BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Inedit: Cum se dansează balet cu distanţare socială

    Aceasta este realizată de artistul coregraf Remi Wörtmeyer,  acompaniat de orchestra baletului naţional olandez. Piesa de rezistenţă a actului artistic este reprezentată însă de o costumaţie care include un tutu din denim cu un diametru de trei metri. Potrivit informaţiilor publicate pe operaballet.nl, actul este inspirat de teatrele goale, de artiştii care au rămas fără scenă şi de dansul fiecăruia dintre indivizi pentru a-şi găsi calea spre noua normalitate.

    „Tutuul este cea mai nouă unealtă de distanţare socială. Datorită supradimensionării sale, îi determină pe dansatori să găsească soluţii în navigarea prin oraş, ei trecând şi mişcându-se împreună prin acesta.” Remi Wörtmeyer, coregraf

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din businessul românesc. Conduce operaţiunile unei companii cu venituri ce se îndreaptă spre 2 mld. lei

    Doina Vornicu este din 2014 director al operaţiunilor grupului ceh CEZ în România şi e primul manager român care ocupă poziţia numărul doi ca importanţă strategică în organizaţie. Pe parcursul mandatului său de până acum, s-a implicat într-o serie de proiecte strategice care au ca obiectiv final transformarea companiilor din grup în companii smart. Prin acest program, operatorul Distribuţie Oltenia îşi propune să gestioneze eficient cerinţele consumatorilor de energie, dar şi să reducă timpul de intervenţie când apar întreruperi de energie, sporind astfel gradul de confort. Dincolo de digitalizare, obiectivele mandatului său includ şi reducerea pierderilor de energie, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei proceselor, dar şi găsirea unor oportunităţi de afaceri complementare care să garanteze îndeplinirea indicatorilor financiari.
    Crede cu convingere că menţinerea echilibrului între birou şi casă este condiţia de reuşită a oricărui demers şi spune că a găsit mereu echilibrul în familie. „Am regăsit această valoare în oamenii cu care lucrez de peste zece ani, iar faptul că împărtăşim aceeaşi înţelegere a noţiunii de echilibru se vede în atmosfera din companie şi în rezultatele noastre. (…) Deşi poate fi nespecific unei corporaţii, în grupul nostru acest tip de cultură este perceput imediat.”

    Profilul Doinei Vornicu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cum ar putea producătorii români să îşi ducă mai mult produsele peste hotare. Ce spun trei antreprenori români care au reuşit

    „Curaj, consecvenţă şi colaborare” reprezintă cei trei „C”  pe care producătorii români trebuie să şi-i asume pentru a scrie noi poveşti de succes în cartea exporturilor. Mai ales când vine vorba despre pieţele îndepărtate este nevoie de colaborare, atât din punctul de vedere al cunoştinţelor antreprenorilor, cât şi al costurilor de export ce pot fi împărţite.

    „Acum câţiva ani eram întrebat de ce nu ne ajutăm, noi, ca producători români. Spre exemplu, eu dacă am cumpărat un cuptor de biscuiţi din Italia, producătorul care mi l-a vândut mi-a zis că dacă am nevoie de malaxor ştie el o firmă italiană, iar pentru o maşină de ambalat mi-a recomandat altă firmă italiană – ei se susţineau unul pe altul, lucru pe care eu nu-l văzusem la noi până acum”, a povestit Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenixy, producătorul pufuleţilor Gusto, în cadrul emisiunii Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
    Pufuleţii Gusto au ajuns astăzi în 36 de ţări şi reprezintă o poveste frumoasă despre exporturi şi despre modul în care poţi ajunge să faci un profit de 5 milioane de euro din pufuleţi, dacă aplici cei trei „C”, crede Apostolescu. În drumul spre pieţe îndepărtate precum Australia sau Noua Zeelandă, antreprenorii români trebuie să colaboreze, întrucât anumite costuri nu pot fi suportate la nivel de business, astfel încât cheltuielile să nu depăşească valoarea produsului.  „Am constatat că lucrăm extrem de bine cu anumite companii din România care se potrivesc pe acelaşi tip de lanţuri comerciale. Livrăm cu ape minerale precum Perla Harghitei sau Borsec. Sunt containere săptămânale pentru America, pline, împărţite între producători de conserve precum Râureni sau dulceţurile Scandia. Sunt colaboratori cu care am ajuns în pieţe precum Australia, Noua Zeelandă, în care transportul ar fi de trei ori cât valoarea produselor, dar dacă împărţim cu companii care livrează produse de volum redus şi greutate mare, ne potrivim noi cu volum mare şi greutate redusă. În consecinţă, împărţim containerul, punem jos conservele şi deasupra pufuleţii. Şi iese un pachet cu un preţ bun pe container. Sunt zeci de containere săptămânal şi s-a ajuns la volume bune în combinaţia aceasta.“
    Astfel, colaborarea poate deveni unul dintre principalele atuuri ale exportatorilor români, aşa cum a devenit pentru producătorii italieni. Împărţirea costurilor şi a experienţei poate duce şi produse ieftine dincolo de graniţele ţării sau chiar ale continentului. Bineînţeles, producătorii români s-ar putea gândi că un business de 30 de milioane de euro precum Phoenixy are alte perspective faţă de un business mai mic sau că nu se poate vorbi despre asemenea mutări curajoase în criză. Însă producătorul de lactate Ferma cu Omenie ar putea dovedi contrariul.
    Cu afaceri de peste 3 milioane de euro în 2019, familia Bîcu din Transilvania a făcut marele salt pe export încă din criza trecută. Atunci, prin brandul Pachet de acasă, producătorul român a făcut primii paşi spre comunităţile de români din diaspora. „În 2009 ne-am dat seama că sunt mai mult de 2 milioane de români în Spania şi Italia şi am stat şi ne-am gândit că e cât Bucureştiul, care înseamnă jumătate din vânzări – ce ar fi să mergem la românii aceştia? Şi am început cu Spania la finalul lui 2009, în 2010 am mers şi în Italia, am găsit distribuitori similari cu noi, adică businessuri apropiate ca valoare, ca şi concept, afaceri de familie care au crescut frumos, şi am ajuns să ne găsim parteneri cu care am devenit şi prieteni, cu care am muncit 10 ani fără oprire şi parteneriatele ne-au ajutat să ajungem pe recomandări mai departe spre Germania”, a declarat Marius Bîcu, general manager al producătorului de brânzeturi Ferma cu Omenie, care comercializează pe piaţa locală sub brandul De la Fermă.
     Astăzi, mai bine din 50% dintre clienţii producătorului vin de pe 11 pieţe europene, pieţe în care compania a făcut eforturi să continue livrările în mijlocul pandemiei, indiferent de intensitatea eforturilor. Iar pariul s-a dovedit a fi unul câştigător.
    „Având foarte mulţi clienţi externi, acolo am livrat absolut tot, cu toate că am făcut eforturi mari să ajungem în Italia. Avem transportatori care au mers prin Albania ca să ajungă în Italia şi am găsit portiţe, chiar dacă transporturile au fost mai scumpe, chiar dacă au aşteptat mai mult, chiar dacă unii şi-au asumat riscuri. Am livrat tot şi asta ne-a deosebit de furnizorii care s-au speriat şi au zis că nu mai ajung în Italia că nu au ce căuta acolo momentan. Clienţii au fost mulţumiţi şi pentru că unii nu au mai livrat am avut de câştigat”, a adăugat Marius Bîcu. Curajul de a ieşi la export în mijlocul crizei şi de a continua exporturile în mijlocul următoarei crize – una medicală, care a ridicat chiar mai multe provocări operaţionale – a contribuit la reţeta pentru export a producătorului transilvănean.
     Cu toate acestea, consecvenţa reprezintă una dintre principalele caracteristici pe care trebuie să şi le antreneze producătorii români, ceea ce înseamnă şi să nu ieşi la export înainte de a fi pregătit să susţii această activitate. 
    Un alt producător român care se pregăteşte să iasă la export până la finalul anului este Lăptăria cu Caimac, întrucât aceasta avea planuri pentru începutul anului, dar a preferat să le întârzie pentru a-şi asigura consecvenţa atunci când trece graniţa. „Cred că este un moment foarte bun pentru România să iasă la export cu produse alimentare, întrucât România produce mâncare mult peste necesarul intern şi vedem că peste tot în lume au fost probleme cu producţia alimentară. De la seceta din regiune, până la inundaţiile din Europa de Vest şi până la inundaţiile şi seceta din SUA, producţia alimentară a fost afectată drastic. Noi pregătim încă din februarie exportul către Marea Britanie şi Germania, dar cred că cel mai devreme vom ieşi în noiembrie“, a spus Adrian Cocan, manager, Lăptăria cu Caimac, un producător de lactate cu afaceri de peste 4,1 milioane de euro.
     Indiferent de mărime, dacă respectă cei trei „C”, producătorii români îşi pot stabili ţinte pentru export şi pot intra într-o nouă linie de produse, care ar putea avea mai mult succes pe piaţa externă decât în piaţa locală.
    În acest context, producătorul de legume Fresh Veg, cu afaceri de peste 1 milion de euro în 2019, vrea să construiască solarii care să îi genereze premisele pentru ieşirea la export. „În momentul de faţă ne concentrăm pe producţia bio, începem construcţia pe patru solarii de câte 1.000 mp fiecare. O să începem undeva în luna august şi sperăm ca până la finalul lunii septembrie, cel târziu, să fie gata, astfel încât de anul viitor să putem rula câteva culturi pe terenul respectiv. (…) Producţia bio m-am gândit că ar putea fi vândută şi la export pentru că există o tendinţă mult mai mare de creştere pe produse bio decât e în România în momentul de faţă şi cred că produsele bio ne-ar deschide multe uşi şi ne-ar ajuta să vindem şi celelalte produse ale noastre“, a povestit Cristina Zeamă, fondatoarea Fresh Veg.
     În ceea ce priveşte localizarea producţiei ca factor de luat în calcul la export, compania Phoenixy care produce pufuleţii Gusto vrea să deschidă o fabrică în afara României. Cu 36 de ţări în care exportă deja şi planuri de a-şi continua aventura, compania a explicat în cadrul emisiunii că poate exporta la costuri bune pe o distanţă de 1.000 de kilometri în jurul fabricii din Băicoi, Prahova. Pentru distanţe care depăşesc această rază, Phoenixy are un plan care prevede producţia localizată în altă ţară.
     „Sunt pieţe unde vrem să deschidem fabrici locale. Este exclus să mai deschidem alte fabrici în România pentru că nu avem un specific atât de nişat zonal încât să faci pe teritoriu românesc mai multe fabrici. Cu transport eficient te poţi duce pe o rază de 1.000 de kilometri în jurul fabricii, adică până în Viena, Austria. Poţi deservi din România inclusiv Austria, dar de acolo mai departe este mai uşor să ai fabrică în altă parte“, a adăugat Eliodor Apostolescu.

  • Miruna Smeureanu, marketing director Coca-Cola România: „Diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională”

    „Când mă gândesc la realizări, primul lucru care îmi vine în minte este echipa de profesionişti cu care lucrez – oameni extrem de pasionaţi de ceea ce fac, care lucrează cu entuziasm şi privesc mereu cu interes şi curiozitate fiecare nou proiect”, spune Miruna Smeureanu, marketing director, Coca-Cola România.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să dezvolte în continuare „spiritul unic, curajul şi drive-ul care ne definesc echipa. Continuăm să inovăm, să depăşim limitele, să creăm experienţe, să construim”. Marketing directorul de la Coca-Cola România spune că în ultimii ani a sesizat o schimbare de paradigmă – „toţi am început să facem alegeri mult mai informate, influenţate tot mai mult de valorile promovate de branduri şi de conduita companiei care le pune pe piaţă. Cred că rolul brandurilor a evoluat şi aşteptările de a promova comportamente sustenabile, idei şi valori care pot construi o societate mai bună pentru toţi sunt tot mai mari”.

    În opinia Mirunei Smeureanu, companiile pregătite pentru viitor au înţeles un lucru esenţial: complementaritatea dintre femei şi bărbaţi, diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională. „Probabil că oamenii de ştiinţă pot explica argumentat care sunt atuurile femeilor şi ale bărbaţilor şi cum se aplică ele în business. Între timp, realitatea a demonstrat că genul nu trebuie să fie un criteriu pentru a judeca performanţa în afaceri, pentru a oferi sau nu şanse. Cred că diversitatea şi incluziunea sunt esenţiale pentru un mediu de lucru performant.”

    Profilul Mirunei Smeureanu a fost inclus recent în topul 105 Cele mai puternice femei din  business realizat de Business MAGAZIN.

  • Cine este tânăra care vinde plăcinte de 1 milion de euro în România

    Nicoleta Hriţcu este Managing Partner (Fondator), Cuptorul Moldovencei şi Glazurai, iar profilul său a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

    Cele mai mari realizări profesionale ale Nicoletei Hriţcu sunt legate direct de activităţile şi rezultatele lanţului de cofetării cu origine ieşeană Cuptorul Moldovencei, precum şi a magazinelor Glazurai, pe care le-a fondat. „Pentru mine, cele mai frumoase realizări sunt faptul că avem o echipă foarte bună şi dinamică, dar şi faptul că am crescut sănătos în ultimii şapte ani, fără să facem compromisuri. La acestea, aş adăuga reuşita de a ne muta într-o hală modernă de 1.000 mp, din care 600 mp sunt destinaţi spaţiului de producţie, 200 mp pentru birouri şi 200 mp sunt pentru depozitare. Ne dorim să ne dezvoltăm constant şi pentru a crea cele mai bune condiţii de muncă pentru echipa noastră”, descrie Nicoleta Hriţcu cele mai recente realizări de pe plan profesional. După ce a bifat anul trecut pragul de 1 milion de euro, şi-a propus investiţiii de 300.000 de euro, cât şi crearea a peste 20 de noi locuri de muncă: „Astfel vom ridica cifra de afaceri la peste 3 milioane de euro”. Singura diferenţă pe care Nicoleta Hriţcu a sesizat-o este atunci când vorbeşte despre rolurile femeii în general în ziua de astăzi: femeie, mamă, iubită, antreprenor: „Nu este facil să le facem bine pe toate, să excelăm în toate. Dar, din fericire, nu am fost singură şi am avut sprijinul familiei întotdeauna. În timp, am ajuns să fiu blândă cu mine şi să nu mai caut perfecţiunea în orice şi, totodată, am renunţat la competiţia cu alte persoane. În prezent, sunt în competiţie doar cu mine însămi şi consider că dacă astăzi sunt un pic mai bună decât ieri este minunat”.

  • Andreea Strugaru, Kadra: „Dacă ar fi să dau un sfat celor aflaţi la început de drum ar fi acela de a începe”

    Andreea Strugaru este managing partner şi coproprietar al producătorului şi furnizorului de uşi automate de acces Kadra, iar profilul său a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business, realizat de Business MAGAZIN. 

    „Pentru Kadra, anul 2019 a însemnat un an al marilor transformări. Compania şi-a schimbat modelul de business şi identitatea de brand, integrând toate diviziile de activitate într-un singur proces de business, pentru o funcţionare sinergică, oferind clienţilor soluţii integrate de consultanţă, proiectare şi execuţie în ceea ce priveşte soluţiile automatizate de acces în clădiri, spaţii publice sau rezidenţiale. În urma acestui proces, numărul angajaţilor a crescut semnificativ, de la 50 la 90 de persoane”, descrie Andreea Strugaru cele mai recente obiective bifate din rolul actual. Obiectivele pentru anul în curs pentru furnizorul clujean de sisteme automatizate de uşi de acces includ inaugurarea unui nou sediu în Cluj-Napoca, care vizează un depozit central de marfă şi o clădire de birouri, care va găzdui şi un showroom cu soluţiile de automatizare pe care compania le aduce în România. „Continuăm, de asemenea, procesul de transformare organizaţională. Investim continuu în pregătirea managerilor şi în resursa umană. Avem în derulare programe educaţionale pentru angajaţi şi campanii de recrutare nu doar a unor specialişti, cât şi a unor oameni ce-şi doresc să crească în cadrul companiei noastre.” În opinia Andreei Strugaru, echilibrul între viaţa personală şi profesională nu este deloc un mit. „Cine face din asta un obiectiv are de muncit susţinut. Este nevoie de o setare conştientă a priorităţilor, de planificare şi organizare a tuturor activităţilor. Evident că acest echilibru nu are cum să fie perfect, dar, când tragi linie, important e să fii împăcat cu deciziile luate şi cu ceea ce ai făcut.”

  • Cum poţi deschide un atelier de mobilă în România. Acest antreprenor a demonstrat că se poate, chiar în starea de urgenţă

    Într-o vreme în care afacerile s-au închis pe bandă rulantă – temporar sau nu – există şi antreprenori care au mers mai departe cu planurile lor prepandemie. Solid Atelier este numele unei astfel de ambiţii, al cărei „creier” este Adrian Holerga. Ideile lui luaseră naştere cu mult timp în urmă şi au început să prindă contur în iarnă. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.

    „Am avut ideea asta de multă vreme, trecând prin câteva renovări şi căutând obiecte de decor şi accesorii de mobilier, dar anul trecut am început să sondăm piaţa şi să punem pe hârtie o variantă în care această idee poate deveni un mic business”, povesteşte Adrian Holerga.
    Şi a devenit. În iarnă a înfiinţat firma şi a început să doteze atelierul cu utilaje, apoi, la începutul lui ianuarie anul acesta, a demarat primele încercări. „Am luat din start în calcul că avem nevoie de patru-şase luni pentru a crea şi testa câteva produse pentru început.”
    La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori. Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
    „Investiţia iniţială s-a ridicat în jurul sumei de 10.000 de euro. Am pierdut un pic şirul cheltuielilor mărunte, dar probabil că pe acolo eram la momentul lansării site-ului. Cei mai mulţi bani s-au cheltuit pe utilaje, apoi pe materie primă – multă stricată pe probe -, cheltuieli cu colaboratori şi chirie.”
    Deşi planul iniţial era să ajungă la cinci angajaţi până la sfârşitul lui 2020, avântul s-a mai temperat, forţat de împrejurări, astfel că trei oameni în echipă sunt suficienţi pentru moment, spune Adrian Holerga. Însă etapele de dezvoltare merg mai departe.
    „Toate produsele noastre sunt făcute la noi în atelier. Încercăm – şi cred că vom reuşi – să ajungem să avem şi materia primă 100% din România. Vindem în special direct pe site-ul nostru, dar şi prin platforme partenere. Dorim să ne extindem reţeaua de parteneri şi să deschidem şi un showroom, dar asta în funcţie de cum evoluează lucrurile în viitorul apropiat.”
    Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.
    „Nu concurăm cu lanţurile mari de mobilier, vrem doar să completăm zonele în care unii oameni vor ceva mai deosebit. Spre exemplu, cred că o lampă făcută de Solid Atelier va arăta foarte bine pe un birou, indiferent dacă acesta a fost luat de la Ikea, Mobexpert, kika, JYSK sau Lems.”
    Produsele din gamele existente până în acest moment pe site-ul Solid Atelier se încadrează în intervalul de preţ cuprins între 130 şi 940 de lei, în funcţie de tipul de obiect. Oferta este însă în continuă expansiune, astfel că şi preţurile vor fi variabile. La fel cum variabilă este fiecare zi de existenţă a afacerii, într-un context economic atât de fragil pentru start-up-uri.
    „Am avut două comenzi în prima zi. Mi s-a spus că e sinucidere că am lansat site-ul acum. Dar a fost un risc acceptat, pierdeam colaboratorii, furnizorii, tot efortul depus dacă amânam. Şi să amânăm până când? A fost o lansare în perioadă de criză şi trebuie să ne adaptăm şi să mergem mai departe”, spune Adrian Holerga.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Lajus – realizare de bijuterii
    prin imprimare 3D (Tulcea)
    Fondatoare: Mihaela Ciobănescu
    Investiţie iniţială: 71.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: câteva sute de mii de euro
    Prezenţă: online

    Tatami Pro – distribuţie de pardoseli pentru copii (Cluj-Napoca)
    Fondator: Paul Rusu
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de lei (105.000 de euro)
    Prezenţă: naţională

    Tapp – producţie de cornete glazurate pentru îngheţată (Odobeşti, jud. Vrancea)
    Fondator: Ionuţ Nistoroiu
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Bikkla – centru de închiriere cu biciclete electrice (Lacul Roşu)
    Fondator: Aaron Balazs
    Investiţie iniţială: 12.000 de euro
    Prezenţă: Lacul Roşu

    Umur – atelier de tricouri imprimate digital (Târgu Jiu)
    Fondatoare: Maria Turea şi Dorina Cioplea-Văduva
    Investiţie iniţială: 135.000 de lei (28.000 de euro)
    Cifră de afaceri în primele 5 luni din 2020: 30.000 de lei (6.300 de euro)
    Prezenţă: online şi în magazinul fizic din Târgu Jiu

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? Au creat un brand pe care îl vedem zilnic

    Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? În cazul lui Zev Siegl, al lui Gordon Bowker şi al lui Jerry baldwin vorbim de spiritul lor antreprenorial. Cei trei au pus împreună bazele gigantului Starbucks, cel mai mare lanţ de cafenele din lume.

    Zev Siegl s-a născut pe 28 decembrie 1942 în Detroit, Michigan, într-o familie americano-evreiască. Tatăl său, Henry Siegl, era violinist, iar mama sa, Eleanor Shapiro Siegl, educatoare. Înainte de a intra în lumea afacerilor alături de colegii săi de facultate, Bowker şi Baldwin, Siegl a fost profesor de istorie, iar după fondarea Starbucks, a avut o serie de alte mici iniţiative antreprenoriale, printre care se numără Quartermaine Coffee Roasters, deschisă în Rockville, Maryland, în apropiere de Washington.
    Gordon Bowker este de origine din Oakland, California, iar după moartea tatălui său în al doilea război mondial s-a mutat cu mama sa în Ballard and Burien, Washington, unde a absolvit liceul O’Dea din Seattle. După ce s-a gândit iniţial să se înscrie la Academia Navală, pentru a-i călca pe urme tatălui său, iar mai apoi a vrut să devină arhitect, în cele din urmă a decis să fie scriitor. Între 1960 şi 1965 a urmat cursurile Universităţii San Francisco, unde a fost coleg de cameră cu Baldwin, cel de-al treilea cofondator al companiei Starbucks, dar s-ar retras cu puţin timp înainte de absolvire. Trei ani mai târziu, a început să scrie scenarii pentru o serie de filme educaţionale produse de King Broadcasting, în paralel colaborând ca freelancer cu revista Seattle. Înainte de a fonda Starbucks a deţinut o agenţie de publicitate, Heckler Bowker, fondată alături de un partener de business, Terry Heckler.
    Jerry Baldwin s-a născut tot în SUA şi, la fel ca Zev Siegl, iar înainte de a deveni antreprenor a fost profesor, însă de engleză. El a învăţat tainele comerţului cu cafea de la Alfred Peet, al cărui magazin, Peet’s Coffee & Tea, a fost inspiraţia pentru pornirea Starbucks şi pe care antreprenorul l-a numit în repetate rânduri un „foarte generos” mentor.
    Pe 31 martie 1971, cei trei au pus bazele Starbucks Coffee Company în Seattle, Washington, numele businessului fiind inspirat din cartea Moby Dick şi ales în timp ce fondatorii căutau un cuvând care să înceapă cu consoanele st, deoarece aflaseră că aceste cuvinte au o sonoritate mai puternică. În primii ani de activitate, Starbucks a cumpărat boabe de cafea prăjită de la Peet’s, iar în 1984, Baldwin şi Bowker, alături de alţi investitori, au cumpărat chiar compania, când au aflat că Alfred Peet vrea să vândă afacerea.
    În 1987, antreprenorii au decis să vândă businessul către omul de afaceri Howard Schultz şi un grup de investitori. După ce şi-a vândut acţiunile deţinute în cadrul Starbucks, Baldwin a preluat funcţia de preşedinte al Peet’s. În 2001, când aceasta s-a listat la bursă, el a fost ales director al companiei. Antreprenorul a ocupat şi poziţia de director şi preşedinte al Comitetului pentru Standarde Tehnice al Asociaţiei de Cafea de Specialitate din America, al cărei cofondator este, cea de preşedinte al Asociaţiei Ştiinţifice Internaţionale a Cafelei, fiind totodată şi preşedinte al Institutului de Calitate a Cafelei. În prezent, este director al TechnoServe, un ONG activ în America Latină şi Africa, iar în paralel lucrează şi ca viticultor pentru J. Baldwin Wines, companie fondată alături de soţia sa.
    După un deceniu petrecut în funcţia de vicepreşedinte şi director al Starbucks, Siegl a părăsit la rândul său compania. În 2004, el s-a alăturat Centrului de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici din Washington, finanţat federal, unde a ocupat poziţia de consilier principal până în 2012. Un an mai târziu, Siegl a început să participe la conferinţe de antreprenoriat şi afaceri în întreaga lume, ca prezentator, împărtăşind informaţii bazate pe experienţa sa. El este, totodată, mentor pentru candidaţii înscrişi la programe de masterat în cadrul The Foster School of Business a Universităţii Washington şi The Albers School of Business and Economics a Universităţii Seattle. În prezent, antreprenorul locuieşte în Seattle, Washington şi este căsătorit cu o artistă pe nume Robin. 
    Bowker a făcut de asemenea parte din boardul de directori ai Peet’s între 1994 şi 2008. El este totodată şi fondatorul fabricii de bere Redhook Ale Brewery, deschisă în 1981.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Starbucks a înregistrat venituri de 24,71 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de peste 291.000 de angajaţi. În prezent, compania deţine peste 30.000 de unităţi în peste 70 de ţări. Compania Amrest Coffee SRL, care operează în piaţa locală reţeaua de cafenele Starbucks, a obţinut în 2018 o cifră de afaceri de 122 de milioane de lei.

  • Recomandare de film: Miliardele şi dramele aduse de acestea

    Lansată în 2016, producţia HBO Billions a revenit cu cel de-al cincilea sezon în luna mai a acestui an. Serialul este o dramă (deşi pe alocuri putem spune că este şi o comedie a locurilor de muncă), axată pe lupta dintre miliardarul Bobby „Axe” Axelrod (Lewis), un titan al fondurilor de hedging, şi unul dintre cei mai buni procurori din New York – Chuck Rhoades (Paul  Giamatti). După o alianţă neaşteptată între cele două personaje principale în cel de-al patrulea sezon, cei doi se întorc la lupta psihologică în cea mai recentă serie.
    Noile episoade readuc în scenă intrigile din lumea politicii şi a finanţelor din New York (fiindcă, indiferent de geografie, cele două par să fie inseparabile). Iar dacă primele sezoane s-au concentrat pe ura dintre personaje şi pe setea lor pentru putere, acum ele se confruntă şi cu consecinţe ale acţiunilor lor iniţiale.
    Sezonul se deschide cu o nuntă tensionată, unde Chuck şi soţia sa, Wendy, asistă la unirea tatălui lui Chuck cu o fostă amantă.
    Într-un alt tablou, Axe încearcă o călătorie spirituală – un road trip cu motocicleta. Dramele personale sunt doar consecinţele adevăratului conflict al filmului.
    Axe îl aduce de partea sa pe fostul angajat transformat în rival Taylor Mason (Asia Kate Dillon).
    Geniul în matematică Taylor Mason este forţat de fapt să revină în firma lui Axe după ce eşuează în încercarea de a-şi lansa o companie rivală. Situaţia este bizară, în contextul în care Axe (cu ajutorul lui Rhoades) este cel care a sabotat planurile lui Mason.
    La finalul sezonului anterior, Rhoades a realizat că tot ce este greşit în viaţa sa a fost cauzat de conflictul cu Axe, astfel că acum pare să fie mai hotărât ca niciodată să ia atitudine în direcţia eliminării acestuia. Noul jucător din acest joc de putere este Michael Prince (Corey Stoll), care este adus în scenă în „armura filamtropiei”. Este un oponent pe măsura averii, prestigiului şi ferocităţii de business a lui Axe. În plus, el vine cu imaginea imaculată a liderului ghidat de dorinţa de a face fapte bune.
    După cum remarcă Axe la prima întâlnire cu Prince, „Oamenii ca noi trebuie să îi distrugă pe oamenii ca el”, iar asta îl ghidează pe parcursul următoarelor episoade.
    Serialul aduce şi noi teme – după cele patru sezoane în care s-a concentrat pe răzbunare, acum seria se concentrează pe demolarea acestui comportament distructiv. Lupta pentru putere este evidenţiată astfel şi de unele teme secundare – spre exemplu, în unul dintre episoade este evidenţiată relaţia dintre taţi şi copii – dorinţa de putere a lui Axe rezidă în copilărie, ca urmare a abuzurilor şi abandonării de către tatăl său, când avea 12 ani.
    Unde va înclina balanţa în această serie vom afla abia mai târziu, în contextul în care noul sezon va fi împărţit în două părţi din cauza unei opriri a producţiei cauzate de coronavirus, potrivit informaţiilor din presa internaţională.

    Billions
    Lansare: 17 ianuarie 2016
    Gen: Dramă
    Producători: Brian Koppelman, David Levien, Andrew Ross Sorkin
    Actori: Paul Giamatti, Damian Lewis, Maggie Siff, Malin Akerman, Toby Leonard Moore
    Durata unui episod: 54-60 de minute
    Distribuţie: HBO

  • De ce a decis un comerciant de mobilă prezent în online să se extindă cu magazine fizice când majoritatea retailerilor au probleme

    O bună parte dintre retailerii tradiţionali care nu aveau în paralel dezvoltat şi canalul digital de vânzare au fost nevoiţi să-şi deschidă magazine online peste noapte ca să supravieţuiască după instaurarea restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, nu doar în România, ci şi în alte ţări din Europa şi din lumea întreagă. Unii jucători online însă, aşa cum este retailerul ceh de mobilă şi decoraţiuni interioare Bonami, au mers contra curentului şi au început extinderea în offline în plină pandemie.

    Anul trecut am decis să ne lansăm offline, aşa că am început cu un punct de ridicare a produselor la Praga, dar avem planuri şi mai ambiţioase pentru acest an: deschiderea câtorva magazine, astfel încât clienţii să poată într-adevăr să descopere produsele. Anul acesta dorim să ne concentrăm pe gama de produse, dezvoltarea offline şi calitatea serviciilor, ceea ce presupune atât magazinele şi punctele de ridicare, cât şi creşterea capacităţii depozitului”, a declarat pentru Business Magazin Pavel Vopařil, CEO-ul Bonami. Retailerul online a fost înfiinţat în 2013 în Cehia de către antreprenorul în serie Vaclav Strupl şi Miton, un grup de investiţii care a construit unele dintre cele mai importante mărci online din zona central-europeană. În prezent, grupul ceh este prezent pe piaţa locală şi cu alte businessuri, precum GLAMI (motor de căutare de fashion) şi BIANO (motor de căutare online pentru mobilă, decoraţiuni interioare şi accesorii pentru casă).
    „La momentul respectiv existau destul de mulţi jucători similari, cum ar fi fab.com sau Westwing. Era perioada în care multe persoane în Cehia aveau interioare foarte asemănătoare, deoarece toată lumea cumpăra de la IKEA. A existat o cerere ridicată pentru produse de design şi pentru diversitate, astfel încât, indiferent de gust sau de buget, să existe posibilitatea de a-ţi personaliza casa într-un mod special şi unic”, a povestit Pavel Vopařil. El s-a alăturat companiei în calitate de venture partner al Miton în 2017, iar anul trecut în luna mai a preluat conducerea Bonami, după ce, în 2018, a condus exitul Slevomat, o vânzare ce a atins o valoare de aproape 60 milioane de euro, cea mai mare din istoria grupului. Anterior, Pavel Vopařil a lucrat în managementul editurii Economia şi al Centrum.cz, precum şi la firma de consultanţă McKinsey.
    După lansarea pe piaţa-mamă din Cehia, Bonami a început să se extindă şi în ţările din jur – Slovacia şi Polonia, iar apoi, în 2016 a intrat şi pe piaţa din România, iar doi ani mai târziu a adăugat în portofoliu şi piaţa din Ungaria.
    „Extinderea în România a reprezentat un pas logic. Este o piaţă mare, foarte modernă, unde comerţul electronic se dezvoltă rapid. Nu a fost o decizie complicată, atuurile ţării fiind clare de la început. România a înregistrat o creştere rapidă din 2016 şi este cea mai promiţătoare dintre toate pieţele unde există Bonami”, a subliniat el cu privire la extinderea Bonami pe piaţa locală, adăugând că retailerul şi-a dezvoltat un sistem complex pentru modul în care se lansează pe o piaţă nouă.
    „Compania operează după un model centralizat, ceea ce înseamnă că efectuăm toate operaţiunile de la biroul nostru din Praga. Acest lucru ne permite să păstrăm spiritul, cultura Bonami şi, cel mai important, să acţionăm şi să ne adaptăm rapid la condiţiile pieţei. Prin urmare, costurile sunt de sute de mii de euro, în principal pentru marketing şi personalul din ţările unde suntem prezenţi.”
    Investiţia iniţială pentru lansarea businessului Bonami s-a ridicat la câteva milioane de euro. Atât Vaclav Strupl, fondatorul Bonami, cât şi Miton au vândut anterior cu succes mai multe companii, astfel încât au avut resurse pentru a acoperi finanţarea noului business.
    „Bonami şi-a construit întotdeauna afacerea pe principiul autofinanţării, fiind profitabilă din 2015. După investiţia iniţială, compania a utilizat doar finanţarea bancară pentru a-şi susţine creşterea, folosită în principal pentru mărirea stocului. Investiţia iniţială a fost utilizată în principal pentru dezvoltarea platformei tehnologice şi ulterior pentru marketing”, a subliniat el.
    Bonami a început ca un startup no name şi a trebuit să-şi construiască baza furnizorilor în timp, de la zero. „Astăzi colaborăm cu sute de furnizori de pe mai multe continente şi avem un total de 65.000 de unităţi de stocare.”
    Cum diferă România faţă de restul pieţelor din regiune? „În general, nu diferă de celelalte pieţe central-europene. Există o cerere puternică pentru design de calitate, pe măsură ce veniturile populaţiei cresc. Avem o mulţime de planuri pentru a rafina sortimentul disponibil şi pentru a-l adapta mai bine nevoilor clienţilor români.”
    În principal, românii comandă de pe Bonami.ro gadgeturi inteligente, practice, care le simplifică viaţa de zi cu zi, cum ar fi produsele organizaţionale şi mobilierul multifuncţional prin care se economiseşte spaţiu în casă. De asemenea, românii comandă foarte mult şi covoare şi lenjerie de pat.
    „Românii adoră reducerile. Acest lucru este ceva mai evident în România în comparaţie cu celelalte ţări”, a punctat CEO-ul Bonami.
    În medie, valoarea unei comenzi realizate pe Bonami.ro se situează la 70 euro şi este în continuă creştere. Românii comandă de asemenea de pe aplicaţia de mobil Bonami, care a fost lansată pe plan local la sfârşitul anului 2017, iar în prezent are peste 15.000 de utilizatori în România.
    „Clienţii au câştigat mai multă încredere în brandul nostru în ultimii trei ani. În plus, am lansat o politică de returnare de 365 de zile la sfârşitul anului trecut, astfel încât românii să se simtă în siguranţă pentru a comanda ceea ce îşi doresc.”
    În perioada 2018-2019, Bonami a înregistrat per total o creştere a vânzărilor de 26%, ajungând astfel la o cifră de afaceri 55 de milioane euro. „Anul trecut am alocat multe resurse pentru a analiza îndeaproape produsele atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor. De asemenea, am negociat condiţii mai bune cu unii dintre furnizori şi am renunţat la unele parteneriate. Acesta este cu siguranţă un proces continuu, deoarece dorim să oferim tot ce este mai bun clienţilor noştri. Avem o echipă desemnată care merge regulat la târguri de design, căutând mereu cele mai noi tendinţe şi produse de top. Cu siguranţă, vom îmbunătăţi categoriile de mobilier şi decoraţiuni pentru exterior. Simultan analizăm ce îşi doresc clienţii pentru a ne adapta rapid.”
    În România, Bonami a înregistrat anul trecut vânzări în valoare de 6,3 milioane euro, sub ţinta propusă iniţial de 10 milioane euro.
    „Bonami se transformă într-un retailer omnichannel ceea ce necesită multă energie şi am decis să ne concentrăm eforturile în principal pe Cehia, Slovacia şi Ungaria în 2019. Având în vedere acest aspect şi concurenţa foarte agresivă, nu ne-am atins ţinta în 2019, prognoza era oricum destul de ambiţioasă. Este un rezultat care, având în vedere condiţiile pieţei, ne mulţumeşte”, a menţionat Pavel Vopařil.
    Primul pas din strategia omnichannel este deschiderea magazinelor offline în mai multe locaţii din Cehia, dar şi în alte ţări în care retailerul online este prezent deja. Primul magazin fizic Bonami a fost deschis recent într-o zonă comercială din Praga în urma unei investiţii de circa 40.000 euro.
    „În situaţia actuală, este posibil ca această inaugurare să pară neaşteptată, însă, pentru noi, face parte dintr-o strategie pe termen lung şi o vedem ca pe o oportunitate excelentă. Principala noastră preocupare este să oferim clienţilor posibilitatea de a atinge produsele şi de a se convinge de calitatea lor. Magazinul fizic este doar una dintre soluţiile noastre pentru a crea o experienţă omnichannel completă”, a precizat CEO-ul Bonami.
    În timpul achiziţiei, pentru simplificarea procedurii de comandă, clienţii vor avea la dispoziţie tablete. Scanând codul QR al produsului selectat, acestea afişează toate informaţiile disponibile, precum şi articole conexe. Magazinul propune colecţii în diverse stiluri şi variante de preţ, astfel încât să existe o ofertă largă, pentru orice public.
    „Magazinele fizice nu înseamnă doar vânzări. Ele oferă, de asemenea, posibilitatea de a ridica mărfurile, de a returna produsul sau doar de a solicita sfatul asistentului de vânzări.”
    Retailerul ceh are în plan să deschidă magazine fizice şi în alte capitale din regiune, primele pe listă fiind Bratislava şi Budapesta. „Luăm în considerare să deschidem magazine şi în Polonia sau România, dar nu ştim exact când se va întâmpla acest lucru”, a spus Pavel Vopařil.
    În prima jumătate a acestui an Bonami s-a axat şi pe investiţii pentru extinderea depozitului cu 5.000 mp capacitate de depozitare suplimentară, pe care o foloseşte în principal pentru mobilier şi produse de sezon. „Scopul nostru este de a vinde 90% din toate produsele din stoc la sfârşitul anului 2020. Aceasta este o schimbare uriaşă. Anul viitor dorim să ne concentrăm în principal pe conţinut, design interior şi consultanţă, ca serviciu pentru clienţii noştri.”
    De la lansarea businessului în 2013, Bonami are un spaţiu amplu pentru depozitare aproape de Praga, în Cehia, de unde livrează în ţările în care activează. „Acesta a cunoscut multe schimbări în ultimii şapte ani, pe măsură ce compania a crescut şi s-a extins în alte ţări, iar clienţii au solicitat mai multe produse cu livrare rapidă. Chiar dacă în prezent avem aproape 22.000 de produse unice disponibile pe web, cu termene de livrare de 4-6 zile, totuşi intenţionăm să investim în continuare o sumă considerabilă pentru a eficientiza depozitul şi pentru a mări oferta de produse disponibilă, astfel încât livrarea să fie rapidă.”
    Pe termen lung, pe lângă deschiderea magazinelor fizice în ţările pe care deja activează, Bonami are în plan să intre pe alte cinci pieţe noi.
    „Am aşteptări foarte mari cu privire la următorii cinci ani, deoarece mă bazez pe o echipă talentată, de profesionişti, pe care pot conta şi, să fiu sincer, până în 2025 cred că vom dubla numărul de pieţe unde Bonami este prezent. Am învăţat mult din expansiunile noastre anterioare şi acum o putem face mai inteligent şi mai rapid”, a conchis CEO-ul Bonami.