BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • România, land of choice

    Recunosc că mă număr printre cei care au tendinţa să observe mai des lucrurile mai puţin plăcute la ţara noastră – poate este şi defect profesional, având în vedere că deseori scriem despre birocraţie, servicii proaste, lipsa infrastructurii dezvoltate şi în consecinţă a investiţiilor pe care le-ar putea atrage aceasta etc. etc. De aceea opinia unui străin care trăieşte şi vorbeşte despre ţara noastră este deseori ca un duş rece, care-mi aminteşte totuşi că lucrurile nu stau chiar atât de rău pe cât le percepem noi. De data aceasta mi s-a întâmplat asta citind materialul de la rubrica Expat în România scris de Vlad Nedelcu, un elev de doar 17 ani care a fost la noi în practică alături de colega sa, Mara Stănciulescu şi cărora le mulţumim pentru implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă deja, în cele două săptămâni petrecute alături de noi.  El i-a luat un interviu profesoarei sale britanice Jane Baker, de la International British School of Bucharest (IBSB).  Jane are o perspectivă cât se poate de realistă asupra României, despre care spune că a evoluat mult: „Uneori, le spun celor care mă vizitează aici şi care sunt critici cu un aspect sau altul că această ţară are o economie de piaţă de numai 30 de ani. Ar fi nerealist să ai aceleaşi aşteptări ca în cazul Elveţiei, de exemplu”.

    Cu asta în minte, subliniez încă o dată câteva dintre aspectele pozitive evidenţiate şi de ea în interviul pe care îl veţi regăsi în paginile acestei reviste, la care mai adaug şi eu unele idei, pentru care poate ar trebui să fim recunoscători, uneori, că trăim în România (iar pe cele negative le păstrez de această dată pentru un material următor):

    1. În ciuda infrastructurii mai vechi, România are un sistem de transport foarte convenabil prin comparaţie cu cel din Regatul Unit, de pildă. „Pentru mine, sistemul de cale ferată din România este uimitor: nu mi s-a întâmplat să circul cu întârziere, iar costul este foarte bun. Dacă m-aş întoarce în UK, o călătorie m-ar costa în jur de 100 lire (n.r. 578 lei). Mulţi oameni văd doar neajunsurile, nu şi marele avantaj de a circula ieftin prin ţară”, subliniază Jane.

    2. De asemenea, şi sistemul de transport public i se pare extraordinar prin comparaţie. Companiile de transport din Regatul Unit sunt private, ceea ce face ca serviciile să fie foarte scumpe, iar rutele să urmeze trasee centrale. În Bucureşti, ai posibilitatea să urci în autobuz şi să călătoreşti ieftin către orice zonă a oraşului.

    3. Un salariu decent, aşa cum este cel al unui profesor din sistemul privat, poate să îţi asigure un stil de viaţă confortabil, având în vedere costul vieţii de aici. Potrivit datelor de pe Investopedia citate de ZF, un bucureştean care câştigă lunar 2.450 de euro (puţin peste 12.000 de lei) ar trebui să câştige 4.100 de euro la Viena, 4.650 de euro la Londra şi 5.100 de euro la Paris pentru a-şi permite acelaşi nivel de trai. O cafea în Bucureşti este mult mai ieftină decât în München – în Iaşi, Cluj este şi mai ieftină.  Lucrurile stau, evident, mai bine pentru executivii expaţi, care, dincolo de faptul că deseori au cheltuielile cu locuinţa acoperite de companie, au o remuneraţie ce le permite un stil de viaţă chiar luxos: cele mai bune şcoli pentru copii, destule locuri scumpe în care să îşi petreacă timpul liber.

    4. Vremea – avem încă anotimpuri – deşi, uneori, în Capitală nu pare. Avem munte, mare, zăpadă, zile frumoase şi puţine ploi abundente– ceea ce nu se poate spune despre un britanic, de pildă.

    5. Cei mai mulţi dintre noi îşi permit (sau au deja) o locuinţă – nu mai este de mult un secret faptul că românii sunt cei mai mari proprietari ai Europei, cu peste 95% din imobile aflate în proprietate. Preţul mediu al unui apartament în Bucureşti este în continuare semnificativ mai mic decât cel din capitalele vestice, iar preţul chiriei, încă similar cu cel al ratei la un credit.

    6. În pieţe dezvoltate, precum Germania, a devenit o problemă şi să fii „prea bogat”, având în vedere că este dificil să îţi investeşti banii inteligent, soluţia bancară nefiind ideală. În România există încă dobânzi avantajoase pentru cei care aleg să îşi depoziteze banii la bănci.

    7. Locurile de socializare, de ieşit în oraş, sunt destul de eclectice: există câte o opţiune pe bugetul, gusturile şi fusurile orare ale celor mai mulţi dintre noi (în Centrul Vechi se pare că există o „viaţă de noapte” chiar şi duminică seara), Calea Victoriei este împânzită de tot mai multe localuri, iar restaurantele din nordul Capitalei sunt din ce în ce mai sofisticate.

    8. Cei mai mulţi dintre români sunt încă motivaţi să performeze – după cum observa Johan Gabriels, CEO-ul finte­ch-ului iBanFirst, e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest: „În vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână, au un job uşor”.  

    Lista este deschisă şi vă invit şi pe voi să o completaţi, luând-o ca pe un exerciţiu optimist de vară.

    Ioana Matei, editor Business Magazin

    ioana.matei@businessmagazin.ro

    ioana_luciana_matei

  • Profil de investitor. În ce mai investim

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Petrol şi gaze

     

    OMV Petrom (simbol bursier SNP) este unicul producător local de petrol şi gaze şi cea mai mare companie listată din România, cu o capitalizare de 32,2 mld. lei la Bursa de Valori Bucureşti. Acţiunile SNP se tranzacţionează la BVB din septembrie 2001, iar de la începutul acestui an au un randament de 22,9%, pe fondul unor tranzacţii de 778 mil. lei.

    Petrom a încheiat primele trei luni din 2023 cu vânzări de 9,5 mld. lei, cu 20% mai mici faţă de cele din perioada similară a anului trecut, iar profitul net al grupului a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 15% comparativ cu T1/2022.

    Dacă în T1/2022 barilul Brent se tranzacţiona cu 102 dolari, în primele trei luni de anul acesta, preţul a coborât la 81 de dolari. Gazul natural a avut un preţ de 55 de euro/MWh, mult sub nivelul mediu de 98 euro/MWh din T1/2022. De asemenea, preţul mediu spot al energiei electrice a coborât în perioada analizată de la o medie de 218 euro/MWh, la 129 euro/MWh ca urmare a măsurilor de plafonare luate de stat.

    Nici zona de cerere de produse energetice nu a avut o evoluţie pozitivă, în contextul în care datele OMV Petrom arată că cererea de carburanţi s-a redus cu 3%, cea de gaze naturale cu 13% iar cea de energie electrică cu 10% la nivelul întregii pieţe. Consumul naţional de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 13% faţă de T1/2022.

    La jumătatea acestui an, OMV Petrom şi Romgaz au anunţat decizia finală de investiţii în Marea Neagră, în blocul Neptun Deep. Romgaz a intrat în proiect anul trecut după ce a plătit 1 mld. dolari pentru a cumpăra partea ExxonMobil, cea mai mare achiziţie făcută vreodată de statul român. Investiţiile în proiect sunt estimate până la 4 mld. euro, iar prima producţie este aşteptată în 2027.

    Pentru Petrom, valoarea investiţiilor este estimată să crească la circa 6 mld lei, cu aproximativ 70%, cu investiţii mai mari dedicate în principal proiectului Neptun Deep, accelerării proiectelor cu emisii de carbon reduse şi zero, precum şi reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi. Recent, compania a anunţat achiziţionarea mai multor proiecte privind construcţia de parcuri fotovoltaice de circa 710 MW, echivalentul consumului anual al aproximativ 280.000 de gospodării din ţară.

    OMV Petrom este controlată în proporţie de 51,2% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român deţine 20,7% din numărul de acţiuni. Acţiunea SNP are o pondere de 18% în indicele principal BET, sub Banca Transilvania (21,3%) şi Fondul Proprietatea (18,4%). Compania a fost inclusă şi în indicii FTSE Russell pentru pieţe emergente.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Imitaţii de îndulcit aşteptarea. Ce soluţie au găsit designerii pentru colecţionarii trecuţi pe listele de aşteptare ale brandurilor de lux

    Listele de aşteptare sunt o realitate de care se loveşte tot mai multă lume atunci când doreşte să achiziţioneze produse de lux, aşa cum se întâmplă în cazul ceasurilor. Au apărut însă nişte variante care-i pot ajuta pe colecţionarii împătimiţi să suporte mai uşor timpul de aşteptare, şi anume ceasuri confecţionate din carton, croşetate sau miniaturale, scrie Financial Times. Printre ceasornicarii de ocazie se numără artistul chinez din Hong Kong Gabriel Lau, care confecţionează din carton, hârtie şi plastic imitaţii ale unor modele celebre, pe care apoi le înrămează, având cerere chiar şi pentru unele care se pot purta, Pony McTate din Noua Zeelandă, care s-a specializat în imitaţii croşetate, pentru care foloseşte mărgele, fir de aur şi decoraţiuni de metal, dacă e nevoie, şi confecţionează şi cutie asortată, sau californianul Robbie James care a ajuns să realizeze copii miniaturale, iniţial ca accesorii pentru păpuşi. O imitaţie, fie ea de carton, croşetată sau miniaturală, costă, de regulă, câteva sute de dolari.


     

     

  • O carieră sub umbrela protectoare a statului. Cât investesc companiile publice în pregătirea funcţionarilor

    Pentru cei mai mulţi lideri aflaţi la cârma companiile din sectorul public, unul dintre cele mai importante elemente ale poziţiei pe care o deţin este stabilitatea oferită de locul de muncă, pe când doar o mică parte pun salariile pe primul loc. Sub umbrela protectoare şi sigură a statului lucrează o masă de experţi foarte bine pregătiţi, dar în continuare este constant nevoie De programe de training în administraţia publică pentru a creşte puternic performanţa acestui sector. Cât de dispuse sunt instituţiile statului să investească în programe de pregătire a angajaţilor şi cât de deschişi sunt aceştia să le urmeze?

    Angajaţii din sectorul public apreciază cel mai mult siguranţa locului de muncă, lucru explicabil în contextul incertitudinii economice din ultimul deceniu şi al multiplelor perioade de criză. Spre deosebire de mediul privat, unde angajatorii au făcut ajustări de personal în perioade economice dificile, în sectorul public nu s-au făcut restructurări, iar acest lucru a fost apreciat de angajaţi”, afirmă Andrei Goşu, managing partner al companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale Ascendis.

    Potrivit unui sondaj realizat de aceasta, aproape trei sferturi (74%) dintre liderii din sectorul public consideră că stabilitatea oferită de locul de muncă este foarte importantă ca element de atractivitate în cadrul instituţiei pe care o conduc, pe când pachetul salarial şi de beneficii este considerat foarte important doar de 35% dintre respondenţi.

    Atunci când vine vorba de metodele de creştere a performanţei din sectorul public, peste 60% dintre liderii chestionaţi consideră că îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor şi implementarea unui sistem de remunerare pe bază de performanţă ar fi cele mai eficiente metode de a îmbunătăţi performanţa instituţiei în care activează. „Vrem un forum al angajaţilor din instituţiile publice pentru că noi credem că, deşi competenţele sunt similare şi provocările pot fi identice (cu mediul privat – n. red.), există un specific în instituţiile publice. Nu întotdeauna ceea ce merge în companiile private merge şi în instituţiile publice. În instituţiile publice avem nevoie de competenţe, avem nevoie de management şi de leadership, avem nevoie şi de procese, şi de structuri, şi de reguli, şi de norme, şi de proceduri, dar avem nevoie şi de un set de valori. Performanţa este direct influenţată de atitudini şi comportamente”, a spus Andrei Goşu în cadrul unei conferinţe organizate de Ascendis şi BNR.

    Potrivit lui, schimbările mici de comportamente în rândul angajaţilor din sectorul public ar putea aduce un rezultat extraordinar în creşterea performanţei instituţiilor publice, iar o componentă importantă în această direcţie o reprezintă investiţia în programe de training.

     

    Un mit frecvent

    La rândul său, Marius Opriş, partener în cadrul Ascendis, spune că, din proiectele de training şi de transformare a culturii organizaţionale pe care compania sa le-a desfăşurat în sectorul public a constatat că există experţi foarte bine pregătiţi şi la stat. „«Angajaţii de la stat sunt mult mai puţin performanţi decât cei din privat». Acesta este, probabil, cel mai mare mit care circulă în societatea românească şi care naşte mereu controverse. Timp de mai bine de două decenii, trainerii de la Ascendis au oferit programe de pregătire în mediul privat, iar în ultimii ani am avut câteva proiecte de training şi de transformare a culturii organizaţionale în sectorul public. Am constatat că există o masă critică de experţi foarte bine pregătiţi şi la stat şi că ponderea angajaţilor performanţi din sectorul public este semnificativă”, scrie Marius Opriş în studiul realizat de compania sa.

     

    Motorul economiei rămâne mediul privat

    Cu toate acestea, miracolul economic prin care a trecut România în ultimii ani, reuşind să avanseze chiar dacă frânele au fost trase, a avut ca motor sectorul privat, iar motivele pentru care sectorul public nu a contribuit în egală măsură la această creştere sunt legate de sistemul de lucru din companiile publice, de cultura organizaţională de acolo, crede el. „Chiar dacă România s-a dezvoltat inegal, iar mediul rural şi zonele cu infrastructură deficitară au rămas sărace, în oraşele dezvoltate puternic performanţa sectorului privat este similară cu cea din vest, iar nivelul de trai al angajaţilor a crescut foarte mult. În schimb, sectorul public, care are oameni bine pregătiţi, de multe ori la un nivel similar cu cei din sectorul privat, şi care a reuşit să-i atragă prin salarii mai mari, nu a contribuit la creşterea economică a României. O parte dintre motivele pentru care acest lucru s-a întâmplat a fost reprezentat de faptul că ei activează într-un sistem şi într-o cultură care nu a promovat dezvoltarea şi nu a integrat bunele practici existente în sistemul privat”, a detaliat Marius Opriş.

    Peste jumătate dintre liderii companiilor publice, respectiv 52% spun că există o procedură prin care se identifică nevoile de training ale angajaţilor şi, în medie, o instituţie publică a cheltuit 1.000 de lei per angajat pentru programele de training din 2022. „Nu există un etalon în ceea ce priveşte investiţia în instruirea angajaţilor din România, avem clienţi care investesc 400 de euro per an per angajat şi clienţi care alocă sume de cinci or mai mari. Oricum ne-am uita la această sumă, per ansamblu ea este mică, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul investiţiei în training, chiar şi sub Bulgaria, rivala noastră în toate clasamentele”, spune Andrei Goşu.

    Liderii din sectorul public au avut răspunsuri variate când au fost întrebaţi care a fost costul trainingului per angajat în 2022, de la 300 de lei per angajat până la 2.000 de lei per angajat. „Сu mici schimbări de comportament în domeniul public, eu cred ca rezultatul ar fi impresionant, de la simpla interacţiune cu cetăţeanul până la eficientizarea proceselor din instituţii. Într-unul dintre proiectele mari din sectorul public pe care le-am avut în ultimii ani am văzut că acest lucru este posibil, iar oamenii au învăţat să interacţioneze altfel între ei. Procesele sunt esenţiale, dar comportamentele şi felul în care oamenii interacţionează între ei sunt vitale. Statul este o dovadă vie că, deşi are angajaţi competenţi, cultura, climatul şi atmosfera din instituţiile publice nu aduc aceeaşi eficienţă ca în alte state europene”, este de părere Andrei Goşu.

    Orice instituţie, că e de stat sau privată, are nevoie de procese clare şi de un sistem de valori care să conducă spre performanţă, crede el. „În acest moment, sectorul public este deficitar la atmosfera de lucru şi sistemele de valori, iar noi le putem îmbunătăţi prin programele noastre, antrenând şi consolidând competenţele şi comportamentele oamenilor”, a subliniat reprezentantul Ascendis.

    Un număr de 454 de angajaţi ai Băncii Naţionale a României, reprezentând aproape un sfert din totalul celor peste 2.000 de angajaţi ai instituţiei, au participat anul trecut la programe de training. Creşterea capacităţii de adaptare la nou şi consolidarea expertizei profesionale sunt principalele obiective de formare ale angajaţilor BNR şi în 2023, după a explicat Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR, în studiul Ascendis.

    „Anul 2023 a fost declarat de Comisia Europeană anul dezvoltării competenţelor. Premisa de la care s-a pornit a fost aceea că dezvoltarea competenţelor nu asigură doar şanse crescute pentru realizarea unei cariere de succes, ci şi mai multă inovare, o mai bună competitivitate a companiilor şi o contribuţie mai însemnată la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Forumul Economic Mondial estimează în cadrul raportului «Viitorul joburilor» din 2021 că, pentru a se adapta la noul loc de muncă bazat în mare parte pe tehnologie, angajaţii din sectorul public vor trebui să-şi dezvolte aproximativ 40% din competenţele de bază în următorii cinci ani”, a spus Mugur Tolici, în conferinţei organizată de BNR şi Ascendis.

    Potrivit lui, Banca Naţională a României are în acest moment 2.069 de salariaţi, care îşi desfăşoară activitatea în sediul central din Bucureşti şi în cele 19 structuri teritoriale, şase sucursale regionale şi 13 agenţii. „Anul 2022 a fost un an activ din punct de vedere al formării profesionale. Aproape un sfert dintre salariaţii băncii (454 de persoane) au cumulat 760 participări la programe de perfecţionare profesională, însumând, în total, 2.671 de zile de training. Aproximativ 90% din participări au fost ale salariaţilor cu funcţie de execuţie”, a detaliat el.

    În ceea ce priveşte sumele anuale investite în formarea angajaţilor, el spune că media este de 1.000 de lei per an per salariat. „Investiţia anuală în dezvoltarea profesională a angajaţilor este de circa 1.000 de lei per salariat, fiind influenţat în ultimii ani de cursurile organizate online. Prin reducerea costului per salariat ca urmare a creşterii participării la programele desfăşurate online, am reuşit să asigurăm accesul unui număr mai mare de salariaţi la programe tehnice, soft skills sau manageriale”, a explicat reprezentantul BNR.

     

    Funcţionari publici mai pregătiţi, cetăţeni mai mulţumiţi

    Oana Matache, viceprimar al Municipiului Buzău, spune că primăria pe care o conduce are în prezent 600 de angajaţi, din care anual aproximativ 40 sunt integraţi în diverse programe de formare profesională. Când vine vorba despre aceste programe de training, provocarea principală apare iniţial atunci când unii dintre angajaţi manifestă o anumită doză de reţinere. „«Ce nevoie am să intru în acest program de formare când am deja atât de mult de lucru?». Pe parcurs însă apare automat şi răspunsul la această dilemă, mai ales atunci când chiar angajaţi primesc un feedback pozitiv de la cetăţenii mulţumiţi că, în Primăria Buzău, în loc de 30 de zile de răspuns la o solicitare, se poate, după caz, răspunde şi în trei zile. Prin procedurile specifice ale departamentului de resurse umane, nevoia reală de instruire a tuturor categoriilor de personal din cadrul instituţiei noastre este identificată anual şi soluţionată prin achiziţionarea cursurilor de instruire adecvate”, a spus ea.

    George Turcu, managing partner al portalului Ghidul Primăriilor, spune că organizaţiile private cu care colaborează au semnalat în repetate rânduri faptul că sectorul public este expus la riscuri financiare majore din cauza achiziţiilor publice neperformante şi pledează pentru modernizarea practicilor de achiziţii publice şi pentru implementarea unor modele performante, bazate pe know-how-ul funcţionarilor publici, care să prioritizeze calitatea achiziţiei.

    „Inclusiv luliana Feclistov, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, a declarat pentru Ghidul Primăriilor că cea mai mare provocare din sectorul public o reprezintă pregătirea personalului din domeniul achiziţiilor şi a adăugat că prioritatea zero pentru ANAP este stabilirea unor standarde înalte de performanţă pentru funcţionarii care gestionează achiziţiile publice. Aşadar, din discuţiile pe care le-am purtat mai ales cu mediul de afaceri care colaborează cu sectorul public, domeniile care au nevoie urgent de specialişti sunt: achiziţiile publice, direcţiile de urbanism / cadastru şi domeniul accesării fondurilor europene”, a detaliat el.

    Statul, angajator pentru un sfert din salariaţi

    Circa 1,28 milioane de salariaţi din România lucrează în sectorul public, reprezentând un sfert din totalul salariaţilor din economie, potrivit datelor centralizate de Ascendis pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul de Finanţe.

    Aproape două treimi (64%) dintre angajaţii din sectorul public lucrează în sectorul serviciilor medicale şi asistenţă socială sau în învăţământ, acestea fiind categoriile care au împreună aproape 800.000 de salariaţi în administraţia publică sunt activi circa 210.000 de funcţionari, iar numărul acestora a rămas relativ constant în ultimii ani.

    Numărul de angajaţi din sectorul public a rămas relativ constant în ultimul deceniu şi a cunoscut un vârf în perioada 2007- 2008, când aproximativ 1,5 milioane de angajaţi lucrau într-o instituţie de stat din România, conform datelor oficiale citate de Ascendis.

  • De viţă nobilă. Care este povestea cramei Hermeziu

    Grupul Domeniile Lungu şi-a început existenţa în anul 2001, integrând mai multe firme active în domeniul agricol şi lucrând peste 2.000 de hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, grâu şi cartofi. În 2006, grupul s-a extins şi către viticultură şi aici a început de fapt o nouă poveste: cea a cramei Hermeziu.

    În 2006, am plantat primele noastre hectare de viţă-de-vie, struguri pentru consumul personal. Am fost atraşi de legătura profundă dintre om şi viţa-de-vie şi cum aceasta poate produce o gamă atât de largă de gusturi şi arome. Pe măsură ce ne-a crescut pasiunea pentru vin, am hotărât şi extinderea noastră în acest domeniu. Astăzi, cultivăm peste 149 de hectare de viţă-de-vie, din care producem o gamă variată de vinuri de înaltă calitate”, povesteşte cel care este astăzi directorul executiv al cramei, Robert Axinte. Businessul îi are ca fondatori pe Vasile Lungu, inginer agronom cu peste 40 de ani de experienţă în domeniul viticulturii, şi pe fiica lui, Loredana Lungu. Au investit peste 12 milioane de euro în dezvoltarea cramei, pentru plantarea extensivă şi întreţinerea plantaţiei, pentru infrastructură şi modernizarea proceselor de producţie. Pe lângă toate acestea, crama, amplasată în zona de nord a judeţului Iaşi, în localitatea Bivolari, s-a extins şi cu un hotel de patru stele în fermă, încurajând astfel componenta de enoturism.

    „Producem o gamă largă de vinuri, de la cele albe şi roze vinificate atât ca vinuri liniştite, cât şi spumante, până la cele roşii purpurii, bogate şi aromate. Avem o reţea extinsă de distribuţie la nivel naţional, vinurile fiind prezentate în mai toate restaurantele şi hotelurile de top, dar şi în supermarketuri şi hipermarketuri precum Selgros, Profi, Penny, Mega Image sau Carrefour, precum şi online.” Pentru vinurile entry-level, concepute pentru consumul cotidian, preţurile sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, iar pentru selecţiile premium pleacă de la 50 de lei şi pot ajunge până la 115 lei. „În esenţă, ţintim un spectru larg de categorii de vârstă, de la tinerii care abia îşi încep călătoria în lumea vinurilor, până la consumatorii maturi, cu o experienţă vastă şi cunoştinţe profunde despre vinuri. Ne adresăm şi familiilor moderne care sunt deschise la noi experienţe şi ţin pasul cu ultimele trenduri, dar şi profesioniştilor independenţi”, spune Robert Axinte.

    Anul 2022 a adus pentru crama Hermeziu o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de lei, fiind un an în care echipa s-a extins în principal în zona comercială, ceea ce a făcut ca brandul să fie prezent acum pe tot teritoriul României.  „Cel mai notabil proiect al anului trecut a fost lansarea vinului spumant C’est Soir, care reprezintă o extensie efervescentă şi îndrăzneaţă a gamei noastre best-seller de rose-uri. În plus, am marcat sfârşitul pandemiei cu lansarea unui produs orientat către sectorul HoReCa, tot în cadrul gamei C’est Soir, prin lansarea unui nou rose demisec din Busuioacă de Bohotin în format Magnum.”

    De altfel, şi mai departe, în 2023, planurile cramei ieşene vizează consolidarea prezenţei în sectorul HoReCa. „Totodată, avem în derulare un proiect pe fonduri nerambursabile privind extinderea spaţiului de producţie prin dotarea cramei cu o serie de utilaje destinate procesului de vinificaţie, utilaje ce vor spori în principal capacitatea de producţie.” Chiar şi cu atâtea reuşite până acum şi cu planuri constante de dezvoltare, businessul nu este lipsit de provocări. Una dintre cele mai mari este fluctuaţia condiţiilor climatice, vremea fiind un factor esenţial în producţia de vin. În acest sens, adaptabilitatea şi abilitatea de a anticipa şi a reacţiona la aceste schimbări sunt esenţiale. „Un alt aspect important e gestionarea forţei de muncă şi când vorbim de acest lucru mă refer în principal la personalul ocazional, zilierii, care la noi, în nordul Moldovei, sunt din ce în ce mai puţini şi mai puţin dedicaţi muncii în agricultură.”

    Pentru a face faţă acestei probleme, familia Lungu a investit în utilaje moderne astfel încât să poată supravieţui în fiecare an. De exemplu, astăzi, crama are o maşină de recoltat care poate suplini aproximativ o sută de zilieri pe zi în perioada de campanie. „O altă provocare o reprezintă gestionarea eficientă a lanţului de aprovizionare, de la recoltarea strugurilor, procesarea acestora, îmbutelierea vinului şi până la livrarea produselor finite către clienţi. Coordonarea acestui proces complex necesită o bună planificare şi o comunicare excelentă cu partenerii noştri.”

    Ce au învăţat Vasile şi Loredana Lungu alături de echipa lor până acum? Una dintre cele mai importante lecţii se referă la flexibilitate şi receptivitate la schimbare. Cooperarea este o altă deprindere cu care s-au familiarizat, fiind, de altfel, o condiţie definitorie în lumea vinului.   

    Una dintre cele mai importante lecţii învăţate de Vasile Lungu şi Loredana Lungu este receptivitatea la schimbare.

    Pentru vinurile entry-level, concepute pentru consumul cotidian, preţurile sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, iar pentru selecţiile premium pleacă de la 50 de lei şi pot ajunge până la 115 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Madlen – brand de cămăşi pictate (Făgăraş)

    Fondatoare: Andreea Madlen

    Cifră de afaceri în 2022: 120.000 de lei (24.000 de euro)

    Prezenţă: online, într-un showroom din Braşov şi la festivaluri de muzică, precum Electric Castle sau Untold

    Urban Hub – spaţiu pentru evenimente (Constanţa)

    Fondatoare: Irina şi Corina Tudor

    Investiţii:40.000 de euro

    Prezenţă: Constanţa

    Anmar Decor – perdele şi draperii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anamaria şi Marian Constantinescu

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: online şi în două showroomuri din Bucureşti

    Ateliereonline.ro – platformă de cursuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Grigore şi Dora Mache

    Prezenţă: online

    Irisphera – furnizor de manechine virtuale pentru magazine (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Dumitriu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a luat naştere un brand românesc lansat de două surori

    „Totul a început foarte casual, printr-o discuţie avută într-o seară la un pahar de vin. Probabil că nu este chiar cel mai comun set-up pentru brainstorming, dar cu toate astea pentru noi a funcţionat.” Aşa îşi încep povestea surorile Anca şi Sabina Şercău şi aşa începe, de fapt, povestea The Hush, un atelier de pantofi care a făcut primii paşi în piaţă în urmă cu doi ani.

    După ce au hotărât să pornească pe drumul antreprenoriatului în cei mai potriviţi pantofi, Anca şi Sabina au început să lucreze la planul de business: au cercetat piaţa pentru a alege furnizorii de materiale şi calapoade, au selectat atelierele de producţie, au creat prototipuri şi le-au testat. „Din punct de vedere profesional, pornim de la o bază comună – studii în antreprenoriat şi administrarea afacerilor cu specializare ulterioară în marketing, însă pe verticale diferite. Ce ne-a adus împreună în această companie este iubirea pentru produsele de marochinărie lucrate manual”, povestesc cele două surori, care se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani. Ele creează modelele pantofilor The Hush, iar execuţia revine în sarcina artizanilor unui atelier din Bucureşti. Vânzarea se face exclusiv online, pe website-ul brandului, dar şi pe câteva platforme de retail online. „Lucrăm la comandă fiecare pereche de pantofi, în funcţie de nevoile fiecărui picior. Avem implementat un sistem de consultanţă la distanţă care ne permite să identificăm nevoile fiecărei cliente şi, mai departe, să producem pantofii potriviţi pentru fiecare persoană.” Pe site există însă şi o secţiune restrânsă cu produse gata de purtat, care pot fi comandate şi livrate în termen de două-trei zile lucrătoare. În plus, recent, surorile de la The Hush au deschis şi un pop-up store în Bucureşti, în incinta spaţiului Urban Hub de la Piaţa Romană. „Avem expus un număr limitat de modele, iar obiectivul este de a oferi clientelor care nu au interacţionat până în prezent cu brandul nostru ocazia să vadă ce înseamnă The Hush, care este lucrătura pantofilor şi calitatea materialelor folosite.” Investiţiile făcute de Anca şi Sabina au crescut odată cu dezvoltarea businessului, astfel că, de la o sumă de bază de 10.000-15.000 euro cu care au început, au ajuns până în acest moment la peste 30-40.000 de euro. Veniturile au crescut şi ele.

    Valoarea medie a produselor The Hush este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează încălţămintea este de 370 lei – 725 de lei.

    „În 2022 am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 134.000 de lei, în creştere faţă de anul anterior, cu un profit net de peste 72.000 de lei. Nu avem angajaţi proprii întrucât lucrăm în sistem de colaborare cu atelierul în care producem încălţămintea.” Cine poartă The Hush? O clientelă premium, cu venituri peste medie, care apreciază calitatea unor produse din piele lucrate manual. Doar femeile se află în targetul The Hush, vizate fiind mai
    ales cele care îşi compun ţinutele pornind de jos în sus – adică alegându-şi hainele şi accesoriile în funcţie de potrivirea cu pantofii, şi nu invers. „Ne dorim să creăm o comunitate de cliente care înţeleg şi apreciază conceptul de produse made-to-order, care pun preţ pe atenţia la detalii, care respectă munca manuală a artizanilor. Nu vrem să susţinem cumpăratul compulsiv şi comportamentele de cumpărare lipsite de etică”, spun cele două tinere. Ca plan de business, Anca şi Sabina vor să creeze un concept bazat pe ediţii limitate de pantofi, serii scurte disponibile într-o selecţie restrânsă de culori şi texturi. „Preţurile sunt şi ele aliniate cu targetul pe care îl vizăm, la fel şi calitatea produselor pe care le livrăm către clienţii noştri. Valoarea medie a produselor noastre este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează modelele noastre în acest moment este de 370 lei – 725 de lei.” Anca şi Sabina Şercău au învăţat, pătrunzând în lumea modei, că există o tendinţă puternică spre cumpărături impulsive, astfel că ele vor să vină cu un „antidot”. Şi gestionarea relaţiei cu furnizorii a fost o lecţie pentru ele, mai ales în situaţii de criză. „Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora, la rândul nostru, comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii.” Nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar de încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă pe măsură, aşa că modelul de business a fost constant ajustat, spun fondatoarele businessului. Şi sunt pregătite să se adapteze în continuare. Din mers.    

    Anca şi Sabina Şercău se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Blokx – sală de căţărat (Bucureşti)

    Fondatori: Catrinel Enache şi Viorel Ene

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului

    Wegloo – unităţi de cazare (Azuga)

    Fondatoare: Larisa Puşcaşu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Azuga

    Reinvent Fit – salon de remodelare corporală (Bucureşti)

    Fondator: Ioan Gabriel

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    U Cafe – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Nicolaide

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Bucureşti

    Echipamente-Bucureşti – magazin online cu echipamente tehnice industriale (Bucureşti)

    Fondator: Gabriel Goncear

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • În căutarea somnului. Ce trend a născut burnoutul pe piaţa turistică globală

    Vacanţa e prilej de relaxare, de explorare a destinaţiei alese sau, în cazul unora, de căutat ceva ce le lipseşte acasă, cum ar fi un somn adânc şi netulburat, scrie Boston Globe.

    Această cerinţă a dus la apariţia unor oferte dedicate turiştilor aflaţi în căutarea somnului, cu tratamente sau încăperi adecvate. Diverse hoteluri se laudă cu camere izolate fonic, draperii care nu lasă lumina să treacă prin ele, saltele odihnitoare de zeci de mii de dolari bucata, măşti de pus pe ochi în timpul somnului sau dopuri pentru urechi. Unele au chiar nişte camere speciale, fără ferestre, dedicate celor care nu pot să doarmă bine, numite coconi, în care aerul este purificat şi temperatura constantă. Pe lângă aceste dotări, se mai oferă aromaterapie, şedinţe de masaj, meditaţie şi de tratament prin hipnoză pentru a-i scăpa pe clienţi de stres, considerat principalul vinovat pentru tulburările de somn. În unele cazuri, aceştia sunt ajutaţi să renunţe la telefoanele sau tabletele pe care-şi verifică mesajele de e-mail cel puţin o dată pe zi şi de pe care intră pe internet, oferindu-li-se posibilitatea de a le bloca. Există pe alocuri şi ghizi care evaluează nivelul de stres al clienţilor, iar în funcţie de rezultat recomandă un regim alimentar, vizite la spa, plimbări prin pădure, drumeţii sau yoga. Tratamente pentru un somn dulce se fac şi pe plajă, cu lumânări parfumate şi masaj la lumina lunii, după care turiştii primesc ceai şi nişte perne cu miros de levănţică, iar angajaţii hotelului au grijă să-i învelească la culcare.

    Pe lângă cei care pleacă în vacanţă în căutarea unui somn liniştitor, a crescut cererea şi din partea celor care călătoresc în scop profesional. Cu cât mai bine pus la punct este „programul de somn” al hotelului, cu atât mai căutat este acesta.

     

  • Povestea lui Zhong Shanshan, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Asia. Cu ce a ajuns să îşi construiască o avere de zeci de miliarde de dolari

    Deşi nu se poate lăuda cu nivelul de notorietate al unor miliardari precum Jack Ma sau Pony Ma, fondatorii Alibaba şi Tencent, Zhong Shanshan a devenit într-un timp relativ scurt unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Asia, cu o avere de aproximativ 70 de miliarde de dolari, care i-a adus titlul de „regele apei îmbuteliate din China”.

    Fost jurnalist, Zhong Shanshan s-a născut în decembrie 1954 în oraşul Zhuji din estul Chinei. Întrucât, spre deosebire de alţi miliardari chinezi, nu s-a implicat niciodată în politică şi a ales să îşi limiteze cât mai mult apariţiile publice, de-a lungul anilor a căpătat titlul de „lup singuratic”. De altfel, se ştiu foarte puţine lucruri despre viaţa celui care, până nu de mult, deţinea titlul de cel mai bogat om din Asia.

    Înainte de a-şi începe traseul antreprenorial, Zhong Shanshan a renunţat la şcoală în clasa a şasea şi a ales să devină muncitor în construcţii într-o Republică Populară Chineză aflată în plină Revoluţie Culturală, potrivit Forbes.

    Ulterior, în anii 1980, a lucrat ca ziarist şi vânzător de băuturi răcoritoare. După ce a petrecut cinci ani la cotidianul Zheijang Daily, a început să îşi creeze o lungă serie de businessuri: a fondat un ziar privat, a crescut ciuperci şi a vândut perdele înainte de a pune bazele Wantai Biological, un grup farmaceutic ce a dezvoltat inclusiv teste rapide pentru coronavirus.  În 1996, a înfiinţat Nongu Spring, un producător de apă îmbuteliată la care deţine şi în prezent un pachet majoritar de acţiuni. Ascensiunea rapidă a companiei, culminată cu o listare pe bursa din Hong Kong în 2020 (când s-a listat şi Wantai), i-a adus titulatura de „regele apei îmbuteliate din China” şi o avere estimată la 62 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Ofertele publice de vânzare de acţiuni (IPO-uri) ale celor două companii au creat circa 70 de milionari. De la listare, Nongfu afişează o creştere de 22% pe bursă, în timp ce acţiunile Wantai s-au apreciat cu 740%. Cele două societăţi sunt evaluate la 60 de miliarde de dolari, respectiv 11 miliarde.

    În 2020, anul pandemiei de Covid-19, averea lui Zhong Shanshan a înregistrat a doua cea mai mare creştere la nivel mondial, dinamica fiind depăşită doar de evoluţia spectaculoasă a lui Elon Musk, şeful Tesla şi SpaceX.

    În prezent, antreprenorul de 68 de ani locuieşte în Hangzhou, un oraş de 10 milioane de locuitori şi unul dintre cele mai mari huburi comerciale ale Asiei. De asemenea, deţine locul 18 în topul celor mai bogaţi oameni la nivel global, peste indianul Gautam Adani, Giovanni Ferrero & familia şi industriaşul american Charles Koch.  

     

    Carte de vizită:

    Zhong Shanshan, fondator, Nongu Spring şi altele

    1. S-a născut în decembrie 1954 în Zhuji, un oraş cu 1,2 milioane de locuitori, aflat la 60 de kilometri distanţă de Hangzhou, unul dintre principalele centre comerciale din Asia;

    2. În anii 1980, a lucrat ca ziarist, înainte de a-şi pune bazele propriei sale publicaţii;

    3. Face parte din aşa-zisa categorie de „dropout billionaires”, adică miliardari care au ales să renunţe la un moment dat la studii. Alte nume incluse aici sunt Bill Gates, John D. Rockefeller şi Mark Zuckerberg;

    4. Este al doilea cel mai bogat om din Asia, depăşit de Mukesh Ambani, care conduce conglomeratul Reliance Industries;

    5. La un moment dat, Zhong Shanshan valora mai mult decât Warren Buffett şi fondatorii Google – Larry Page şi Sergey Brin.

  • Cum a evoluat interesul femeilor pentru domeniul tech în ultimii ani

    Interesul femeilor pentru domeniul tech a evoluat semnificativ în ultimii ani, iar acest lucru poate fi observat prin participarea lor crescută la evenimente de profil, spune Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România şi parte din boardul organizaţiei Women in Tech. Cum se reflectă creşterea interesului sexului frumos pentru acest domeniu în datele la nivelul Uniunii Europene?

    Există mai multe aspecte care pot contribui la atragerea mai multor femei în domeniul tech. În primul rând, este important să se ofere educaţie de calitate şi resurse accesibile pentru toţi. Acest lucru implică crearea unor medii de învăţare favorabile, oferirea de programe de mentorat şi promovarea oportunităţilor egale pentru femei în domeniile tech. De asemenea, evidenţierea diversităţii de cariere şi a poveştilor de succes ale femeilor din industrie poate inspira şi motiva alte femei să aleagă o carieră în tech”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România – companie cu afaceri de 47 mil. euro în 2022, plus 30% faţă de 2021 – şi parte din boardul Women in Tech (organizaţie neguvernamentală care promovează incluziunea, diversitatea şi echitatea în industriile STEAM – ştiinţă, tehnologie, inginerie, agricultură şi matematică).

    Ea consideră că pentru a încuraja mai multe femei să se îndrepte către industria tech este nevoie de un efort colaborativ din partea sectorului public şi privat. Astfel, sfera publică poate juca un rol în promovarea oportunităţilor egale, în promovarea diversităţii de gen în mediul de lucru şi în implementarea unor politici care susţin femeile în domeniul tech, iar companiile private pot crea medii de lucru incluzive şi diverse, pot stabili programe de mentorat şi pot promova exemple de succes ale femeilor în tech. „În România, datele exacte privind numărul de femei IT-iste pot varia în funcţie de diferite surse şi metodologii de înregistrare. Cu toate acestea, există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Dar cred că este esenţial să ne asigurăm că femeile au acces la resurse şi oportunităţi egale pentru a-şi construi o carieră în domeniul tech. În viitor, cu o mai mare conştientizare şi promovare a diversităţii de gen, precum şi cu acţiuni concrete pentru a înlătura obstacolele şi barierele existente, se poate estima că numărul femeilor în tech va continua să crească”, susţine Elena Enache.

    Potrivit datelor UE, România ocupă locul trei în ceea ce priveşte procentul de femei în rândul specialiştilor din industria IT&C la nivelul Uniunii Europene, cu circa 26,2%, adică 53.186, de specialişti tech de sex feminin din totalul de aproximativ 203.000 de profesionişti, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). La rândul său, Women in Tech numără peste 250.000 membri în întreaga lume. Cu sediul central la Paris, organizaţia deţine în prezent divizii în 45 de ţări, printre care şi în România. „În ultimii ani, industria locală de IT&C a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu alte state europene. Este o industrie efervescentă, cu un ritm de dezvoltare de trei ori mai rapid decât media naţională, conform datelor furnizate de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) la sfârşitul anului 2022. România se situează pe locul trei în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte baza de specialişti IT&C, având aproximativ 203.000 de specialişti, conform ANIS (date din ianuarie 2023). Cu toate acestea, în ciuda potenţialului de creştere uriaş, întâmpinăm încă dificultăţi legate de lipsa resurselor umane calificate în acest domeniu”, a mai spus reprezentanta Cegeka România, adăugând că dacă ar putea să schimbe ceva ar acorda o atenţie mai mare diversităţii şi incluziunii.

    România, o „felie” importantă. Cegeka este prezentă pe piaţa din România începând din 2011 şi în prezent are aproximativ 900 de angajaţi, iar pentru anul în curs, reprezentanţii companiei îşi propun să continue să extinderea echipei şi businessul din România. La nivel naţional, compania deţine trei birouri mari – două în Bucureşti şi unu la Iaşi, iar în 2021 reprezentanţii Cegeka România au decis să deschidă mai multe birouri-satelit (spaţii de co-working pentru angajaţi, clienţi şi parteneri) în diverse oraşe din ţară, precum Braşov, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    „Se preconizează că, pe parcursul anului 2023, vor fi angajaţi aproximativ 75 de noi profesionişti în regiunea Moldovei, iar birourile-satelit din România vor primi aproximativ 200 de noi colegi. Strategia noastră de resurse umane pentru acest an se concentrează în principal pe bunăstarea angajaţilor şi menţinerea motivaţiei la un nivel ridicat. În special în perioade dificile şi incerte, avem o prioritate clară de a îngriji şi sprijini membrii echipei noastre. Investim semnificativ în dezvoltarea competenţelor şi în formarea angajaţilor, având un program bine structurat de integrare şi mentorat”, a spus Elena Enache.

    Carte de vizită

    Elena Enache, director applications – European delivery center, Cegeka România

    1. Şi-a luat licenţa în matematică şi Informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, apoi a terminat şi masterul în matematică computaţională şi aplicată din cadrul aceleiaşi universităţi, în anul 2012;

    2. A absolvit, de asemenea, masterul în inginerie software de calculator la Universitatea Politehnica Bucureşti în 2013;

    3. Ea a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani, în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director, şi face parte din echipa Cegeka de şapte ani;

    4. În 2021 a preluat rolul de director applications EDC în cadrul echipei Cegeka;

    5. Timpul liber îl dedică diferitelor hobby-uri, care o ajută să-şi menţină echilibrul şi să se dezvolte pe plan personal. Elenei Enache îi place să alerge, să practice yoga şi să călătorească.

    În ceea ce priveşte regimul de muncă, compania a implementat un model hibrid, care combină lucrul de la birou cu lucrul de acasă, pentru a oferi flexibilitate şi a răspunde nevoilor şi preferinţelor angajaţilor. „Această abordare flexibilă ne permite să menţinem un echilibru între interacţiunea în cadrul echipei şi beneficiile oferite de lucrul de la distanţă. Vom continua să adoptăm acest regim de muncă şi în perioada următoare, astfel încât să ne asigurăm că angajaţii noştri se simt în siguranţă şi susţinuţi în timpul activităţilor lor profesionale. Continuăm să investim în creşterea şi dezvoltarea noastră în România, consolidându-ne prezenţa în cele mai importante centre tehnologice şi contribuind la dezvoltarea industriei IT din ţară.”

    Furnizorul belgian de soluţii IT&C Cegeka are peste 6.000 de angajaţi la nivel mondial, fiind prezent în mai multe ţări – precum Benelux, Germania, Austria, România, Moldova, Italia, Republica Cehă, Slovacia, Suedia şi Grecia. La nivel de grup, Cegeka a înregistrat afaceri consolidate în valoare de 871 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 17% faţă de anul 2021.

    „În ceea ce priveşte piaţa din România, aceasta ocupă o proporţie semnificativă, reprezentând peste 30% din totalul cifrei de afaceri a Cegeka. Acest lucru evidenţiază importanţa şi ponderea considerabilă a României în activităţile companiei”, a mai spus Elena Enache. În 2022, Cegeka România a înregistrat o creştere semnificativă, realizând o cifră de afaceri de 47 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, această creştere fiind obţinută într-o piaţă cu o competiţie acerbă, a adăugat Elena Enache, demonstrând angajamentul companiei de a oferi servicii de înaltă calitate.

    „Am adoptat o abordare strategică, axată pe dezvoltarea profesională a colegilor noştri şi extinderea portofoliului de servicii. Un factor cheie în obţinerea acestei creşteri a fost atragerea de clienţi noi şi de înaltă calitate. Am reuşit să câştigăm opt clienţi noi, inclusiv cinci companii locale şi trei afaceri internaţionale, depăşind astfel rata de creştere a industriei. De asemenea, am extins portofoliul de servicii, oferind servicii inovatoare de aplicaţii prin modelul team-as-a-service, care oferă agilitate şi scalabilitate fără egal, adaptându-ne nevoilor afacerilor de orice dimensiune.”

    De la programare la management. În ceea ce o priveşte, Elena Enache povesteşte că a ales să îşi construiască o carieră în acest domeniu deoarece simţea că matematica şi abilităţile analitice sunt forţele sale distincte. „În timp ce descopeream provocările şi complexitatea acestui domeniu, am realizat că pot folosi aceste aptitudini pentru a găsi soluţii inovatoare şi pentru a contribui la rezolvarea problemelor reale. Ceea ce îmi place cel mai mult la ceea ce fac este că pot combina pasiunea mea pentru cifre şi matematică cu creativitatea şi gândirea strategică.” În viziunea sa, fiecare problemă reprezintă o oportunitate de a găsi soluţii noi şi de a influenţa pozitiv rezultatele pentru toţi cei implicaţi. „În concluzie, pasiunea mea pentru cifre, curiozitatea mea şi dorinţa de a aduce un impact pozitiv m-au condus în acest domeniu, iar ceea ce îmi place cel mai mult este abilitatea de a rezolva probleme complexe”, a povestit Elena Enache.

    Ea a „crescut” în cadrul facultăţilor cu profil mate – info, fiind licenţiată în matematică şi informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, continuând apoi să-şi diversifice portofoliul de student prin absolvirea mai multor masteruri în cadrul unor universităţi cu profil tehnic. Tânăra a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director. De asemenea, pentru a putea ţine pasul cu evoluţia domeniului este nevoie ca specialiştii tech să se pregătească constant şi să investească în dezvoltarea cunoştinţelor lor, motiv pentru care nu s-a oprit din a învăţa şi studia.

    „Sunt un «avid learner», întotdeauna în căutarea de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă pe piaţă şi cu evoluţia industriei. Investesc mult timp în lectură şi învăţare în diverse domenii, cum ar fi business, economie, dezvoltare personală, psihologie şi tehnologie. Într-adevăr, sufăr de FOMO (teamă de a rata ceva important) când vine vorba de informaţii, deoarece consider că nu pot niciodată să învăţ suficient. În ceea ce priveşte cursurile, în vara aceasta voi finaliza un Executive MBA la Central European University din Viena. Această experienţă de învăţare pe parcursul ultimilor doi ani m-a ajutat să îmi îmbogăţesc considerabil cunoştinţele şi să fiu la curent cu tot ce se întâmplă la nivel global în industria IT şi în alte domenii relevante.”

    Astfel, reprezentanta Cegeka România investeşte resurse considerabile în pregătirea constantă, deoarece consideră că aceasta este cheia succesului într-o industrie în continuă evoluţie. „Este important să rămânem actualizaţi, să ne adaptăm la noile tehnologii şi să dobândim abilităţi relevante pentru a rămâne competitivi şi pentru a aduce valoare echipei şi organizaţiei noastre”, a spus Elena Enache.

    „Există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Este important ca atât sectorul public, cât şi cel privat să colaboreze pentru a crea un mediu propice pentru ca femeile să-şi urmeze pasiunea în acest domeniu.“

    Elena Enache, director applications – European Delivery wCenter în cadrul Cegeka Romania

    Ea consideră că un moment important şi care a avut un impact major în cariera sa a fost atunci când a făcut trecerea de la programare la management. „Această schimbare a reprezentat un punct de cotitură în cariera mea, aducând cu sine oportunităţi diverse, interacţiuni cu oameni noi, un mediu de lucru diferit şi provocări complexe. În momentul acela mi-am dat seama că acţiunile mele au un impact semnificativ asupra carierei multor oameni, inclusiv a celor din echipele mele şi nu numai. A fost un punct de conştientizare că am intrat într-o nouă etapă în care trebuia să-mi dezvolt aptitudini pe care le consider acum esenţiale pentru un lider de succes, dar pe care anterior nu le observasem”.

    În prezent, din poziţia de director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România, Elena Enache conduce o echipă formată din aproximativ 200 de colegi – dezvoltatori cu experienţă în diverse limbaje de programare, precum .NET, Java, dezvoltare de aplicaţii mobile (nativă şi cross-platform), Python, DevOps, precum şi specialişti în analiză de afaceri, project management şi testare. „Am avut oportunitatea de a creşte împreună şi de a implementa o cultură bazată pe încredere, învăţare continuă, feedback constant şi o mentalitate concentrată pe soluţii. Când vine vorba de candidaţii care doresc să se alăture echipei noastre, căutăm în mod special o atitudine proactivă şi dorinţa de învăţare. Încurajăm colaborarea şi considerăm că aceste atribute sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea unei cariere frumoase şi de lungă durată. Este esenţial să avem colegi dornici să contribuie activ, să-şi dezvolte abilităţile şi să înveţe constant într-un mediu dinamic şi în continuă evoluţie. Prin urmare, căutăm candidaţi care să fie pasionaţi de domeniul IT şi dornici să-şi aducă contribuţia la succesul echipei”, a punctat Elena Enache.

    Aruncând o privire spre viitor, Elena Enache spune că în următorii 10 ani îşi doreşte să ocupe o poziţie în domeniul IT care să îmbine elemente de business strategy, sales şi mentoring/consulting. „Având o experienţă anterioară în dezvoltarea de aplicaţii mobile şi o pasiune profundă pentru domeniul IT, vreau să rămân în această industrie şi să evoluez către roluri care să îmi permită să aduc o contribuţie strategică la nivelul organizaţiei şi să colaborez cu echipe diverse pentru a găsi soluţii inovatoare şi a genera creştere. În acelaşi timp, mi-ar plăcea să fiu implicată în activităţi de mentoring şi consulting, pentru a sprijini şi ghida alţi profesionişti în dezvoltarea lor şi pentru a împărtăşi cunoştinţele şi experienţele acumulate pe parcursul carierei mele.”   

     

    Sfaturile Elenei Enache pentru femeile care vor o carieră în IT&C

    1. Descoperiţi-vă pasiunea: Identificaţi domeniile de interes în tech şi găsiţi acel aspect care vă fascinează cel mai mult.

    2. Investiţi în învăţare continuă: Tehnologia evoluează rapid, aşa că este important să fiţi mereu deschise la învăţare şi să vă menţineţi abilităţile şi cunoştinţele actualizate. Participaţi la cursuri, webinarii, conferinţe şi alte evenimente relevante pentru a vă dezvolta competenţele în domeniul tech.

    3. Căutaţi modele de succes şi mentori: Informaţi-vă despre femei care au avut succes în industria tech şi inspiraţi-vă din poveştile şi experienţele lor. Căutaţi mentori în industria tech care vă pot ghida şi vă pot oferi îndrumare în cariera voastră. Încurajaţi şi sprijiniţi alte femei care vor să îşi urmeze pasiunea în tech, oferindu-le sfaturi şi mentorat.

    4. Construiţi-vă o reţea de contacte: Fiţi proactive în conectarea cu profesionişti din industria tech, fie prin participarea la evenimente, fie prin intermediul platformelor online. O reţea de contacte solidă vă poate aduce oportunităţi de angajare, mentorat şi colaborare.

    5. Creaţi-vă un portofoliu şi proiecte personale: Demonstraţi-vă abilităţile şi pasiunea prin crearea unor proiecte personale sau prin contribuţii la proiecte open-source. Un portofoliu solid poate face diferenţa în procesul de recrutare.

  • Pe urmele vinului la 60 de metri adâncime: care este povestea Podgoriei Silvania

    Pe Dealurile Silvaniei, într-un colţ vinicol din judeţul Sălaj, se ascunde Măgura Şimleului, care adăposteşte crama Podgoriei Silvania. Cu galeriile sale impresionante, aflate la o adâncime de 60 de metri sub stâncă şi întinzându-se pe o distanţă de 3,5 kilometri – o raritate în ţară – această cramă produce vinuri spumante într-un microclimat unic. Care este povestea sa?

    Podgoria Silvania este o afacere de familie, născută din dorinţa de a valorifica un brand de tradiţie, un simbol al oraşului natal – Şimleul Silvaniei (jud. Sălaj – n. red.). Această dorinţă, alături de pasiunea pentru vinuri, ne-a determinat să ne implicăm şi să contribuim la renaşterea acestui brand şi, totodată, la creşterea calităţii vinurilor româneşti”, povesteşte Delian Dregan, acţionarul majoritar (95%) al companiei Podgoria Silvania. El deţine businessul alături de Dănuţa Man.

    Crama Podgoria Silvania este situată în regiunea Dealurilor Silvaniei, iar ea a fost preluată de actualul proprietar în urmă cu un deceniu. Dregan a luat, practic, ruină fabricii de vin spumant, fostul MAT, cum îi spuneau localnicii, a investit în retehnologizare, iar anul acesta a reuşit să obţină premiul „cel mai bun vin spumant premium pentru Blanc de Blancs“ la concursul Poveşti cu vinuri româneşti, organizat de BASF Agricultural Solutions România.

    „Faptul că am investit în tehnologie şi în oameni a avut un impact important în obţinerea acestei distincţii. De asemenea, în ultimii ani am apelat la specialişti în domeniul viticol şi oenologic, cu care ne-am consultat în permanenţă şi am acordat o atenţie deosebită în tot procesul de creare a vinului, începând din podgorie”, a explicat Delian Dregan, cel care a adus un oenolog italian pentru a face vinurile pe care şi le dorea.

    El a completat că la identitatea spumantului Blanc de Blancs au contribuit şi tehnologia Champenoise, calitatea strugurilor din podgorie şi păstrarea vinului timp de trei ani în galeriile subterane ce oferă o temperatură constantă de 12°C. Galeriile acestei crame se află la 60 de metri sub stâncă şi se întind pe 3,5 kilometri, astfel de hrube adânci şi întinse precum cele de la Măgura Şimleului, nemaigăsindu-se nicăieri în ţară, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Istoria acestei crame începe acum două secole, când comunitatea evreiască locală a săpat primele galerii în stâncă, cu scopul de a depozita şi a învechi vinul localnicilor. Mai târziu, datorită recoltei bogate din această zonă viticolă şi necesităţii de a asigura depozitare adecvată, galeriile au fost transformate într-o cramă impresionantă. Însemnările din jurul anului 1600 atestă chiar existenţa unui han strategic amplasat în această locaţie, la intersecţia Drumului Sării şi a altor importante rute istorice ale vremii, unde drumeţii obosiţi se puteau bucura de o carafă de vin.

    „Începând cu 1974, aici are loc producţia vinului spumant după metoda certificată Champenoise, cu fermentare în sticlă. În această perioadă, din Măgura Şimleului pleacă anual spre export 4 milioane de sticle către Germania, Rusia, Polonia şi chiar Franţa, un moment istoric de o importanţă majoră şi un record fără precedent pentru România de atunci”, se mai arată pe site-ul producătorului de vin.

    Actualii proprietari, de-a lungul timpului, au creat vinuri dedicate sectorului HoReCa şi vinuri pentru retail. În prima categorie se găsesc vinurile spumante Blanc de Blancs, Blanc de Noir, Cuvée, Regal şi Rosé, precum şi vinurile liniştite, maturate în butoi de stejar, comercializate sub denumirea Măgura Silvaniei, gamă ce este formată din cinci etichete, a menţionat Delian Dregan. Cea de-a doua categorie este formată din gama de spumante de lux şi premium, precum şi din vinuri liniştite proaspete.

    „Ca producător de vin, ne-am adaptat pentru a răspunde preocupărilor consumatorilor noştri prin diverse strategii. Am efectuat analize de piaţă pentru a înţelege preferinţele lor, am extins gama de produse pentru a satisface nevoile diverse şi am implementat practici sustenabile în procesul de producţie”, a adăugat proprietarul Podgoriei Silvania. În prezent, la Podgoria Silvania produc aproximativ 250.000 litri de vin pe an, pe o suprafaţă de 40 de hectare. 

    Momentan, nu se mai gândeşte la extinderea gamei de produse, ci la creşterea calităţii vinurilor şi la un proiect de renaştere a turismului, prin reconstruirea hanului evreiesc – cu pivniţă, terasă, sală de degustare şi fabrica deja reamenajată.

    În ceea ce priveşte recolta de struguri – materie primă foarte importantă în ecuaţia calităţii vinului – el spune că preconizează că anul acesta va fi bună. „Avem o prezenţă constantă în vie, monitorizând şi intervenind în mod activ pentru a asigura sănătatea şi calitatea strugurilor noştri.”

     

    Preferinţele consumatorilor în 2023

    „Observăm că, în acest an, consumatorii manifestă o preferinţă crescută pentru spumantele brute şi vinurile seci. Această tendinţă indică o schimbare în gusturile şi preferinţele lor, căutând vinuri mai proaspete şi mai puţin dulci”, a afirmat Delian Dregan.

    În ceea ce priveşte impactul asupra mediului, el crede că va influenţa toate industriile agricole, inclusiv industria vinului. „Am implementat practici agricole sustenabile, folosim tehnologii de producţie prietenoase cu mediul şi suntem dedicaţi conservării resurselor naturale”, a precizat antreprenorul.

    În viitor, se aşteaptă ca impactul asupra mediului să continue să influenţeze industria vinului. „Este esenţial să fim în permanenţă în căutarea de soluţii inovatoare pentru a minimiza amprenta noastră ecologică şi a contribui la sustenabilitatea pe termen lung a industriei vinului”, a conchis el.   

    „Faptul că am investit în tehnologie şi în oameni a avut un impact important în obţinerea acestei distincţii. De asemenea, în ultimii ani am apelat la specialişti în domeniul viticol şi oenologic, cu care ne-am consultat în permanenţă şi am acordat o atenţie deosebită în tot procesul de creare a vinului, începând din podgorie.“

     Debian Dregan, acţionarul majoritar (95%) al companiei Podgoria Silvania