Bineînţeles, cei care le cumpără ştiu foarte bine ce achiziţionează, casele de licitaţii neascunzând adevărul. Copiile după tablourile artiştilor celebri de până în secolul XIX, scrie CNN, se pot vinde cu câteva zeci, sute sau chiar milioane de dolari, ele fiind realizate fie în timpul vieţii artiştilor, de către ucenici ai acestora, fie la ceva vreme după, de către pictori care-şi exersau mâna. Experţii susţin că astfel de reproduceri pot reprezenta şi ele o investiţie, cu condiţia să fie ale unei opere foarte cunoscute, iar cele mai valoroase sunt cele realizate în timpul vieţii artistului care a pictat originalul.
Category: Revista BM
-
Ecosistemul de start-up-uri din România e în plin boom
„Ecosistemul de start-up-uri a explodat în ultimul an. Dacă acum 5-6-7 ani, când eu eram fondator de start-up-uri, era practic aproape imposibil să ridici bani din România, între timp a devenit o adevărată nebunie – peisajul de investiţii, peisajul de start-up-uri. Peste tot apar noi start-up-uri, noi echipe care vor să lanseze proiecte, apar investitori, au apărut fondurile de investiţii, s-au îmbunătăţit numărul şi calitatea investitorilor de tip angel. Se întâmplă foarte multe lucruri deodată, este o efervescenţă, că astfel inevitabil te întrebi cât va mai dura. Evoluţia a fost una spectaculoasă, este loc de mai bine şi este loc de mai multe”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Munteanu, managing partner în cadrul fondului de investiţii local Early Game Ventures (EGV). El a pus bazele EGV la finalul anului 2018 împreună cu Dan Călugăreanu şi Radu Stoicoviciu, iar până acum prin intermediul fondului s-au investit 5,5 milioane de euro în 10 start-up-uri – Adiem, Bunnyshell, Druid, Milluu, Neobility, RoboSelf, SymphoPay, Tokinomo, Underline şi Watto Stations.
„Am auzit deja întrebarea: nu cumva sunt deja prea mulţi bani în piaţă? Eu aş întreba: sunt prea mulţi bani în Silicon Valley? Cred că loc este. Este loc de investitori. Deocamdată suntem într-o piaţă care este condusă de investitori – există câţiva gatekeeperi pe la care trec toate tranzacţiile şi există un număr de investitori de tip angel care participă, contribuie, iniţiază astfel de runde de finanţare”, a adăugat el. În ultimii ani pe piaţa locală au apărut tot mai multe fonduri de investiţii care caută să finanţeze start-up-uri ce peste câţiva ani le-ar putea întoarce toţi banii investiţi în toate proiectele pe care au pariat, plus profit. Unul dintre ele este şi Simple Capital, vehiculul creat de Andrei Pitiş – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în IT din România. Acesta este parte a programului său de a contribui la crearea a încă 100 de milionari în euro din proiecte de IT pe plan local, Simple Capital investind deja în 15-16 start-up-uri. „Ecosistemul este într-o plină efervescenţă. Apar foarte multe start-up-uri. Acum un an nu-mi imaginam că o să fie aşa de tare, adică în ce am spus eu atunci, acel 100, a fost foarte multă speranţă. Foarte multă. Acum mi se pare realizabil. Este adevărat că nu într-un an, doi, trei, aşa cum se aştepta lumea. Probabil că în zece ani, ca să dau un orizont de timp cât de cât, dar mi se pare chiar realizabil. Atunci nu credeam că o să descopăr oameni noi din interacţiunea asta deschisă cu publicul, dar chiar am descoperit start-up-uri noi“, a spus Andrei Pitiş tot în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El este cunoscut pe piaţa IT din România atât pentru implicarea în programele de susţinere şi descoperire a start-up-urilor, cât şi pentru proiectul ceasului inteligent Vector Watch vândut gigantului american Fitbit, dar pentru şi investiţiile sale în proiecte precum Clever Taxi, achiziţionat de gigantul german Daimler. Din noiembrie 2018, când Pitiş a pornit la drum cu Simple Capital, şi până în prezent, antreprenorul a investit circa 500.000 euro în total în 15-16 proiecte. El a precizat că Simple Capital vizează trei tipuri de companii. „Sunt trei tipuri de companii în care am investit prin Simple Capital: sunt companii de servicii – cum este firma mea de headhunting mai veche Techmind, este o agenţie de marketing – Perceptum, este o firmă de servicii de IT, de dezvoltare de software – Softbinator. Sunt nişte firme de servicii care generează şi care alimentează într-un fel Simple Capital cu profitul respectiv.” De asemenea, un alt tip de companii în care investeşte Simple Capital sunt cele tip scale-up – start-up-uri aflate a început care în general vând online, de diferite sume, şi au un profit. Intrând eu în acţionariat cu bani, dar mai ales cu timp, pot să le ajut să treacă la zeci, sute de mii de euro vânzări pe lună şi deci să ajungă la evaluări de milioane, zeci de milioane de euro.” Totodată, Simple Capital finanţează şi start-up-uri de la zero, alături de alte fonduri de investiţii. Printre start-up-urile în care a investit Simple Capital până acum se numără Pentest Tools, Garderoba Infinită, Social Insider, Feexers, Neobility şi Perceptum.
Şi Radu Georgescu, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de tehnologie după o lungă serie de exituri de succes din companii locale, începută cu vânzarea antivirusului RAV gigantului Microsoft în 2003, spune că în prezent ecosistemul de start-up-uri hi-tech din România se află într-o perioadă foarte bună, iar perspectivele sunt de asemenea unele optimiste. „A crescut extrem de mult în ultimii cinci ani, să spun. A crescut pe de-o parte pentru că au apărut fonduri de investiţii, pe de altă parte pentru că au apărut business angels sau au apărut oameni dornici să investească în tehnologie”, a afirmat el în cadrul unei ediţii a ZF IT Generation. „Văd şi cunosc start-up-uri care duduie, care explodează. Cunosc foarte multe start-up-uri care nu reuşesc la prima iteraţie, dar construiesc echipe foarte bune care la o a doua iteraţie pot fi de succes. Dar de departe nu totul se întâmplă în Bucureşti, pentru că nu este doar Bucureşti şi Cluj, este Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş, Iaşi, Braşov, Oradea. Se întâmplă lucruri peste tot”, a completat el. Cum au evoluat însă ideile de business şi soluţiile software dezvoltate de start-up-urile din România în ultimii ani? „S-au schimbat buzzwordurile. Dacă acum doi ani blockchain era cuvântul cel mai des întâlnit în orice pitch, între timp au dispărut complet start-up-urile de blockchain, acum buzzwordul este AI (inteligenţă artificială – n.red.) şi machine learning (ML). Nu mai poţi să găseşti o aplicaţie de parcare care să nu spună că face AI şi ML”, a menţionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures. Legat de calitatea start-up-urilor, el a spus că aceasta a evoluat, însă nu dramatic. „Nu deodată toate start-up-urile care se lansează vin cu tehnologii noi, revoluţionează lumea. Nici pe departe; cred că una dintre problemele start-up-urilor româneşti este miza. Cea mai mare parte din start-up-uri vin cu nişte mize mici, ambiţii locale, poate regionale, şi este nevoie de mai mult decât atât.” În ce priveşte tehnologiile pe care le dezvoltă start-up-urile locale, investitorul consideră că nivelul nu este ridicat, mai ales fiindcă România nu are nicio universitate în top 100 din lume. „Dacă am avea şi noi două Stanforduri sau MIT-uri pe aici prin ţară, probabil că am putea să cerem mai multe. Dacă nu am fi România, ci Israel, iarăşi am putea să cerem mai multe. Dar o privire rece, lucidă asupra peisajului despre care toată lumea vorbeşte şi unde este foarte multă gălăgie ne arată că sunt puţine centre universitare de calitate. România mi se pare că nu are nicio universitate în top 100 global. Totuşi, de unde să vină acele creiere? Mulţi sunt autodidacţi, învaţă singuri programare, orice altceva şi dacă te uiţi la acest lucru nu poţi să spui că este o calitate slabă a start-up-urilor. Este comparabilă cu alte hotspoturi din lume.” Cu toate acestea, în România se găsesc însă foarte multe persoane cu o experienţă tehnică solidă, deficit mai mare fiind în zona de business. -
Materiale vechi cu destinaţii noi
Firma Rotor DC se ocupă cu recuperatul de materiale de la clădirile ce datează din a doua parte a secolului XX demolate la Bruxelles, în încercarea de a convinge arhitecţii de clădiri noi să ia în calcul refolosirea acestor materiale şi elemente, în locul unora noi aduse din alte părţi ale lumii, pentru a reduce impactul asupra mediului şi costurile de transport. Rotor DC nu e singura companie care pledează pentru revalorificarea materialelor moderne, scrie Financial Times, în Danemarca, de exemplu, existând deja un proiect de locuinţe la Copenhaga, construite de Lendager Group, la care s-au utilizat ferestre, scânduri pentru podea şi chiar şi beton recuperat de la alte construcţii.
-
În jurul lumii
Remus Gall şi sora lui, Simona Gall, îşi doreau de mulţi ani un glob pământesc uriaş, care să şi arate interesant, nu doar de departe, ci şi de aproape. Au pus bazele Biodome Systems, o firmă care proiectează domuri geodezice – clădiri în formă de minge, eficiente energetic –, dar nu s-au limitat doar la această divizie de business, aşa că, tot sub formă de sferă, au început să proiecteze şi globuri pământeşti.
„Singurele globuri de pe piaţă care erau atât de mari cum ne doream erau pictate cu acuarele în culori tocite şi mai aveau şi preţuri de zeci de mii de euro. Aşa că, în 2018, ne-am decis să ne facem şi noi un glob exact cum ne-am dorit întotdeauna, ca cele din romanele de Jules Verne”, povesteşte Remus Gall.
S-au pus pe treabă, dar, după luni întregi de încercări, nu au ieşit mai mult de câteva prototipuri eşuate. Au luat-o de la capăt de mai multe ori, iar asta a presupus eforturi financiare şi sacrificii. Dar curând au apărut şi progresele.
Modelul poartă numele The Blue Planet şi a cumulat peste şase luni de trudă. Are peste 2.500 de etichete şi detalii în relief de o mare acurateţe, rezultatul folosirii imaginilor fotografice exacte din satelit. Investiţia până acum a ajuns la 100.000 de euro, atât în prototipuri, cât şi în brevete pentru tehnica nouă de a face globuri pământeşti, cu pigmenţi similari cu cei folosiţi în realizarea vitraliilor din catedralele medievale.
„În luna noiembrie am finalizat ultimul prototip. Acum aşteptăm clienţi care să vrea aceste globuri. Noi le putem oferi atât globuri personalizate din punctul de vedere al culorilor, cât şi hărţi unice şi chiar masa pe care globul poate fi aşezat, care poate să fie de diferite forme şi mărimi.”
Un astfel de glob costă 5.000 de euro şi şi-ar putea găsi locul fie într-o casă ori un birou care vrea să fie înnobilat cu un astfel de obiect care te poartă în jurul lumii într-o secundă, fie în muzee sau şcoli, ca recuzită pentru micii exploratori.
„Fabricăm globurile 100% în România, la Carei. Este un proces foarte migălos, manual, care durează până la trei luni pentru un singur glob cu diametrul de 80 de centimetri”, explică Remus Gall.
Dincolo de prototipul deja realizat, cei doi fraţi vor să dezvolte noi modele de globuri în 2020, cu hărţi istorice şi mai multe detalii. Unul dintre modele urmează să ilustreze planeta Pământ în anul 2100, după ce nivelul oceanelor se va ridica.
„Până atunci, putem face la comandă orice tip de glob în variaţii de culori, în funcţie de preferinţele clientului.”
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
MuskOx – producţie de tricouri pentru activitate fizică (Braşov)
Fondator: Claudiu Neamţu
Investiţie iniţială: 65.000 de euro
Prezenţă: online (pe site-ul propriu şi pe eMag)
Arete – producţie de şosete pentru bărbaţi (Prahova)
Fondatori: Cosmin Neagu şi Mihai Dinu
Investiţie iniţială: 15.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
Prezenţă: showroomuri din Bucureşti şi Cluj-Napoca
7bucate – abonamente la cutii cu alimente tradiţionale (Bucureşti)
Fondator: Cosmin Daneş
Investiţie iniţială: 5.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru primul semestru din 2020: 15.000 de euro
Prezenţă: online, cu livrare în Bucureşti
Şugubăţ – afacere cu cheesecake pe băţ (Bucureşti)
Fondator: Alexandru-Adrian Manole
Investiţie iniţială: 60.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 15.000 de euro/lună
Prezenţă: la festivaluri în ţară şi în Bucureşti, pe strada Ion Câmpineanu
Friddi – gelaterie artizanală (Bucureşti)
Fondatori: Ciprian Sălceanu, Alexandru Becuţ, Simona Retevoescu
Investiţie iniţială: 200.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: peste 500.000 de euro
Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti -
Pariul de 2 miliarde de euro
Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.
„În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).
„Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.
„Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.
El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.
De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
„De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.
Nume noi la orizont
Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
„Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
„În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”
Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
„Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.
Vine mega-tranzacţia?
Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
„Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
„La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
„Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.
Împreună la bine şi la greu
Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.„Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
„România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România. -
Pariul de 2 miliarde de euro
Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.
„În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).
„Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.
„Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.
El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.
De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
„De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.
Nume noi la orizont
Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
„Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
„În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”
Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
„Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.Vine mega-tranzacţia?
Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
„Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
„La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
„Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.
Împreună la bine şi la greu
Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.„Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
„România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România. -
Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor
În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.
-
Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor
În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.
