BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum poţi să te îmbogăţeşti din cripto: când faci primul milion să nu vinzi, ci să aştepţi să faci zece milioane

    Acum ceva timp, Kiril Khomiakov, general manager pentru Europa Centrală şi de Est la Binance, cea mai mare platformă de exchange de cripto din lume, a declarat la Bucureşti că 8% din populaţia adultă din România (15-59 de ani, 9,8 milioane – n.r.) foloseşte criptomonede, unul dintre cele mai ridicate procente din lume. Un studiu al firmei de cercetare IPSOS România realizat la comanda platformei de investiţii în active digitale Tradesilvania.com menţiona că patru din zece români deţineau în 2022 sau au deţinut vreodată criptomonede.

    La ZF Live, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, spunea că pe platformele de tranzacţionare străine sunt 500.000 de români care investesc 80-100 de milioane de euro zilnic, faţă de 10-15 milioane de euro la Bursa de la Bucureşti. Aceştia nu tranzacţionează numai acţiuni sau alte instrumente, ci şi cripto. Dacă ne uităm după datele statistice, aşa cum sunt ele, dacă ne uităm în jurul nostru, dacă îi ascultăm pe cei care pot să muncească dar nu au niciun serviciu şi nici nu sunt la şcoală, tranzacţionarea de cripto, de alte instrumente sau pariurile reprezintă jobul lor. Ca un exemplu cu titlu statistic, Superbet, cea mai mare companie de pariuri din România, cu o cotă de piaţă de peste 60%, a avut în 2022 un rulaj (intrări şi ieşiri) pe România din pariuri de peste 13 miliarde de euro, România fiind una dintre cele mai bune pieţe de pariuri din Europa.

    Există o dorinţă extraordinară a românilor de a face bani repede, şi dacă se poate mulţi şi foarte mulţi. Bursa de la Bucureşti nu aduce câştiguri mari, nu te poţi îmbogăţi acolo, pentru că nu ai creşterea unor active de zece ori într-o perioadă foarte scurtă de timp. Românii au adoptat criptomonedele pentru că au aflat din dreapta şi stânga că reprezintă ceva, ca nişte acţiuni care pot să crească peste noapte şi poţi să faci banii ca la Caritas, de opt ori. Dacă investeşti în acţiunile Petrom, tranzacţionate la Bursă, din dividende poţi să faci maximum 10% într-un an. Şi dacă ai noroc, mai prinzi o creştere a valorii  acţiunii cu 10-15%, ceea ce îţi aduce un câştig de 20-25% – peste dobânda bancară şi peste randamentul din chiria obţinută dintr-un apartament. Pentru foarte mulţi români, o creştere de 25%, când nu ai bani, nu înseamnă nimic. De aceea se caută alternative în afară, unde poţi să câştigi mult mai mulţi bani. Criptomonedele au fost nişte active foarte bune, care au apărut într-un moment în care foarte multă lume căuta noi surse, noi idei de a face bani. Bineînţeles, şi cu ideea că poţi să-ţi pierzi banii peste noapte.

    Am cunoscut şi cunosc români care au câştigat milioane de euro şi chiar au ajuns la un sold al deţinerilor din cripto de câteva miliarde de euro. Toată lumea îşi pune problema cum au ajuns la aceste cifre. În primul rând au interacţionat cu ideea de cripto, poate au înţeles ce fac Bitcoin sau Etherium, au fost fascinaţi că poate exista ceva nou, care să atace banii clasici şi puterea băncilor centrale, poate au înţeles că se deschide o altă lume, iar primii intraţi pot să facă mulţi bani, înainte ca să năvălească poporul. Dar mai mult decât atât, ceea ce au ei şi nu au avut alţii este capacitatea de a sta pe aceste active, de a nu le tranzacţiona sau vinde, până au crescut de două-trei ori.  Când pui 10.000 de euro într-un cripto iar acela creşte de la 0,5 dolari la 5 dolari, iar banii pe care i-ai pus s-au făcut 100.000 de dolari, este foarte greu să nu-i scoţi. Tot timpul te gândeşti că se întâmplă ceva, totul este o ţeapă şi că este mai bine să-i scoţi. Marea majoritate gândeşte în acest fel. Cei pe care i-am cunoscut şi care pot să spună că au făcut ceva bani din cripto nu şi-au scos banii când portofoliul lor a ajuns la 100.000 de dolari. Nu au scos banii nici când portofoliul a ajuns la 200.000 de dolari. Au trăit tot timpul cu această tensiune, că au 200.000 de dolari făcuţi din 10.000 de dolari şi pot să-i piardă aşa cum i-au câştigat. Dar au avut puterea să-i lase acolo, să uite de ei şi mai ales să creadă că pot să ajungă şi la 1 milion de dolari, valoarea portofoliului din cripto. Şi au ajuns.

    Oricare dintre noi, dacă am fi făcut de cinci ori banii, în varianta cea mai optimistă de zece ori banii, din nimic, am fi vândut deţinerile de cripto fără niciun fel de problemă. Nu am fi avut inima să aşteptăm ca valoarea portofelului să crească la 1 milion de dolari. Aici se face diferenţa. Cine are nervii cei mai tari. La cum au evoluat criptomonedele, cu lungi perioade în care nu se întâmpla nimic, cu creşteri spectaculoase, de zece ori într-un an (în vara lui 2020 – vara lui 2021 Bitcoinul a crescut de 10 ori), trebuie să ai nervii foarte tari ca să poţi să rezişti să nu vinzi când eşti în bani. Nu ştiu la cel folosesc criptomonedele, la ce folosesc Bitcoinul şi Etherium în afara faptului că ar putea fi un mijloc de plată foarte rapid între două persoane, dar cei care au făcut bani mulţi au avut această calitate, să nu vândă când au făcut primul milion de dolari. Unii au aşteptat să facă 10 milioane de dolari, alţii 100 de milioane, iar alţii au aşteptat să atingă şi miliardul de dolari (bineînţeles că nu au reuşit să cash-uiască acest miliard de dolari, dar tot au scos ceva bani).    ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Salariul minim al unui profesor debutant este de 2.400 de lei, adică de aproape patru ori mai puţin decât valoarea coşului minim de consum în 2023

    Când eram în gimnaziu şi am reuşit să mă calific la olimpiada de limba română, etapa naţională, profesoara mea şi-a oferit timpul – din două în două zile, timp de trei săptămâni din ce-mi aduc aminte – pentru pregătirea mea pentru competiţie. Veneam dintr-un oraş mic, astfel că era mare lucru pentru mine să merg la Iaşi, pentru prima dată pe cont propriu, la un liceu faimos, nu ca al meu, şi să reprezint judeţul.

    O altă colegă de liceu, care a participat la aceeaşi olimpiadă cu mine, dar la o altă clasă, şi despre care îmi aduc aminte că a împărţit cu mine camera de la căminul unde am stat în Iaşi, a avut însă o evoluţie spectaculoasă: Oana Ţifrea-Marciuska este acum AI scientist and engineer la Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg).

    „Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală, ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. 🙂 Viaţa poate fi amuzantă uneori”, povestea Oana în interviul pentru Business Magazin despre una dintre experienţele din şcoală care poate măcar la nivel de subconştient i-au influenţat evoluţia. Câţiva ani mai târziu bifa şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale, care au venit la pachet cu posibilitatea să trăiască în şase ţări. Cu siguranţă timpul investit de profesorii ei în pregătire – pentru concursurile şcolare şi nu numai – a avut o contribuţie importantă în evoluţia despre care putem să spunem fără ezitări că o califică drept un bun ambasador român peste graniţe.

    Meditaţii gratuite au făcut însă profesorii mei cu mulţi alţi colegi şi din generaţiile anterioare mie, cât şi din cele care au urmat – pentru toate olimpiadele, indiferent de nivel, şi pentru cele locale, judeţene, cât şi în cazul altor tipuri de concursuri – fie ele educaţionale sau sportive. Tot timpul ne-au însoţit cu trenul sau cu autocarul în oraşele unde ne deplasam, asumându-şi şi responsabilitatea pentru câţiva elevi care, la vremea aceea, nu prea ieşeau din oraş. Mi-am amintit de meditaţiile mele gratuite pentru că mulţi dintre cei care critică greva profesorilor folosesc ca argument împotriva măririlor salariale faptul că ei câştigă venituri suplimentare din „meditaţii”. Eu n-am auzit însă pe mulţi să vorbească despre orele suplimentare investite în formarea elevilor, despre timpul pe care îl alocă educaţiei lor, nu doar prin prisma informaţiilor pe care le au de furnizat la şcoală, ci şi a valorilor de care au nevoie aceşti copii ca să evolueze – prin urmărirea unui film despre Universitatea Oxford, de exemplu, sau prin spectacole de teatru montate în engleză după orele de curs.

    Cei mai mulţi dintre profesori nu livrează doar programa şcolară şi nu vin să ponteze în fiecare zi la serviciu, ca în cazul altor activităţi – iar deseori, pentru că programa şcolară nu este sincronizată cu nevoile companiilor de azi, timpul suplimentar investit de ei în educaţie este cel care contează cel mai mult. Poate acum există after-school în oraşele mari, dar conceptul acesta lipseşte cu desăvârşire în România din afara bulei corporatiste, adică România din provincie – unde singura şansă de evoluţie este educaţia. Nu prea se vorbeşte nici despre responsabilitatea imensă pe care profesorii o au atunci când elevii lor sunt în sala de clasă şi, mai ales, în afara ei, implicaţi în tot felul de activităţi formatoare, pe care nu îi obligă nimeni să le organizeze pentru elevii lor. Acesta este motivul pentru care mi se pare absurd că profesorul, cel care formează generaţiile următoare de antreprenori, angajaţi, CEO, cercetători, medici ş.a.m.d., să fie inclus, sec, în categoria „bugetar” şi a cărui mărire salarială să fie considerată un risc pentru crearea unui precedent pentru alte categorii de bugetari, care ar putea să îşi ceară la rândul lor drepturile.

    Cu siguranţă există un nivel de responsabilitate şi în cazul angajaţilor din penitenciare – dar în cazul profesorilor vorbim totuşi despre o investiţie în viitor – chiar dacă pare un clişeu să folosesc această expresie –, aici este cât se poate de valabilă. Nu ştiu cât câştigau profesorii mei la vremea în care am fost eu la şcoală, însă acum, salariul minim net al unui profesor debutant, în caz că nu aţi aflat deja, este de 2.400 de lei pe lună – asta în condiţiile în care coşul minim de consum pentru o familie cu doi copii a ajuns în 2023 la o valoare de 8.600 de lei. Mare parte din acest buget se duce pe facturi şi pe cheltuielile ce ţin de locuinţă, aproape 3.700 de lei. Aproape 1.900 de lei sunt cheltuiţi pe mâncare, apoi pe îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 800 de lei, iar pentru igiena personală aproape 300 de lei. Nici nu trebuie să faceţi calculele ca să vedeţi că un cuplu de profesori tineri, debutanţi, nu pot să-şi acopere nici nivelul de subzistenţă din salariu. Cu siguranţă nici nu pot visa la adidaşii Balenciaga pe care unii elevi de clasa a VI-a îi poartă cu mândrie în timp ce alţi copii îşi calculează, în joacă, „sumele” pe care le poartă – de multe ori peste acest salariu minim tot discutat în ultima vreme.

    Liceul meu, despre care probabil nu aţi auzit, dar vă spun eu, este Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” şi generează nişte copii „buni”, cum s-ar zice – majoritatea colegilor mei sunt fie angajaţi în companii de IT, fie în alte roluri în companii cunoscute din Cluj sau Bucureşti. Cei care au rămas acolo au devenit antreprenori – oferind la rândul lor alte locuri de muncă oamenilor din oraş. Ce vreau să spun este că degeaba faci autostrăzi, dacă acestea vor ajunge în cele din urmă în oraşe şi localităţi unde nu există oameni bine pregătiţi şi, mai ales, cu valorile necesare care să atragă şi investitorii la care tot visăm. Pentru mulţi dintre copiii din aceste locuri, uneori profesorul de la stat este singurul care poate să le asigure evoluţia, lor şi întregii ţări odată cu ei.  

    Ioana Matei, editor  Business Magazin

  • Povestea unui cuplu de români care au creat un produs unic. Ideea pentru acesta a venit în momentul în care cei doi au devenit părinţi

    Ca nou părinte, ai multe întrebări şi multe griji cu privire la evoluţia dezvoltării şi a stării de sănătate a bebeluşului, iar tehnologia poate veni în ajutor pentru a simplifica şi eficientiza o serie de aspecte care ţin de îngrijirea copilului – de la informaţii şi monitorizarea creşterii, la telemedicină şi marketplace. Aceasta a fost ideea unui start-up local, care a creat o aplicaţie mobilă ce reuneşte într-un singur loc toate informaţiile, serviciile şi produsele de care au nevoie proaspeţii părinţi. Aplicaţia, numită Wonder Baby, a fost lansată către publicul larg în toamna anului trecut, concentrarea fiind în prima fază pe piaţa din România.

    Aplicaţia este unică în piaţă, Practic suntem un integrator şi oferim servicii complete părinţilor, plecând de la partea de urmărire şi dezvoltare şi până la partea de telemedicină, jurnal medical, reminder de medicamente ale copilului, lucruri care nu există în acest moment nicăieri în piaţă înglobate într-o singură aplicaţie. În momentul de faţă avem undeva în jur de 15.000 de utilizatori activi şi creştem. Ne propunem până la sfârşitul anului să ajungem la minimum 50.000 de utilizatori activi“, a spus Bogdan Manole, cofondator al Wonder Baby, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    El împreună cu Teodora Şaguna au pus bazele aplicaţiei Wonder Baby încă de acum trei ani, ideea dezvoltării unei astfel de soluţii venind în urma propriilor experienţe avute ca proaspeţi părinţi. „Motivaţia din spate a fost oarecum similară în cazul amândurora, noi fiind la rândul nostru părinţi şi crescând copilaşi de vârste relativ apropiate şi mici. Părinţii copiilor mici se confrună în general cu aceleaşi provocări –  simţim foarte multă nevoie de control, de monitorizare, de adaptare la tot ce înseamnă creşterea copilului şi de siguranţă că evoluţia este în parametri normali. Şi atunci, plecând din această nevoie cu care ne-am confruntat noi în experienţa noastră de părinţi, am ajuns la acest produs, la Wonder Baby, care a pornit iniţial fix cu acest obiectiv: de a ajuta tinerii părinţi să aibă o monitorizare şi un control mult mai bun în primii ani de viaţă ai bebeluşului asupra creşterii, dezvoltării motrice şi emoţionale a copilului“, a explicat Teodora Şaguna, cofondatoare a Wonder Baby, cum a pornit proiectul.

    Aplicaţia mobilă Wonder Baby are în prezent patru componente principale – modulul de monitorizare şi urmărirea evoluţiei copilului, modulul de telemedicină, o componentă de blog şi articole şi un marketplace. „Componenta de monitorizare şi tracking a fost gândită plecând de la nevoile de bază ale părintelui în raport cu un bebeluşul, nou-născutul. Mai concret, monitorizarea somnului, a meselor – indiferent că vorbim de primele şase luni în care copilaşul este hrănit doar cu lapte sau ulterior când se intră în etapa de diversificare -, a greutăţii, a evoluţiei circumferinţei craniului şi a temperaturii. Acestea sunt reperele din experienţa noastră, componentele principale pe care un părinte le monitorizează în relaţie cu copilaşul său în primul an, primii doi  ani de viaţă”, a detaliat ea, adăugând că astfel monitorizarea acestor parametri poate fi făcută mult mai uşor cu ajutorul aplicaţiei decât prin metoda clasică de a-i nota pe o hârtie pe care o poţi rătăci la un moment dat. „Părintele este invitat să-şi introducă datele copilului din punctul de vedere al datelor pe care le-a înregistrat la naştere şi apoi ulterior zilnic poate măsura toţi aceşti indicatori despre care vorbeam. Acesta este un parcurs foarte natural pentru o proaspătă mămică, în ideea în care le notezi de principiu într-un carneţel. Asta a fost experienţa mea, de exemplu, cu fetiţa mea, care acum are cinci ani. În primele şase luni obiceiul era să notez zilnic pe un carneţel cât mănâncă, cât doarme, cât a luat în greutate şi aşa mai departe. Iar la un moment dat, evident că pierzi şirul acestor foi, notiţe.”

    Datele despre evoluţia copilului pot fi introduse manual în aplicaţie sau pot fi transmise automat în aplicaţie dacă părinţii folosesc dispozitive smart de măsurare. „Noi am încercat să uşurăm munca mămicilor, adăugând dispozitive inteligente în aplicaţie, cum ar fi cântarul şi termometrul, care îţi fac input automat de date în app, astfel încât tu doar să-ţi faci efectiv partea de cântărire a bebeluşului pe care o faci oricum, iar datele se transpun automat în aplicaţie”, a completat Bogdan Manole. Prin intermediul Wonder Baby, părinţii au centralizate toate aceste date despre copiii lor, având la dispoziţie un dashboard şi o serie de grafice pentru a vedea efectiv evoluţia de la o perioadă la alta.  „Noi am corelat toată partea de monitorizare cu graficele certificate de OMS astfel încât să îţi dea şi o indicaţie vizavi de parametri la care se situează copilaşul, evident cu recomandarea de a te sfătui mereu cu medicul pediatru al copilului”, a punctat Teodora Şaguna.

    În plus, pe lângă partea de monitorizare, în aplicaţia Wonder Baby se regăsesc o serie de informaţii relevante pentru părinţi la secţiunea de blog, unde sunt listate articole create împreună cu suportul unor medici pediatri. “În funcţie de vârsta pe care o are copilul în momentul introducerii în aplicaţie, părintele primeşte articole strict pe subiectele de interes – cât ar trebui să mănânce copilul la vârsta de 3 luni, spre exemplu.” Totodată, echipa Wonder Baby a dezvoltat şi un modul de telemedicină în aplicaţie pentru a veni în ajutorul părinţilor atunci când apare o problemă medicală în momente mai puţin oportune pentru a contacta un medic pediatru, precum şi pentru a avea tot istoricul medical al copilului în format digital. „Pe partea de telemedicină, avem un modul complet, în care avem un istoric medical al copilului, jurnal de vaccinare, reminder de medicamentaţie, secţiune de analize unde se pot încărca analizele momentan manual, dar după integrarea cu diverşi furnizori din piaţă se va realiza în mod automat. Iar apoi avem practic modulul de telemedicină care oferă în acest moment oricărui părinte disponibilitatea unui doctor 24 de ore din 24, 7 zile din 7. După cum ni s-a întâmplat în calitate de părinţi, cei mici se îmbolnăvesc fie sămbătă-seară, fie duminică dimineaţă, când nu prea ştii ce să faci. Noi venim şi acoperim nevoia aceasta, având în spate un partener solid în piaţă, cu experienţă, al cărui nume nu îl putem dezvălui momentan, care oferă aceste servicii pentru noi”, a explicat Bogdan Manole.

    Componenta de telemedicină din Wonder Baby se adresează atât cabinetelor, clinicilor de pediatrie, cât şi direct medicilor pediatri. „Modulul de telemedicină vine ca un serviciu suport pentru toţi pediatrii din ţara aceasta. Practic fiecare pediatru, fiecare cabinet de pediatrie îşi poate face un cont şi în acest fel doctorii pot elimina acele discuţii care sunt între 5 şi 7 pe zi pe WhatsApp, care nu sunt remunerate. Aici însă îşi pot seta singuri tariful şi banii se duc direct în contul lor la sfârşitul consultului. Iar pe lângă asta, unui doctor îi va fi mult mai uşor să ia o decizie, pentru că în momentul în care primeşte un apel de telemedicină, are acces la istoricul medical al copilului, este în cunoştinţă de cauză. Iar la sfârşit generează un raport medical şi o reţetă, lucruri care ajută părintele ca în momentul să acţioneze”, a precizat el. A patra componentă a aplicaţiei Wonder Baby este cea de marketplace, unde părinţii pot găsi în acest moment o serie de dispozitive smart, gama de produse urmând a fi însă mult mai diversificată în viitor. „Acest modul vine ca un ajutor real pentru tinerii părinţi. În marketplace, ce nu va fi operat de noi, va fi operat de către un partener, părintele poate găsi la preţuri optime toate produsele de care are nevoie pentru îngrijirea copilului, plecând de la scutece, la lapte praf, comprese şi orice altceva îşi mai doreşte.

    Toate într-un singur loc, într-o singură aplicaţie. Practic, unde monitorizezi copilul, poţi contacta şi medicul şi găseşti şi toate produsele de care ai nevoie pentru îngrijirea copilului. Astfel, aplicaţia a fost gândită ca un ecosistem complet în care părintele să aibă la îndemână tot ceea ce are nevoie pentru a îndeplini nevoile copiilor. Urmează să introducem inclusiv partea de lecţii de kinetoterapie, dansuri, cursuri de înot ş.a.m.d. Vom dezvolta o reţea naţională în sensul acesta”, a menţionat Bogdan Manole. Până în prezent, investiţia în dezvoltarea proiectului Wonder Baby se ridică la circa 300.000 de euro, bani proveniţi din fonduri proprii ale fondatorilor. Momentan, start-up-ul se autosusţine în continuare, însă pentru o scalare mai rapidă, echipa Wonder Baby ia în calcul şi accesarea unei finanţări. Modelul de business al aplicaţiei presupune perceperea unor comisioane în zona de telemedicină şi marketplace, unde din tariful plătit de părinţi pentru serviciile medicale sau din preţul plătit pentru produse cumpărate din marketplace o parte va merge către Wonder Baby. Momentan, concentrarea echipei Wonder Baby este pe dezvoltarea businessului pe piaţa din România, însă ulterior, odată ce aplicaţia va câştiga tracţiune pe plan local, start-up-ul se va extinde şi în afara graniţelor. ■

    „Părintele este invitat să-şi introducă datele copilului din punctul de vedere al datelor pe care le-a înregistrat la naştere şi apoi ulterior zilnic poate măsura toţi aceşti indicatori despre care vorbeam. Acesta este un parcurs foarte natural pentru o proaspătă mămică, în ideea în care le notezi de principiu într-un carneţel. Asta a fost experienţa mea, de exemplu, cu fetiţa mea, care acum are cinci ani. În primele şase luni obiceiul era să notez zilnic pe un carneţel cât mănâncă, cât doarme, cât a luat în greutate şi aşa mai departe. Iar la un moment dat, evident că pierzi şirul acestor foi, notiţe.”

    Teodora Şaguna, cofondatoare a Wonder Baby

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Teodora Şaguna şi Bogdan Manole, fondatori ai Wonder Baby

    Ce fac? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital pentru proaspeţii părinţi, ajutându-i să monitorizeze evoluţia şi starea de sănătate a copiilor lor în primii ani de viaţă,

    2. Florentin Bota, cofondator şi CTO al t@book

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă prin care încurajează cititul. Aplicaţia t@book a fost lansată în versiunea beta în ianuarie anul acesta, iar în luna iunie va avea loc lansarea oficială. Prima investiţie externă în proiectul t@book a venit din partea companiei Consilo Web din Sibiu şi s-a situat la 200.000 euro.

    „Acum suntem în discuţii cu un alt investitor pentru încă o serie de investiţii, de circa 250.000 de euro. După aceea, noi urmărim să trecem la următoarea rundă de finanţare. Suntem deja în discuţii cu VC-uri din Statele Unite, iar banii de care avem nevoie şi pe care urmărim să-i atragem se ridică la 2 milioane de euro. Sperăm să putem atrage această sumă la începutul anului viitor.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    . Radu Puchiu, cofondator al Tinia – dezvoltă „un nou sistem de operare pentru resursele energetice distribuite“

    Ce e nou? Start-up-ul local a anunţat la Washington, în cadrul evenimentului Romanian Start-up Day organizat de acceleratorul InnovX-BCR împreună cu Ambasada României în SUA, că a semnat un parteneriat cu o firmă americană condusă de români pentru a dezvolta în România o fabrică de panouri solare, un proiect cu o valoare estimată de 60 mil. euro, sumă pentru care antreprenorii caută finanţare.

    „Am anunţat un parteneriat între Tinia, compania pe care o reprezentăm, şi Specmat, care este o companie americană condusă de nişte români foarte pasionaţi şi specialişti pe domeniul lor, parteneriat prin care practic punem cap la cap nişte eforturi noi pe zona de transformare sau eficientizare a pieţei de producţie de energie solară. Specmat deţine un patent şi o tehnologie care eficientizează foarte mult celulele soare şi producţia acestor celule solare.“

    2. Andrei Creţu, cofondator şi CEO al Pluria – platformă prin care angajaţii companiilor au acces la spaţii de lucru flexibile, adaptate noului mod de lucru hibrid.

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus să îşi tripleze businessul în următoarele 12 luni, ţinta fiind de a ajunge la venituri recurente anuale de 1,5 milioane de euro. În prezent, Pluria are peste 150 de clienţi, în special companii de tehnologie, iar obiectivul este de a atrage încă 100 de clienţi în portofoliu, pe măsură ce start-up-ul se va extinde şi îşi va consolida poziţia în cele două regiuni geografice ţintă: America Latină şi Europa de Est. Creşterea va fi susţinută de finanţarea de 2 milioane de euro obţinută recent de la Eleven Ventures, unul din cele mai importante fonduri de investiţii din Europa de Est.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”

    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.

    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Cum a reuşit să se reinventeze unul dintre domeniile distruse de pandemia de COVID şi care sunt acum tendinţele pe această piaţă

    După lovitura dată de pandemie, businessurile din HoReCa care au reuşit să supravieţuiască crizei au căutat cele mai la îndemână mijloace de a se reinventa pentru a-şi aduce înapoi clienţii. Una dintre soluţii a fost reamenajarea spaţiilor, care a reprezentat la rândul său colacul de salvare pentru companiile active pe această nişă B2B. Ce tendinţe se remarcă acum în piaţa de profil?

    În pandemie, cu siguranţă toate businessurile au suferit turbulenţe, iar HoReCa a fost unul dintre cele mai afectate sectoare. Clienţii şi piaţa s-au prăbuşit brusc şi aproape în totalitate, aşa că a trebuit să facem o alegere între a conserva resursele pe care le aveam  disponibile şi a conserva tot know-how-ul şi reputaţia pe care Trend Furniture şi-o construise în piaţă. (…) Am ales oamenii”, povesteşte Vlad Florea, CEO al companiei. Potrivit lui, pandemia a fost totuşi, pentru businessul pe care îl reprezintă, şi o oportunitate de a se reinventa a doua oară, după criza din 2008-2010. „După pandemie, actorii din HoReCa au înţeles că trebuie să ofere servicii mai bune, să aibă spaţii mai diversificate, să fie evidenţiaţi pe piaţă.” Astfel, 2022, încheiat cu o cifră de afaceri de 27,3 milioane de lei, a ajuns să fie cel mai bun an din istoria businessului.

    Busola în amenajări: occidentul

    Executivul spune că, dacă ne referim la un anumit trend în amenajările locale, aceste tendinţe sunt setate de către arhitecţi sau designeri care activează, ori în piaţa locală, ori sunt importaţi de către jucătorii din piaţa HoReCa. „Dacă înainte lucrurile evoluau de la pasiunea proprietarilor care se duceau către clientelă iar amenajările se făceau după preferinţele proprietarilor de francize sau de business şi veneau în formă standardizată, cum e cazul marilor francize, după pandemie lucrurile s-au schimbat mult. HoReCa nu mai este doar un spaţiu unde mănânci, bei şi dormi, ci oferă experienţe.” Plecând de la acest obiectiv, continuă el, se observă o tendinţă din partea proprietarilor de a investi în amenajarea locaţiei cu profesionişti. „Este importantă locaţia, modul în care o amenajezi, e important ca aceste lucruri să fie corelate şi atunci tendinţa la nivel local este dată de arhitecţi, designeri care sunt contractaţi de către proprietarii de businessuri să creeze o anumită experienţă. Pe de altă parte, arhitecţii şi designerii reprezintă un sector sau o industrie a economiei care s-a dezvoltat enorm.” În cifre, spune că a remarcat o creştere a vânzărilor de design strict pe echipa internă, de la an la an, de 20%.

    Ca sursă de inspiraţie, trendurile, „putem spune chiar busola în amenajări, servicii şi dezvoltarea businessului HoReCa”, vin tot dinspre occident. „Pe de altă parte însă, pentru a oferi clienţilor finali experienţa pe care o doresc, se preiau şi soluţii oferite de alte zone ale lumii. Ideea de servicii all-inclusive, de exemplu, este împrumutată din zona orientală, iar publicul românesc a accesat genul acesta de oferte care se aplică din ce în ce mai mult şi în România.”

    În materie de design, spune că întotdeauna direcţiile sunt imprimate de Italia, ţară cu care compania are legături strânse, mai ales că „avem o reprezentare majoră pe piaţă pentru anumite branduri profesionale de mobilier de designeri”.

    Un alt trend care devine tot mai puternic vine dinspre conceptul de sutenabilitate, de creare a unor piese de mobilier care să se înscrie în direcţia eco-friendly, cu lemn din surse certificate, materiale reciclate (pânze de pescuit, reziduuri industriale, polipropilenă, plastic) reutilizate, direcţie care „credem că se va manifesta tot mai mult şi în România, în scurt timp”.

    Bineînţeles că există şi câteva zone de produse consacrate care formează anumite nişe şi trenduri, cum sunt designul scandinav, cel japonez sau combinaţia dintre cele două, japandi, adaugă Florea. „Acestea vor fi întotdeauna combinate în mod eclectic cu minimalism sau alte tipuri de design care vor fi prezente în continuare, iar noi ne dorim foarte mult să aducem aceste branduri pe piaţa din România.”

     

    O nişă naşte pe alta

    Trend Furniture este un business antreprenorial pornit de Viorel Băltăreţu în urmă 2003, dintr-un atelier de controlul tehnic al calităţii (CTC) destinat produselor de mobilier, pe care l-a dezvoltat constant reinvestind profitul şi accesând constant pieţe noi. Activitatea desfăşurată l-a ajutat să identifice oportunitatea de a transforma activitatea de CTC într-un business în industria mobilei, care făcea legătura între furnizori din România şi beneficiari externi. Practic, în urmă cu 20 de ani, CTC-ul făcea ca o piesă de mobilier să ajungă la beneficiar sau să fie returnată la furnizor. În timp, pentru că unele piese aveau nevoie de mici retuşuri, atelierul şi-a adăugat un departament de retuşuri, în fapt o viitoare direcţie de business. Aici se efectuau finisaje pentru anumite componente care nu respectau dimensiunile, conform solicitărilor. Ulterior, prin reinvestirea profitului obţinut, s-a trecut la pasul următor: pe lângă aceste două direcţii de business s-a dezvoltat şi un mic atelier de producţie. Pentru a susţine proiectul, dat fiind că antreprenorul avea contacte cu pieţele externe, compania a devenit şi distribuitor de şeminee, o direcţie pentru care la acel moment exista piaţă.

    Din poziţia de distribuitor de şemineuri, Trend Furniture a descoperit o altă piaţă cu potenţial: HoReCa, zonă pe care era nevoie de mobilier şi soluţii pentru amenajări de restaurante, hoteluri, spaţii publice. După criza din anii 2008 – 2009, care a dat peste cap piaţa de distribuţie a şemineurilor şi a afectat puternic şi solicitările externe, businessul s-a axat pe proiectele din domeniul HoReCa, stabilind legături cu producători din Italia şi Germania, pentru producţia de mese, scaune şi alte piese de mobilier standard, cu scopul de a face distribuţie în România. Totodată, afacerea s-a axat şi pe executarea pieselor de mobilier personalizat, de la baruri la recepţii, placări de pereţi, canapele şi banchete modulare în spaţiile HoReCa. Zonei de producţie i s-a adăugat apoi activitatea de finisaj şi de tapiţerie pentru banchete şi canapele. Divizia de distribuţie a mobilierului standard, însemnând în special mese şi scaune, a început să prindă contur, mai ales în sezonul de vară, „când s-a observat o creştere a solicitărilor în ceea ce priveşte mobilierul outdoor. Astfel, după criză, într-o proporţie de 99%, businessul Trend Furniture s-a dezvoltat în zona de clienţi HoReCa”, schimbând, practic, segmentul B2B cu cel B2C. „Aceasta deoarece compania s-a schimbat practic dintr-un subcontractor al clienţilor externi din zona Olanda, Belgia, Luxemburg sau Germania într-un furnizor pentru clienţii finali, respectiv clienţii spaţiilor HoReCa.” În timp, s-a dezvoltat şi un departament de proiectare şi design, compania devenind „un jucător relevant pe piaţa de profil”.

    La nivelul anilor 2017-2018, s-a decis dezvoltarea unei echipe de vânzări în toate regiunile ţării, astfel că în prezent Trend Furniture are reprezentanţi în toate marile oraşe, precum Iaşi, Sibiu, Bucureşti, Timişoara, Cluj, cu două showroomuri, la Bucureşti şi la Cluj.

    Jucători mari, parteneriate stabile

    Clienţii Trend Furiture provin într-o proporţie de 90% din zona HoReCa, în special pentru amenajarea restaurantelor, a spaţiilor de food court din centrele comerciale, hoteluri, pensiuni, spa-uri. „Dar, imediat după pandemie, pentru că mai ales în zona de mobilier custom pe care îl producem lucram cu materiale diverse, inclusiv materiale compozite care au certificări ce permit utilizarea în spaţii spitaliceşti sau în clinici, a mai apărut o nişă, în zona medicală. Această piaţă a fost interesată de produsele noastre şi am putut să o deservim rapid prin proiecte foarte bune, care ne-au permis să punem la dispoziţia clienţilor piese de mobilier din materiale uşor de întreţinut, uşor de dezinfectat specifice nevoilor domeniului medical.”

    În zona de clienţi mari, companii cu acoperire naţională, executivul spune că acestea au un control bun al bugetelor. „Ţinem cont de faptul că, de obicei, aceste companii mari fac achiziţii ample, iar orice eroare pe lanţul trofic se amplifică foarte mult. În aceste colaborări, trebuie să existe control în ceea ce priveşte livrarea proiectului, în standarde de calitate, de timp şi de cost. Lucrăm cu City Grill, Jerry’s Pizza, Hotel Teleferic, Tuborg, Ursus, Bergenbier sau Rompetrol. Sunt jucători mari care au nevoie de un partener stabil care să le poată îndeplini condiţiile de achiziţie, în primul rând a produselor de care au nevoie.” Vorbind despre granularitatea portofoliului de clienţi,  susţine că şi aceasta s-a modificat în ultimii ani: „Dacă în 2021 clienţii din industria berii aveau o pondere de până la 40% din cifra de afaceri, în prezent am diversificat mult portofoliul astfel că ponderea lor s-a diminuat 25%”.

    În portofoliul Trend Furniture sunt semnate contracte de colaborare sau au fost materializate colaborări cu 750 de designeri şi arhitecţi externi din piaţa din România şi Europa, pe lângă cei cinci arhtecţi designeri şi proiectanţi ai departamentului intern de arhitectură. „Investiţia noastră în a promova un nou produs, indiferent de finisaje, mostre, pachete de materiale, expunere la evenimente sau showroomuri, marketing online şi altele este de circa 7.000-10.000 euro pentru fiecare produs nou lansat.”

    Plaja de produse Trend Furniture depăşeşte 20.000 de produse, cu preţuri cuprinse între 50 şi 56.000 de euro, fiind structurată pe trei segmente: value (cost relativ scăzut), professional (poziţionată puţin mai sus) şi exclusive (componenta premium). „Ne confruntăm de mult ori cu situaţia ca un proprietar de business să ajungă la componenta amenajării, cu un proiect făcut de designer şi constată că produsele recomandate şi închegate în proiect depăşesc bugetul. Şi atunci ceea ce face Trend Furniture foarte bine este să propună alternative, prin specialiştii săi competenţi, cu experienţă şi o gamă variată de furnizori.”

    Funcţionalitatea, calitatea şi execuţia, decisive

    În executarea mobilierului folosit în HoReCa, Vlad Florea spune că funcţionalitatea, calitatea şi fidelitatea execuţiei sunt decisive. „Spaţiile HoReCa depind de foarte multe lucruri, o dată nivelul de funcţionalitate, şi am explicat ce înseamnă, dar şi nivelul de calitate şi cât de fidel versus proiect sau aşteptările clientului au fost acestea executate. Este vorba despre parametri destul de simpli, adică am livrat sau nu am livrat proiectul la timp, am livrat sau nu am livrat proiectul în caracteristicile şi standardele de calitate aşteptate, cu materialele pe care şi le-a dorit clientul şi pe care le-am identificat că ar fi cele mai potrivite, respectând bugetul clientului.” De foarte multe ori, adaugă el, compania se confruntă cu proiecte complexe şi care necesită anumite piese de mobilier, astfel că atunci când pornesc execuţia şi proiectarea au nişte repere estimative de cost pe care încearcă să le transmită clientului, cât  mai aproape de realitate.

     „Informăm clientul şi ne consultăm cu el, astfel încât produsul final să fie apropiat de aşteptările lui din punctul de vedere al estetici, al funcţionalităţii şi al costurilor. Întotdeauna, dacă avem de implementat un proiect personalizat, îl proiectăm, îl arătăm clientului, îl confirmăm cu el şi ştim exact cât va costa, cât va dura şi cum se va implementa. Nu există niciun fel de surprize neplăcute.”

    Legat de frecvenţa cu care mobilierul din industrie e necesar să fie schimbat, executivul spune că gradul de perimare a unei locaţii HoReCa apare undeva între 4 şi 7 ani. „Am dezvoltat de-a lungul timpului, tot bazându-ne pe experienţa noastră, o tehnică de a crea piese centrale de mobilier. De exemplu, barurile şi recepţiile sunt piese voluminoase, destul de greu de găsit, pentru care este dificilă repoziţionarea sau înlocuirea. Noi am creat o formă de produs în care piesele mari sunt construite pe o structură metalică care permite oarecare modularitate în modul în care sunt gândite spaţiile din interiorul barului, de exemplu.” Mai precis, explică el, spaţiile de depozitare, de utilizare, spaţiile tehnice, cele cu echipamente sunt organizate în aşa fel încât să ofere o mare flexibilitate în cazul unei amenajări. „Structura metalică se plachează cu anumite materiale care, după patru-şapte ani, când se doreşte o schimbare, cu alte materiale, cu un alt design şi finisaj, pot fi schimbate cu o investiţie mult mai mică, care permite un refresh complet al locaţiei respective. De asemenea, în cazul canapelelor modulare putem oferi o variantă în care tapiţeria este interschimbabilă prin sistem de huse.”

    Casă nouă pentru linia de producţie

    În continuare, obiectivele companiei sunt axate pe dezvoltarea echipei şi a portofoliului de produse. „Am investit 200.000 de euro în tehnologizare şi în oameni, prin creşterea echipei de producţie. În continuare, avem campanii pentru colaboratori, condiţii speciale, preţuri preferenţiale pentru arhitecţi şi designeri şi clienţii lor, cât şi niveluri de design diferite în funcţie de complexitatea proiectelor şi cantităţile din proiecte.”

    Un alt obiectiv este noua fabrică în care să poată fi mutată întreaga activitate. Aceasta se va construi pe un teren proprietate a firmei, aflat în vecinătatea actualei unităţi de producţie. În acest sens, a fost finalizat proiectul a cărei implementare va necesita o investiţie de circa 3 milioane de euro şi va permite dublarea spaţiului de producţie. „Momentan se caută finanţare. Va fi un proiect complex care va cuprinde un spaţiu de producţie de 2.000 de metri pătraţi, un spaţiu de depozitare de 2000 mp, birouri – 1000 mp şi showroom – 1000 mp.  Va fi o clădire în care se va pune foarte mult accent pe eficienţă energetică cu inovaţii în zona de panouri fotovoltaice, pompe de căldură.”

    Însă poate cel mai important obiectiv pentru Trend Furniture, care va fi în continuă dezvoltare în următorii ani, este reprezentat de dezvoltarea portofoliului de produse de mobilare profesionale în zona de sustenabilitate, care devine o realitate tot mai mare şi chiar una foarte concretă, adaugă el. „În ultimii ani, am ajutat clienţii care şi-au întocmit dosare de finanţare pe diferite proiecte privind accesarea fondurilor europene sau guvernamentale, care au câştigat puncte în acordarea acestor proiecte sau în evaluarea lor, pentru că au pus în lista lor de achiziţii produse sustenabile. Aceste produse au făcut diferenţa între a primi finanţare sau nu.”

  • În ce au reuşit doi fraţi din România să transforme o fermă abandonată din judeţul Bacău. Ei produc aici aparatură unică în ţara noastră

    Pandemia a reprezentat pentru fraţii Cătălin şi Andrei Butnaru contextul să treacă de la furnizarea de servicii de siguranţă a alimentelor la producţia de dispozitive medicale. Iar o fermă abandonată din judeţul Bacău, atent modernizată, este locul de unde acum ei dezvoltă singurele dispozitive medicale de diagnostic in vitro din România. Care este potenţialul acestei nişe?

    Ajunsese tot mai dificil să obţinem calitate şi, mai ales, calitate la preţuri rezonabile. Ne-am gândit că dacă noi întâmpinăm astfel de probleme, probabil că nu suntem singurii. Aşa că ne-am propus să scoatem pe piaţă exact consumabilele de laborator pe care ni le-am fi dorit pentru noi. Şi la preţuri competitive”, au spus Cătălin Butnaru, CEO, şi Andrei Butnaru, director general, fondatori ai  BIOGEN VET, într-un interviu scris axat pe povestea acestui business. În momentul în care ei au luat  decizia să intre pe piaţa consumabilelor de laborator, acumulaseră o experienţă de peste 15 ani în utilizarea acestora, ca furnizori de servicii de siguranţă a alimentelor. Având în vedere această experienţă anterioară, pentru ei a fost simplu să observe ce poate oferi un furnizor de dispozitive necesare într-un astfel de laborator: produse de calitate, care să nu influenţeze calitatea analizelor şi rezultatul lor.

    Înfiinţată în pandemie, în 2020, afacerea BIOGEN VET este, potrivit fondatorilor acesteia, singura din România axată pe cercetare şi producere de dispozitive medicale de diagnostic in vitro. Concret, businessul este format dintr-o fabrică de consumabile de laborator axată pe producţia de recipiente pentru probe biologice, plăci Petri, plăci de reacţie, vârfuri de pipetă, anse inoculare etc.

    Investiţiile în acest business, deşi aflat la început, sunt semnificative: partea de injecţii de mase plastice a presupus un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro, achiziţia echipamentelor pentru matriţe a ajuns la aproape 800.000 de euro, iar modernizarea a 6 spaţii din fosta fermă unde au construit fabrica a mai presupus o investiţie de  jumătate de milion de euro. „Şi mai avem câteva investiţii programate până la finalul acestui an. Despre profit, mai bine ne întrebaţi peste 2-3 ani, pentru că acesta încă nu există. Dar suntem perseverenţi şi încrezători în acest business şi mai ştim că nu putem produce calitate peste noapte. Nu este un domeniu unde poţi grăbi rezultatele. Avem nevoie de încrederea clienţilor şi partenerilor noştri, şi nu o putem câştiga decât prin produse excelente şi preţuri rezonabile. Şi din fericire, nu neapărat, din păcate, nu există scurtături la nivel de investiţii pe drumul acesta”, detaliază ei aşteptările lor referitoare şi la rezultate.

    Ce i-a determinat pe fraţii Butnaru să investească într-o fabrică de consumabile de laborator în România?

    „Nevoia şi frustrarea, aş răspunde pe scurt. În versiunea extinsă, ideea de a crea o fabrică de consumabile de laborator a încolţit în mintea noastră în urmă cu 4-5 ani, dar s-a dezvoltat odată cu pandemia”, răspunde Cătălin Butnaru, CEO al BIOGEN VET. Detaliind apoi nevoia ce a stat ca resort pentru business, el spune că prin 2020, România deja avea lipsuri foarte mari din aceste consumabile.

    Ce i-a determinat pe fraţii Butnaru să investească într-o fabrică de consumabile de laborator în România?

    „Nevoia şi frustrarea, aş răspunde pe scurt. În versiunea extinsă, ideea de a crea o fabrică de consumabile de laborator a încolţit în mintea noastră în urmă cu 4-5 ani, dar s-a dezvoltat odată cu pandemia”, răspunde Cătălin Butnaru, CEO al BIOGEN VET. Detaliind apoi nevoia ce a stat ca resort pentru business, el spune că prin 2020, România deja avea lipsuri foarte mari din aceste consumabile –  mai ales pe piaţa laboratoarelor private. Majoritatea consumabilelor care ajungeau în ţară erau direcţionate către laboratoarele de stat, pentru a acoperi nevoia foarte mare de teste şi analize generată de pandemie. „Neavând o producţie proprie de plastice medicale, România importa aceste produse la preţuri exorbitante, după ce se asigurau stocurile ţărilor din care se achiziţionau, iniţial. Practic, noi, cei din mediul privat, ajunseserăm să licităm foarte mult ca să primim foarte puţin. Şi, de aici, frustrarea”, aminteşte el. Din resimţirea acestei nevoi acute de dispozite medicale au decis să înfiinţeze propria companie dedicată producţiei de consumabile de laborator: „A fost o decizie foarte dificilă. După o perioadă de 15 ani în care am fost furnizori de servicii, deveneam producători în acest domeniu”.

    Au luat-o aşadar de la zero, au căutat şi au amenajat un loc de producţie, au obţinut certificatele şi avizele necesare în domeniu, au asigurat un mediu steril, dar au făcut şi economie, pentru că nu aveau un buget nelimitat.

    „În primul rând aveam nevoie de fabrică. Din experienţa anterioară de business, ştiam că este mult mai eficient să găsim o clădire în care să funcţionăm, pe care să o amenajăm şi să o organizăm în funcţie de cerinţe: legale, de sterilitate, de siguranţă, de flux tehnologic, de funcţionare operaţională, dar şi din punct de vedere business sau sustenabilitate”, amintesc ei. Astfel, au cumpărat o fostă fermă în comuna Odobeşti, satul Tisa Silvestri, din judeţul Bacău –  un loc aflat în ruină, dar pe  care l-au renovat şi adaptat la nevoile lor.

    A urmat partea de dotare cu echipamente: „Am ţintit de la început cele mai eficiente tehnologii de pe piaţă. Aşa cum menţionam, avem echipamente de la unul dintre cei mai mari producători europeni din domeniu”.

    Apoi, au fost nevoiţi să se ocupe de aprovizionarea cu materie primă, pe care au reuşit să o asigure direct din România: „Suntem foarte mulţumiţi de calitate şi de relaţia cu furnizorii noştri”.

    2022 a adus o altă etapă din dezvoltarea companiei fiindcă au decis să îşi producă singuri matriţele necesare pentru producerea de dispozitive medicale. „Am achiziţionat sistemele necesare, urmând ca de anul acesta să începem producţia de matriţe, iar asta ne dă o flexibilitate foarte mare în a accepta proiecte noi pentru că ne putem extinde gama de produse şi putem reduce şi costurile de producţie”, detaliază ei. De exemplu, partea de automatizare a proceselor de producţie este chiar şi de 10 ori mai ieftină decât în UE.

     

    5 întrebări pentru fraţii Butnaru:

     

    1. Cum aţi luat decizia să dezvoltaţi acest business în familie şi cum se împart responsabilităţile între dvs. şi fratele dvs.?

    Suntem o echipă unită şi avem un obiectiv comun: vrem să dezvoltăm această afacere şi să o facem într-un mod sustenabil. Din toate punctele de vedere, atât financiar, profesional cât şi ecologic. În ceea ce priveşte distribuirea responsabilităţilor, încercăm să ne maximizăm eficienţa prin alocarea sarcinilor în funcţie de abilităţile şi experienţele fiecăruia dintre noi. De exemplu, Andrei are o implicare mai mare pe aspectele tehnice ale afacerii, cum ar fi rezolvarea oricărei probleme de natură tehnică ce apare în procesul de producţie sau elaborarea unor documente tehnice legate de produse, în timp ce eu mă ocup de direcţia generală a afacerii, urmărind tendinţele pieţei şi luând deciziile strategice pentru a ne dezvolta afacerea în mod sustenabil. Suntem o echipă în care ne completăm şi motivăm unul pe altul şi reuşim să găsim soluţii împreună la orice obstacol. Suntem conştienţi că această abordare poate fi dificilă, dar credem cu tărie că această colaborare în familie aduce o dinamică unică şi o mai mare coeziune în afacerea noastră. Ne mândrim cu ceea ce am realizat împreună până acum şi suntem încrezători în capacităţile noastre de a ne dezvolta în continuare, ca şi companie, şi de a ne atinge obiectivele comune. Până la urmă, suntem fraţi de aproape 40 de ani şi parteneri de business de vreo 15 ani. A mers până acum, sigur vom face o echipă extraordinară şi de acum încolo.

    2. Care sunt provocările când vine vorba de dezvoltarea unui astfel de business?

    Una dintre provocările cu care ne-am confruntat a fost partea de cercetare şi testare a produselor. Dezvoltarea unui business în domeniul medical presupune o investiţie semnificativă în zona aceasta şi nici nu poate fi recuperată rapid. Testele de producţie pot să dureze de la o lună până la un an pentru a obţine calitatea dorită. Timp în care consumăm foarte multă materie primă şi foarte multe ore de cercetare şi dezvoltare de produs. Dar ştim că doar aşa putem obţine calitate. Mai este şi partea de reglementare legală, care presupune reguli stricte şi complexe în activitatea noastră. Dar ne-a ajutat foarte mult experienţa de laborator sanitar-veterinar pe care o avem în spate şi am reuşit să asigurăm toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii şi avem şi specialişti care ne ajută cu consultanţă pentru a ne asigura că toate produsele sunt în conformitate cu reglementările în vigoare. Iar, ca să rămânem la resursele umane, o altă provocare majoră pe care am întâmpinat-o a fost găsirea personalului calificat. Dezvoltarea şi producţia de dispozitive medicale implică o echipă de experţi şi specialişti, cum ar fi ingineri, cercetători şi tehnicieni. Majoritatea sunt în Bucureşti sau oraşele mari din ţară. Nu a fost uşor, dar tot experienţa din domeniu ne-a ajutat, pentru că am reuşit să cunoaştem specialişti sau chiar să îi pregătim pe unii dintre ei şi au rămas alături de noi de-a lungul timpului.

     

    3. Ce planuri aveţi pentru a extinde afacerea în viitorul apropiat şi ce investiţii v-aţi bugetat în această direcţie?

    Pentru a extinde afacerea noastră în viitorul apropiat, avem un plan bine stabilit. Obiectivul nostru principal este să livrăm produsele noastre direct către utilizatorul final – laboratoarele medicale şi reţelele de laboratoare medicale. În acest sens, ne-am propus să dezvoltăm parteneriate cu clienţi de top din industria medicală, astfel încât să putem oferi produsele noastre direct către aceştia.

     De asemenea, ne dorim să continuăm să îmbunătăţim şi să diversificăm gama noastră de produse. Vom investi în cercetare şi dezvoltare pentru a crea produse noi şi inovatoare, care să răspundă nevoilor specifice ale clienţilor noştri. În plus, vom încerca să ne extindem în alte zone geografice, pentru a creşte baza noastră de clienţi şi pentru a atinge obiectivul nostru de a ajunge printre marii producători internaţionali de consumabile medicale în următorii 5 ani. Avem la dispoziţie o suprafaţă mare de producţie. Deşi majoritatea producătorilor de consumabile plastice de laborator ţin stocuri doar la cerere, noi suntem capabili să depozităm o cantitate mare de produse. În prezent, folosim doar 15% din capacitatea noastră de depozitare. Am conceput o afacere cu perspective mari încă de la început şi, în scurt timp, ne propunem să producem minimum 50 de tipuri de consumabile medicale. Pentru a realiza aceste obiective, am bugetat investiţii semnificative în dezvoltarea şi extinderea capacităţilor noastre de producţie. Vom investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie, care să ne permită să creştem eficienţa şi să îmbunătăţim calitatea produselor noastre. De asemenea, vom investi în dezvoltarea resurselor umane, pentru a ne asigura că avem o echipă de profesionişti bine pregătiţi şi motivaţi pentru a atinge obiectivele noastre de afaceri.

    4. Cum vă diferenţiaţi de concurenţa de pe piaţa de consumabile de laborator din România?

    Sincer, cred că piaţa românească de producţie a consumabilelor de laborator se naşte odată cu BIOGEN VET şi se va dezvolta în paralel. În acest moment, suntem singurii care produc aceste dispozitive medicale în ţara noastră. Probabil, chiar şi în regiune. Cred că cel mai apropiat producător de consumabile de laborator este în Polonia. De asemenea, fiind producători locali, putem scurta semnificativ lanţul de aprovizionare şi putem livra produsele în timp util, chiar şi în 24 de ore. Aprovizionarea noastră cu materie primă din România şi stocurile noastre locale ne permit să reducem costurile de transport şi de energie. În plus, clienţii noştri îşi păstrează controlul asupra stocurilor şi preţurilor, eliminând necesitatea contractării de împrumuturi bancare pentru a asigura stocurile necesare. Un alt aspect important care ne diferenţiază este capacitatea noastră de a personaliza produsele pentru a satisface cerinţele clienţilor noştri, oferind astfel produse unice pe piaţă.

     

     

    5. Ce rol au sustenabilitatea şi noile tehnologii în acest business?

    Sustenabilitatea şi noile tehnologii au un rol crucial într-un business de producţie a consumabilelor de laborator, atât din punctul de vedere al eficienţei şi al reducerii costurilor, cât şi din perspectiva impactului asupra mediului şi responsabilităţii sociale. În ceea ce priveşte sustenabilitatea, un business care produce consumabile medicale ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru reducerea amprentei sale de carbon, prin implementarea unor practici de producţie durabile şi prin utilizarea de materiale şi tehnologii mai puţin poluante. De exemplu, utilizăm materiale biodegradabile sau reciclabile pentru ambalare şi transport, producem local şi oferim alternative la aprovizionarea cu produse voluminoase de greutate mică pe distanţe lungi, iar pentru producţie folosim energie regenerabilă, reducând astfel impactul asupra mediului. Am hotărât să investim în energie verde şi am amplasat panouri solare pe acoperiş, acest lucru ajutându-ne să eficientizăm şi costurile de producţie. În acest moment, cheltuielile noastre cu energia sunt aproape de zero. În ceea ce priveşte noile tehnologii, le utilizăm deja pentru a îmbunătăţi procesele de producţie şi pentru a reduce costurile. De exemplu, folosim tehnologii de automatizare şi robotizare pentru a reduce timpul de producţie. În plus, prin utilizarea de software de planificare a resurselor întreprinderii, compania poate gestiona eficient lanţul de aprovizionare şi stocurile de materii prime, reducând astfel costurile şi optimizând operaţiunile. În plus, noile tehnologii pot fi utilizate şi pentru personalizarea produselor, ceea ce poate fi un avantaj competitiv important. De asemenea, de anul acesta am început şi investiţiile în dezvoltarea finală a produselor, cu ambalare şi prezentare corespunzătoare, acestea fiind consumabile sterile de laborator.

    La nivel de principiu, o astfel de abordare bazată pe inovaţie şi sustenabilitate contribuie la o mai mare satisfacţie a clienţilor, dar şi a angajaţilor.    ■

    „Neavând o producţie proprie de plastice medicale, România importa aceste produse la preţuri exorbitante, după ce se asigurau stocurile ţărilor din care se achiziţionau, iniţial. Practic, noi, cei din mediul privat, ajunseseRĂM să licităm foarte mult ca să primim foarte puţin. Şi, de aici, frustrarea.”

    Cătălin Butnaru (Stânga), CEO şi cofondator, BIOGEN VET

  • Lux pentru comunitate. Metoda inedită găsită de o firmă de arhitectură pentru a înlocui utilităţile obişnuite de care are nevoie o locuinţă

    Atunci când utilităţile şi infrastructura nu ajung într-un loc, aşa cum se întâmplă în zone din Africa, se poate face ceva în această privinţă cu ajutorul unui complex turistic de lux, după cum propune o firmă italiană de arhitectură şi design, MASK Architects. Aceasta a creat un proiect denumit Baobab Luxury Safari Resort compus din căsuţe luxoase cu aspect de colibe locale care-şi produc singure electricitatea cu ajutorul unor panouri solare şi obţin apă potabilă extrăgând-o din condens, surplusul fiind livrat apoi locuitorilor din zona în care este amplasat complexul. Confecţionate din lemn, colibele sunt dotate la partea inferioară cu un balcon cu vegetaţie, gândit să atragă animale care caută hrană şi care pot fi admirate de turiştii cocoţaţi pe o platformă aproape de vârf şi pot fi folosite şi ca spaţii de cazare, precum şi ca restaurant, centru de fitness sau spa.

  • Misterul din cutia de scrisori

    Cutiile de scrisori sunt, aşa cum le arată şi numele, pentru corespondenţă. Uneori însă, pe lângă aceasta, în cutie mai apar şi surprize, cum ar fi păpuşi care „decid” să-şi mute locuinţa, aşa cum s-a întâmplat în Orchard Village, din apropiere de oraşul Detroit din SUA. Mai precis, proprietarii unei case din zonă care-şi instalaseră o cutie poştală sub forma casei lor în miniatură au găsit în aceasta două mici păpuşi aşezate pe o canapea şi însoţite de un bileţel semnat Mary şi Shelley, în care anunţau că au decis să locuiască acolo. Proprietarul cutiei, Don Powell, şi-a întrebat vecinii încercând să afle de la cine sunt păpuşile, dar, nereuşind să elucideze misterul, a decis să le lase unde le-a găsit ca să vadă ce se întâmplă. După câteva zile, acestea nu numai că nu dispăruseră, ci primiseră mobilă nouă (o măsuţă), un covor şi o pernă, în următoarele luni apărând o un pat, o sobă, un tablou şi chiar animale de companie, iar de Crăciun păpuşile au avut brad şi cadouri. La aproape un an de când au apărut, acestea au acum chiar şi propria lor cutie miniaturală de scrisori, montată acolo de proprietarul locuinţei.


     

     

  • Ce a răspuns Florin Talpeş, cofondatorul şi CEO-ul Bitdefender, întrebat dacă plănuieşte să îşi cumpere un Ferrari, după asocierea surprinzătoare cu producătorul de automobile de lux

    Bitdefender, compania înfiinţată de doi „întreprinzători” români, după cum le place soţilor Talpeş să îşi spună, accelerează în cursa pentru notorietate globală odată cu anunţul unui nou nivel al parteneriatului cu Ferrari, făcut chiar acasă la producătorul de automobile de lux. Iar această recunoaştere îl determină pe Florin Talpeş să spună, referindu-se la mult discutata posibilă listare a companiei: „Prin parteneriatul cu Ferrari, am ieşit deja puţin pe bursă”.

    La Maranello ploua torenţial când am ajuns pentru evenimentul realizat de Bitdefender în colaborare cu Ferrari, unde cele două companii au anunţat un nou nivel al parteneriatului (de această dată este vorba despre unul comercial, care presupune folosirea uneia dintre soluţiile de securitate cibernetică ale Bitdefender de către Ferrari S.p.A.). La Imola, unde avea să se desfăşoare prima cursă de Formula 1 la care Măriuca şi Florin Talpeş, fondatorii companiei Bitdefender, aveau să asiste din public, pista era inundată.

    Cursa a fost anulată, elicopterul cu care Charles Leclerc, unul dintre piloţii Ferrari din Formula 1, urma să ajungă la întâlnirea de miercuri ca soluţie de rezervă transportului tradiţional nu a primit permisiunea de decolare – iar totul a trebuit regândit şi adaptat la condiţiile meteo din regiunea calamitată Emilia Romagna. Dacă ar fi să facem o paralelă între evenimentul cu media, angajaţi ai Bitdefender şi parteneri ai companiei organizat recent în Italia şi mult discutata listare a Bitdefender, lucrurile nu stau foarte diferit: compania avea toate datele ca să facă acest pas, însă climatul economic a decis altceva.

    Dincolo de faptul că a dezvoltat o companie care vinde produse de securitate informatică pentru sute de milioane de utilizatori din toată lumea, cofondatorul şi CEO-ul Bitdefender este recunoscut, cel puţin în presa din România, drept un lider modest, care nu conduce nici măcar o maşină, darămite un „bolid” de lux, aşa cum erau la tot pasul în Maranello, oraşul-mamă al celebrului Cavallino Rampante. „Am permis de conducere… pentru metrou – adică abonament –  şi aş prefera oricând un Lime sau altceva în Bucureşti”, răspunde Florin Talpeş, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la posibilitatea de a conduce un Ferrari, în cele câteva minute de interviu cu Business Magazin. Atunci, care este miza asocierii extinse recent de la Scuderia Ferrari, echipa de Formula 1, la nivelul întregului grup italian pentru Florin Talpeş, „întreprinzătorul”? „Nu mă uit deloc la faptul că este un brand de lux, însă este absolut uimitor să vezi cum un brand poate să aibă atâţia fani, având totuşi o bază de cumpărători atât de redusă. Ceea ce contează pentru noi nu este baza de cumpărători, care este una mult mai redusă faţă de un producător de maşini de masă, pe noi ne interesează fanii, iar atunci când vorbim despre fanii Ferrari, vorbim despre o bază imensă, de sute de milioane de fani.” Unul dintre argumentele pe care le-a avut pentru alegerea acestei direcţii de parteneriat a fost că „o bună parte din geekşi şi techies”, aşa cum se numesc între ei oamenii cu înclinaţii mai tehnice, sunt fani Ferrari. „Aceşti oameni, care sunt mai tehnici şi care sunt foarte importanţi pentru noi fiindcă ei sunt cei care iau deciziile în companie, în lumea de consumers, ei sunt principalii influenţatori. Ei, o bună parte dintre aceşti oameni sunt fani Formula 1 şi sunt chiar fani Ferrari – Ferrari având cel mai mare număr de fani dintre toţi producătorii auto care intră în Formula 1. Astfel, eu nu mă uit la această asociere ca la o filosofie de lux.”

    Pentru compania cu circa 1.600 de angajaţi, unul dintre principalele beneficii ale acestui parteneriat ţine tocmai de brandul de angajator, greu de egalat în condiţiile în care sportul câştigă tot mai multă popularitate: „Brandingul acesta de angajator funcţionează pe bună măsură în România, probabil că şi în alte părţi. O companie care are cartierul general în România şi are un parteneriat cu Ferrari este un lucru care contează pentru mai mulţi români – pentru noi contează foarte mult fiindcă aveam planificat să trecem la următorul nivel în ceea ce priveşte brand awarenessul – reputaţia brandului. Prin asta vrei să îţi creşti şi numărul de utilizatori – numărul de companii clienţi. Parteneriatul cu Ferrari şi modul în care îl operaţionalizăm reprezintă un vector principal de creştere a notorietăţii pe plan mondial”. De altfel, Florin Talpeş mulţumeşte şi Netflix – pe seama contribuţiei imense pe care a avut-o la creşterea numărului de fani ai Formulei 1 – şi, în mod specific, companiei Ferrari şi, mai ales, pentru echilibrul pe care l-a adus în ceea ce priveşte genul în materie de fani – în cazul Formula 1, 40% dintre ei sunt acum femei (în condiţiile în care în 2017 proporţia era de doar 7%): „Netflix a făcut un serviciu enorm Formulei 1, a adăugat un număr mare de fani şi, în primul rând, a adăugat femei ca fani ai Formulei 1. Pentru noi contează creşterea reputaţiei”.

    Asocierea cu Ferrari pare că este un alt pilon dintr-o evoluţie visată pentru companie de soţii Talpeş în urmă cu 21 de ani, la momentul în care compania era departe de „constelaţia” corporaţiilor internaţionale: „Sunt mai degrabă nişte momente de realizare: ai plecat de la zero, la un moment dat existau companii care erau mult mai mari decât tine din zona de cyber şi care erau ca un fel de stele pentru tine; apoi, poate să mai treacă ceva timp şi să ajungi în situaţia în care să le cumperi tu – compania pe care tu o dezvolţi împreună cu echipa ta a devenit atât de puternică, încât poate să se gândească la achiziţionarea unei companii care, pentru tine, a fost luceafărul de pe cer. Acelea sunt momente în care tu şi echipa vă bucuraţi pentru că e ca un fel de moment de realizare: am ajuns acolo. Îţi dai seama unde ai ajuns – e clar că ne bucurăm că avem această oportunitate. Probabil că şi aici e de muncit mult, ca să monetizăm această oportunitate şi sunt curios cum va arăta acest parteneriat în următorii patru-cinci ani.”

    În cadrul evenimentului cu presa programat înainte de ce avea să fie cursa de anul acesta de la Imola, Bitdefender a anunţat un nou nivel al parteneriatului cu Ferrari, de data aceasta în zona de cybersecurity. Într-un limbaj mai tehnic, Ferrari S.p.A. va integra Bitdefender Advanced Threat Intelligence în centrul său de operaţiuni de securitate (SOC) pentru a ajuta analiştii în securitate informatică de la Ferrari să valideze şi să trieze mai rapid alertele, să îmbunătăţească capabilităţile de threat hunting şi de răspuns la incidente. Concret, Ferrari, inclusiv producătorul de automobile de lux, nu doar echipa de Formula 1, va folosi inteligenţa cercetătorilor români de la Bitdefender ca să îşi crească nivelul de securitate cibernetică. „Acum avem deja prima implementare din zona de cybersecurity şi vom continua să explorăm fiindcă odată ce începem să explorăm împreună zona de cyber, vom dezvolta ceva ce ţine de încredere: poţi să iei de la cineva produse de securitate informatică, dar în primă fază încă ai inima îndoită dacă va merge sau nu (din rolul de client – n.red.), dar în momentul în care ai luat ceva dintr-un portofoliu pe care o companie îl are şi eşti foarte mulţumit de relaţie, de modul în care colaborăm, de modul în care eşti sprijinit, în momentul acela colaborarea se extinde repede. Ce este important este să dai o mână de ajutor când vine vorba de protecţie, iar ce a anunţat echipa de aici se referă nu doar la echipa de Formula 1, ci la întregul grup, la a cărui protejare ajutăm şi noi. De aici lucrurile pot evolua foarte mult – nu putem să oferim detalii, dar sunt mai multe linii de discuţie deja.”

     Ce rol are parteneriatul cu Ferrari în perspectiva unei viitoare (şi mult discutate) listări? „Noi am depus un dosar, în decembrie 2021, pentru a ieşi pe bursă, pe NASDAQ, dar atunci mediul economic s-a dus în jos, este extrem de nesigur, noi spunem că bursa este închisă pentru noi companii tech. Aşteptăm momentul redeschiderii ei, despre care nimeni nu ştie când se va întâmpla, iar unul dintre gândurile noastre legate de ieşirea pe bursă este că prin aceasta putem să dăm o mână de ajutor businessului Bitdefender – în sensul că poate să contribuie la trecerea la nivelul următor în materie de notorietate. Prin parteneriatul cu Ferrari, am ieşit deja puţin pe bursă, în sensul că am reuşit să atingem un obiectiv pe care îl aveam prin listare. Acum, ce se va întâmpla depinde de redeschiderea bursei, dar probabil că notorietatea noastră va fi deja la un nivel mai înalt, la momentul în care se va întâmpla.”   

    Parteneriatul Bitdefender cu Ferrari a trecut la următorul nivel. Ce urmează?

    Ferrari S.p.A. va integra Bitdefender Advanced Threat Intelligence în centrul său de operaţiuni de securitate (SOC) pentru a ajuta analiştii în securitate informatică de la Ferrari să valideze şi să trieze mai rapid alertele, să îmbunătăţească capabilităţile de threat hunting şi de răspuns la incidente. Astfel, întregul grup Ferrari, atât producătorul de automobile de lux, cât şi echipa de Formula 1, foloseşte acum, în baza unui parteneriat comercial, o soluţie avansată de securitate cibernetică dezvoltată de Bitdefender, extinzând astfel colaborarea anunţată anul trecut, axată mai degrabă pe creşterea notorietăţii brandului companiei româneşti.  Potrivit discuţiilor de la Maranello, integrarea Bitdefender Advanced Threat Intelligence în centrul de operaţiuni de securitate (SOC) al Ferrari reprezintă un prim pas în direcţia „câştigării încrederii” producătorului de automobile de lux italian, care ar putea fi extins în viitor cu noi înţelegeri comerciale referitoare la folosirea produselor de securitate cibernetică ale Bitdefender.

     

    Pilot de F1 vs. de România

    Charles Leclerc, pilot Ferrari în F1, alături de Florin Talpeş, Cofondator şi CEO al Bitdefender, într-un panel de discuţie (reprogramat faţă de agenda iniţială la Maranello din cauza vremii)

     

    Care sunt valorile tale principale, ca om şi ca atlet?

    Charles Leclerc: Consecvenţa şi munca grea – acestea sunt cele două valori pe care mă bazez. Dacă ai determinarea să ajungi la un anumit punct, prin consecvenţă şi multă muncă vei ajunge acolo. Ca atlet, sunt zile bune, sunt altele mai puţin bune, iar în zilele mai puţin bune înveţi deseori cel mai mult – dar da, munca din greu e ceva ce am făcut dintotdeauna –  în Formula 1, fără munca asta, fără pasiune (nu îmi place să îi spun muncă, fiindcă, în cele din urmă, fac ceea ce îmi place), nu poţi să ai succes. Pe pistă vezi de fapt rezultatele, vezi toată munca din spate – cred că asta seamănă cu Bitdefender, este multă muncă în spate, pe care oamenii nu o văd, noi vedem rezultatele consecvenţei şi implicării tuturor oamenilor din companie.

    Ce înseamnă încrederea atunci când te urci într-o maşină de Formula 1?

    Este totul pentru noi, când ajungi într-un viraj la 300 km/oră, dacă ai un procent de îndoială, mai bine stai acasă. Chiar dacă sportul devine din ce în ce mai sigur, tot există un procent de risc implicat şi odată ce ajungi „în colţ” – totul trebuie să fie perfect, de la modul în care a fost pregătită maşina pentru cursă şi până la momentul în care te urci în monopost, astfel că încrederea este extrem de importantă.

    Cât de importantă este siguranţa când conduci în F1 ?

    Este extrem de importantă, există acum tot felul de sisteme de siguranţă în F1, pentru mine, pentru maşină, dar şi siguranţa cunoştinţelor şi a datelor companiei, asigurată de partenerul nostru. Siguranţa, ca şofer, nu este ceva la care ne gândim activ ca piloţi de F1 – singurul lucru la care mă gândesc este să folosesc cu 1-2 cm mai mult din pistă ca să câştig nişte viteză, cum să nu forţez limitele când simt că e prea mult. Totuşi, cred că dacă la un moment dat voi începe să mă gândesc la siguranţă în timp ce conduc, probabil că mă voi opri din a face asta; la vitezele la care conducem, dacă începi să te gândeşti la lucrurile acestea, probabil nu vei mai fi la fel de rapid. Sportul este într-un loc diferit faţă de acum 30 de ani – cred că acum 30 de ani era o filosofie diferită, acum avem sisteme de siguranţă diferite faţă de atunci.

    Cum ai descrie presiunea în rolul tău de la F1?

    Este mereu presiune, în special când conduci pentru Ferrari, unde este şi extrem de multă pasiune implicată, mult mai multă decât cea din alte echipe, cred, iar pasiunea înseamnă responsabilitate şi presiune. Când pilotăm în cursele din Italia, ne gândim că toată ţara ne urmăreşte şi la fiecare mică greşeală pe care o facem, milioane de oameni sunt dezamăgiţi, dar asta e ceva cu care trebuie să te descurci. La urma urmei, este visul meu, mereu visam la un astfel de rol atunci când eram mai tânăr – să fiu în Formula 1 a fost unul dintre visurile mele, să fiu la Ferrari a fost un altul mai mare – când ajungi în aceste poziţii trebuie să fii pregătit. Ca echipă trebuie să gestionăm asta, nu este o scuză ca să nu ne atingem scopurile.  Cred că toată lumea e sub o oarecare presiune, mai ales în sportul nostru, care este foarte impredictibil, avem competitori care găsesc mereu ceva nou – nu ştii la ce să te aştepţi, astfel că presiunea este mereu acolo.

    Formula 1 se măsoară în secunde şi, uneori, în milisecunde. Cum reuşeşti tu, Charles, să găseşti acele extra zecimi, sutimi, miimi care fac diferenţa?

    E vorba despre un amestec de muncă, pregătire şi riscuri – din nou, când vorbim despre acel tur care ţine de calificări, ieşi din box, trebuie să simţi cauciucurile, maşina şi ai un singur tur la dispoziţie: aşa este în Formula 1, în primul tur deja sunt uzate cauciucurile, aşa că trebuie să depui toate eforturile în acel singur tur de calificare  – asta înseamnă să evaluezi care sunt limitele şi să încerci să faci cât mai mult posibil. Este un exerciţiu care îmi place foarte mult, presiunea este la nivel înalt, adrenalina este la nivel înalt – în Monaco, de pildă, se adaugă complexitatea circuitului, acolo nu îţi permiţi să faci greşeli pentru că vei ajunge în zid. Calificările sunt despre evaluarea riscului, despre a încerca să fii cât se poate de aproape de limită, de sentimentul de a fi în afara pistei, dar fără să ajungi acolo.

    Pasiuni, în afara F1?

    Muzica e ceva ce îmi place foarte mult, am început să cânt la pian în perioada pandemiei, fiindcă aveam foarte mult timp acasă, acolo mi-am petrecut timpul între computerul şi pianul meu – pe computer făceam simracing – curse virtuale, împotriva celorlalţi piloţi care făceau asta.  Asta m-a ajutat să îmi încarc bateriile; apoi, îmi plac sporturile în general.

     

    Care sunt valorile comune ale Ferrari şi Bitdefender ?

    Florin Talpeş: Charles se luptă pentru podium, pentru excelenţă, acesta este obiectivul fiecărui pilot de Formula 1. Este foarte dificil şi este nevoie de multă pregătire în acest sens – această luptă pentru excelenţă este similară cu a unei companii care se luptă cu ameninţările de securitate cibernetică din ce în ce mai mari, într-un mediu extrem de dinamic, extrem de fluid, trebuie să dai dovadă de excelenţă ca să îţi protejezi clienţii. Apoi, îl avem pe Charles aici în spatele căruia se află un efort de echipă imens pentru ca el să reuşească – oamenii contează. Aceşti doi piloni sunt similari pentru o echipă de Formula 1 şi pentru Bitdefender.

    Cât de importantă este încrederea pentru livrarea produsului Bitdefender?

    Aşa cum a menţionat şi Charles, consecvenţa este importantă  ca să construieşti încrederea – dacă eşti bun o dată, iar apoi nu te ridici la aşteptările partenerilor tăi, încrederea începe să scadă. Trebuie să fii mereu în top, mereu consecvent – asta contează pentru asigurarea încrederii. Dacă se întâmplă ceva şi nu eşti acolo pentru partenerul tău – încrederea va scădea.

    Aţi cofondat compania cu soţia dvs. în urmă cu 20 de ani, este cu siguranţă presiune şi în rolul dvs.

    Odată ce crezi că eşti puternic, eşti bun, dar dacă crezi că eşti suficient de bun, nu mai eşti – există acei oameni, cybercriminals, care te ţin treaz – odată ce faci ceva, ei fac altceva care să depăşească acel standard de securitate şi să găsească breşe – acesta este genul de presiune cu care ne confruntăm constant.

    Pasiuni?

    Îmi place să citesc, dar eu şi soţia mea suntem cunoscuţi ca fiind mai ales dansatori – ne place să învăţăm dansuri de peste tot din lume, este vorba despre dansuri tradiţionale, din diferite ţări, este o activitate care simţim că ne îmbogăţeşte.

     

    Florin şi Măriuca Talpeş, fondatorII Bitdefender, alături de pilotul de Formula 1 Charles Leclerc

  • Obiceiul născut în pandemie, care a schimbat modul în care ieşim în oraş

    Situaţia din ultimii ani a dus la schimbări şi în modul în care oamenii iau masa în oraş, ca urmare a faptului că au existat momente când acest lucru se putea face numai în aer liber. Au apărut, aşadar, companii care se ocupă cu organizarea de picnicuri simple sau de lux şi care se bucură în continuare de mare cerere, deoarece unii oameni, mai ales cei care fac parte din generaţia Z (persoane născute între 1996 şi 2010)  preferă să iasă la picnic mai degrabă decât să meargă la un restaurant obişnuit.

    Indiferent de cât de simplu sau simandicos este picnicul, companiile care-l organizează se asociază cu alte afaceri locale, cum ar fi hoteluri care le solicită serviciile, florari, brutari, fotografi, ciocolatieri sau producători de brânză pentru a îndeplini cerinţele clienţilor, scrie Smithsonian Magazine. În Australia, de exemplu, se poartă aşa-numitele „picnicuri misterioase” în care clientul alege o destinaţie, iar pentru a ajunge acolo trebuie să rezolve nişte enigme pregătite de organizatori şi obţine astfel ingredientele necesare pentru masa pe care o va lua în aer liber. În Europa, o destinaţie este Londra, mai ales parcurile regale ale oraşului, unde se organizează picnicuri de lux. În acest caz, clienţii pot alege muzica pe care o vor asculta când se îndreaptă spre locul de picnic, precum şi în timpul mesei, decorul şi ceea ce se serveşte. Preţurile pot varia între echivalentul câtorva zeci de dolari şi mai bine de zece mii de dolari, în funcţie de ce se cere. Există şi persoane dispuse să călătorească în altă ţară pentru un picnic, cum ar fi miliardari care-şi iau şi un grup de prieteni cu ei într-o asemenea excursie şi doresc coşuri de picnic personalizate pentru fiecare invitat, pălării de pai pentru bărbaţi şi evantaie pentru femei.