„Jonglăm între viaţa noastră de familie şi creşterea unei afaceri în care credem cu adevărat. Fiind implicaţi până în cel mai mic detaliu în tot procesul de realizare a decorurilor, aranjamentelor, invitaţiilor şi, în general, a tuturor aspectelor ce au ţinut de organizarea nunţii noastre, am avut ocazia să aflăm şi ce tipuri de accesorii erau la acel moment mai greu de găsit pe piaţă”, povesteşte Ramona Vasile. Doar un mic pas a fost de făcut de la idee până la business, adaugă ea. În următorii doi ani au făcut economii pe care le-au investit ulterior în achiziţia de materie primă, în închirierea, dezvoltarea şi lansarea unui magazin online.
Încet-încet, au început să producă accesorii pentru caligrafie, ştampile pentru sigiliu din ceară sau sigilii autoadezive. „Nu am calculat niciodată suma fixă investită, însă aceasta depăşeşte cu siguranţă 11.000 de euro în acest moment. O parte din aceşti bani au fost investiţi în achiziţia de echipamente şi utilaje”, spune Marian Vasile. Veniturile celor doi antreprenori au fost de 15.000 de lei (puţin peste 3.000 de euro) în 2019, la o marjă de profit de aproximativ 30%, care nu include însă şi amortizarea echipamentelor achiziţionate. „Principalul obiectiv pe care îl avem pentru 2020 este de a interacţiona şi mai mult cu persoanele care ne sunt clienţi. Ne dorim să organizăm diverse întâlniri cu pasionaţi de caligrafie, de ilustraţie, cu graficieni sau designeri de invitaţii şi materiale promoţionale.” Ramona şi Marian Vasile vor, de asemenea, să participe mai mult la târguri dedicate organizării de evenimente, pentru ca Decor Diafan – numele pe care l-au dat businessului lor – să se dezvolte ca brand. „Produsele sunt fabricate în studioul nostru, 100% handmade (manual – trad.), având însă materie primă provenită şi din import, din ţări precum Franţa, Germania sau Italia.” Pentru că ei au văzut că orice afacere antreprenorială porneşte greu şi are nevoie de susţinere, Ramona şi Marian Vasile vor să susţină, la rândul lor, atelierele de produse handmade care vând produse asemănătoare sau care completează gama de produse Diafan. „Clienţii noştri sunt persoanele pasionate de caligrafie, de desen şi ilustraţie, persoane care vor să-şi personalizeze accesoriile legate de un eveniment special din viaţa lor sau pur şi simplu persoane cu hobby-uri din sfera handmade”, spune Ramona Vasile. O altă categorie o reprezintă firmele cu activităţi de organizare de evenimente, de design al articolelor de papetărie pentru diferite evenimente sau care se ocupă de marketing.
O colecţie de culori perlate pentru caligrafie sub brandul Diafan costă 99 de lei, iar o ştampilă personalizată cu mesajul dorit de cumpărător porneşte de la 119 lei, în funcţie de formă şi dimensiuni.
Category: Revista BM
-
Când atenţia la detalii devine business
-
Cum a ajuns un fost ministru al Educaţiei din Franţa să îşi deschidă o afacere în mijlocul Bucureştiului
Un fost ministru al Educaţiei din Franţa, şeful său de cabinet de la acea vreme şi un fost consultant şi profesor-cercetător au deschis în septembrie 2019 la Bucureşti, în inima oraşului, pe Bulevardul Dacia, într-o clădire monument istoric, école Française InternationalE.
Clădirea ce a găzduit Muzeul Literaturii Române este acum „casă” pentru o şcoală trilingvă unde învaţă 25 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani. Pe termen mediu şi lung ţinta este ca peste 400 de copii să studieze la EFI până când împlinesc 18-19 ani şi sunt gata să ia drumul universităţii, oricare ar fi ea şi oriunde în lume ar fi.
„Am avut norocul să găsim o casă în centrul Bucureştiului. Am beneficiat de sprijinul Ambasadei Franţei şi al Institutului Francez. Ştiam că se doreau mai multe şcoli franceze în zona centrală, Liceul Francez spre exemplu fiind în zona de nord. Noi suntem la 100 de metri de Ambasada Franţei”, spune Jonathan Derai. El este general manager şi cofondator al reţelei de şcoli Odyssey şi preşedintele şcolii EFI de la Bucureşti. Odyssey este o reţea de şcoli franceze – printre care şi EFI – dezvoltată în mai multe ţări din lume. Este vorba de instituţii preuniversitare, ce predau copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. „Odyssey a fost fondată în 2015 de către specialişti din domeniul educaţiei. Printre fondatori se numără şi Luc Chatel, fost ministru al educaţiei în Franţa. Avem susţinere din partea instituţiilor franceze care vor să dezvolte învăţământul francez în străinătate.”
Ceilalţi doi fondatori ai Odyssey în afară de Luc Chatel sunt Jonathan Derai, fost şef de cabinet al lui Chatel, şi Younes Slaoui, un executiv care a lucrat pentru compania de consultanţă strategică Roland Berger şi pentru Groupe Attijariwafa Bank, o bancă din Maroc. El este totodată profesor-cercetător, conform site-ului reţelei. „Toţi fondatorii sunt specializaţi în domeniul educaţiei, având experienţă peste hotare. Prima şcoală din reţeaua Odyssey a fost deschisă în septembrie 2017 la Casablanca, în Maroc, pentru ca doi ani mai târziu să inaugurăm unităţi în Bruxelles şi Bucureşti. Obiectivul nostru este să ne dezvoltăm puternic în următorii zece ani şi să ajungem la circa 30 de şcoli.”
De ce au ales cei trei investitori francezi Bucureştiul drept unul dintre primele oraşe de pe harta expansiunii reţelei de şcoli? Jonathan Derai spune că România are o serie de avantaje precum legătura cu Franţa, nu doar la nivel de ţară francofonă, ci şi în ceea ce priveşte cooperarea bilaterală la nivel de cultură şi educaţie. „Sunt lucruri concrete care se întâmplă – cum ar fi Sezonul Cultural România-Franţa – şi care ne dau încredere. Plus că familiile din Bucureşti caută să le ofere copiilor lor educaţie franceză, considerată a fi una dintre cele mai bune din lume.” Copiii care studiază la EFI ajung astfel să vorbească franceza, engleza şi româna de mici. Şcolile private se dezvoltă în marile metropole din toată lumea, nu e ceva specific României, nu ţine de contextul local sau de cel din ţările în curs de dezvoltare, adaugă antreprenorul.
Deschiderea de şcoli internaţionale e un trend, mai ales că ele îţi permit să mergi la universitate oriunde în lume. Dacă ai bacalaureatul francez spre exemplu – diplomă obţinută la şcoli franceze publice şi private – poţi studia la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie, Franţa bineînţeles sau România. „Această diplomă este o referinţă.” Jonathan Derai afirmă că sunt 550 de şcoli franceze în lume în circa 150 de ţări. Aici studiază 350.000 de elevi. „Este una dintre cele mai extinse reţele şcolare din lume, iar statul francez este gardianul ei. Aceasta este principala diferenţă faţă de şcolile anglo-saxone, care sunt controlate exclusiv de structuri private”, explică el. Spre comparaţie, în tot ceea ce înseamnă învăţământul internaţional sunt peste 10 milioane de elevi în toată lumea. „Suntem susţinuţi de preşedintele Emmanuel Macron (preşedintele Franţei din 2017 – n.red.), care şi-a fixat ca obiectiv dublarea efectivului de elevi din şcolile internaţionale franceze din lume până în 2030 (până la 700.000 de elevi – n.red.)”, spune investitorul. Şcoala de la Bucureşti a fost deschisă în septembrie 2019 şi doar o lună mai târziu oficialii depuneau dosarul pentru omologare în Hexagon. În ianuarie şcoala primea prima inspecţie din Franţa, iar în iunie aşteaptă un răspuns oficial.
„Şcolile franceze sunt omologate de statul francez şi oferă un program pedagogic în linie cu cel din Hexagon. Ce ne diferenţiază pe noi e faptul că suntem trilingvi, astfel că predăm în franceză, engleză şi română, avem profesori din Franţa şi din SUA, nu doar localnici. Am adus aici ce e mai bun din sistemul francez, dar suntem totodată internaţonali.” Copiii pot studia la EFI de la grădiniţă până la bacalaureat, iar diplomele sunt recunoscute oriunde în lume. Elevii EFI, indiferent de naţionalitate, învaţă încă de la început trei limbi – franceză, engleză şi română. La grădiniţă şi şcoala primară 65% din timp se va preda în franceză, 25% în engleză şi 10% în română. În gimnaziu şi liceu ponderile vor fi 60%-30% pentru franceză şi engleză, în timp ce rămâne 10% pentru română. „Am ales Bucureştiul şi Bruxelles-ul pentru expansiune pentru că există potenţial pe termen lung. În cazul României ştim bine ţara şi ştim că părinţii de aici vor să investească în educaţia copiilor lor. Suntem antreprenori în domeniul educaţiei, aşa că avem viziune pe termen lung şi încredere în economia locală.”
În primul an şcolar – început în septembrie 2019 – EFI Bucureşti are 25 de copii şi puţine clase. Mai exact e vorba despre copii cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani. „În fiecare an vom mai deschide noi clase, dat fiind că aceşti copii vor creşte alături de noi. Dacă acum avem doar grădiniţă şi clasa întâi, la anul vom avea şi clasa a doua şi dacă va exista cerere poate şi a treia.” Pe termen mediu şi lung ţinta este de peste 400 de elevi. Acest lucru se va întâmpla după ce investitorii vor realiza lucrări de extindere, mai exact vor amenaja încă o vilă, amplasată imediat lângă clădirea actuală, şi vor dezvolta şi o altă clădire lângă. Vor deschide astfel noi săli de clase, o cantină mai mare, săli de sport, o bibliotecă şi alte facilităţi.
„Sediul nostru se află acum într-o clădire momument istoric. Este casa care a găzduit înainte Muzeul Literaturii Române. Ne-am mişcat rapid, însă a fost o investiţie majoră”, spune Jonathan Derai fără a înainta cifre. El adaugă doar că viziunea acţionarilor este una pe termen lung, aşa că nu se aşteaptă la profit în viitorul apropiat. „Suntem investitori privaţi însă nu vrem câştiguri rapide. În aprilie 2019 am făcut anunţul de deschidere şi doar cu o lună înainte semnaserăm pentru închirierea spaţiului. Vara am realizat lucrările şi în septembrie am deschis.” Investiţiile au fost realizate doar într-una dintre cele două vile pe care cei trei acţionari ai şcolii le-au închiriat pe termen lung de la familia Sturdza. „În septembrie 2020 sperăm să ajungem la 70 de copii. Ne dezvoltăm pas cu pas, e un proces de durată. Nu putem prelua acum sute de elevi, pentru că nu avem capacitatea.” Şcoala a început din ianuarie înscrierile pentru anul şcolar 2020-2021, plus că operează transferuri în timpul anului, având deja unul în februarie şi aşteaptă alte două în martie.
Pentru promovarea şcolii există la începutul fiecărei luni ziua porţilor deschise. Alte metode includ reţelele sociale, vizitele directe – care se fac pe bază de programare –, evenimentele şi recomandările. De asemenea, EFI e membru al CCIFER, Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România. În paralel cu dezvoltarea şcolii de la Bucureşti, investitorii merg înainte cu extinderea Odyssey, astfel că sunt vizate alte ţări din nordul Africii precum Egipt sau Tunisia, dar şi state din Asia de Sud-Est precum Thailanda, Singapore sau Vietnam. Continuă dezvoltarea şi în Europa şi se analizează piaţa din America de Nord. „Avem peste 1.000 de elevi în cele trei şcoli şi vrem ca în zece ani să ajungem la 15.000. Focusul nostru nu e doar pe oraşele-capitală, ci pe metropolele cu potenţial.” În România, la fel ca în SUA şi Maroc, este studiat potenţialul oraşelor secundare mari.
Educaţia internaţională era acum 25 de ani pentru expaţi, spune executivul francez. Acum situaţia s-a schimbat şi majoritari sunt localnicii, fie de copii ce provin din familii 100% din acea ţară, fie din familii mixte. Sigur că există în continuare şi copii străini. „Elevii noştri vin din toată lumea şi acest lucru ne bucură pentru că ne asigurăm astfel că există dinamism şi schimburi culturale interesante. Când ai în aceeaşi clasă copii din Franţa, Liban, România şi SUA şi îi pui la aceeaşi masă ei se dezvoltă împreună.”
Copiii de la EFI studiază 27,5 ore pe săptămână, e vorba de ore de predare. La competiţie media e de 22-24 de ore de studiu săptămânal, potrivit lui Jonathan Derai. „Nu poţi promite părinţilor educaţie trilingvă cu mai puţine ore. Avem copii care vin la noi fără să vorbească deloc franceza, motiv pentru care avem cursuri intensive de 5-6 ore pe săptămână la început.”
Dascălii şcolii sunt calificaţi, titulari în sistemul lor de învăţământ. Profesorul de engleză, spre exemplu, e american. Structura anului şcolar e de 35 de săptămâni întinse pe zece luni. Vacanţa de vară are doar două luni, iar în restul anului la fiecare 6-8 săptămâni se oferă vacanţă de două săptămâni. „Trebuie respectată curricula din Franţa. Sistemul francez de învăţământ are trei axe – matematica şi ştiinţele, cultura generală şi spiritul civic şi ştiinţele umane.” O particularitate a şcolilor franceze acreditate este aceea că studenţii pot merge oriunde în lume fără probleme în cazul unui transfer în timpul sau la finalul anului şcolar. Spre exemplu, dacă cineva se transferă de la EFI Bucureşti în Franţa – fie în sistemul public, fie în cel privat – nu vor fi necesare teste.
La fel se întâmplă dacă merg într-o şcoală franceză din orice colţ al lumii, fie că e vorba de reţeaua Odyssey sau nu. În cazul în care aleg să se mute la o instituţie de învăţământ din România sau Hong Kong, atunci studiile le vor fi recunoscute şi se vor echivala, potrivit oficialului francez. Un alt avantaj este faptul că EFI e o şcoală trilingvă, astfel că adaptarea oriunde ar fi ea va fi facilă. „Nu facem promisiuni nerealiste. Noi creştem împreună cu aceşti copii şi vrem să vorbească perfect cele trei limbi. Pe parcursul anilor, se vor adăuga şi altele (germană, spaniolă sau mandarină – n.red.). Iar la final diplomele sunt acordate de statul francez.” Grupele de la EFI Bucureşti momentan sunt mici, însă nici când investiţiile vor fi finalizate şi şcoala va fi dezvoltată complet clasele nu vor avea mai mult de 20 de copii. „Educaţia privată este scumpă, iar noi nu avem subvenţii nici de la statul francez, nici de la cel român. Ca preţuri ne situăm între şcolile franceze private – pentru că suntem trilingvi – şi cele anglo-saxone cunoscute ca fiind scumpe, cu un preţ de 15.000-20.000 de euro pe an, sau chiar peste.” La EFI, pentru anul şcolar 2020-2021, taxele variază între 7.800 de euro pe an pentru copiii care merg la grădiniţă şi 9.850 de euro pe an pentru cei de gimnaziu şi liceu. Plata se face în una, două, trei sau zece tranşe. „Avem şi afterschool pentru cine vrea, dar se plăteşte separat. Acesta poate fi predat în franceză sau engleză.” Mai mult, se organizează şi ieşiri cu copiii la cinema sau la Art Safari, în afara programului şcolar. Pentru că în final „atenţia noastră merge către dezvoltarea inteligenţei multiple şi către educaţia pozitivă”, conchide Jonathan Derai.
-
Christina Verchere – Cea mai puternică femeie executiv din leadershipul românesc
1. Care au fost cele mai recente realizări profesionale?
Este o mare onoare să fac parte dintr-o companie precum OMV Petrom, o companie care contează pentru România. Ne propunem să fim un cetăţean corporativ important pentru ţară, prin furnizarea de energie, prin contribuţia cheie în economie şi prin rolul mai larg în comunitate. Nu ne putem imagina viaţa modernă fără energie şi ne mândrim că asigurăm o parte semnificativă din energia de care România are nevoie.
În plus, OMV Petrom îşi propune să aibă un impact pozitiv în societate. A fost impresionant să văd şi să simt emoţia oamenilor generată de primul Spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică pentru Copii. Acest proiect m-a făcut să înţeleg şi mai bine de ce OMV Petrom face parte din fibra socială a României.2. Ce v-aţi propus pentru anul în curs?
Rolul nostru este să asigurăm energie; oamenii au nevoie de energie din ce în ce mai mult şi o doresc mai curată. Dezbaterea privind schimbările climatice a câştigat avânt şi, în calitate de companie energetică, ne propunem să facem parte din soluţie. Şi cred că România are o şansă pe care doar puţine ţări o au: resursele de gaze din Marea Neagră. Gazul este soluţia pentru energie curată şi acest lucru este un obiectiv cheie pentru noi. Reducerea amprentei de carbon este o altă prioritate asupra căreia ne concentrăm: până în prezent am obţinut o reducere de 22% faţă de anul 2010 a gazelor cu efect de seră, iar obiectivul nostru pentru 2025 este să obţinem o reducere de 27%.
Există, de asemenea, un aspect educaţional pe care ar trebui să-l luăm în considerare: depinde de noi toţi să facem diferenţa, devenind mai eficienţi din punct de vedere energetic. Am lansat, anul trecut, România Eficientă, un program de susţinere a acestei cauze, care va continua pe parcursul acestui an şi anul viitor. De asemenea, continuăm istoria noastră lungă de plantare de pomi.3. Ce calităţi poate aduce o femeie într-o afacere pe care nu le poate aduce un bărbat?
Prejudecăţi despre ce roluri ar trebui să aibă bărbaţii şi femeile încă există în societate, dar cred că egalitatea de oportunităţi este obiectivul spre care ar trebui să tindem atunci când vorbim despre diversitate şi incluziune. În opinia mea, o forţă de muncă echilibrată stimulează creativitatea, inovaţia, iar egalitatea de şanse înseamnă că fiecare individ are posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim. Diversitatea aduce perspective şi opinii. Te ajută să iei o decizie mai bună. Mai mult, dacă fiecare individ livrează la capacitatea maximă, societatea, în ansamblu, ar avea mai multe de câştigat.4. Echilibrul între viaţa personală
şi profesională: mit sau obiectiv?
Nu este uşor să găseşti un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, dar, cu siguranţă, acesta trebuie să fie un obiectiv spre care să tindem. Este vorba despre a şti când trebuie să te concentrezi asupra locului de muncă şi când este timpul să te deconectezi şi să îţi îndrepţi atenţia spre familie şi prieteni. Tatăl meu m-a încurajat să alerg la o vârstă fragedă şi este mai mult decât să trăiesc o viaţă sănătoasă sau să găsesc un hobby. M-a învăţat disciplina – este vorba atât despre minte, cât şi de corp. Şi, la fel ca majoritatea lucrurilor din viaţă, este mult mai distractiv dacă o faci cu alţii – găseşte amici care să alerge.5. Sfatul dvs. pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional
Pentru orice tânăr, cred că este important să îşi construiască o carieră în jurul abilităţilor şi pasiunilor tale. A-ţi plăcea ceea ce faci, a fi dornic să înveţi lucruri noi şi să lucrezi cu alte persoane sunt câţiva dintre factorii esenţiali care pot să contribuie la o carieră solidă.
Christina Verchere este una dintre femeile executiv care conduc cele mai puternice companii din România, iar profilul său va apărea în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS
Funcţie: Preşedinte al Directoratului şi director general executiv
Companie: OMV Petrom S.A.
Cifră de afaceri 2019: 25,48 miliarde de lei
Profit net 2019: 3,6 miliarde de lei
Investiţii: 4,2 miliarde de lei
Cele mai recente investiţii au fost direcţionate în hubul de gaze de la Hurezani, campanie de foraj offshore, achiziţie perimetru Han Asparuh, instalaţie nouă de policombustibili la Petrobrazi, modernizare unitate de cocsare la Petrobrazi, modernizare depozit de carburanţi Arad, extindere reţea staţii de distribuţie
Număr de angajaţi: 12.347
Urmează lansarea noului anuar dedicat femeilor din businessul românesc
-
De la dorinţă, la afaceri de milioane de euro
Antreprenorii timişoreni Raluca şi Răzvan Ştefănescu au decis să îşi unească şi anii de experienţă profesională pentru a lansa un business de familie la scurt timp după ce şi-au unit destinele. Aşa a luat naştere brandul românesc de cosmetice Cupio. Afacerea are ca obiect de activitate vânzarea de produse cosmetice – în special de manichiură şi make-up – şi de îngrijire personală, atât în mediul online, prin intermediul platformei cupio.ro, în România şi în celelalte pieţe din Uniunea Europeană, cât şi offline, printr-o reţea formată din 15 magazine proprii cu o suprafaţă totală de peste 800 de metri pătraţi, dar şi printr-o reţea de distribuţie în saloanele de înfrumuseţare. Platforma online şi reţeaua de distribuitori funcţionează sub umbrela Razadi SRL, iar unităţile proprii, sub Cupio International. Toate acestea au generat, în 2019, venituri cumulate de 11 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentanţii businessului preconizează o creştere de 20% la nivel de grup. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, echipa Cupio numără în prezent 130 de persoane. În 2019, businessul a înregistrat 70.000 de clienţi noi. Profilul ţintă al clienţilor Cupio este format din femei cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, 60% provenind din mediul urban, iar majoritatea sunt profesioniste care lucrează în saloanele de înfrumuseţare.
Cum au ajuns cei doi soţi timişoreni să lanseze o afacere în industria frumuseţii?
Raluca Ştefănescu este absolventă a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), secţia Finanţe-Bănci, pe care a terminat-o în 2007. După ce şi-a finalizat studiile, ea a lucrat în trei multinaţionale vreme de patru ani, în domeniul vânzărilor de beauty, unde a pus bazele dezvoltării sale profesionale.
Răzvan Ştefănescu a absolvit, tot în 2007, Facultatea de Geografie, secţia Geografie-Turism, iar apoi şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un program masteral axat pe dezvoltare şi amenajare turistică, din cadrul UVT. El se descrie drept autodidact şi spune că „toate cunoştinţele şi experienţa acumulate ulterior în mediul de business s-au datorat dorinţei şi perseverenţei de a învăţa şi a de mă dezvolta mereu”.
La finalul celui de-al treilea an de facultate, Răzvan Ştefănescu a absolvit un curs acreditat de ghid turistic şi i s-a oferit posibilitatea să aplice ceea ce a învăţat în organizarea de excursii în Grecia pe perioada verii. A şi rămas acolo, timp de o lună, în anul 2006. La întoarcerea din Grecia, antreprenorului i s-a ivit ocazia să deschidă un magazin într-un centru comercial din Timişoara, unde a comercializat, în principal, produse pentru femei. „În 2006, la 22 ani, am avut oportunitatea extraordinară de a deschide un magazin (stand) de 16 metri pătraţi în centrul comercial Euro din Timişoara. Acela a fost începutul. Aşa mi-am dat seama că aceasta este direcţia pe care îmi doresc să o urmez”, povesteşte Răzvan Ştefănescu. Pasiunea pentru comerţ o moştenise din familie, de la părinţii săi care aveau şi ei un magazin în acel complex, unde vindeau cu preponderenţă produse cosmetice de larg consum. „Dar mi-am dat seama că, dacă vreau să mă evidenţiez, ar trebui să mă diferenţiez de magazinul lor şi aşa am început să aduc alt tip de produse din Bucureşti, Ungaria, produse nişate pe make-up, diverse accesorii de păr, accesorii pentru manichiură, produse ce nu se găseau în supermarket sau pe care le vindea toată lumea.”
În 2007 a cunoscut-o pe cea care i-a devenit parteneră atât în viaţa personală cât şi în cea profesională. Cu magazinul a continuat până în 2011, când şi-au dat seama că, dacă îşi unesc forţele, vor dezvolta un business de succes împreună. Cei doi antreprenori încă deţin primul magazin, rebranduit între timp sub numele Cupio.
Ideea de a dezvolta un business împreună cu Raluca a venit chiar în urma organizării nunţii. „Ne-am dat seama că facem o echipă extraordinară împreună. Şi chiar aşa s-a întâmplat. Acum, la opt ani de când am lansat brandul Cupio, suntem foarte mândri de evoluţia noastră şi ne bucură că am luat decizia corectă.” Experienţa în vânzări a Ralucăi dobândită în anii de lucru în multinaţionale, pusă laolaltă cu experienţa de până atunci a lui Răzvan în comerţ au dus la crearea brandului Cupio. „Deja aveam amandoi experienţă şi înţelegeam ce înseamnă furnizori, termene de plată, contabilitate primară, clienţi, organizarea banilor. Ştiam de pe atunci că internetul va fi viitorul, că am putea avea piaţă de desfacere în toată ţara dacă reuşim să avem un magazin online. Toţi aceşti factori ne-au convins şi ne-au impulsionat.”
Investiţia iniţială în deschiderea businessului a fost de aproximativ 10.000-12.000 de euro, o parte provenind din economiile personale ale celor doi, iar restul, luaţi cu împrumut. Au început cu un singur angajat, care, printre altele, fotografia produsele din magazinul pe care îl aveau deja în centrul comercial, Raluca Ştefănescu fiind cea care le încărca apoi pe platforma site-ului. „Nu i-a fost deloc uşor să descrie fiecare produs în parte, mai ales că multe dintre produsele tehnice, în special cele pentru unghii, nu ştiam nici noi la ce folosesc”, povesteşte fondatorul businessului.
Acum însă, numărul angajaţilor a ajuns la 130, iar businessul este prezent în opt oraşe – Timişoara, Cluj, Arad, Constanţa, Suceava, Iaşi, Sibiu şi Bucureşti – prin cele 15 unităţi proprii. Până la finalul acestui an fondatorii plănuiesc alte cinci deschideri, oraşele vizate pentru extindere fiind Braşov, Târgovişte şi Bucureşti. Deschiderea unui magazin Cupio presupune o investiţie de peste 100.000 de euro.
Fondatorii afacerii spun că trec printr-o perioadă efervescentă din punctul de vedere al parteneriatelor, adăugând periodic în reţea câte o nouă locaţie. În prezent, afacerea are colaborări cu câteva sute de saloane, atât din România cât şi din Italia, Germania, Belgia şi Franţa. „Faptul că în ultimii ani ne-am dezvoltat foarte mult nu arată decât că pe piaţa românească şi nu numai există cerere şi o creştere a puterii de cumpărare.” Potrivit lui Răzvan Ştefănescu, colaborarea cu saloanele partenere presupune o disciplină specifică, o centralizare a vânzărilor, o logistică riguroasă, un timing impecabil şi un grad semnificativ de predictibilitate a dezvoltării businessului. Un procent de 60% din vânzări vine din canalul online, iar restul de 40% este acoperit de magazinele Cupio şi de saloanele cu care businessul colaborează.
În prezent, portofoliul businessului este alcătuit din peste 11.000 de produse fabricate în numeroase ţări din Europa, printre care Italia şi Germania, în SUA şi în Coreea de Sud, cu preţuri cuprinse între 3 şi 6.000 de lei, articolele încadrându-se cu preponderenţă pe segmentul de preţ medium – high. „În top sunt produsele de manichiură, însă produsele de machiaj vin puternic din spate, în 2019 înregistrându-se o creştere de 300% faţă de 2018.”
Cât despre provocări, cei doi spun că acestea nu au lipsit niciodată, însă le privesc ca pe nişte teste: „Zilnic aveam teste de trecut. La început principala provocare a fost modul în care administram şi cheltuiam resursele financiare. Erau multe necunoscute şi încercam să facem faţă tuturor provocărilor. Am crescut sănătos, ne-am selectat cu atenţie furnizorii de servicii şi am învăţat din fiecare succes şi eşec”.
Pentru a-şi menţine poziţia pe piaţă, în faţa competiţiei acerbe venite mai ales din partea retailerilor internaţionali, cei doi antreprenori spun că investesc constant în platforma online, în îmbunătăţirea continuă a gamei de produse, precum şi a serviciilor şi a materialelor educaţionale.
Pentru anul acesta au bugetat o investiţie de 2 milioane de euro, atât pentru deschiderea noilor magazine şi a unui nou sediu, precum şi pentru dezvoltarea portofoliului de produse. De asemenea, ei spun că se reinventează periodic şi se adaptează la noile obiceiuri de cumpărături ale românilor, la schimbările din industia de beauty, precum şi la necesitatea de produse inovatoare şi la rapiditatea cu care circulă informaţia, la fel de importantă fiind adaptabilitatea la era digitală în care ne aflăm. „Metodele clasice de marketing nu mai funcţionează la fel, iar concurenţa nu mai vine doar din partea marilor branduri, ci şi din partea microbrandurilor create în ultimii ani”, subliniază Raluca Ştefănescu. În ceea ce priveşte competiţia, aceasta vine atât din industria de manichiură – branduri consacrate din România sau unele cunoscute în afara ţării – cât şi din cea de make-up, prin branduri internaţionale de renume: „Noi suntem cumva un brand atipic, deoarece avem şi produse esenţiale pentru profesioniştii din saloane (manichiură şi make-up), precum şi produse utilizate de consumatorul final, pasionatele de beauty”. În ultimii ani, reprezentanţii businessului au remarcat în rândul consumatorilor o nevoie mai mare de produse şi servicii de calitate, dar şi o creştere a cererii de educaţie profesională şi evoluţie constantă.
Concluzia lui Răzvan Ştefănescu după opt ani de business este că nu există legi sau modele universal valabile care să garanteze reuşita, ci doar situaţii din care se poate învăţa ce a fost bine sau mai puţin inspirat pentru o anumită situaţie de business. El adaugă că o idee este fără valoare în piaţă dacă nu este pusă în aplicare. „Cel mai important este să începi şi să fii deschis la toţi ceilalţi factori externi care vor apărea inevitabil pe parcurs.” La rândul său, Raluca Ştefănescu notează că „din greşeli învăţăm şi devenim mai buni. Businessul se învaţă, nu se moşteneşte”.
Piaţa locală de produse cosmetice şi îngrijire personală s-a apropiat de pragul de 5 miliarde de lei anul trecut, după ce a crescut cu aproape 9% comparativ cu 2018, potrivit datelor ZF obţinute de la jucătorii din piaţă, acesta fiind un nivel record pentru vânzările de parfumuri, creme şi produse de machiaj. Printre tendinţele remarcate în rândul consumatorilor se numără orientarea către produse mai scumpe, dar şi vizite mai dese la shopping, precum şi un volum mai mare de articole cosmetice achiziţionate, trenduri impulsionate de creşterile salariale din ultimii ani, care au dus la creşterea puterii de cumpărare. Schimbarea comportamentului de consum se poate observa din faptul că, spre exemplu, segmentul de lux a înregistrat cea mai mare creştere în 2019, aproape 22% comparativ cu anul anterior, avansul fiind susţinut atât de vânzările online, cât şi de cele offline, scrie ZF. Pe lângă creşterea numărului de magazine monobrand de lux în piaţa locală, amplasate în mallul Băneasa Shopping City din nordul Bucureştiului, o zonă unde locuiesc persoane cu venituri peste medie, şi online-ul a înregistrat o creştere puternică, ajungând să contribuie cu 8,7% la totalul vânzărilor de cosmetice şi parfumerie, după un plus de 28% în 2019 versus anul anterior. În ceea ce priveşte consumul, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă PMR din 2017 citată de ZF, un român cheltuie în medie 60 de euro pe an pe produse cosmetice şi de îngrijire, cu circa 13% mai mult decât în 2013. Cifrele poziţionează piaţa locală departe de Ungaria sau Cehia, care au valori de două ori mai mari, direct proporţionale cu salariile. Potrivit estimărilor din 2017, consumul local va ajunge, în 2022, la 77 de euro per capita. Avansul de aproape 30% din perioada următoare nu va fi însă suficient pentru a reduce decalajul care desparte România de ţări precum Cehia sau Ungaria, unde consumul per capita este dublu, scrie ZF.
Costul frumuseţii în Europa
Piaţa europeană de produse cosmetice şi îngrijire personală este cea mai mare din lume, generând 78,6 miliarde de euro din vânzările în retail în 2018, potrivit platformei cosmeticseurope.eu. Cele mai mari pieţe europene din industrie sunt Germania (13,8 mld. euro), Franţa (11,4 mld. euro), Marea Britanie (10,9 mld. euro), Italia (10,1 mld. euro) şi Spania (7 mld. euro). Următoarele categorii de produse deţin cea mai mare pondere a pieţei europene de profil: îngrijirea pielii (20,39 mld. euro), articole de îngrijire personală (19,92 mld. euro), produse pentru îngrijirea părului (14,92 mld. euro), parfumuri
(12,28 mld. euro) şi produse cosmetice decorative (11,07 mld. euro). Exporturile de produse cosmetice din Europa au totalizat 21,5 miliarde de euro (valoare comercială) în 2018. Franţa şi Germania au fost principalii exportatori ai Europei, exportând peste 10 miliarde de euro între ele şi reprezentând 50% din totalul exporturilor globale din Europa. Industria cosmetică şi de îngrijire personală aduce anual o valoare adăugată de cel puţin 29 de miliarde de euro pentru economia europeană. 11 miliarde de euro sunt acoperiţi direct, prin intermediul producţiei de produse cosmetice, iar 18 miliarde de euro indirect, prin intermediul lanţurilor de aprovizionare. Incluzând activitatea economică directă, indirectă şi indusă, industria sprijină peste 2 milioane de locuri de muncă.
Industria de produse cosmetice şi îngrijire personală este un sector bazat pe ştiinţă şi extrem de inovator, care face investiţii mari în cercetare şi dezvoltare. Majoritatea companiilor mari din industrie cheltuiesc 5% din cifra de afaceri anuală (vânzări) în cercetare şi dezvoltare (în Europa). Presupunând că toate companiile din industria cosmetică cheltuiesc 5% din cifra de afaceri anuală în cercetare şi dezvoltare, cheltuielile totale pentru cercetare şi dezvoltare în Europa ar fi reprezentat un total de 2,35 miliarde de euro în 2017, scrie cosmeticseurope.eu. Trebuie menţionat faptul că, deoarece modelul de afaceri pentru desfăşurarea cercetării implică frecvent un parteneriat (de exemplu, între un producător de produse cosmetice şi un furnizor şi / sau un institut de cercetare), această cifră este posibil să fie subestimată. În Europa există cel puţin 77 de laboratoare de inovare ştiinţifică care efectuează cercetări în ceea ce priveşte produsele cosmetice şi de îngrijire personală. -
Ce vrei să faci mai departe? Să am afacerea mea! Şi de ce ai nevoie? De bani! Şi de o idee!
Nu este prima dată când aud acest concept: vreau să am afacerea mea şi caut o idee.
Ce mă frapează este însă ordinea din propoziţie, unde a avea o idee este pe ultimul loc.
În business, ideea şi determinarea celui care vrea să o pună în practică reprezintă motorul.
Fără o idee, n-ai cum să strângi bani, iar dacă ai bani şi nu ai o idee, fie ţii banii la bancă, fie cumperi un apartament ca să-l dai apoi în chirie.
Dar de ce nu ai găsit o idee până acum? Răspunsul noii generaţii: „Nu am stat efectiv să mă gândesc la asta, am avut şcoală, examene şi acum muncă (interlocutorul are un job). Dacă aş sta să mă gândesc, sigur aş avea/găsi o idee”.
Nu aş putea spune că piaţa din România debordează de idei de business, dar progresele făcute în ultimul deceniu, mai ales după criză, sunt extraordinare, în special într-o ţară care nu încurajează antreprenorii, cel puţin pe cei mici şi mijlocii, unde succesul în afaceri este invidiat (şi eu aş fi reuşit să fac bani dacă aveam relaţii, dacă eram securist, dacă lucram în comerţul exterior – perioada anilor ’90 fiind extrem de prezentă în mintea tuturor!), iar eşecul este evidenţiat, constituind un stigmat.
Cele mai bune idei de business vin dintr-o necesitate, dintr-o frustrare proprie, dintr-o întâmplare. Gândiţi-vă la Revolut, un serviciu la care au aderat 1 milion de români într-un timp record. Nikolai Storonsky şi Vlad Yatsenko erau total frustraţi de faptul că la plăţile externe, când plăteau produse sau servicii într-o altă monedă, cursurile valutare folosite de bănci erau mult mai mari decât cursurile valutare curente, diferenţele ajungând şi la 2-3%, ceea ce este enorm. Aşa că au creat Revolut, pentru a oferi clienţilor un serviciu de plată mai rapid, mai comod, mai ieftin, prin care cursurile valutare sunt la nivelul pieţei atunci când faci plăţi externe. Revolut a câştigat teren pentru că este un serviciu în favoarea clienţilor, în timp ce băncile oferă un serviciu mai degrabă în favoarea lor decât în favoarea clienţilor.
Uber a apărut şi este folosit pentru că este mai ieftin decât un taxi obişnuit, mai curat şi mai rapid decât clasicele taxiuri, încremenite în timp.
Toată lumea are idei de business, chiar eu i-am prezentat interlocutorului o idee de reducere a traficului din Bucureşti, dar în final câştigă doar cei care reuşesc să implementeze ideile respective. Execuţia este baza businessului, spun toţi antreprenorii.
Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii, ca cifră de afaceri, din totalul de 660.000 controlează 40% din piaţă. Multe pieţe sunt acaparate şi prea puţin sunt cei care cred că ar mai fi loc şi de alţi jucători. Dacă ar fi aşa, nici Uber şi nici Revolut nu ar fi apărut.
Mihaela Ioniţă, directorul de HR al Coca-Cola HBC România, compania care îmbuteliază cunoscutul produs american, spune că în viitor nu se va mai lucra pe un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, pentru opt ore pe zi.
În aceste condiţii, când procesele de muncă vor fi din ce în ce mai digitalizate, automatizate, iar inteligenţa artificială va câştiga teren, se va elibera o forţă de muncă care, pentru a supravieţui, va trebui să găsească idei de business, să ofere produse şi servicii fie mai bune decât cele curente, fie altele, total diferite.
Până una-alta, dacă aveţi idei de business pentru interlocutorul meu, pe care doriţi să le vindeţi sau să le închiriaţi, cred că ar vrea să vă asculte! Că de muncit, poate să muncească! -
Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor
Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. -
Ce bijuterii mai poartă bogaţii lumii
Dacă în anii ’20 ai secolului trecut s-a purtat Egiptul, în prezent, scrie Telegraph, se poartă India, sursa de inspiraţie reprezentând-o podoabele suveranilor acesteia.
Casa Amrapali din Jaipur a lansat bijuterii în formă de flori de lotus, în timp ce casa Santi a profitat de colecţia creatorului Krishna Choudhary, veche de generaţii, încă de vremea ultimilor suverani ai Imperiului Mogul, reutilizând vechile pietre preţioase în bijuterii noi cu design contemporan şi mai puţin încărcat decât ceea ce se purta cu sute de ani în urmă.
La Cartier, în seria Tutti Frutti s-a lansat colierul Maharajah, o combinaţie de culori vii obţinute în parte cu smaralde şi rubine, de şiragurile care vin la baza gâtului fiind prins un canaf format din nu mai puţin de 19 smaralde. Colierul face parte din seria bijuteriilor transformabile ale casei Cartier, putând fi purtat în mai multe feluri. Tot la inspiraţie indiană ar putea fi încadrat şi pandantivul cu diamante şi turmaline Woodland, al casei Boodles, a cărui formă de cupolă întoarsă duce cu gândul la Taj Mahal. -
Cum să salvezi un ziar
După ce au preluat anul trecut The Big Bend Sentinel, din oraşul Marfa, un săptămânal fondat în 1926, care de-abia se susţinea din abonamente şi publicitate, noii săi proprietari s-au gândit să-l ajute să se finanţeze cu un local. A apărut astfel Sentinel, un cafe-bar unde se pot aduna localnicii să lucreze, iar turiştii să se relaxeze, în care proprietarii publicaţiei vând băuturi, iar mâncarea este asigurată de bucătari care închiriază bucătăria. Redacţia funcţionează într-o încăpere alăturată, uneori jurnaliştii ieşind să lucreze şi ei în local. Mai mult, Sentinel poate fi închiriat şi pentru evenimente, solicitările în acest sens fiind discutate la şedinţele de sumar.