Category: Revista BM

  • Creşteri în spirit conservator

    „La nivel de piaţă văd o creştere, dar va fi o creştere de o cifră, nu semnificativă. Cred că vor exista linii de business precum asigurările de sănătate care vor creşte cu două cifre, dar nu văd schimbări semnificative pe piaţă la ora actuală. Noi ne dorim o creştere inclusiv în 2020. Văd anul 2020 mai mult ca pe un an de consolidare. Cred că asigurările de locuinţă îşi continuă creşterea, asigurările de proprietăţi în general vor avea o creştere, iar în zona de RCA nu aş vrea să mă pronunţ. O să continuăm să fim în acelaşi spirit consecvent şi conservator”, descrie Călin Matei, directorul general adjunct al Groupama Asigurări, perspectivele pentru piaţa pe care activează.
    Din rândul realizărilor de anul trecut, menţionează că Groupama a reuşit să adapteze produsele pentre noua subvenţie agricolă introdusă, astfel asigurătorul a fost printre primii care au introdus un produs eligibil pentru acel tip de subvenţie, având peste 850.000 de hectare asigurate şi 3.000 de fermieri cu culturile asigurate. În zona de invoaţie, Groupama a lansat în vara anului 2019 produsul Casco fleet control, un produs de telematică destinat flotelor. „Am încercat, pe lângă posibilitatea de a oferi clientului poliţa Casco pentru flotă cu telematică, şi fleet management. Pe de o parte ai posibilitatea de a reduce costurile cu asigurările Casco, iar pe partea cealaltă ai zona de fleet management unde poţi reduce costurile de carburant, utilizarea maşinii, poţi urmări şoferii şi poţi să iei decizii în consecinţă într-o mai bună cunoştinţă de cauză”, a adăugat Călin Matei. Primul produs de telematică lansat de Groupama a fost pentru persoane fizice, iar acum există şi în varianta pentru companii, a adăugat el. În prezent Groupama are peste 2.000 de contracte pentru produsele de telematică, cu vânzări de 130-150 de contracte pe lună. „Am observat un apetit crescut pe zona aceasta. Clienţii văd beneficiile, iar avantajul major este posibilitatea de a-ţi reduce preţul la poliţa Casco până la 40% în funcţie de comportamentul şoferului în trafic. Avem trei categorii de şoferi: cei cu un comportament mai agresiv, pe care i-am numit războinici, cei care sunt cu un comportament îmbunătăţit şi cei care conduc foarte prudent şi care au cele mai mari şanse pentru acea reducere substanţială”, a explicat directorul general adjunct.
    Odată cu dezvoltarea acestui produs, pe care el îl consideră inovator, în viziunea lui Călin Matei a apărut o nouă categorie de clienţi, şi anume cei care au copii la vârsta majoratului, care vor să înceapă să conducă. Telematica poate fi o oportunitate prin care părinţii pot dobândi siguranţă pentru că pot vedea în orice moment unde este maşina şi care este comportamentul şoferului la volan. „Cred că vor fi din ce în ce mai mulţi clienţi care vor apela la această soluţie”, a adăugat Călin Matei.
    Acest produs poate să fie una dintre soluţiile pentru poliţele RCA, dar din cauza frecvenţelor de daună foarte mari în România şi a unei segmentări care ar putea crea un decalaj foarte mare între cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ al poliţelor RCA, soluţia rămâne practică doar în teorie. „Există diferenţe semnificative între frecvenţele de daună la noi şi frecvenţa daunelor în alte ţări. La noi este vorba de o frecvenţă de daună de 10%, în timp ce în ţările din afară se vorbeşte de o frecvenţă de daună de 2%. Cred că sunt atât de multe lucruri care duc la rezultatele proaste ale RCA-ului încât ar trebui făcuţi paşi peste tot. Poate să fie telematica o soluţie? Cu siguranţă, dar nu va fi o soluţie pentru toţi”, a spus Călin Matei. El a explicat în continuare că aceasta este de fapt problema. Telematica nu face decât să introducă o segmentare suplimentară în randul clienţilor. Atunci când pui toată populaţia la o masă, există acelaşi preţ pentru toată lumea.
    Când o împarţi în trei categorii, poţi oferi preţuri diferenţiate pe acele categorii, dar dacă mai adaugi şi alte segmentări, atunci poţi să oferi preţuri diferenţiate pe 10 categorii, de pildă. Astfel, cu cât segmentezi mai mult, cu atât diferenţa dintre cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ creşte, iar atunci va apărea o categorie de maşini care au preţuri atât de mari încât o să devină apraope neasigurabile. „Sunt «foste ţări din UE» unde preţurile la RCA ajunseseră la un nivel de 7.000 de lire sterline, 8.000 de lire sterline, iar oamenii au ajuns într-un moment în care nu mai puteau să se asigure. Poate că o altă bucată a acestui puzzle este să ai o asociere cu conducătorul auto. Astăzi facem o pură asociere între proprietari şi maşini. Foarte rar se ţine cont de cine conduce maşina”, a mai spus directorul general adjunct.
    Piaţa RCA a ajuns la o rată combinată de 117-118%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei plătiţi ai costuri de 118 lei. „Nu cred că există o singură soluţie. Sunt multe lucruri care ar trebui făcute pentru un rezultat sustenabil al RCA-ului. Piaţa asigurărilor obligatorii auto nu arată bine deloc. Nu poate fi sustenabil pe termen mediu şi lung”, a continuat Călin Matei.
    Din punctul de vedere al zonei digitale, Groupama se menţine în zona colaborării cu clienţii, iar o digitalizare 100% nu poate exista niciodată. „Nu ai cum să fii 100% digital. Relaţia de la persoană la persoană va fi importantă şi 10 ani de acum înainte. Poţi digitaliza documentele, dar întâlnirea faţă în faţă cu clientul este importantă. Poţi fi 100% digital dacă ai produse foarte standardizate, altfel va fi foarte complicat pentru că îţi vei restrânge aria de clienţi. Cred că se vor dezvolta roboţi pentru a ajuta omul, dar să îl înlocuiască nu cred că se va întâmpla”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
    Groupama se află în parteneriat cu fintech-ul UiPath, iar prin această colaborare asigurătorul şi-a dezvoltat un sistem RPA (Robotic Process Automation) pentru procesarea datelor. Cu toate acestea, asigurătorul deţine şi un sistem de inteligenţă artificială, pe care l-ai numit Marius, acesta fiind dezvoltat intern de către companie. Marius preia solicitările şI derogările pe partea asigurărilor Casco, astfel pe zona de retail clienţii pot primi un răspuns din partea societăţii în doar câteva minute.
    Portofoliul Groupama este structurat pe patru linii de business principale: Casco, asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro, RCA şi asigurările pentru persoane fizice. „Linia noastră principală de business este Casco, cu peste 40% din portofoliu, a doua linie de business din portofoliu sunt asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro în proporţie de 25%, RCA-ul este pe locul trei în ceea ce priveşte portofoliul şi este la o pondere de sub 20%, iar pe ultimul loc sunt asigurările pentru persoane fizice”, a explicat Călin Matei.
    Pe piaţa asigurărilor din România, segmentul asigurărilor de sănătate şi segmentul asigurărilor facultative de locuinţe sunt liniile de business pe care asigurătorii au început să se concentreze în ultima perioadă. „Asigurările de sănătate sunt una dintre cele mai noi linii de business din piaţă. Orice linie de business nouă presupune investiţii, construirea unui portofoliu şi promovarea produsului. Pe segmentul asigurărilor de sănătate vorbim de o inflaţie medicală extrem de ridicată, de o creştere a preţului la serviciile medicale care se datorează unei creşteri salariale din domeniul medical şi cheltuieli cu echipamente medicale. Toate aceste costuri se răsfrâng şi în asigurări”, a explicat directorul general adjunct. El a spus în continuare că atâta timp cât vrei să începi o linie nouă de business, nu îţi propui să fii pe profit. Pentru Groupama, în prezent asigurările de sănătate nu sunt profitabile. „Cu toate acestea, vedem o îmbunătăţire a profitabilităţii liniei de business şi ne propunem să devenim profitabil în 2-3 ani. În asigurări pentru a deveni profitabil îţi trebuie o masă mare de clienţi. Poţi vorbi de profitabilitate numai după ce îţi construieşti acea masă mare de clienţi”, a adăugat Călin Matei.
    Pe de altă parte, în România este nevoie de finanţare pe partea de sănătate, iar românii au nevoie de servicii de sănătate mult mai bune. „Îţi trebuie firme solide care îşi permit să investească şi care îşi permit să duc la bun sfârşit un business plan, cu resursele financiare necesare. Asigurările de sănătate au cea mai mare creştere, dar este din cauză că momentan este un volum destul de mic de subscrieri. Vedem o creştere de 25-30% de la an la an.”
    În ceea ce priveşte asigurările facultative de locuinţe, acestea au o creştere constantă, iar în 2020 va avea un plus de circa 5%. „Va fi o creştere explozivă? Nu. Va fi o creştere constantă. Din punctul meu de vedere şi cum îl văd astăzi, cred ca segmentul asigurărilor de locuinţe va avea un plus de 5%. În România piaţa de credite pentru locuinţe este în creştere, zona de imobiliare este în creştere, ca atare va fi împinsă această creştere şi de asigurările de creditare şi zona bancară”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
    Călin Matei şi-a început cariera în domeniul asigurărilor de aproape 21 de ani, iar la Groupama a ajuns din momentul în care asigurătorul a venit pe piaţa locală din România prin achiziţia a trei companii de asigurare: BT Asigurări, Asiban şi OTP Garantia. „Am ajuns în asigurări imediat după terminarea facultăţii printr-o colegă de facultate care lucra într-o firmă de asigurări. Am terminat Facultatea de Cibernetică Statistică, Informatică Economică şi Economie Matematică din cadrul ASE, secţia de economie matematică. În 1999 am ajuns în asigurări”, îşi aminteşte el. La momentul în care Groupama a intrat pe piaţa din România, a cumpărat trei companii de asigurare: în decembrie 2007 a cumpărat BT Asigurări şi în august 2008 a cumpărat Asiban şi OTP Garantia. „Eu lucram în OTP Garantia şi practic am fost cumpăraţi. În septembrie 2009 a apărut Groupama ca brand ca urmare a fuziunii şi încorporării de portofolii. Practic pot să spun că sunt de la început la Groupama, de când a venit în România”, îşi descrie Călin Matei parcursul. 

  • Accent pe investiţii

    Lipsa expansiunii marilor reţele de magazine în oraşele secundare şi terţiare, ocolite de investitorii instituţionali, a lăsat un gol liber în piaţă, care acum este acoperit treptat de dezvoltări precum cele realizate de Prime Kapital şi MAS Real Estate – dezvoltări de tip „value centre“ cu hipermarket şi retail de tip strip mall sau mall.
    Martin Slabbert, cofondator şi CEO al Prime Kapital, companie de dezvoltare imobiliară şi investiţii şi care în urmă cu mai bine de zece ani punea bazele fondului de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din România, spune că în Europa de Vest se obţin în prezent randamente investiţionale mici, iar un proiect poate fi câştigător numai când se investesc peste 500-700 mil. euro, în timp ce proiectele mici atrag şi câştiguri foarte mici.
    „Am preluat conducerea MAS Real Estate în noiembrie anul trecut. Aproximativ jumătate din activele MAS sunt în Europa de Vest, iar planul este de a le vinde pentru a investi aici. Odată cu acest lucru vom derula noi recrutări şi vom continua să extindem echipa pentru Europa Centrală şi de Est.”
    Valoarea activelor din Europa de Vest este potrivit ultimei evaluări de peste 544 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani vor merge în România şi în regiune, vom discuta atât despre clădiri noi, cât şi achiziţii. Spre exemplu o parte din aceşti bani vor merge către dezvoltările din Iaşi sau alte proiecte”, a spus Martin Slabbert. El a subliniat că este foarte probabil ca anul acesta Prime Kapital să anunţe noi proiecte de dezvoltare în România, în contextul în care dezvoltatorul lucrează la securizarea de noi terenuri la nivel naţional.
    Dezvoltatorul a demarat deja construcţia proiectelor rezidenţiale pe fosta platformă Marmura din Bucureştii Noi şi construirea Avalon Estates în Pipera. La nivel naţional a demarat construcţia Mall Moldova la Iaşi, proiect care se vrea a fi al doilea mall regional din ţară, după Băneasa din Bucureşti, şi a deschis centre comerciale în Baloteşti, Zalău, Baia Mare sau Roman şi are în plan altele noi.
    „În Iaşi am început construcţia la Mall Moldova, care cu cei 92.000 mp de suprafaţă închiriabilă va fi al doilea cel mai mare centru comercial, după Băneasa din Bucureşti. Vor fi două malluri regionale în România – Băneasa şi Mall Moldova. Iaşiul este un oraş foarte important, cu mult potenţial, dar care în ultimii 10 ani a rămas în urma celorlalte mari centre ale ţării, iar multe investiţii au mers către Cluj sau Timişoara sau chiar Braşov, unde există o problemă de infrastructură. Dacă Braşovul avea infrastructura necesară, acolo vedeam investiţii similare cu cele din Cluj sau Timişoara“, a subliniat fondatorul Prime Kapital.
    Valoarea estimată a investiţiei în proiectul Silk District din Iaşi este de 200 de milioane de euro. Proiectul urmează să fie construit pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Anul trecut, oficialii de la Prime Kapital spuneau că lucrările de construcţii sunt programate să înceapă în primul trimestru al anului 2020, însă cel mai probabil vor demara în a doua parte a anului.
    „Silk District este acum cel mai mare proiect al nostru. Încă nu am cumpărat terenul, doar l-am securizat şi îl vom cumpăra atunci când PUZ-ul va fi gata. Începem construcţia în septembrie cel mai probabil, iar după 18 luni, în primul trimestru din 2022, vom avea finalizată prima clădire de birouri în Iaşi“, a subliniat Martin Slabbert.
    Iaşiul a fost ales pentru această investiţie, în condiţiile în care a ajuns în ultimii ani unul dintre oraşele puternic dezvoltate ale ţării alături de Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu 20.000 de angajaţi în industria de IT, la care se adaugă peste 2.500 de absolvenţi în fiecare an.
    Martin Slabbert a subliniat că există un interes tot mai mare pentru oraşele mai mici ale României, pe măsură ce acestea atrag chiriaşi, dar şi randamente bune pentru investitori.
    „Avem foarte mare succes pe retail în oraşe precum Zalău Baia Mare, Roman – toate proiectele au evoluat foarte bine. Se pare că nimeni altcineva nu mai este interesat să investească în aceste oraşe secundare sau terţiare. Oraşele mici din România nu au suficient retail şi sunt în urma investiţiilor. Spre exemplu în Târgovişte deschidem în luna mai mallul şi deja am închiriat. Dar băncile româneşti sau europene nu vor să finanţeze astfel de proiecte. Pe de altă parte în aceste oraşe mai mici din Europa sunt investiţi bani din Africa de Sud şi China, prin Bank of China. Momentan cu Bank of China nu am colaborat încă, dar discutăm cu ei“, a subliniat Martin Slabbert.
    Spre exemplu, marii investitori s-au concentrat până acum pe Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov, Sibiu sau Constanţa, în timp ce oraşe mai mici s-au mulţumit cu strip malluri sau doar supermarketuri.
    Prime Kapital are în plan să controleze construirea proiectelor sale din faza de proiect până la cea de execuţie şi achiziţie de materiale, motiv pentru care compania pregăteşte extinderea echipei din Bucureşti.
    „Am cumpărat Edit Structural, iar Eugen Morariu este acum partener în cadrul Prime Kapital. Noi vrem să integrăm construcţia în cadrul companiei. Experienţa firmei este de peste un deceniu, noi ne-am îmbunătăţit constant partea de construcţii, iar acum aveam nevoie de ingineri de structură. Vom urmări modelul celor de la Bog’Art de a fi antreprenori generali, care subcontractează lucrările. Momentan avem în plan să lucrăm pentru noi, însă dacă vom putea, vom dezvolta şi pentru alte companii“, a spus Martin Slabbert.
    Prime Kapital are în plan şi dublarea echipei din Bucureşti, pe măsură ce dezvoltatorul va continua să recruteze noi specialişti. „Acum în Prime Kapital la nivel de grup alături de MAS Real Estate avem 250 de angajaţi, iar în Bucureşti avem puţin sub 100, la care se adaugă cei 25 de ingineri. În următorii doi ani vom ajunge la un total de 250 de angajaţi în Bucureşti. Discutăm cu cei de la Globalworth pentru a găsi o soluţie pentru a ne putea extinde în Globalworth Tower şi dacă nu va fi posibil, vom închiria birouri într-una din clădirile din zona Barbu Văcărescu – Floreasca.“
    Prime Kapital dezvoltă proiectele rezidenţiale Marmura Residence din Bucureşti, Avalon Estate din Pipera, Mall Moldova şi Silk District din Iaşi, dar şi Dâmboviţa Mall din Târgovişte.


    Cum arată lista proiectelor a Prime Kapital şi MAS Real Estate
    Militari Shopping City
    54.047 mp suprafaţă închiriabilă
    113,5 mil. euro valoare contabilă
    98,8% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Atrium Mall Arad
    28.384 mp suprafaţă închiriabilă
    58 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate



    Baia Mare Value Centre
    21.328 mp suprafaţă închiriabilă
    34,4 mil. euro valoare contabilă
    96,3% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Roman Value Centre
    18.798 mp suprafaţă închiriabilă
    34,3 mil. euro valoare contabilă
    96,6% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    DN1 Value Centre
    26.966 mp suprafaţă închiriabilă
    54,1 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Zalău Value Centre
    19.338 mp suprafaţă închiriabilă
    31,8 mil. euro valoare contabilă
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate



    În construcţie:
    Dâmboviţa Mall Târgovişte
    32.900 mp suprafaţă închiriabilă
    44,1 mil. euro investiţie
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în mai


    Mall Moldova – extindere
    92.000 mp suprafaţă totală închiriabilă
    58.000 mp suprafaţă închiriabilă din extindere
    113,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut
    de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în 2021


    Sepsi Value Centre
    17.000 mp suprafaţă închiriabilă
    19,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în cursul anului 2020



    În curs de autorizare
    Bârlad Value Centre
    17.700 mp suprafaţă închiriabilă
    19,2 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Argeş Mall
    56.100 mp suprafaţă închiriabilă
    91,6 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Silk District Iaşi
    135.208 mp suprafaţă pentru rezidenţial
    2.500 de apartamente
    112,3 mil. euro investiţie în rezidenţial
    97.600 mp suprafaţă închiriabilă pentru birouri şi hotel
    145,7 mil. euro investiţie în birouri şi hotel



    Rezidenţial în construcţie:
    Marmura Residence
    36.147 mp suprafaţă
    465 de apartamente
    43,1 mil. euro investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Avalon Estate
    90.237 mp suprafaţă
    746 locuinţe
    101 mil. euro valoare investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

  • OPINIE – Adrian Cioroianu, trainer executive, ACKnowledge România: Pe cine mai interesează „eticheta de business” în 2020?

    Mulţi oameni de business nu se comportă business. Dacă noi doi avem întâlnire şi tu întârzii, este şi asta o modalitate să îmi spui că timpul tău este mai important decât timpul meu.
    Dacă nici nu mă anunţi că întârzii, deja este o chestiune de lipsă de respect.
    Văd citate din mari antreprenori, visăm să fim toţi unicorni, să „scalăm” pieţe externe, dar cred că e timpul să ştergem praful de pe anumite lucruri pe care poate le ştiam, dar nu le mai aplicăm. Să fim profesionişti, dar în esenţă să fim pur şi simplu oameni. Să te comporţi business nu înseamnă doar să ai cămaşă cu mânecă lungă şi cravată până la mijlocul curelei, să ştii să dai o carte de vizită sau să strângi o mână. Sunt lucruri de bază, de bun simţ, care trebuie să fie „lege”. Ne preocupă prea mult detaliile complicate sau tot felul de teorii noi de business, dar poate ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe nişte idei şi acţiuni simple, importante. Dacă fiecare dintre noi are grijă, felul de a face business poate fi transformat total:

    1. Sunăm înapoi. Indiferent că ştim sau nu ştim cine ne-a sunat, sunăm înapoi. Este simplu şi de bază în business. Şi, mai devreme sau mai târziu, răspundem la mesaje. Nu răspundem, nu sunăm înapoi decât dacă vrem să transmitem un mesaj negativ, în forţă, ceea ce este de asemenea un răspuns.
    2.  Punctualitate. Nu există scuze să nu facem tot ce ţine de noi ca să fim punctuali. Normal că pot exista factori externi, dar încercăm să îi prevedem, să ne luăm marje de timp suficiente. Dacă se întâmplă totuşi, anunţăm din timp.
    3. Respecţi promisiunile, indiferent că este vorba de facturi de plătit sau orice altceva ai promis că vei face. Când promitem şi nu respectăm promisiunea prima dată este nasol, a doua oară este dezamăgitor, iar apoi este un mare semn de întrebare dacă mai vreau să aud de tine vreodată. Indiferent de cost. Indiferent de business.
    4. Facturile au un termen de platĂ, nu doar de amorul artei, ci ca să fie plătite exact atunci. Nu mai târziu şi cu mari insistenţe să fie plătite, doar pentru că aşa vrei tu: să nu plăteşti la timp. În redBill – biroul facturilor neîncasate – sunt raportate până acum facturi neplătite de 5 milioane de euro, iar acesta este doar vârful aisbergului.
    5. Când intri într-o încăpere şi mai sunt nişte oameni acolo, cu care tu urmează să ai o întâlnire, faci un tur şi dai mâna cu toată lumea şi te prezinţi. Obligatoriu. De bun simţ. Indiferent că eşti femeie sau bărbat.
    6.   Indiferent cine te contactează şi vrea să facă business cu Tine, din curtoazie profesională poţi să vezi despre ce e vorba. Ce pretenţii să ai de la potenţialii parteneri, pe care tu îi contactezi, să îţi răspundă, dacă tu nu faci acelaşi lucru la rândul tău? Asta presupune şi să asculţi activ în orice discuţie eşti implicat.
    7. Dacă ce ţi se propune nu este de interes pentru Tine, spune-i asta omului. Nu îl purta cu vorba şi nu îl pune să revină următoarea jumătate de an cu telefoane către tine, doar pentru că tu nu eşti în stare să îi spui „NU” în faţă. Hai să fim eficienţi şi să scutim timp.
    8. Discuţi o oportunitate cu un potenţial partener ceva vreme şi apoi te hotărăşti să nu mai faci nimic cu partenerul respectiv. Nicio problemă. Dar spune-i şi respectivului de ce ai luat această decizie. Nu îl lăsa să rămână cu „sechele”, să stea să se gândească de ce oare era atât de aproape de finalizare şi totuşi nu s-a mai întâmplat nimic. Îl frământă şi se gândeşte multă vreme de ce nu mai e valabilă oportunitatea.
    9. Dacă cineva te roagă să îl pui în contact cu oricine din zona ta de cunoştinţe din business, fă lucrul acesta. Până la urmă, obiectivul nostru, al tuturor, este să facem business. Hai să fim cei care facilitează acest lucru, nu cei care blochează lucrurile sub diferite pretexte, cum ar fi „nu pot să îţi dau numărul lui” sau „trebuie să vorbesc întâi cu el” (dar apoi nu mai faci nimic).
    10.  Nu fii aroganT şi cu o atitudine respingătoare! Nu este nevoie de nicio explicaţie.
    11.  Tot din categoria NU: servil (mai degrabă fii respectuos), ignorant, dezinteresat.
    12.  Nu trebuie să zâmbeşti permanent cu toată lumea, dar nici în extrema cealaltă să nu cazi – să ai mereu o mină posomorâtă, că să nu zic acră. Dar e alegerea noastră să avem măcar o faţă senină în interacţiunile cu ceilalţi.
    13.  Fii business! La o simplă căutare, poţi să găseşti pe internet tone de materiale despre eticheta de business. Nu e un efort să ştii şi să încerci să aplici în ceea ce faci ce menţionam mai sus: să ştii să dai corect o carte de vizită, să strângi mâna corect, cum să te comporţi în anumite situaţii şi, de ce nu, cum să te îmbraci adecvat. Şi nu numai.
    14.  Suntem în anul de graţie 2020, putem să găsim orice număr de telefon, orice adresĂ de e-mail. Motiv pentru care hai să nu exagerez şi să vă cer să aveţi numărul de telefon public, dar măcar adresa de e-mail trebuie să fie publică, de exemplu pe reţele de socializare business. Vrem să facem business, hai să putem să dăm unii de alţii. Ai număr de telefon şi adresa de e-mail de la firma ta sau la care lucrezi, nu ar trebui să fie un secret de stat. 

  • Florăria din hipermarket

    Înfiinţată în urmă cu aproximativ un deceniu ca magazin online, în prezent Floria denumeşte un grup din care fac parte, în afară de magazinul online, şi o reţea de şapte florării stradale (dintre care cinci în Bucureşti, una în cadrul aeroportului Otopeni şi o alta în Ploieşti), o divizie pentru evenimente şi amenajări peisagistice, vânzări en gros, precum şi distribuţa de flori şi plante către hipermarketuri şi supermarketuri. Anul trecut, toate acestea au generat venituri de 30,5 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de valoarea de 22 milioane de lei bifată în 2018.
    Motorul afacerii a fost dezvoltarea segmentului B2B (business to business) prin import şi distribuţie de plante şi flori la nivel naţional. Orientarea pe segmentul business a început în 2018, în Bucureşti. Ulterior, după consolidarea operaţiunilor din Capitală, reprezentanţii companiei spun că au decis să se extindă la nivel naţional, dat fiind că, spuneau ei într-un interviu la momentul începerii expansiunii, în 2018, dispuneau de resursele disponibile pentru a gestiona comenzi oriunde în ţară. „Evoluţia distribuţiei de plante către clienţii cu volume mari este o confirmare că ceea ce ne-am propus în urmă cu doi ani, respectiv să activăm ca broker de flori la nivel naţional pe segmentul B2B şi să devenim alternativa cu know-how la brokerii de flori din Olanda, a funcţionat şi rămâne o direcţie strategică de dezvoltare şi pentru anii următori”, a spus Adrian Ciucur, CEO al grupului Floria, odată cu comunicarea celor mai recente rezultate ale companiei. Au integrat astfel modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.
    În ceea ce priveşte businessul iniţial al Floria, divizia online floria.ro, acesta a crescut anul trecut cu peste 20%, până la 7,8 milioane de lei.
    Reprezentanţii Floria spun că şi-au propus să se concentreze în continuare pe dezvoltarea de noi canale de vânzare, iar în acest sens derulează mai multe proiecte pilot pentru a testa potenţialul pe anumite nişe ale pieţei de floristică. Ei spun că urmează să dezvolte mai ales proiecte în care să îmbine experienţa şi datele despre piaţa floristică şi comportamentul de consum pe diverse segmente ale pieţei. Florăriile de tip insulă din hipermarketuri, alături de un serviciu de livrare de flori la domiciliu în cutie sunt două dintre cele mai recente proiecte care îmbină istoria din online şi offline a grupului. 


    CONTEXT:
    Piaţa florilor este una efervescentă, cu noi jucători constant, deopotivă în mediul online, dar şi în magazinele fizice – atât cele care se concentrează pe nişe tot mai noi, cât şi pe cele tradiţionale, respectiv „chioşcul de flori de la colţ”.


    DECIZIE:
    Grupul Floria a decis să intre pe un segment de business puţin exploatat – distribuţia de flori în cadrul hipermarketurilor şi supermarketurilor locale prin dezvoltarea segmentului B2B.


    CONSECINŢE:
    Compania şi-a crescut afacerile cu 39% în 2019 faţă de anul precedent, mai cu seamă datorită acestei decizii de business, în contexul în care  distribuţia naţională de plante către hipermarketuri şi supermarketuri a avut un rulaj de patru ori mai mare faţă de anul anterior. 

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Mare şi luxos

    Creatorul londonez Theo Fennell, de exemplu, scrie Financial Times, a lansat, în colaborare cu sculptorul Willard Wigan, un inel care reprezintă Colosseumul de la Roma. Inelul are în partea superioară un capac care se ridică, dând la iveală un gladiator căzut în arenă, şi se vinde împreună cu un pandantiv sub formă de lupă, cu pietre preţioase. Casa Chaumet a lansat recent o colecţie în cinstea redeschiderii principalului său magazin din Place Vendôme din Paris, inelele incluse în aceasta fiind impunătoare şi gândite ca o interpretare a unor monumente sau clădiri importante din mai multe culturi. 

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.

  • Frumuseţe la priză

    Ideea i-a venit când avea de ţinut o prezentare şi prelungitorul găsit i s-a părut urât de tot, scrie Dezeen. Faivre înfrumuseţează de atunci prelungitoare îmbrăcându-le într-un lut special care se usucă în contact cu aerul şi poate fi colorat în diverse feluri. Artistul lucrează fie cu prelungitoarele clienţilor şi prietenilor, fie cu ale sale, în acest din urmă caz cumpărându-le de la magazine specializate ca să fie sigur că nu sunt periculoase pentru utilizatori. 

  • Ernst-Wilhelm Arnoldi

    Ernst-Wilhelm Arnoldi s-a născut pe data de 21 mai 1778 în oraşul Gotha din Germania, fiind primul fiu din familia cu nouă copii a lui lui Ernst Friederich Arnoldi, un comerciant german, şi a lui Sabine Elisabet, fiica unui producător de ace. Arnoldi însuşi a lucrat în comerţ înainte de a fonda compania de asigurare Gothaer Feuerversicherungsbank din Gotha, prima instituţie de acest fel din Germania.
    Între 1794 şi 1799, Arnoldi a urmat un stagiu de ucenicie la o cunoscută firmă de comerţ din Hamburg. Ce a învăţat acolo a reprezentat bazele pentru un parcurs profesional de succes: în 1799 s-a alăturat ca asistent afacerii tatălui său – Ernst Wilhelm Arnoldi & Sohn – şi a devenit partener în 1803, păstrând acest rol până în 1812. În 1804 a pus bazele unei fabrici de vopsea şi a unei mori în Remstädt, iar în 1808, a unei fabrici de porţelan.
    Arnoldi şi-a asigurat cele trei companii prin firma de asigurare Phoenix din Londra. Experienţa neplăcută a unui incendiu la o fabrică de tutun a tatălui său, la finalul anilor 1810, l-a pus faţă în faţă cu dezamăgirea faţă de compensaţia adusă de firma de asigurare, care avea o poziţie dominantă pe piaţa germană. Din acest motiv, primele erau foarte scumpe pentru asiguraţii formaţi mai ales din comercianţi şi producători.
    Furia lui legată de acest aspect l-a motivat să scrie un articol în ianuarie 1817, axat pe ideea înfiinţării unei companii germane de asigurări împotriva incendiilor, care a fost foarte bine primit de colegii săi.
    Au urmat o serie de discuţii care au condus la propunerea lui Arnoldi de a face o firmă care să asigure depozite comerciale, magazine şi mobilă. 16 comercianţi din Gotha au susţinut demersul. După o perioadă scurtă de timp, 118 comercianţi s-au înscris pe listă. În iulie 1820, planul înfiinţării firmei a fost aprobat de primul consiliu director al acestuia. Arnoldi a fost numit director al acestuia şi director onorific între 1820 şi 1822. Acest demers a îndepărat monopulul firmei londoneze Phoenix. Din 1823 până la moartea sa pe data de 27 mai 1841, Arnoldi a fost membru al comitetului Gothaer al firmei de asigurări împotriva incendiilor. În 1824, comitetele Eisenach şi Langensalza au părăsit adunarea generală. După moartea lui Ernst-Wilhelm Arnoldi, Gothaer a trecut prin multe schimbări, atât la nivelul organizaţional, cât şi ca brand, iar în anul 1946 sediul central al companiei s-a mutat în oraşul Köln.
    În prezent, potrivit celor mai recente date publice disponibile, compania are aproximativ 6.000 de angajaţi la nivel internaţional şi venituri din prime de peste 4 miliarde de euro. Pe piaţa locală businessul a intrat în 2013, iar în prezent ocupă locul 10 în topul asigurătorilor din România.

  • Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş

    Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat  Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de  andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.