BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Au început să se închidă din agenţiile de pariuri de la stradă

    În primii ani după Revoluţie, comerţul stradal, din punctul de vedere al spaţiilor, mai mult sau mai puţin privatizate, a fost luat cu asalt de consignaţii, case de schimb valutar, noile electronice şi electrocasnice – de exemplu GEPA Electro-Center, second-handuri, sucursalele bancare ale noilor bănci private care voiau bani de la populaţie, dozatoare sau noile magazine alimentare.

    Cam după 2000, comerţul stradal a început să se schimbe: au apărut băncile străine, au apărut farmacii noi – de exemplu Sensiblu şi apoi Catena, magazinele de second-hand au început să fie înlocuite de magazine de brand, au apărut noile magazine electro-IT care dădeau credite cu buletinul, au apărut păcănelele, agenţiile de turism, magazine de telefoane mobile şi, nu în ultimul rând, au început să apară supermarketuri.

    Odată ce băncile au început să dea credite de retail la toată lumea, spaţiile de pe străzile principale au fost acaparate de către bănci, care nu mai făceau faţă interesului românilor de a lua credite de consum şi ipotecare.

    Au fost străzi întregi unde aveam bancă lângă bancă şi toţi bancherii erau fericiţi că businessul de retail mergea din plin.

    Odată cu apariţia şi extinderea mallurilor, magazinele de haine au plecat de la stradă şi s-au dus în spaţiile moderne din malluri, care reuşeau să absoarbă tot traficul de comerţ.

    Farmaciile au fost acolo, lângă bănci, la stradă.

    Pe măsură ce puterea de cumpărare creştea, magazinele second-hand au început să piardă teren.

    Dar, în plină euforie a consumului, în toamna lui 2008 a venit criza, care a început să schimbe faţa comerţului stradal. Procesele de restructurare cu care s-au confruntat băncile, care s-au trezit peste noapte pline de credite de retail neperformante, s-au văzut şi în închiderea unor sucursale bancare prezente la stradă.

    După 2012, a urmat un proces de consolidare a sistemului bancar, unele bănci au fost cumpărate de către altele, ceea ce a însemnat reducerea sucursalelor şi eliberarea spaţiilor comerciale. Aceste spaţii au început să fie preluate de către noul business – casele de pariuri. De asemenea, au început să apară magazinele de proximitate, trend deschis de către reţeaua mic.ro a lui Dinu Patriciu, dar care a avut o viaţă scurtă.

    Peste noapte, în Bucureşti, spaţiile eliberate au fost ocupate de către noile magazine Mega Image, care au simţit cum se schimbă comportamentul bucureştenilor, cum se schimbă consumul.

    Spaţiile de la stradă au început să fie acaparate de către casele de pariuri, cazinouri, patiserii, covrigării, şaormerii şi, nu în ultimul rând, cafenele – un trend care avusese o perioadă de boom în 2006-2007-2008, dar care căzuse la începutul crizei.

    Pentru mine, cea mai interesantă schimbare a fost atunci când magazinele de ceasuri au pierdut terenul stradal, odată cu apariţia comerţului electronic. La Universitate, în Bucureşti, la ieşirea de la metrou de la Inter (Grand Hotel acum), era un spaţiu care în anii ’90 aparţinea băncii franceze Societe Generale, a fost preluat apoi de Cellini, magazinul de ceasuri, iar acum a fost luat de covrigăriile Petru.

    Venirea pandemiei în 2020 a început să schimbe din nou mixul stradal. Digitalizarea rapidă a băncilor duce la închiderea spaţiilor stradale, locul lor fiind ocupat de gelaterii, şaormerii, pizzerii. Farmaciile rezistă pentru că vânzările de medicamente nu prea pot să fie online.

    Ce am observat în ultimul timp, cel puţin în Bucureşti, este că celebrele case de pariuri şi chiar cazinouri au început să se închidă, având în vedere că acum mai mult de jumătate din operaţiunile caselor de pariuri, cel puţin în cazul Superbet, se desfăşoară online. Toată lumea pariază de pe telefonul mobil, iar lumea nu prea mai merge în spaţiile stradale.

    Doar farmaciile rezistă.

    Comerţul online, care şi-a făcut loc în piaţă, a scos electrocasnicele de la stradă, magazinele de haine şi de pantofi, librăriile.

    Pentru că nu pot fi consumate digital, rezistă şaormeriile, covrigăriile, patiseriile, cofetăriile, cafenelele.

    De asemenea, au început şi vor începe să apară magazine fanion, mai mult de marketing decât de vânzare, pentru branduri cunoscute: prezentarea se face fizic, iar vânzarea se face online.

    Probabil că acesta va fi viitorul în următorii ani pentru comerţul stradal – magazine icon.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Au început să se închidă din agenţiile de pariuri de la stradă

    În primii ani după Revoluţie, comerţul stradal, din punctul de vedere al spaţiilor, mai mult sau mai puţin privatizate, a fost luat cu asalt de consignaţii, case de schimb valutar, noile electronice şi electrocasnice – de exemplu GEPA Electro-Center, second-handuri, sucursalele bancare ale noilor bănci private care voiau bani de la populaţie, dozatoare sau noile magazine alimentare.

    Cam după 2000, comerţul stradal a început să se schimbe: au apărut băncile străine, au apărut farmacii noi – de exemplu Sensiblu şi apoi Catena, magazinele de second-hand au început să fie înlocuite de magazine de brand, au apărut noile magazine electro-IT care dădeau credite cu buletinul, au apărut păcănelele, agenţiile de turism, magazine de telefoane mobile şi, nu în ultimul rând, au început să apară supermarketuri.

    Odată ce băncile au început să dea credite de retail la toată lumea, spaţiile de pe străzile principale au fost acaparate de către bănci, care nu mai făceau faţă interesului românilor de a lua credite de consum şi ipotecare.

    Au fost străzi întregi unde aveam bancă lângă bancă şi toţi bancherii erau fericiţi că businessul de retail mergea din plin.

    Odată cu apariţia şi extinderea mallurilor, magazinele de haine au plecat de la stradă şi s-au dus în spaţiile moderne din malluri, care reuşeau să absoarbă tot traficul de comerţ.

    Farmaciile au fost acolo, lângă bănci, la stradă.

    Pe măsură ce puterea de cumpărare creştea, magazinele second-hand au început să piardă teren.

    Dar, în plină euforie a consumului, în toamna lui 2008 a venit criza, care a început să schimbe faţa comerţului stradal. Procesele de restructurare cu care s-au confruntat băncile, care s-au trezit peste noapte pline de credite de retail neperformante, s-au văzut şi în închiderea unor sucursale bancare prezente la stradă.

    După 2012, a urmat un proces de consolidare a sistemului bancar, unele bănci au fost cumpărate de către altele, ceea ce a însemnat reducerea sucursalelor şi eliberarea spaţiilor comerciale. Aceste spaţii au început să fie preluate de către noul business – casele de pariuri. De asemenea, au început să apară magazinele de proximitate, trend deschis de către reţeaua mic.ro a lui Dinu Patriciu, dar care a avut o viaţă scurtă.

    Peste noapte, în Bucureşti, spaţiile eliberate au fost ocupate de către noile magazine Mega Image, care au simţit cum se schimbă comportamentul bucureştenilor, cum se schimbă consumul.

    Spaţiile de la stradă au început să fie acaparate de către casele de pariuri, cazinouri, patiserii, covrigării, şaormerii şi, nu în ultimul rând, cafenele – un trend care avusese o perioadă de boom în 2006-2007-2008, dar care căzuse la începutul crizei.

    Pentru mine, cea mai interesantă schimbare a fost atunci când magazinele de ceasuri au pierdut terenul stradal, odată cu apariţia comerţului electronic. La Universitate, în Bucureşti, la ieşirea de la metrou de la Inter (Grand Hotel acum), era un spaţiu care în anii ’90 aparţinea băncii franceze Societe Generale, a fost preluat apoi de Cellini, magazinul de ceasuri, iar acum a fost luat de covrigăriile Petru.

    Venirea pandemiei în 2020 a început să schimbe din nou mixul stradal. Digitalizarea rapidă a băncilor duce la închiderea spaţiilor stradale, locul lor fiind ocupat de gelaterii, şaormerii, pizzerii. Farmaciile rezistă pentru că vânzările de medicamente nu prea pot să fie online.

    Ce am observat în ultimul timp, cel puţin în Bucureşti, este că celebrele case de pariuri şi chiar cazinouri au început să se închidă, având în vedere că acum mai mult de jumătate din operaţiunile caselor de pariuri, cel puţin în cazul Superbet, se desfăşoară online. Toată lumea pariază de pe telefonul mobil, iar lumea nu prea mai merge în spaţiile stradale.

    Doar farmaciile rezistă.

    Comerţul online, care şi-a făcut loc în piaţă, a scos electrocasnicele de la stradă, magazinele de haine şi de pantofi, librăriile.

    Pentru că nu pot fi consumate digital, rezistă şaormeriile, covrigăriile, patiseriile, cofetăriile, cafenelele.

    De asemenea, au început şi vor începe să apară magazine fanion, mai mult de marketing decât de vânzare, pentru branduri cunoscute: prezentarea se face fizic, iar vânzarea se face online.

    Probabil că acesta va fi viitorul în următorii ani pentru comerţul stradal – magazine icon.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Contestaţie pentru 9,65 la Bac versus „Creangă era poet, nu?” Cum ar putea vreodată vorbi aceeaşi limbă?

    S-a încheiat şi pârjolul examenelor din acest an – deopotrivă bacalaureatul şi capacitatea naţională. Părinţii (sau majoritatea lor) care au trăit experienţa furcilor caudine în acest an pot răsufla uşuraţi. Or fi slăbit, poate s-au activat mai multe suferinţe latente, poate au avut nevoie de cine ştie ce fel de sprijin pentru a-şi susţine, la rândul lor, copii care au travesat aceste examene. Se încheie şi nişte capitole cu acest prilej. Pentru că traversarea aestor etape nu e facilă nici pentru copii, dar nici pentru familii – au fost (pentru unii) perioade de pregătire mentală şi academică. Copii buni sau foarte buni (ca în fiecare an) au „ratat”, iar această experienţă le poate marca parcursul viitor – poate nu atât din punct de vedere academic, cât al încrederii în forţele proprii. Râuri de lacrimi curg an de an când copii buni nu reuşesc să depăşească presiunea examenului pentru a-şi atinge potenţialul.

    Cert este că, din nou, foarte vizibil se conturează fenomenul bulelor disjuncte.

    M-a marcat săptămâna trecută experienţa unor prieteni al căror copil era extrem de supărat, hotărât să facă şi contestaţie pentru că una dintre lucrările sale de bac a fost notată cu o notă mult prea mică din perspectiva sa şi a profesorilor cu care împărtăşise felul în care se prezentase la examen. A luat 9,65 (!!!) şi supărarea sa era de-a dreptul viscerală. La polul opus, în bulă disjunctă, evident, absolventul de liceu care a dat interviu unei televiziuni la poarta şcolii. Întrebat ce a scris Creangă, răspunsul său dezinvolut a fost: „Creangă era poet, nu?” Desigur, putea să glumească (oare?) sau să încerce să atragă notorietate, cu orice preţ, în această perioadă în care pentru unii pare mai important ca orice să fie cunoscuţi. Dar tot este clar că pe cei doi foşti elevi îi despart, la figurat, oceane. Atitudinea faţă de şcoală, cunoştinţe, faţă de muncă, respectul faţă de propria persoană sunt doar câteva dintre aspectele în care se poziţionează la poli opuşi. Factori cheie în evoluţia copiilor sunt părinţii, mediul, profesorii, instituţia de învăţământ, posibilitatea de pregătire suplimentară (care face diferenţa adeseori între rezultatele foarte bune şi cele excepţionale, de pildă). Dar mai presus de orice au capacitatea elevului şi dorinţa sa de a învăţa sau nu. Adina Rada, business development architect Alfa Mindsnet, este de părere că în această ecuaţie cel mai mult cântăreşte magia pe care o poate dezvolta profesorul. „Învăţarea este influenţată de mulţi factori: mediul familial al elevului, abilităţile şi motivaţia. Dar cel mai important factor din cadrul şcolilor este predarea şi calitatea profesorilor şi a instructorilor, conform unei cercertări din 2018, OECD TALIS (Teaching and Learning International Survey – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), care se concentrează pe profesorii de gimnaziu”. Ce poate face şcoala, în acest context? Sondajul derulat de BUSINESS Magazin săptămâna trecută pe LinkedIn se leagă de ce îmbunătăţiri pot fi aduse sistemului de educaţie pentru a-l face mai performant, pentru a-l aduce în pas cu vremurile. Şi pentru ca la finalul studiilor să ajungă mai mulţi copii. În plus, cei care termină studiile să aibă… un rost, nu numai o diplomă pe care o pot pune într-un dosar sau ramă şi apoi să meargă la muncă într-un domeniu în care studiile parcurse nu au relevanţă.   

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

     

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine sunt românii din spatele primului hotel de cinci stele de pe litoralul românesc şi care este locul în care îşi va aştepta clienţii la răsfăţ?

    Primul hotel de cinci stele din judeţul Constanţa prinde contur pe malul Lacului Siutghiol, sub semnătura Nicoletei şi lui Alexandru Manea, cu experienţă în zona imobiliarelor de lux din Capitală. Cu o investiţie de peste 75 de milioane de euro şi în parteneriat cu Radisson Blu, proiectul îmbină ospitalitatea premium cu viziunea branded residences. Este, totodată, pariul lor pentru un litoral activ tot anul şi o piaţă imobiliară matură.

    Nu vrem să reinventăm roata – vrem să o facem să funcţioneze impecabil, cu un partener de încredere, într-un loc care are nevoie de un nou standard de ospitalitate”, descrie antreprenoarea Nicoleta Manea, cofondatoarea ANG Luxury Properties, dar şi a Monarc Properties, filosofia din spatele celui mai ambiţios proiect hotelier din judeţul Constanţa.

    Alături de soţul ei, Alexandru Manea, dezvoltă primul hotel de cinci stele din zonă, în parteneriat cu lanţul internaţional Radisson Blu – un proiect care îmbină ospitalitatea de top cu inovaţia în real estate prin introducerea segmentului branded residences. După ani de activitate în zona de real estate de lux, Nicoleta şi Alexandru Manea fac un pas major spre piaţa hotelieră, cu un proiect care promite să schimbe regulile jocului pe litoralul românesc. Prin Monarc Properties, compania de dezvoltare fondată împreună, cei doi lucrează la implementarea primului hotel de cinci stele din judeţul Constanţa – sub umbrela unui brand recunoscut internaţional: Radisson Blu. „Am simţit că piaţa locală e pregătită pentru acest tip de produs.

    Ne-am făcut temele, dar şi partenerii noştri internaţionali au venit cu studii şi analize clare. A fost un proces de validare reciprocă – iar concluzia a fost simplă: Constanţa are nevoie de un hotel de cinci stele, deschis 12 luni pe an.” Situat în Mamaia, hotelul va include nu doar camere şi servicii de lux, ci şi cea mai mare sală de conferinţe din judeţ – cu o capacitate de 700 de persoane – şi un spa balneo de 900 de metri pătraţi, gândit pentru funcţionare permanentă, indiferent de sezon. „Radisson Blu din Bucureşti are o rată de ocupare de peste 80%, datorată în mare parte segmentului business.

    Am vrut să replicăm această sinergie între leisure şi business şi în Constanţa, să oferim o experienţă completă – cu spa, conferinţe, evenimente, relaxare.” Una dintre inovaţiile-cheie ale proiectului este componenta de branded residences – apartamente premium operate în regim hotelier, care oferă investitorilor un produs „la cheie”. „În România nu există încă un ecosistem bine pus la punct pentru property management.

    Aşa că, în branded residences, totul este operat de hotel: închirierea, mentenanţa, serviciile. Este o soluţie ideală pentru investitorii care vor să-şi plaseze banii fără bătăi de cap.” Clădirile vor fi construite pe malul lacului Siutghiol, într-o zonă liniştită, cu acces la apusuri spectaculoase şi o intimitate rar întâlnită în staţiune. Proiectul include şi terase ample, iar în planul viitorilor ani există şi o marină privată, pentru a completa experienţa de lux. „Ne dorim să oferim o experienţă integrată. Vrem ca omul care ajunge acolo să nu fie nevoit să iasă din resort pentru nimic – să aibă totul la dispoziţie, de la wellness şi dining, la evenimente şi cazare.” Dezvoltarea unui hotel de cinci stele în judeţul Constanţa nu este doar o ambiţie personală pentru Nicoleta şi Alexandru Manea, ci un proiect complex, cu o arhitectură financiară atent construită, un brand internaţional în spate şi o filosofie clară: să redefinească litoralul românesc ca destinaţie viabilă în orice sezon. „Suntem dezvoltatorii proiectului, iar terenul aparţine companiei noastre, Monarc.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Povestea românului care, după ce a lucrat în străinătate, a decis să se întoarcă în ţară şi să transforme produsele tradiţionale din zona natală într-o afacere

    Ecotravio este un mic procesator de fructe şi legume care a reuşit să pună pe rafturile băcăniilor, ale magazinelor specializate, dar şi pe cele virtuale ale marilor retaileri online produse precum hribi uscaţi, risotto de vară, supe, cuşcuş cu legume sau paella. Următorul pas? Listarea în supermarketuri.

     

    Adrian Roşca a fondat Ecotravio în 2013, ideea pornind din dorinţa de a valorifica potenţialul localităţii natale din judeţul Bihor, o zonă înconjurată de păduri pline de ciuperci şi grădini unde se cultivă legume sănătoase.

    „După o perioadă de timp petrecută în afara ţării, m-am reîntors în anul 2013 pentru a pune bazele acestei afaceri. Experienţa în lumea afacerilor am obţinut-o în timp, după ce ne-am lovit de diferite obstacole, peste care am reuşit să trecem cu brio”, a povestit Adrian Roşca. El a pus bazele Ecotravio în localitatea Voivozi din judeţul Bihor, unde, astăzi, are o hală de producţie dotată cu cele mai moderne instalaţii şi echipamente de prelucrare şi ambalare. Hala dispune de camere frigorifice cu temperatură controlată, cuptoare pentru deshidratare, echipamente de feliere şi porţionare, maşini de ambalat, autoutilitare frigorifice etc. Până acum, antreprenorul a investit peste 500.000 de euro în această afacere, însă investiţiile s-au făcut treptat.

    „Începuturile businessului au fost foarte grele, deoarece am pornit cu foarte multe idei şi entuziasm, însă cu foarte puţini bani. Băncile erau foarte reticente în a credita o societate nouă, axată în principal pe o activitate sezonieră, ca a noastră, chiar dacă aveam un plan de afaceri bine pus la punct.” Aşa că, la început, fără a avea instalaţii de prelucrare, a comercializat ciuperci de pădure. „Practic, mergeam şi cumpăram de la alte centre de colectare din ţară ciupercile proaspete, curăţate şi ambalate, şi le expediam la clienţi din afara ţării, în Italia, Spania, Franţa, Germania. Însă, dat fiind faptul că perisabilitatea produselor proaspete este foarte mare, am decis să ne axăm mai mult pe procesul de deshidratare a ciupercilor de pădure, unde, prin eliminarea apei din produs, obţinem un termen de valabilitate net superior.”

    „La momentul de faţă, având în vedere interesul tot mai mare pentru produse practice şi sănătoase, am elaborat o gamă de produse naturale şi uşor de pregătit, printre care: supă de hribi, orez cu legume, paste cu roşii, condimente sau diferite ciuperci uscate, ambalate la diferite gramaje.“ – Adrian Roşca

    Aşa că, în primii ani de activitate ai companiei, produsele se vindeau vrac, în proporţie de 95%, la export. „Însă, în ultimii ani, pe fondul creşterii consumului intern, am reuşit să echilibrăm acest procent. La momentul de faţă, având în vedere interesul tot mai mare pentru produse practice şi sănătoase, am elaborat o gamă de produse naturale şi uşor de pregătit, printre care: supă de hribi, orez cu legume, paste cu roşii, condimente sau diferite ciuperci uscate, ambalate la diferite gramaje”, a punctat Adrian Roşca, care adaugă că dezvoltarea afacerii nu ar fi fost posibilă fără reinvestirea profitului an de an, iar ulterior prin accesarea fondurilor europene. „Promovarea şi atragerea de noi clienţi o facem prin participarea la cele mai importante târguri alimentare internaţionale şi naţionale precum SIAL Paris, Anuga Köln, Gulfood Dubai, Alimentaria Barcelona, TuttoFood Milano, Indagra şi Food Service Bucureşti.” Cât despre anul trecut, Adrian Roşca spune că au reuşit să lanseze pe piaţă noua gamă de produse cu ingrediente naturale, vegane, cu un ambalaj nou, reciclabil în totalitate.

    „În acest an ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţa naţională, dar şi prin atragerea de noi clienţi din afara ţării. Suntem în tratative cu un important lanţ de magazine din Orientul Mijlociu privind distribuţia produselor noastre pe piaţa arabă”, a mai spus antreprenorul. Astăzi, produsele companiei se găsesc în magazine fizice precum Real Foods, Băcănia Rod, Eden Market, Mcs Store Iaşi, Magazia Morăriţei Iaşi, Noinoi Iaşi, Băcănia Bunelu, Clusa Gourmet Cluj, Cucina Turea, Paradisul Verde, Minunea Naturii, Diana Gourmet, Good Market, Livella Oradea, dar şi online, pe eMag, Sezamo, Spring Farma, Vegis, Prăvălia Online. De asemenea, Ecotravio are şi propriul magazin online. „Pe viitor, avem în plan extinderea capacităţii de producţie şi depozitare prin construirea unor noi instalaţii lângă actuala hală de producţie. Urmărim o creştere anuală cu 20% a cifrei de afaceri, prin consolidarea brandului Ecotravio pe piaţa locală şi externă.” Totodată, unul dintre principalele obiective ale lui Adrian Roşca este listarea în reţeaua de supermarketuri din România cu gama noastră de produse naturale şi uşor de gătit, având în vedere interesul tot mai mare pentru produse practice şi sănătoase. Cea mai importantă lecţie învăţată în toată această experienţă antreprenorială?   

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Luminez Candles – producător de lumânări parfumate

    Fondatoare: Diana-Ioana Gurică

    Profesie: arhitectă

    Anul lansării: 2024

    Plan de dezvoltare: extinderea portofoliului de produse

    Lucrát – piese contemporane din lemn

    Fondator: Tinu Bâzgă

    Investiţia iniţială estimată: 10.000 de euro

    Portofoliu: linguri, tăvi, tocătoare etc.

    Plan de viitor: formarea unei echipe

    Eco Scout Camping – spaţiu complet ecologic STEM Copăcel – centru educaţional

    Tip construcţie: fără beton, cu tehnici tradiţionale

    Fondator: Vasi Grecu

    Experienţă: cercetaş de peste 31 de ani şi coordonator al ONG-ului SOS Ţara Făgăraşului

    Scopul campingului: organizarea de programe educaţionale

    Arbo Turism – restaurant

    Locaţie: jud. Hunedoara

    Plan de dezvoltare: construcţia unei pensiuni

    Investiţie totală pensiune: peste 4,7 mil. lei

    Cifra de afaceri 2023: 2,3 mil. lei

    George Ioniţă – fotograf

    Alte afaceri: Mellow Garden, un spaţiu de evenimente sustenabile

    Număr nunţi pe an: 15

    Alte domenii acoperite: branding, imobiliare, business, sport etc.

    Plan de dezvoltare: cursuri de fotografie cu telefonul

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea antreprenorului român care vrea să introducă pe piaţă un nou tip de casă şi, în plus, doreşte să educe piaţa de design interior cu un showroom unic la nivel global

    După ce a creat tronul regal al României, un antreprenor vrea să educe piaţa de design interior cu un showroom unic la nivel global, dezvoltat în parteneriat cu gigantul Samsung şi integratorul ABB.

    Conceptul de „smart home” nu mai este o simplă idee abstractă, ci o realitate în care soluţiile IoT (Internet of Things) pot fi integrate pentru a crea o casă cu adevărat inteligentă. Cu toate acestea, piaţa locală are încă nevoie de educaţie pentru a înţelege şi adopta întregul potenţial al acestei tehnologii.

    Un punct de start pentru automatizarea unei locuinţe porneşte acum de la 2.500 de euro, dar, în funcţie de soluţiile alese şi de complexitatea proiectului, costurile pot ajunge la zeci de mii de euro. În acest context, Kuziini, o companie cu o expertiză de 22 de ani în producţia de mobilier personalizat, care are în portofoliu şi proiecte de artizanat de o importanţă istorică, precum crearea tronului regal al Principesei Margareta în 2018 şi a postamentului pentru capodopera lui Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”, şi-a asumat rolul de educator.

    Viziunea Kuziini este de a depăşi percepţia limitată asupra caselor inteligente, adesea redusă la câteva funcţionalităţi de bază. „Misiunea noastră este de a educa arhitecţii şi designerii. Este o misiune foarte, foarte grea ce ne-am asumat. Noi venim tot timpul cu soluţii noi, pentru că un produs, dacă nu este bine documentat, se poate implementa greşit, ceea ce se întâmplă frecvent. Când discutăm despre <<smart home>>, pentru marea masă înseamnă să poţi să porneşti televizorul, să se deschidă perdeaua automat, să opreşti căldura şi câteva alte lucruri similare, cam aici se rezumă.

    Noi vrem să prezentăm beneficiile reale şi vizibile şi cum pot acestea să îmbunătăţească direct calitatea vieţii”, a explicat într-un interviu pentru Business Magazin Mădălin Tomescu, fondatorul Kuziini. Spre deosebire de o abordare fragmentată, în care diverse dispozitive funcţionează cu aplicaţii separate, conceptul Kuziini centralizează totul. „Când vorbim în cadrul Kuziini despre un ecosistem, înseamnă că pot fi integrate la un nivel foarte tehnic cu soluţii smart. Începând de la corpuri de iluminat, electrocasnice, echipamente de bucătărie, aparat de aer condiţionat, sistemul de încălzire, toate să fie într-o singură aplicaţie, fără să fie nevoie de alte aplicaţii complementare pentru a funcţiona. Aici este exclusivitatea”, a detaliat el.

    Pentru a arăta ce este cu adevărat o casă smart, Kuziini a investit într-un showroom propriu în Bucureşti care funcţionează ca un centru experimental unde specialiştii pot vedea şi testa o integrare completă a tehnologiei. Proiectul Kuziini Smart Hub este o premieră globală, susţine Tomescu, dezvoltată într-un parteneriat strategic cu gigantul sud-coreean Samsung şi integratorul de soluţii automatizate ABB, unde toate sistemele – de la electrocasnicele Samsung la corpurile de iluminat, draperiile şi sistemul de climatizare (HVAC) – sunt conectate şi controlate dintr-o singură aplicaţie, numită SmartThings, unde se pot seta o serie de automatizări în funcţie de diferite scenarii. Showroomul este chiar „meteo-dependent”, ajustându-şi automat iluminatul interior în funcţie de intensitatea luminii de afară pentru a eficientiza consumul de energie.

    Astfel, dacă afară se înnorează, luminile interioare cresc în intensitate, iar dacă soarele este puternic, acestea se diminuează pentru a economisi energie. Un exemplu concret este scenariul automatizat pentru momentele zilei cu lumină intensă. „Poţi crea un scenariu şi să spui: «La ora 12:00, când sunt aici în zona asta a bucătăriei, vrea să fie închisă draperia». Şi atunci lucrul acesta se întâmplă natural, fără să mai intervii tu, fără să fie nevoie să apeşi un buton”, a exemplificat Tomescu. Mai mult, casa recunoaşte când o încăpere nu mai este folosită. Într-un astfel de scenariu, sistemul stinge automat luminile şi televizorul, trage draperiile şi chiar activează aspiratorul robot, care, la final, se întoarce singur la staţia de golire. Ecosistemul smart se extinde deci şi la electrocasnice. Frigiderul foloseşte o cameră internă şi un scanner pentru a recunoaşte produsele şi a monitoriza data expirării, în timp ce maşina de spălat cu AI scanează etichetele hainelor pentru a doza perfect detergentul.

    Ulterior, uscătorul comunică direct cu maşina de spălat şi selectează automat ciclul corect de uscare pentru a proteja ţesăturile. Chiar şi securitatea obiectelor personale este simplificată prin lockere inteligente care se deschid cu telefonul, unde accesul poate fi acordat sau revocat digital, eliminând nevoia cheilor fizice. Per total, investiţia în showroomul Kuziini Smart Hub s-a ridicat la circa 1,5 mil. euro, suma incluzând şi toate aparatele smart. Compania se aşteaptă ca roadele acestei investiţii să apară treptat, primele proiecte concrete fiind estimate pentru anul viitor. „Cred că informaţia pe care o furnizăm astăzi în piaţă ajunge la maturitate în 7-8 luni de zile minimum. O vizită a unui arhitect sau a unui designer aici se transformă într-un proiect real în şase-şapte luni, după care mai este şi o tatonare de piaţă a clientului final şi se ajunge aproape la un an până începe să se valorifice”, a estimat fondatorul Kuziini.

    Dincolo de tehnologie, showroomul pune accent pe produse de lux, calitate şi design. Mobilierul personalizat este realizat de Kuziini, dar şi de o serie de alte branduri partenere. Spre exemplu, în showroom se regăsesc panouri decorative de la Kronospan, mocheta şi pardoselile sunt de la Carpet & More, tapetul personalizat este creat de brandul românesc Vladilla, iar o serie de accesorii şi genţi din piele sunt realizate de Black Motif. Printre piesele expuse se numără şi colecţii exclusiviste precum mobilierul Cesare Paciotti, dar şi soluţii inovatoare precum pereţii despărţitori pliabili (folding doors), disponibili în variante fonoabsorbante, rezistente la foc sau antibacteriene, sau o bucătărie de exterior complet funcţională, marca Fogher, al cărei preţ se situează în jurul a 20.000 de euro.

    O viziune pusă pe pauză: showroomul self-service din 2021

    Showroomul actual este, de fapt, o extindere a unei viziuni mai vechi, dovada că antreprenorul a anticipat direcţia pieţei cu mulţi ani înainte. În 2021, Kuziini a lansat un concept revoluţionar, a cărui idee a pornit încă din 2017: un showroom complet digitalizat şi self-service. Acesta funcţiona 24 din 24, permiţând accesul pe bază de recunoaştere facială. În interior, mobilierul era dotat cu senzori, iar la deschiderea unei uşi, un sistem audio-video prezenta toate detaliile tehnice. Clienţii îşi puteau proiecta singuri bucătăria, primeau preţul în timp real şi puteau lansa comanda direct în producţie, fără intervenţie umană. Cu toate acestea, proiectul a fost pus în stand-by. „Am conservat această soluţie, fiindcă este o soluţie ce poate fi utilizată de pământeni peste 10 ani. Nu văd mai aproape de 10 ani această soluţie în domeniul acesta. Nu suntem pregătiţi. Oamenii, deşi spun «ştiu eu ce vreau», le este greu să accepte şi să folosească această soluţie care le vine în ajutor”, a conchis Tomescu.  

    Dincolo de tehnologie, showroomul pune accent pe produse de lux, calitate şi design. Mobilierul personalizat este realizat de Kuziini, dar şi de o serie de alte branduri partenere.

  • Nina Irimia, consultant în accesarea fondurilor europene şi fondatoare a Upscale Smart Consulting: România are nevoie de planuri clare şi fonduri europene bine direcţionate pentru dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea nivelului de trai. Pentru că dezvoltarea începe cu un plan, nu cu un formular de finanţare

    România are astăzi o şansă reală de a-şi transforma economia printr-o utilizare strategică a fondurilor europene. Mediul privat este tot mai conştient de faptul că banii nerambursabili pot juca un rol crucial în dezvoltarea economică şi în creşterea calităţii vieţii, dar numai atunci când sprijină planuri bine gândite şi nu când le înlocuiesc. Fondurile nu trebuie să fie nici scop, nici punct de pornire, ci instrumentul prin care o viziune este dusă la îndeplinire.

    Ani la rând, s-au elaborat proiecte pornind de la ideea de a „prinde o finanţare”, nu de la nevoile reale ale pieţei sau ale organizaţiei. S-a inversat firescul dezvoltării: în loc de viziune–strategie–acţiune–resurse, am mers pe ruta resurse–proiect–adaptare forţată. Din fericire, tot mai mulţi antreprenori înţeleg astăzi că sustenabilitatea începe cu o direcţie clară şi realistă. Este un semn de maturizare care poate transforma semnificativ economia românească pe termen lung.

    Absenţa unui plan coerent duce inevitabil la decizii pripite, proiecte greu de implementat şi rezultate care nu generează impact. Expresia „punem carul înaintea boilor” nu este doar o figură de stil – este o realitate dureroasă în contextul accesării fondurilor, care explică de ce multe iniţiative au eşuat sau au fost abandonate. Din perspectiva unui consultant care a însoţit zeci de companii în procesul de finanţare, pot spune cu certitudine că planificarea riguroasă este singura garanţie reală a succesului.

    Astăzi, există o varietate impresionantă de surse de finanţare – de la programe operaţionale regionale şi fonduri PNRR până la granturi private şi parteneriate internaţionale. Dar ele pot fi eficiente doar atunci când sunt aliniate cu o strategie de dezvoltare clară. De exemplu, o firmă care vizează digitalizarea ar trebui să aibă deja un plan intern de transformare digitală, iar finanţarea să vină ca accelerator, nu ca iniţiator.

    Un alt aspect adesea ignorat este faptul că fondurile nerambursabile presupun nu doar o idee şi o aplicaţie, ci şi o capacitate solidă de implementare. Nu sunt „bani gratis”, ci bani condiţionaţi. Documentaţia, respectarea indicatorilor, justificările financiare, auditul şi sustenabilitatea sunt elemente care cer rigoare, transparenţă şi bună-credinţă. Beneficiarii trebuie să înţeleagă că intră într-un parteneriat cu statul şi cu Uniunea Europeană, care vine la pachet cu drepturi şi obligaţii.

    Privind în urmă, putem observa cum în momentele-cheie ale economiei româneşti, fondurile externe au fost esenţiale. În timpul crizei financiare din 2008–2013, prin POS CCE, mii de IMM-uri au fost salvate de la colaps prin investiţii în tehnologizare, modernizare şi crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, în timpul pandemiei de COVID-19, granturile de capital de lucru, sprijinul pentru digitalizare şi dobânzile subvenţionate au menţinut pe linia de plutire peste 100.000 de firme.

    Această susţinere a avut efecte directe: păstrarea locurilor de muncă, continuarea activităţilor economice, evitarea colapsului în lanţuri de aprovizionare. Dar au existat şi efecte indirecte, de ordin macroeconomic: reducerea presiunii asupra sistemelor de protecţie socială, menţinerea consumului, susţinerea exporturilor. Practic, fondurile au funcţionat ca o poliţă de asigurare pentru întreaga economie.

    Dincolo de beneficii punctuale, investiţiile din fonduri nerambursabile aduc plusvaloare bugetului de stat. O firmă care se dezvoltă datorită unui grant va genera mai multe taxe, va angaja mai mulţi oameni şi va produce valoare adăugată. Pe termen lung, aceasta înseamnă reducerea dependenţei de ajutoare, creşterea competitivităţii naţionale şi consolidarea fiscală. Totodată, folosirea eficientă a acestor fonduri întăreşte capacitatea administrativă a statului şi poziţionează România mai favorabil în negocierile viitoare pentru accesarea de resurse externe.

    Mai mult, dezvoltarea economică indusă de aceste proiecte contribuie la coeziunea socială. Regiunile slab dezvoltate pot fi revitalizate, migraţia internă şi externă poate fi încetinită, iar calitatea vieţii în zonele rurale şi periferice poate creşte. Impactul nu se măsoară doar în cifre contabile, ci şi în încrederea oamenilor că merită să rămână, să investească şi să crească în România.

    Avem toate ingredientele pentru o transformare sistemică: acces la fonduri, antreprenori tot mai informaţi, consultanţi pregătiţi şi priorităţi europene bine conturate. Ceea ce lipseşte este disciplina în gândire şi acţiune. Trebuie să cultivăm o cultură a planificării strategice şi a execuţiei fără compromisuri. Doar astfel fondurile europene vor înceta să fie percepute ca o „vânătoare de oportunităţi” şi vor deveni pilonul pe care se construieşte o economie rezilientă şi prosperă.  

  • Cine sunt fraţii din afacerile româneşti ce au construit adevărate imperii cu afaceri de miliarde de euro în ţara noastră

    Businessurile realizate de fraţi au „născut”  lideri de piaţă în domenii cheie în România. Dedeman, businessul fondat de Dragoş şi Adrian Pavăl, este cea mai mare companie antreprenorială din România. Exemplul FAN Courier, liderul pieţei de curierat, al fraţilor Adrian şi Neculai Mihai, care au intrat în business cu prietenul lor din copilărie, este la fel de cunoscut. Autonom, compania fraţilor Marius şi Dan Ştefan, nu doar că a ajuns cel mai important nume din rent a car şi leasing operaţional, dar a depăşit nume grele din domeniu. Iar lista continuă. Cum au reuşit fraţii-antreprenori să creeze strategii de business mai puternice decât ale multinaţionalelor?

    Dedeman, FAN Courier, Elis Pavaje, Autonom, Electrogrup sau European Food & Drinks sunt doar câteva exemple din businessul românesc unde fraţii fac afaceri de milioane de euro cot la cot. „În Europa, în special în ţări precum Germania sau Elveţia, afacerile de familie au câteva particularităţi, de unde afacerile de familie româneşti au de unde să înveţe. De ce să înveţe?

    Deoarece abia acum se întâmplă schimbul de generaţii – după 35 de ani de la Revoluţie, când afacerile de familie au putut fi înfiinţate pe teritoriul României”, explică dr. Adriana Cioca, managing director la Artemis România. Ea a lucrat atât pentru afacerile de familie din România şi străinătate, cât şi pentru companiile listate la bursă. Observă că printre avantajele afacerilor de acest tip se numără procesul scurt de decizie, strategia definită pe termen scurt şi lung, orientarea către inovaţie, reinvestirea continuă a profitului şi planul de succesiune discutat, în caz că ceva imprevizibil se întâmplă, ca procesul decizional în cadrul afacerii de familie să nu fie afectat, dar şi independenţa financiară faţă de bănci sau poziţia fermă în negocierile cu furnizori şi clienţi.

    Care sunt dezavantajele? Uneori nepregătirea generaţiei tinere privind indus­tria în care activează afacerea de familie, părerea sceptică a proprietarilor cu privire la deschiderea către digitalizare sau alte noi tehnologii, managerii externi nu sunt acceptaţi de familie, deoarece nu ştiu valorile şi cultura familiei, uneori deciziile se iau mult prea repede, fără implicarea departamentului de risc şi nu întotdeauna toţi membrii familiei sunt implicaţi în procesul de decizie.

    Aceste caracteristici ţin însă mai ales de afacerile de familie vechi, cu tradiţie, din Europa de Vest, de unde antreprenorii români pot învăţa. Dr. Adriana Cioca este managing director la Artemis România, are 18 ani de experienţă în management fiind expert în negocieri: „Procesul decizional în cadrul afacerilor de familie” este cercetarea sa care s-a întins pe patru ţări, Elveţia, Austria, Germania şi România, pe care a finalizat-o cu summa cum laude.

    După ’90, atunci când antreprenoriatul a început să prindă aripi şi în România, teama de necunoscutul din business era şi mai mare, astfel explicându-se faptul că la acea vreme au fost puse pe picioare businessuri care dăinuiesc şi astăzi.

    Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global. Într-un mediu economic în schimbare rapidă şi cu multe incertitudini, antreprenorii români dovedesc agilitate şi rezilienţă, reuşind să-şi dezvolte afacerile şi să aducă valoare în economie şi societate, având obiectivul de a construi o moştenire pentru generaţiile următoare.

    Care sunt provocările cu care se confruntă antreprenorii implicaţi în afaceri de familie, cum le depăşesc şi care le sunt planurile de viitor reiese din sondajul Family Business Survey, realizat de PwC în rândul afacerilor de familie din întreaga lume, la fiecare doi ani. În cadrul sondajului din 2023 au fost efectuate 2.043 de interviuri cu afaceri de familie din 82 de ţări la nivel mondial, printre care şi România. „Afacerile de familie din România îşi dovedesc agilitatea şi capacitatea de a creşte chiar şi într-un context dificil, cu crize multiple şi incertitudini. În condiţiile în care economia României a crescut în comparaţie cu anii precedenţi şi este mai mare decât la nivel global, priorităţile companiilor româneşti în următorii doi ani sunt diferite de cele la nivel global.

    Pentru companiile locale contează creşterea loialităţii clienţilor şi introducerea de noi produse şi servicii, ambele peste media globală, pentru care priorităţile sunt să-şi protejeze activitatea de bază, să acopere costurile şi să supravieţuiască incertitudinilor macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC Romania. Pentru ca afacerile de familie din România să construiască încredere nu mai este suficient doar să facă ajustările necesare în cadrul modelului de business, ci trebuie, de asemenea, să comunice eforturile lor şi să le facă vizibile părţilor interesate relevante – membrii familiei, angajaţii, clienţii şi, la fel de important, opinia publică. Cele mai multe afaceri de familie din România au avut o performanţă solidă în ultimul an financiar şi se aşteaptă la o evoluţie similară în următorii doi ani, explică oficialii de la PwC.

    În România ecosistemul afacerilor de familie este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte dintre ele făcând transferul la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global unde există afaceri de familie care au ajuns la a treia sau a patra generaţie.

    Cel mai bine cunoscut exemplu în acest sens este compania Dedeman din Bacău, afa­cere clădită de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl la începutul anilor ’90, care în prezent este cel mai mare business deţinut de români. De aproape 30 de ani, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl pariază pe dezvoltare. Au investit în bricolaj, mizând pe dorinţa românilor de a-şi renova şi construi noi locuinţe, şi apoi, au investit mai departe, devenind cel mai mare proprietar român de clădiri de birouri. Investiţiile lor nu s-au oprit aici, cumpărând participaţii – mai mari sau mai mici – şi în companii precum Promateris, Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Cemacon sau Farmacia Tei. Ce urmează?  „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului.“ Dedeman a devenit sinonim cu conceptul de bricolaj în România în ultimii 30 de ani, pe măsură ce reţeaua pornită în Bacău s-a extins la nivel naţional.

    Povestea fraţilor Pavăl – Dragoş şi Adrian – a început însă în primii ani după Revo­luţie, când au pornit afacerea de la zero. A durat circa un deceniu până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995, ei au deschis primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, dar prima unitate modernă a fost inaugurată la Suceava, în 2003, pentru ca şase ani mai târziu cei doi antreprenori să intre şi pe piaţa din Bucureşti, pe Şoseaua Giurgiului.

    CITITI MATERILAUL INTEGRAL AICI 

  • A avea sau a nu avea creştere economică în 2025, sub presiunea deficitului bugetar mare. Ce spun bancherii?

    România nu este în criză, dar traversează un moment complicat, cu întrebări fără răspuns şi decizii care se lasă aşteptate. Cu toate acestea, bancherii prezenţi la ZF Bankers Summit 2025 transmit un mesaj clar: există motive reale de încredere, iar viitorul depinde mai puţin de context şi mai mult de cum vom acţiona. Între prudenţă, realism şi un optimism temperat, sectorul bancar pare pregătit să meargă mai departe.

     

    „Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil.” „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă.” „Sunt şanse mari să evităm un hard landing, vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma.” „Crizele şi pandemia şi războiul şi inflaţia ne-au învăţat să fim prudenţi.” „Sunt optimist, sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi.” „O parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, iar următorul pas este formarea guvernului. Atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare.” „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor.” „Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.” Acestea sunt câteva mesaje transmise de şefii de bănci la ZF Bankers Summit 2025. „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice”, a spus la ZF Bankers Summit 2025 Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR.

    Noua realitate este caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie persistentă, dobânzi ridicate şi deficite în creştere. Economia României a stagnat practic în primul trimestru din 2025, iar creditarea a încetinit. Creşterea PIB a fost de doar 0,2% pe serie brută faţă de T1/2024. Iar creditarea privată a înregistrat în T1/2025 o creştere medie de circa 9%. Încetinirea creşterii economice este normală, a adăugat el, dar este grevată de problema fiscală, pe care nu ştim cum o va gestiona viitorul guvern. „Este foarte important să vedem mixul de măsuri, pentru că întotdeauna un pachet de ajustare – ce conţine mai ales tăieri de cheltuieli, creşteri de impozite -, are un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri este diferit. Contează foarte mult să vedem mixul final de politici. Toate prognozele sunt în scenariul de acum, deci nu includ încă corecţia, pentru că nu o cunoaştem. Trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor şi cum se va profila pachetul fiscal. În absenţa lui, nu putem spune rezultatul. Vedem aceste incertitudini şi la companii, şi la populaţie.” Într-adevăr, nu suntem într-o criză economică şi financiară acum, dar există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor fi adoptate de noul Executiv, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei, majoritatea bancherilor prezenţi la evenimentul ZF Bankers Summit 2025 fiind relativ optimişti şi transmiţând mesaje de încredere. „Sunt şanse mari să evităm un hard landing. Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele, care vor fi majorate… Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare.  Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede”, a declarat şi Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent la ZF Bankers Summit.

    ZF Bankers Summit ediţia XIV, cel mai important eveniment din industria bancară din România a revenit pentru ediţia 2025 într-un context geopolitic mai complicat, într-un context economic, politic şi social local cu multe provocări.

    După finalizarea alegerilor, investitorii au arătat încredere în România şi au reluat discuţiile şi finanţările, a adăugat el, susţinând că teama cea mai mare este legată de prelungirea negocierilor pentru noul guvern. „Orice ar fi, să ştim să ne poziţionăm. Să nu avem încă o perioadă de incertitudine.” Legat de problema deficitului bugetar, care trebuie ajustat după ce anul trecut s-a dus spre 9% din PIB, şeful Băncii Transilvania a explicat că, dacă va fi un plan credibil, nu trebuie să rezolvăm deficitul bugetar până la finalul anului, dar, dacă ştim că în următorii 3-4-5-7 ani mergem în direcţia corectă, investitorii străini vor reveni. Scenariul de bază al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, este că o posibilă retrogradare a ratingului României la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – engl.) este „evitabilă”. „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor. Nu vor avea răbdare dacă nu facem nimic şi nu arătăm un plan. Eu zic că este o situaţie gestionabilă”, a concluzionat liderul Băncii Transilvania. Şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că vom avea creştere economică, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Deocamdată, dobânzile şi cursul valutar s-au mai stabilizat, iar doar evenimente sensibile, precum riscul scăderii ratingului, le-ar mai putea bulversa. „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti. Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta”, a spus şefa ING Bank.

    Un atu al pieţei locale este sectorul bancar, care este „sănătos şi rezilient”, a adăugat ea, amintind că incertitudinile din plan politic şi economic din ultimele luni „erau de aşteptat” şi au impactat inevitabil comportamentul consumatorilor. „Tensiunile din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul surprinzător de la primul tur. Aşa a fost şi cu pandemia, şi cu conflictul din Ucraina. În perioade de incertitudine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum, situaţia este stabilă.” Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare – a stârnit, în luna mai, agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit, în 6 mai, pentru prima dată, pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, al ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile. Pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor. Piaţa este în creştere, ceva mai temperată faţă de 2024, mai ales pe depozite, iar creditarea „este în parametri buni”, a mai spus CEO-ul ING Bank, recunoscând că se vede, la companii, o oarecare expectativă, iar pe segmentul de persoane fizice există o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.

    Vorbind despre contextul economic actual, Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking în cadrul BCR, a subliniat că lecţiile învăţate din crizele recente – perioada pandemiei, războiul de la graniţă sau inflaţia – au modelat atât strategiile băncilor, cât şi comportamentul consumatorilor, creând un ecosistem mai stabil şi mai predictibil. „Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default”, a spus reprezentanta BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active. Această rezilienţă, vizibilă atât în zona de retail, cât şi la nivelul microîntreprinderilor, este rezultatul unei prudenţe sporite, adoptate şi de clienţi. „Cel mai important lucru pe care-l văd este că şi clienţii au devenit prudenţi şi încearcă să găsească soluţii fundamentate.” Vicepreşedintele BCR a invitat pe toată lumea, nu numai sistemul bancar, să se întoarcă la „realitatea din teren”, iar vorbind despre viitor şi volatilitatea posibilă sau imposibilă economic, ea a menţionat că „depindem de mulţi factori”. „Consider că o Românie educată, o Românie digitală şi o Românie antreprenorială, în mod sustenabil, va face faţă oricărei volatilităţi de piaţă, iar sistemul bancar, din punctul meu de vedere, a devenit o ancoră, şi nu doar un turn de control. Cel mai important lucru este să privim integrat un business privat şi de stat, astfel încât să putem evolua”, a concluzionat Dana Dima de la BCR. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România, a spus că investitorii, la fel ca şi oamenii obişnuiţi, nu agreează incertitudinea, aşa că reacţia acestora a fost firească în contextul tensiunilor politice de pe plan local. „Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă, se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv.” Şeful Raiffeisen s-a declarat optimist, spunând că „sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi”. Chiar dacă situaţia actuală de pe piaţă este dificilă, iar impredictibilitatea este mare, întrebarea este: ce pot face oamenii şi care sunt recomandările pentru clienţi în aceste vremuri? Tocmai aici se potriveşte foarte bine strategia noastră. Recomandarea noastră este ca, mai ales în vremuri dificile, primul lucru pe care ar trebui să-l faci este să îţi faci calculele, să îţi creezi un plan şi apoi să îl urmezi sistematic.”

    La rândul lui, Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA România a evidenţiat faptul că „parametrii macro s-au menţinut foarte buni”, „sectorul bancar este puternic”,  iar o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, următorul pas fiind formarea guvernului. „Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregăătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii”, a spus şeful Garanti BBVA. Şi el a adus în discuţie problema deficitului bugetar mare, susţinând că trebuie luate măsuri şi sunt discuţii ce fel de măsuri trebuie luate. „Cred că este nevoie de o combinaţie între scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.  Nu este nevoie de măsuri dureroase, dar trebuie luate. Trebuie văzut ce se poate face pe zona de colectare şi eficientizare.” Situaţia politică recentă, de după primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care am asistat cu toţii, a generat, în mod clar, un anumit nivel de încredere pus sub semnul întrebării, atât în economia internă, cât şi în rândul investitorilor internaţionali, a amintit Samir Karia, CEO al Citi România. „Am observat acest lucru în volatilitatea cursului valutar, precum şi a preţurilor obligaţiunilor, care, în trecutul recent, au început să se stabilizeze. Rămâne întrebarea viitorului, dacă formarea guvernului care va avea loc, sperăm, până la sfârşitul lunii iunie, va fi una stabilă, deoarece investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. În acest sens, considerăm că investiţiile în infrastructură, energie regenerabilă şi intermediere financiară prin dezvoltări tehnologice – inteligenţa artificială -, reprezintă un domeniu pe care îl urmărim foarte atent”.


    Dar ce nu funcţionează în România? „Aşa cum spuneam, digitalizarea şi eficientizarea proceselor publice sunt esenţiale. Dacă sectorul public ar fi digitalizat, accesul la informaţii şi transparenţa decizională ar fi mult îmbunătăţite. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate. Este nevoie de mai mult dialog între guvern, sectorul financiar şi mediul privat, pentru a evita deciziile bruşte şi schimbările neaşteptate de politici fiscale. Tot ce se face în grabă, fără consultare, afectează predictibilitatea şi consumă resurse importante. Investitorii caută stabilitate pe termen lung în mediul în care îţi desfăşoară activitatea”, a explicat şeful Citi la ZF Bankers Summit 2025. O problemă importantă în cazul României, amintită de şeful Citi, este ca fondurile europene să fie canalizate în economie în timp util, astfel încât să nu ratăm oportunitatea. „Şi puteţi observa în statisticile furnizate că România mai are de lucrat pentru a se asigura că accesează aceste fonduri europene şi le transmite în creşterea economiei.” În perspectivă, un punct-cheie va fi ratingul României, dacă vom vedea o retrogradare a ratingului sau nu, după cum a spus Alessio Cioni, CEO al Intesa Sanpaolo Bank Romania. „Suntem optimişti, în cel mai bun scenariu nu va fi un downgrade. Dacă ai un downgrade al ţării există consecinţe. Trebuie să fim rezilienţi, să construim scenarii, iar sistemul bancar este echipat pentru ce va urma”. Încercând că caracterizeze evoluţia sectorului bancar în anul 2025, şeful Intesa Sanpaolo România  a folosit cuvântul „transformare”. „Au loc o serie de consolidări, au loc trei fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului.”   

     

    „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an, a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte, prin creşterea incertitudinii politice.“

    Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR

    „Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele – care vor fi majorate? Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar şi cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede.“

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

    „Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default.”

    Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking, BCR

    „Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă. Se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv. Sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi.”

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    „Rămâne întrebarea viitorului: dacă formarea guvernului, care va avea loc – sperăm – până la sfârşitul acestei luni, va fi una stabilă. Investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.”

    Samir Karia, CEO, Citi România

    „Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară – dar nu cred că vom vedea asta.“

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    „Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.”

    Mustafa Tiftikçioğlu, CEO, Garanti BBVA România