantă a creşterii businessului VIVA Telecom în viitorul apropiat va fi reprezentată de lansarea unor pachete de servicii integrate destinate start-up-urilor, pachete ce vor fi lansate la începutul anului următor. Totodată, pe termen mediu, în următorii 2-3 ani, compania are în plan să îşi dezvolte activitatea în principal în direcţia serviciilor de premium Wi-Fi, serviciilor IT şi telecom dedicate pentru principalele industrii active pe piaţa locală, şi să-şi extindă prezenţa în Europa prin intermediul serviciilor de cloud privat.
    „Planurile de extindere pe următorii 2-3 ani vizează furnizarea serviciilor de premium Wi-Fi în cât mai multe clădiri noi de birouri, să avem servicii de IT şi telecom personalizate pe principalele verticale de business din România, precum şi să ne extindem serviciile de cloud privat în cât mai multe puncte de prezenţă din Europa. Pentru clienţii care doresc servicii de cloud de la Amazon sau Microsoft Azure ne propunem să devenim principalul furnizor de link privat între sediul lor de operaţiuni şi centrele de date ale Amazon sau Microsoft”, a conchis antreprenorul.

  • Criza inevitabilă a pensiilor şi cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Lumea se îndreaptă spre o criză inevitabilă a sistemelor de pensii în contextul în care populaţia îmbătrâneşte, media de viaţă creşte, iar baza oamenilor activi în câmpul muncii scade de la an la an. O astfel de criză poate fi rezolvată prin trei soluţii dure, dar rămâne întrebarea: cine va lua în mână şi pâinea, şi cuţitul?
     
    „Am subestimat impactul demografic” – crede Adolfo Laurenti, economistul-şef pentru Europa al companiei Visa – iar îmbătrânirea populaţiei la nivel global pare să fie cel mai solid bulgăre de zăpadă care are potenţialul de a deveni o adevărată avalanşă.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prezice că populaţia Europei Centrale şi de Est va scădea rapid în următorii treizeci de ani. În acelaşi timp, raportul de dependenţă tineri/bătrâni va atinge cote comparabile cu cel existent în ţările europene cu economii avansate. Diferenţa însă este PIB-ul per capita, care va continua să rămână mult mai redus

    „Oamenii îmbătrânesc, iar pe măsură ce înaintează în vârstă ei strâng bani, economisesc, dar când ajung efectiv la pensie, au mai puţini bani decât se aşteptau. Asta se întâmplă pentru că avem din ce în ce mai mulţi oameni bătrâni, iar economiile lor au crescut exponenţial în ultimii ani – ceea ce înseamnă că avem mai puţini oameni care lucrează efectiv, generând astfel o încetinire naturală a economiei, o încetinire care ţine la rândul ei dobânzile din piaţă reduse, şi chiar negative în multe cazuri”, explică Adolfo Laurenti, într-un interviu acordat publicaţiilor BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Aceste dobânzi negative generate în principal de „încetinirea naturală” a economiei, aşa cum o numeşte Laurenti, fac ravagii în planurile de pensii ale populaţiei europene, iar din Olanda şi Danemarca până în Marea Britanie sau Rusia oamenii care au muncit o viaţă întreagă se văd la vârsta a treia în situaţia în care nu încasează pensii la nivelul aşteptat.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%, potrivit FT.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.
    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii. În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe companii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţie, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Istoric, obligaţiunile guvernamentale, adică titlurile de stat, s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash-flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de atrăgătoare.

    Economistul-şef al Visa subliniază faptul că volumul ridicat de economii care trebuie investite şi reinvestite a determinat o cursă pentru randamente care a afectat în final chiar şi pariurile sigure.

    „Sunt din ce în ce mai multe economii care trebuie investite, iar aici începe o cursă după randamente. Ce faci de obicei când cauţi randamente sigure? Cumperi titluri de stat, dar în ultimii ani cererea este atât de mare pe titluri de stat încât dobânzile au devenit negative. Dar oamenii încă mai cumpără. Acesta este al doilea impact major al evoluţiilor demografice, după ce primul impact ar fi încetinirea economică cauzată de o bază din ce în ce mai mică de oameni activi în câmpul muncii”, explică Adolfo Laurenti.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri se văd nevoiţi să caute câştiguri în clase de active mai riscante, precum acţiuni bursiere sau private equity.

    Cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Economiştii şi guvernele cunosc deja instrumentele pe care le au la îndemână pentru a domoli sau a evita criza pensiilor care se conturează pentru următorii ani, dar nimeni nu vrea să le folosească pentru că sunt neplăcute pentru populaţie, potrivit lui Laurenti.

    „Cred că în cazul pensiilor şi al sistemelor de pensii toată lumea ştie care sunt soluţiile: poţi majora vârsta de pensionare, poţi mări contribuţia, poţi reduce beneficiile. Problema este că nimănui nu-i plac aceste trei variante”, apreciază economistul. El arată că vârsta de pensionare este deja în creştere sau programată să crească în mai multe ţări, iar oamenii se împotrivesc, „ceea ce este de înţeles”.

    „Alte ţări aleg acum să încerce să majoreze contribuţia la sistemul de pensii. Oamenilor nu le place, din nou, pentru că preferă să primească mai mulţi bani acum din veniturile lor pentru a-i consuma în prezent, în loc să economisească pentru a avea mai târziu. A treia variantă este reducerea pensiilor, ceea ce clar nu este pe placul nimănui”, spune el.

    Deşi oricare dintre aceste soluţii vine cu un cost politic imens, pe care puţini guvernanţi şi l-ar asuma într-o perioadă plină de alegeri electorale şi incertitudini în toată lumea, nu există alte pârghii. Majoritatea sistemelor de pensii sunt gândite după modelul Băncii Mondiale, pe mai mulţi piloni, cum este cazul şi în România, unde există trei piloni de pensie.

    „Mulţi oameni au bani în fonduri de pensii private, iar aici intervine problema investiţiei şi a randamentelor”, precizează Laurenti. Totuşi, el crede că oamenii pot aplica principii financiare de bază pentru a-şi gestiona mai bine economiile şi a se supune unui risc cât mai scăzut.

    „În primul rând, oamenii trebuie să aplice prima regulă a finanţelor, şi-anume să nu îţi ţii toate ouăle în acelaşi coş. Trebuie să îţi diversifici portofoliul. Dacă te educi puţin financiar, devine clar că sunt moduri de investit care îţi protejează banii. Poate în perioada următoare piaţa de acţiuni bursiere nu este atrăgătoare, dar atunci obligaţiunile sunt OK, sau invers. Deci te poţi juca cu varietatea instrumentelor de investiţii”, apreciază economistul. Totuşi, el atrage atenţia asupra stabilităţii investiţiilor şi îi sfătuieşte pe oameni să nu îşi mute banii de la o zi la alta în funcţie de modul în care merge piaţa, ci să îşi amintească faptul că este un joc pe termen lung, miza fiind pensionarea şi economiile din pensii.

    „Oamenii subestimează capacitatea pieţelor de a-şi reveni. Cei care economisesc pentru pensie trebuie să economisească pe termen lung, nu pe termen scurt, şi trebuie să îşi amintească asta. Banii de pensie nu îi muţi de la o zi la alta după cum merge piaţa. Este nevoie de disciplină pentru a introduce o strategie şi pentru a nu o schimba pe următoarele 6-9-12 luni, cel puţin. Oamenii vor mereu să facă schimbări, să mute banii şi ajung să piardă bani aproape de fiecare dată”, spune Laurenti.

    Cu accent pe ideea perspectivelor de viitor, Laurenti atrage atenţia asupra distribuiţiei economiilor pe o perioadă mai lungă de timp. „Trebuie să te ţii de strategia ta. Oamenii uită că nu au nevoie de banii de pensie decât atunci când se pensionează, şi nu chiar imediat, ci poate chiar peste 10-15 ani după ce ai ieşit la pensie. Dacă te retragi la 65, unii bani îi vei cheltui când ai 80, deci acei bani au 15 ani la dispoziţie să se înmulţească şi să genereze valoare în continuare dacă îţi menţii strategia.”

    Populism versus reforme curajoase

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezoltare (BERD) arată în cel mai recent raport al său că în contextul îmbătrânirii populaţiei, guvernele trebuie să aleagă între măsuri populiste care încântă actualul electorat şi reforme curajoase care vin cu un cost politic. Rata natalităţii scăzută şi emigraţia care prinde dimensiuni din ce în ce mai mari ca fenomen sugerează că ţările din Europa Centrală şi de Est au şanse mai mari de a rămâne în urmă în ceea ce priveşte sistemel de pensii, crede Beata Javorcik, economistul-şef al BERD, citat de FT.

    În urma prăbuşirii comunismului în regiune în urmă cu trei decenii, ţările din Europa Centrală şi de Est au cunoscut peste 20 de ani de dezvoltare şi creştere economică rapidă, stimulate de reforme şi de aderarea la Uniunea Europeană. După criza financiară globală din 2008-2009, oamenii şi-au pierdut încrederea în sistemele financiare, ceea ce a determinat extinderea populismului în ţări precum Ungaria.

    În continuare, emigraţia joacă un rol important, în special într-o ţară ca România, care a înregistrat în 2017 a doua cea mai mare emigraţie din lume, după Siria. Astfel, tinerii preferă să îşi ia ambiţiile profesionale sau iniţiativele antreprenoriale şi să se mute în alte ţări europene pentru a accesa un standard de viaţă mai ridicat. Pe fondul politicilor populiste şi al reducerii forţei de muncă active, odată cu creşterea duratei medii de viaţă, bugetele guvernelor ajung să se îndrepte înspre nevoi sociale, în timp ce alocările pentru educaţie sau inovaţie sunt din ce în ce mai reduse.

    BERD consideră că reformele guvernamentale sunt soluţia principală pentru ca ţările din regiune, inclusiv România, să treacă la un alt nivel de dezvoltare. Ritmul creşterii economice s-a menţinut ridicat în primele două decenii de capitalism de piaţă pe fondul forţei de muncă ieftine şi a importului de know-how şi tehnologie, însă în continuare guvernele trebuie să încurajeze creşterea prin inovaţie şi antreprenoriat.

    România, la vârsta pensionării?

    Populaţia României emigrează, scade şi îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, ceea ce pune presiune semnificativă asupra sistemului de pensii publice. Deşi contribuţiile la fondurile de pensii Pilon II sunt obligatorii atât pentru salariaţi cât şi pentru liberii profesionişti, românii trebuie motivaţi să investească mai mult în planuri voluntare de pensie, adică Pilonul III, menţionează ediţia 2019 a studiului „Pension Savings: The Real Return”, realizat de Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a Better Finance.

    „Evoluţia randamentelor reale ale planurilor de pensii din România a înregistrat o tendinţă pozitivă până la sfârşitul anului 2017, moment din care tendinţa s-a inversat, ceea ce este de natură să genereze preocupări asupra capacităţii administratorilor de a menţine performanţele pozitive ale primilor 10 ani de funcţionare ai sistemului de pensii administrat privat din România”, arată studiul.

    În România, Pilonul I asigură doar puţin peste 28% din ultimul salariu, iar specialiştii din fiananţe consideră că pentru ca ritmul de viaţă să se perturbe cât mai puţin şi pentru ca nevoile pensionării să fie acoperite, este nevoie de un venit echivalent măcar cu 50% din ultimul salariu.

    În timp ce Pilonul I nu reuşeşte să asigure necesarul pentru o viaţă decentă, românii au fost obligaţi în urmă cu un deceniu să începe să contribuie şi la aşa-numitul Pilon II, unde banii sunt gestionaţi de administratori de fonduri de pensii.

    Contribuţia la asigurări sociale (CAS) se situează în România la 25%, dintre care 3,75% se îndreaptă înspre Pilonul II – bani care sunt reinvestiţi pentru a aduce randamente. În ultimii zece ani, administratorii de pensii private Pilon II au obţinut în România un randament nominal de 7,83%, ceea ce reprezintă un câştig real de 5,14%, peste nivelul inflaţiei, potrivit situaţiei din decembrie 2018.

    Contribuţia la Pilonul II a scăzut anul trecut de la 5,1% la 3,75% din decizia guvernului PSD-ALDE, deşi aceasta era programată să ajungă la 6%. Administratorii de fonduri de pensii private Pilon II au voie în România să investească în depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni corporate, acţiuni şi alte clase de active cu risc scăzut.

    Între 2011 şi 2015, vârsta standard de pensionare a crescut pentru femei de la 59 ani la 60 ani, iar pentru bărbaţi de la 62 ani la 65 de ani. Potrivit legislaţiei în vigoare, în perioada 2015-2030, vârsta de pensionare ar urma să crească de la pentru femei la 63 de ani. Una dintre recomandările raportului Better Finance pentru România este stimularea economisirii în Pilonul III de pensie, unde contribuţia nu este obligatorie şi unde sunt doar 470.000 de participanţi.

    „Sfătuim autorităţile din România să nu distrugă sistemul de pensii private, luând în calcul cei peste 10 ani în care schemele de pensii din România au funcţionat bine şi au livrat câştiguri peste inflaţie”, notează reprezentanţii AURSF. Totuşi, luând în calcul faptul că pensiile private au pornit la drum în România după prăbuşirile din 2008, unii critici ai pieţei susţin că sistemul privat de pensii din România trebuie să supravieţuiască unor perioade de corecţii pentru a-şi dovedi stabilitatea.

    În acest context, cele trei „cuţite” nu ar putea fi utilizate nici în România, unde vârsta de pensionare este deja în creştere şi a mai crescut deja în acest deceniu, unde contribuţiile au fost deja schimbate în 2018, dar au fost reduse în loc să fie majorate, şi unde subiectul livrării unor pensii mai mici este unul sensibil, în contextul în pensiile au fost majorate constant în ultimii doi ani, şi ar urma să fie majorate din nou anul viitor – însă această majorare este din Pilonul I.

  • Peisajul imobiliar devine tot mai verde

    Atunci când vorbim de construcţii, oamenii devin conştienţi de avantajele pe termen lung ale soluţiilor verzi – costuri de întreţinere foarte mici, confortul crescut dat de soluţiile construcţiilor eficiente energetic, creşterea calităţii aerului şi în general a wellbeingului. De aceea, poziţionarea unui dezvoltator pe această direcţie creează un avantaj competitiv pe termen lung. Tendinţa este vizibilă în ultimii ani, tot mai mulţi dezvoltatori fiind interesaţi să îşi certifice proiectele, indiferent că vorbim de standardele BREEAM, LEED, DGNB sau Green Homes, dezvoltat local de RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). În ultimii 10 ani, numărul clădirilor „verzi” în România a crescut de la 2 la 200, iar dinamica se păstrează având în vedere costurile reduse de întreţinere şi impactul mai mic asupra mediului. BREEAM sau LEED sunt programe de certificare recunoscute la nivel internaţional, care atestă dacă o clădire a fost construită respectând mediul înconjurător. La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme de certificare voluntară, tocmai pentru a susţine astfel de bune practici.
    Spre exemplu dezvoltatorul Impact, unul dintre cei mai mari din domeniu, aşteaptă certificarea BREEAM pentru proiectul rezidenţial Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală. Mai mult decât atât, la nivel mondial au început să apară surse de finanţare uriaşe dedicate proiectelor verzi finanţate de marile corporaţii şi instituţii financiare globale care vor să aibă un aport în încetinirea ritmului de încălzire globală.
    Dintre dezvoltatori, primii care au aderat la această practică au fost constructorii de birouri, datorită economiilor la costurile lunare de întreţinere. În ultimii ani însă, pe fondul unei cereri crescute pentru acest tip de produse, dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au devenit tot mai interesaţi de certificarea verde. Indiferent de tipul sau programul de certificare, o astfel de recunoaştere aduce plusvaloare în cota de piaţă a proiectului respectiv.În cazul Greenfield, care a început acum mai bine de 10 ani, se doreşte transformarea în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de dioxid de carbon. „Greenfield este cred că cel mai mare proiect din Bucureşti construit de un singur dezvoltator. Îl construim de mai bine de 10 ani şi plănuim să construim încă 8 ani. Greenfield este un proiect foarte ambiţios, este apariţia unui orăşel în coasta de nord a Bucureştiului“, a declarat Răzvan Ionescu. Greenfield va fi un oraş care va avea toate facilităţile de care are nevoie orice locuitor al unui cartier, de la centru comercial la spaţiu de servicii, clădire de birouri, transport în comun şi şcoli publice, mai spune Ionescu.
    Printre soluţiile care vor fi implementate se numără utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile: solare şi geotermice, implementarea de sisteme cu eficienţă energetică ridicată, construcţia de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi instalarea de sisteme smart home & smart city.
    În prezent, Impact implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România, pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est.
    La nivel global, Veolia ajută oraşele şi industriile să gestioneze, să optimizeze şi să folosească eficient resursele lor. Compania oferă o serie de soluţii legate de apă, energie şi materiale – cu accent pe recuperarea deşeurilor – pentru a promova tranziţia către o economie circulară.
    Compania proiectează şi implementează soluţii de specialitate pentru a furniza, proteja resursele şi a face reaprovizionarea, în timp ce creşte eficienţa acestora din punctul de vedere al mediului, economic şi social, îndeplinind pe deplin obiectivele noastre privind eficienţa energetică şi reducerea semnificativă a dioxidului de carbon.

    Utilizarea la scară largă a energiei regenerabile: solară şi geotermală
    Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.
    „O direcţie pe care o abordăm în acest moment este cea de sustenabilitate, de dezvoltare verde, de soluţii constructive şi tehnologice care să reducă foarte mult consumul de energie. Toate aceste iniţiative aduc beneficii foarte mari locuitorilor“, a subliniat Răzvan Ionescu.
    El precizează că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să planifice în aşa fel încât facilităţile din cartier să determine locuitorii să-şi reducă dependenţa de maşini. Această măsură ar reduce în mod direct consumul de combustibil şi noxele emise.
    „Ambiţia noastră este ca fiecare locuitor să poată deveni independent de maşină în 4-5 ani. Ne uităm foarte activ la nişte soluţii ecologice de transport în cartier. De curând, am montat o staţie de măsurare a calităţii aerului în cartier, avem nişte rezultate incredibile, dacă ne uităm la staţia care măsoară în Greenfield vedem parametrii pe particule fine de 5 ori mai mici decât în centrul Bucureştiului“, spune el. Pe lângă soluţiile de transport electric, dezvoltatorul îşi îndreaptă atenţia şi către soluţiile de energie regenerabilă. În acest moment, compania se uită către energia geotermală, dar şi către energia solară prin panourile fotovoltaice.
    Beneficiind de caracteristicile unice ale nordului Bucureştiului – temperatură ridicată la adâncimi relative reduse – una dintre principalele caracteristici ale sistemului este utilizarea energiei geotermale folosind atât foraje adânci, cât şi pompe geotermice obişnuite.
    Pompele de căldură geotermală extrag căldura din subteran în timpul iernii, asigurând răcire în sezonul cald. Instalaţiile geotermale adânci aduc apă la 40-60 de grade Celsius, care poate fi utilizată de către comunitate în mod eficient. Pentru a aduce apa la temperatura propice folosirii, fiecare bloc de locuinţe va avea un cazan de condensare mai mic. Panouri fotovoltaice, montate pe terase, vor asigura consumul de energie pentru zonele comune şi consumul de pompe.
    „Noi vrem să reuşim să aducem energia geotermală să suplimenteze necesarul de energie pe care îl au locuitorii în locuinţe. Miza este să putem încălzi 5.000 de apartamente, să le putem încălzi cu o energie în cazul căreia, după ce ai făcut investiţia, singurul cost rămâne doar cel de pompare a apei“, spune Răzvan Ionescu.
    În plus faţă de proiectul Greenfield, dezvoltatorul imobiliar Impact deţine şi proiectul Luxuria. Greenfield este un cartier de volum şi se adresează unui segment de cumpărători din zona medie, pe când Luxuria este adresată segmentului premium, unde un apartament de 2 camere depăşeşte 100.000 de euro.
    „Greenfield va avea un diferenţiator, prin faptul că este un cartier sustenabil energetic, că are cei mai buni parametri de calitate a aerului din Bucureşti, că nivelul de zgomot în cadrul cartierului este infinit mai mic decât în orice cartier din Bucureşti“, mai spune Răzvan Ionescu.Greenfield este un proiect dezvoltat în pădurea Băneasa din Bucureşti în trei faze până în acest moment, fiind urmate de încă trei până la finalul dezvoltării.
    Gheorghe Iaciu, cel mai important acţionar al Impact, va continua să investească în noi proiecte pe piaţa locală. În ceea ce priveşte planurile de viitor, antreprenorul spune că vrea să înceapă construcţia unui proiect imobiliar mixt în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu, unde să dezvolte atât locuinţe, cât şi birouri şi un hotel.

    Emisiile de dioxid de carbon şi poluarea continuă să influenţeze negativ clima
    ¶ Ultimii cinci ani au fost desemnaţi cei mai călduroşi ani din lume. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014. La cum arată lucrurile, la sfârşitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.
    ¶ Groenlanda a pierdut 12,5 miliarde de tone de gheaţă într-o singură zi din 2019, echivalând cu volumul de apă necesară pentru a acoperi toată suprafaţa Floridei într-un strat de 12 cm.
    ¶ Omul este cel care prin activităţile sale generează o bună parte din gazele cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. Volumul de dioxid de carbon, de exemplu, este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrializarea.
    ¶ Oamenii devin conştienţi de riscul climatic şi vor să fie parte la proiecte care protejează mediul. La acţiunile Impact de ecologizare şi împădurire participă din ce în ce mai mulţi oameni, şi nu neapărat din zona în care au loc acestea. 

    Carte de vizită pentru un mediu mai curat
    ¶ Pentru proiectul Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală, dezvoltatorul Impact vizează certificarea BREEAM a proiectului – acesta este un sistem de certificare a clădirilor verzi recunoscut la nivel internaţional;
    ¶ În cazul Greenfield, proiect care a început acum mai bine de 10 ani, compania şi-a setat obiectivul de transformare în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de CO2 printr-o serie de măsuri care implică utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile solare şi geo-termice, construcţia de clădiri şi sisteme cu eficienţă energetică ridicată, implementarea de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi sisteme smart home & smart city;
    ¶ Dezvoltatorul implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est;
    ¶ Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente. 

  • Aramco a devenit cea mai valoroasă companie din lume

    Preţul îi oferă o evaluare de 1.880 de miliarde de dolari şi o face cea mai valoroasă companie listată din lume, peste Microsoft şi Apple (la data predării ediţiei, 11.12.2019). 
    Listarea Aramco a depăşit oferta de pe Wall Street a retailerului chinez Alibaba, care în septembrie 2014 a atras 25 de miliarde de dolari de la investitori. Aramco a încasat 25,6 miliarde de dolari. Oficialii saudiţi au întreprins mai multe acţiuni pentru a se asigura că preţul titlurilor Aramco se tranzacţionează în creştere la debut.

  • Cea mai importantă şi dorită resursă din lume şi cum ar putea ea să transforme România într-un jucător de top în domeniu la nivel mondial

    Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale, spun producătorii din industria locală. Când vine însă vorba de exploatarea acestei resurse, nu stăm nici pe departe la fel de bine. Care sunt motivele şi cum putem să ajungem numărul 1 pe harta mondială a apelor minerale?

    România deţine resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piaţa apelor minerale la nivel mondial, o piaţă care se estimează că va creşte în cinci ani până la 174 de miliarde de euro, de la 145 de miliarde de euro, cât este în prezent. Miza producătorilor români ar putea să fie câştigarea unei felii din această piaţă. 

    Industria apelor minerale din România este o piaţă de un miliard de euro anual, cu un consum de 87 de litri per capita, sub media europeană, unde consumul este de circa 110 litri anual per capita şi mult sub ţări precum Italia şi Germania, unde consumul anual ajunge la aproximativ 200 de litri pe cap de locuitor, potrivit datelor ZF.

    Industria a crescut cu 70% în ultimul deceniu, dar pentru a face pasul spre o piaţă globală România trebuie să-şi construiască o reputaţie, să fie recunoscută peste tot în lume ca ţara numărul 1 pentru apele sale minerale, este concluzia conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”, organizată de Ziarul Financiar şi susţinută de Aqua Carpatica, Aur’a, Lighthouse Communication şi Ecosmart Union.

    Cu toate că pe piaţa locală, pe lângă brandurile puternice, cu tradiţie, au început să se dezvolte timid şi alte nişe, cum ar fi cea a apei cu vitamine sau arome, a apei pentru copii sau cu beneficii suplimentare pentru sănătate, ocupăm încă o marjă foarte mică din UE. Partea bună este că potenţialul de creştere este imens, atât în plan local, dar mai ales la export, în contextul în care doar 4% din producţia locală de ape minerale trece graniţele.

    „Pot apele minerale din România să devină un brand de ţară? Poate România să devină izvorul de apă al Europei? Putem construi, dincolo de povestea fiecărui brand în parte, povestea unui brand de ţară?” sunt întrebările pentru care Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN şi-au propus să găsească răspunsuri în cadrul conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”. Reprezentanţi din industria locală au pus pe masă în cadrul acesteia cifre, problemele cu care se confruntă şi rezolvările pe care le consideră cele mai bune.

    Potrivit lor, dintre sectoarele cu potenţial enorm sau la care excelăm, precum IT, automotive sau turism, unde avem însă concurenţă acerbă din partea multor altor state, cel al apelor minerale este elementul diferenţiator, care ne face unici. Dar pentru a reuşi să transformăm această industrie într-un brand de ţară este nevoie de un parteneriat puternic public-privat şi de o comunicare eficientă. 

    Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding:
    „România merge bine în mai multe domenii. Unde este însă unică? Turism au toate ţările. Industrie auto, de asemenea. IT-ul nu e tangibil şi la fel de sustenabil cum este apa. Apa va fi absolut necesar să fie pură. Pe măsură ce trec anii, din cauza omului, care nu ştie să respecte planeta şi ecologia, apele pure necesare organismului nostru vor fi mai rare, deci mai valoroase. De aceea, România poate fi patria apelor minerale internaţionale. Elementul diferenţiator pe care îl avem în acest domeniu este unul unic. În celelalte domenii vor veni şi alte naţii. Ar trebui să ne promovăm cu un domeniu unde suntem deosebiţi.”

    ¶   Sunt aici pentru că am o viziune tangibilă, pe care am modelat-o cu experienţa oamenilor, instituţiilor, competiţiei şi prin efortul meu de a exporta Aqua Carpatica, care a început acum 3-4 ani. Semnalele sunt pozitive la Los Angeles, San Francisco, New York, Londra, Tokio, Dubai, Riad. Observ însă că nu se vinde – avem nevoie de export, pentru că e parte din creşterea economică. Consum, export, investiţii directe.

    ¶   Trebuie să ne gândim că se poate şi să mergem la un alt nivel. Am observat că în străinătate nu se vinde brandul, nu se vinde o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului.

    ¶   În România există o lipsă de încredere în forţele proprii. Noi am venit, în urmă cu 3-4 luni, cu o campanie şi un slogan de bază: „România – patria apelor minerale”. În comparaţie cu alte ţări, noi avem 80.000 de kilometri pătraţi de pădure, care garantează puritatea originală a ploii. Apa este importantă. Vorbim de elementul care constituie 70% din corpul nostru, un diamant pentru sănătate, un element de bază al alimentaţiei, pe care noi în România îl primim sub o suprafaţă de 80.000 de kilometri pătraţi de pădure. Aceste ape pe care le îmbuteliem au şi un parcurs de 20-30 de ani în subteran, unde se îmbogăţesc cu minerale.

    ¶   Cred că suntem patria apelor minerale, pentru că avem cantitate, păduri, calitate, protecţie, nu avem exces de săruri, magneziu, avem un gust plăcut atât al apelor minerale, cât şi al celor de izvor, avem cele mai bune ape din punctul de vedere al nitraţilor. Aici se reunesc toţi parametrii pentru a spune că România este diamantul apelor minerale. Dar nu avem o strategie, un cadru legislativ.

    ¶   În trei ani piaţa mondială a apelor minerale va creşte cu 30 de miliarde de euro. De la 145 de miliarde de euro care se realizează astăzi la 174 de miliarde de euro, potenţialul este enorm. 

    ¶   Pentru antreprenorii care vor să ajungă la o ţintă este extrem de important să simtă că Executivul le este alături. Mă bucur că statul vrea să se ocupe de resursele minerale, dar vreau să reamintesc că resursele minerale ale României sunt mărfuri. Apa minerală are nevoie de brand şi de marketing. Aurul, gazul, ţiţeiul le vinzi conform datelor de la bursă. Să pui însă valoare adăugată la un produs FMCG e puţin diferit. Este un fond, dar nu e inclus la fondurile europene, cu toate subvenţiile pentru PAC (Politica Agricolă Comună). Nu are fonduri. Apa minerală din România aparţine resurselor de subsol, dar nu este un fond care poate beneficia de finanţare europeană. Propunerea care vine din partea noastră este de a se găsi o modalitate de cofinanţare. Nu ar trebui să limităm apa minerală doar la nivel de marfă.

    ¶   În Europa sunt foarte multe ape minerale, iar consumul este foarte mare. Adevărata oportunitate a României nu este în Europa, unde există chiar şi un război de preţuri între francezi şi italieni, ci în Asia şi America.

    Bogdan Jelea, director general adjunct Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM):

    „Există o mulţime de aspecte care ţin de absenţa unei politici publice coerente în domeniul apelor minerale. Fără un context legislativ limpede nici noi nu vom putea funcţiona suficient de bine, nici statul nu va putea să exploateze suficient de bine această resursă şi nici îmbuteliatorii nu vor putea să îşi maximizeze businessul.”

    ¶   Suntem la o cantitate mare de rezerve, avem un număr destul de mare de perimetre. Acoperirea majorităţii perimetrelor cu păduri înseamnă o purficare mai bună a apei şi o capacitate de regenerare mult mai rapidă decât în alte zone. Asta face ca, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, România să fie un lider în domeniu.

    ¶   Apa este o resursă din ce în ce mai limitată. Din cauza condiţiilor de mediu la nivel global există o scădere a cantităţilor exploatabile de apă. E o diferenţă substanţială între ce e apa industrială şi apa naturală.

    ¶   Toţi îmbuteliatorii nu ne sunt doar clienţi, ci şi parteneri de business. Avem obligaţia să facem o treabă cât mai bună să o exploatăm într-o manieră sustenabilă şi profitabilă.

    ¶   SNAM are drept acţionar unic statul român, prin Ministerul Economiei. Avem în concesiune 37 din cele 71 de branduri aflate în lista ANRM de ape minerale naturale. Restul sunt direct concesionate de ANRM către îmbuteliatori. 

    Nicu Rădulescu,preşedinte Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

    „Dacă aşteptăm mereu de la stat să ne încurajeze, greşim, statul ne poate ajuta şi sprijini, dar noi trebuie să facem restul.”

    ¶   Ideea brandului de ţară poate fi implementată repede dacă avem spirit întreprinzător, dacă lucrăm în echipă şi dacă punem toţi mână de la mână, pentru că staţiunile balneare sunt locuri de recreere şi izvor de sănătate. Dacă le asociem cu aceste efecte, avem rezultate fantastice. Cel mai puţin am dezvoltat turismul balnear, dar cred cu tărie că ne putem dezvolta.

    ¶   Dacă analizăm ce este brandul, ce avem noi, ce nu au alţii şi ce ne diferenţiază de ceilalţi, putem avea un brand de ţară sustenabil şi durabil cu care vom putea ieşi fără emoţii în faţa oricărui partener.

    Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-Ministrului: „Cred că cel mai bun lucru pe care îl poate face statul este să lase economia în pace, să lase oamenii de afaceri să îşi dezvolte planurile de business într-un cadru predictibil legal şi fiscal.”

    ¶   Aş vrea să transmit un mesaj foarte clar din partea actualului guvern în ceea ce priveşte domeniul resurselor minerale. Credem că este timpul ca ceea ce cer investitorii, oamenii de afaceri, companiile de atâta timp să fie ascultat şi respectat. Ne trebuie o legislaţie coerentă, predictibilă, stabilă, fără hăţişuri birocratice, fără tergiversări inutile.

    ¶   Domeniul resurselor minerale este un domeniu pe care România trebuie să îl gestioneze astfel încât să aducă beneficii tuturor cetăţenilor, comunităţilor locale, într-un mediu de business prietenos, atât pentru comunitatea de afaceri, cât şi pentru mediu.

    ¶   Credem că în perioada următoare vom pune la punct reorganizarea, restructurarea şi eficientizarea agenţiei, astfel încât domeniul resurselor minerale să nu mai fie redus la zona carierelor de pietriş şi nisip, putem să facem din zona de resurse minerale un domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, pentru că există potenţial foarte mare, atât în zona de minerit, petrol, gaze, cât şi de ape minerale. Vrem aşadar să implementăm la nivelul acestui domeniu o strategie care să pună în valoare aceste resurse, iar perioada în care zona de resurse era limitată la diverse activităţi locale de interes local sau politici cred că trebuie să ia sfârşit. Asta ne-am propus, ca guvern, la nivelul ANMR.

    ¶   În ceea ce priveşte strategia în domeniul resurselor minerale aici, de asemenea, sunt întârzieri mari. Vorbim de o strategie din 2009, care trebuie actualizată şi trebuie să răspundă nevoilor din acest domeniu. Sunt inclusiv chestiuni din zona legislaţiei, au fost câteva propuneri venite de la organizaţiile patronale în ceea ce priveşte modalitatea de emitere a licenţelor şi a permiselor de explorare-exploatare, lucrăm împreună cu ANMR la o astfel de îmbunătăţire a cadrului legislativ, astfel încât ceea ce e de competenţă locală să rămână la nivel local iar la nivel central să ajungă doar acele decizii care nu pot fi luate la nivel local.

    ¶   Ne propunem să îi aducem pe toţi producătorii şi patronatele din sectorul apelor minerale la aceeaşi masă, important e ca toată comunitatea să ia parte la decizii, sectorial, pe fiecare domeniu în parte.

    ¶   Credem că România are potenţial foarte bun. Credem în parteneriatul public-privat. Ceea ce poate să facă industria în beneficiul propriu se poate restrânge la nivelul întregii comunităţi.

    ¶   Sunt multe domenii în care România excelează – IT, resurse naturale, posibilităţile pe care le oferă România ca destinaţie turistică, industria auto, care în acest moment reprezintă motorul exporturilor româneşti, 24% din valoarea exporturilor, 14% din PIB, şi forţa de muncă pregătită din punct de vedere tehnic, unde avem însă un deficit, de aceea trebuie să dezvoltăm din nou zona de învăţământ dual, a şcolilor tehnice, pentru a asigura această resursă.

    ¶   România este plină de strategii. Suntem foarte buni, atunci când suntem întrebaţi, să răspundem la întrebarea „Ce ar trebui să facă România peste 20 de ani?“. Nu ştim să răspundem însă ce ar trebui să facă azi sau mâine. Din acest punct de vedere strategiile sunt necesare pentru a da un cadru de acţiune coerent. Dar inflaţia de strategie este profund dăunătoare. Noi credem că, de fapt, trebuie să lăsăm şi societatea, şi businessul, şi industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm, să nu le obstrucţionăm. 

    Daniel Mischie, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA): „Cu cât politicul este implicat mai mult, cu atât trebuie să descurcăm mai mult după. Politicul trebuie să fie facilitator pentru noi, atât. Trebuie să ne creeze platforma şi atât. Cred că puterea este la antreprenori, la îmbuteliatori şi la noi, la operatorii de restaurante şi de hoteluri.”

    ¶   Poziţia noastră e puţin diferită. Considerăm că apele minerale şi turismul balneo beneficiază de o fereastră de oportunitate. Cred că apa este unul dintre cele mai bune produse de care beneficiază România.

    ¶   Ne străduim de ani de zile ca turismul să fie gestionat de organizaţiile de management al destinaţiei, în care toţi actorii privaţi implicaţi să poată decide. Pentru că, după 30 de ani, am constatat faptul că statul nu poate promova acest turism. De aceea considerăm că privatul, care a reuşit să facă branduri de apă minerală, în turism ar trebui să gestioneze aceste ONG-uri.

    ¶   În restaurante, astăzi, consumul de ape minerale este în creştere. Predispoziţia consumatorului de a plăti pentru o apă minerală de calitate sau cu un marketing mai bun este mult mai mare, iar astăzi românul este predispus să aibă apă minerală românească pe masă. Fereastra de oportunitate există, dar trebuie exploatată de industria balneo şi de cea a îmbuteliatorilor.

    ¶   În industria din care vin eu, datorită politicului avem astăzi o infrastructură în care evoluăm foarte bine. Iar industria restaurantelor, care era hulită, astăzi a ajuns să fie un exemplu. Pentru că administraţia centrală a reuşit să faciliteze o anumită legislaţie prin care să nu mai fim nevoiţi să ne ascundem de reprezentanţii administraţiei. Dar astăzi, când avem promovarea turismului balneo din România şi suntem pe locul 4 la locuri balneo în Europa, noi vrem să facem staţiuni de schi.

    Marius Caluian, managing partner Market Vektor: „Consumul per capita la români în 2019 este de 87,2 litri, fără să luăm în considerare zona de clădiri de birouri. Suntem mult sub media UE, unde, în 2017, era un consum mediu de 117 litri. Cel mai mare consum per capita îl întâlnim în Europa de Vest, Italia, Germania – unde valoarea se îndreaptă spre 200 de litri pe cap de locuitor. Consumul depinde şi de calitatea apei de la robinet.”

    ¶   În 1806 a apărut prima instalaţie de îmbuteliere, la Borsec. A fost o investiţie străină, dar trebuia să înceapă cineva. În 1938 erau deja 56 de instalaţii. După al doilea război mondial producţia de apă minerală din România cunoaşte o evoluţie spectaculoasă.

    ¶   Între 1949 şi 1970 consumul a crescut de peste 50 de ori, asta şi pe fondul urbanizării forţate de la momentul respectiv. A urmat apoi o perioadă de stagnare, dar începând cu 2006 piaţa a cunoscut o nouă evoluţie spectaculoasă. Printre factorii care au contribuit la asta se numără introducerea peturilor şi creşterea importanţei apei plate.

    ¶   În ultimii zece ani, din 2009 până în 2019, piaţa apei minerale îmbuteliate a crescut cu 70%, deci există un potenţial imens. În ultimii cinci ani a crescut cu 40%. Volumele de apă prezentate se referă la vânzarea prin canalul retail. Vânzările nu acoperă partea de vânzări instituţionale, cantine sau cea de dozatoare din clădirile de birouri.

    ¶   Dacă ne referim la cele trei canale de vânzare, comerţul modern deja este dominant, a ajuns la peste 70% din consumul total, în timp ce partea de comerţ tradiţional şi HoReCa reprezintă 30% din volum. Ca tip de apă, apa plată a crescut ca importanţă în vânzări şi reprezintă mai mult de 60% din consumul românilor. Ca valoare, ocupă un procent asemănător. Începând cu 2006, Pet-ul domină industria apelor minerale şi reprezintă 98% din volumul comercializat în prezent, inclusiv în HoReCa.

    ¶   În HoReCa observăm creşterea ambalajelor la sticlă, sticla reprezintă 21% din volum si 27% din valoarea din HoReCa. Ca valoare, HoReCa reprezintă undeva la 30% ca valoare, şi ca volum 10%, din toţi banii generaţi de această industrie.

    ¶   Dacă ne raportăm la consumul total pe Uniunea Europeană, România are o cotă de piaţă de 3% în UE, deci avem un potenţial imens, pentru că beneficiem de resursele naturale, care pot fi exploatate, piaţa poate creşte foarte uşor prin creşterea consumului zilnic. Dacă am creşte cu 100 ml pe zi/locuitor am ajunge la media UE.

    ¶   România exportă doar 4% din producţie, şi aici avem un potenţial enorm. Ca populaţie, România reprezintă 4% din totalul UE şi avem o cotă de piaţă de 3%. Preţul apei româneşti, care este mult peste cea din UE din punctul de vedere al calităţii, este mult mai mic. De aceea, există un potenţial şi din acest punct de vedere.

    ¶   În contextul global există trei mari poluri la nivel de consum al apelor minerale: Asia, cu aproape 36%, nivel dat însă de populaţie, Europa, cu 26%, şi America de Nord cu 17%. Oportunitatea imediată ar fi în continentele unde consumul pe cap de locuitor este mare – Europa, implicit UE, şi America de Nord.

    ¶   În ultimii 10 ani am observat şi o aglomerare pe această piaţă. Acum 10 ani erau mai puţin de 50 de mărci la vânzare, acum există aproape 100, ceea ce a generat şi o creştere a numărului de produse în sine. În aceste condiţii piaţa a crescut cu 7%, chiar dacă populaţia a fost în scădere şi în proces de îmbătrânire.

    ¶   Consumul local poate creşte imediat, avem potenţial şi la export, avem resursele calitative, neexploatate acum, trebuie să găsim doar modalitatea să le utilizăm eficient. O altă modalitate de creştere este încurajarea competiţiei din domeniu. Numărul de produse a crescut în ultimii 10 ani, ceea ce înseamnă că avem de unde alege.

    ¶   În consumul total de apă din România, apa importată reprezintă doar 1%, deci vorbim de o cotă de piaţă de 99% pentru producătorii autohtoni. Am observat şi dezvoltarea timidă a unor nişe, de pildă apa pentru copii, care a ajuns undeva la 0,5% cotă de piaţă în volum.

    ¶   Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita într-un an, iar UE ar putea fi oportunitatea imediată de export. 

    Mihai Croitoru, director general Nicoltana (brand Keia): „Noi, ca producători, trebuie să investim continuu în tehnologie, în promovare. Noi trebuie să profităm de calitatea şi vastitatea de resurse minerale. Trebuie să comunicăm mai bine, să ştie lumea de noi, acesta e un lucru pe care eu îl văd foarte important.”

    ¶   Am început să derulăm activităţi de export, în special în China şi statele din Orientul Mijlociu. Dar volumele de export sunt mici. Dintr-o piaţă de aproape 1,8 miliarde de litri exportăm doar 21 de milioane, adică 1%.

    ¶   Cred că soluţia este să avem o strategie comună, dar una care să fie discutată şi pe deplin acceptată de toţi jucătorii din piaţă, nu o strategie impusă. Sunt sigur că ar ajuta această chestiune. În UE nu se ştie mai nimic despre apa minerală şi calităţile apei minerale româneşti, despre faptul că deţinem cele mai mari rezerve din Europa, iar dacă noi, producătorii, nu comunicăm asta, nici nu se va şti. Este foarte important un consens la nivelul producătorilor.

    Diana Caracota, senior strategic planner Cohn & Jansen J. Walter Thompson România: „Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Şi ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găseşti acele argumente care îl credibilizează. Cele mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, şi care sunt neexploatate, potenţialul de creştere şi extindere în consum, atât în România cât şi pe partea de export, şi faptul că românii deja sunt ataşaţi de brandurile româneşti şi cred în ele.”

    ¶  Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de ţară foarte amplă, dar realitatea este diferită. Fiecare sector ar trebui să vadă cum ar putea să aducă beneficii României. La ce poate fi util un brand de ţară creat de un produs FMCG? Poate să devină un ambasador real în afară. Când le dai oamenilor senzaţia că sunt buni la ceva, într-un anumit domeniu, produsele respective pot deveni ceva cu care oamenii să se identifice, poate chiar şi cei din afară să ne identifice.

    ¶  Când afli că o ţară face ceva foarte bine, automat asta aduce beneficii şi altor sectoare, nu intră în competiţie, ci se susţin unele pe altele.

    ¶  Este important cine generează mesajul. Pentru ca un mesaj să fie credibil el trebuie să aibă o sursă credibilă. Dacă vrem să creăm un brand de ţară nu e suficient ca un singur brand să spună că are un brand de ţară. E foarte important ca respectivul mesaj să fie endorsat de cât mai mulţi jucători din industria respectivă, din zona politică, iar oamenii să îl creadă până la final. Cred că acesta este pasul următor pentru a credibiliza un astfel de proiect. 

    Ana Maria Gardiner, managing partner  Lighthouse: „Construcţia unui brand se leagă de valori. Şi aici vorbim de valorile pur româneşti, care pot fi: tenacitatea, creativitatea, familia, tradiţionalismul pe care le găsim la poporul român.”

    ¶  Prin prisma experienţei mele de expat, înţeleg necesitatea şi beneficiile unui brand de ţară pentru România. Vedem des spoturi publicitare care promovează India, Indonezia, Arabia Saudită. Din perspectiva mea, o eventuală campanie de brand pentru România ar trebui să fie dusă mai departe de autorităţile centrale, pentru că ar trebui să luăm în calcul nevoile tuturor celor care contribuie cu taxe şi impozite la nivelul de stat, din care o astfel de campanie ar putea fi susţinută şi finanţată.

    ¶  Un brand de ţară ne-ar putea ajuta să atragem în continuare investiţii străine, mai ales că vedem acum upgrade-ul bursei de la Bucureşti, care sperăm să atragă investiţii de zece ori mai mari, deci există în continuare oportunităţi şi pe această parte. Vorbim de crearea unor parteneriate de business mai bune pentru afacerile locale în afara ţării, de consolidarea imaginii profesioniştilor români în străinătate. Vorbim însă în primul rând de un brand de ţară care să ne facă mândri pe noi toţi.
    ¶  Autorităţile trebuie să înţeleagă că indirect toate aceste lucruri, eforturi se vor regăsi în bugetul de stat prin diverse taxe şi impozite şi credem că avem oportunităţi să se întâmple aceste lucruri pe viitor, aceste lucruri se pot face. 

    Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apa Minerală Vâlcele): „Noi putem să ne promovăm, avem ce promova şi este de dorit să ne promovăm apele. Important este să fim atenţi la cercetare şi inovare.”

    ¶  Suntem cel mai mic producător de apă minerală din România, noi facem un alt fel de apă, apă cu beneficii pentru sănătate.

    ¶  Plecând de la cunoaşterea apei putem ajunge la produse complexe pe bază de apă, inovative. Putem fi aşadar deschizători de drum în diferite domenii şi asta nu ar face decât să se întărească ramura economică a României, să putem face export, să devenim mai competitivi, să proiectăm în afară o imagine mai bună a acestei ţări şi să aducem şi bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă.

    Iulian Stoicescu, director general Ecosmart UNION: „Noi, ca şi consumatori, avem responsabilitatea de a-i motiva pe producători să meargă către o altă direcţie.”

    ¶  În curând va fi obligatoriu să avem ambalaje din sticlă într-o proporţie mai mare, deoarece cu toţii vrem să eliminăm plasticul din viaţa noastră, sub orice formă. Asta pleacă de la producători, care trebuie să găsească o modalitate mai ingenioasă de a-şi ambala produsele. Este responsabilitatea producătorilor de a face asta.

    ¶  Trebuie să luăm în calcul faptul că sticla este un mediu inert pentru transportul tuturor băuturilor, este reciclabil. Pentru a refolosi sticla nu trebuie să adaugi nimic.

    ¶  Susţinem toţi producătorii români în îndeplinirea obligaţiilor pe care le au la fondul pentru mediu. Sunt sigur că putem face ceva pentru România ca brand de ţară şi una dintre obligaţii este să ne îndeplinim datoria faţă de mediu, nu cele pe care UE ni le impune, ci obligaţiile pe care le avem faţă de copiii noştri, de la reciclare, acasă la noi în primul rând, la obligaţia pe care producătorii o au să deconteze aceste cheltuieli.

    ¶  O parte dintre materialele de ambalare au o valoare negativă în industrie şi aici trebuie să intervină producătorii, care au responsabilitatea de a face ca acele materiale să devină rentabile pentru anumiţi operatori economici, în aşa fel încât ei să poată să câştige ceva din desfăşurarea operaţiunilor de colectare. Dacă vrem să avem o strategie pentru un brand de ţară trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. Eu văd România ca patria apelor minerale, ambalată la sticlă, pentru că sticla este unul dintre cele mai bune şi curate materiale de ambalaj, care rămâne întotdeauna la dispoziţia noastră.

  • Cum îşi propune compania Farmec să educe piaţa produselor de îngrijire destinate bărbaţilor

    Fiole anticădere tratament intensiv

    Descrierea inovaţiei:

    Potrivit reprezentanţilor Farmec, 40% dintre bărbaţi încep să sufere de căderea părului în jurul vârstei de 35 ani, procentul ajungând la 65% în jurul vârstei de 60 de ani. Pornind de la aceste date, compania a creat un tratament intensiv pentru combaterea alopeciei androgenetice specifice bărbaţilor. Fiolele conţin Redensyl, un compus din extracte de larix şi ceai verde care acţionează asupra cauzelor căderii părului, glicină, un aminoacid constituent major al keratinei şi zinc, care măreşte rezistenţa firului de păr, Procapil, Biocapigen şi vitamine din grupa B (B3, B6, B7) care reduc sebumul şi mătreaţa, lăsând părul dens şi mătăsos.

    Elementul de noutate:
    În cazul fiolelor anticădere tratament intensiv Gerovital Men, elementele de noutate sunt principiile sale active: Redensyl, ce conţine extracte de larix şi ceai verde care acţionează asupra cauzelor căderii părului. S-au demonstrat in vitro efectele acestora de: stimulare a diviziunii celulelor stem; protecţie împotriva apoptozei; stimulare a diferenţierii celulelor stem; stimulare a activităţii fibroblastelor pentru o hrănire mai bună a foliculului pilos; potenţial antiiritant.

    Efectele inovaţiei:
    Tratamentul intensiv cu fiolele anticădere Gerovital Men opreşte căderea părului, îi îmbunătăţeşte vizibil densi­tatea, reglează secreţia glandelor sebacee, modulează lipogeneza, reduce iritarea şi ameliorează scalpul seboreic, acestea din urmă fiind aspecte deosebit de importante dat fiind faptul că părul excesiv de gras, cu seboree este mai predispus la cădere.

    Fiole cu acid hialuronic 5%
    Descrierea inovaţiei:
    Gama îmbină ingrediente active, extracte vegetale, vitamine cu acidul hialuronic. Fiolele cu acid hialuronic 5% Gerovital Men cresc rezistenţa, elasticitatea şi nivelul de hidratare a pielii, datorită combinaţiei de principii active şi a două tipuri de acid hialuronic. Serul este conceput într-o formulă şi concentraţie speciale pentru pielea bărbaţilor, pentru a diminua efectele pe care bărbieritul zilnic, mediul ambiant şi ritmul de viaţă tot mai alert le pot avea aspura tenului.

    Elementul de noutate:
    Farmec este prima companie românească care a scos pe piaţă un astfel de produs, din dorinţa de a le oferi bărbaţilor români produse cosmetice destinate tenului lor.

    Efectele inovaţiei:
    Gerovital Men fiole cu acid hialuronic are efecte intensiv hidratante, acţionând global prin refacerea rezervelor hidrice din piele, diminuarea pierderilor transepidermale de apă şi refacerea componenţilor NMF din stratul cornos. Ridurile şi liniile fine sunt umplute din interior şi sunt mult diminuate, obţinând o piele netedă şi tonifiată.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectelor sunt:  Natalia Muscă (manager de produs, Departamentul de Marketing), Tudor David (director de marketing), Sofia Irimie (cercetător Farmec, Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare) şi Angela Bindea (cercetător Farmec, Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare).