BusinessMagazin

Category: Revista BM

Fantezii de 55 de milioane de dolari pe an. Cum a reuşit un scriitor să facă 41 de milioane de dolari în doar câteva zile

Pentru Brandon Sanderson, cunoscut pentru interminabilele sale serii de poveşti fantasy, a scrie este o afacere foarte bună. Anul trecut i-a adus 55 de milioane de dolari. Într-o campanie pe Kickstarter, platforma de crowdfunding care încearcă să încurajeze creativitatea, a strâns în doar câteva zile 41 de milioane de dolari. Faima vine însă cu un preţ – nu toată lumea îl place pe Sanderson şi nu tuturor le place ce scrie acesta, iar cu cât celebritatea creşte, cu atât cresc şi resentimentele.

Dar pentru Sanderson, tot răul spre bine. Un interviu aproape batjocoritor realizat de o revistă de renume cu scriitorul american a devenit viral, aducând-i acestuia şi mai multă popularitate. Este o întorsătură de situaţie demnă de poveştile sale. Iar renumele şi, mai ales milioanele de dolari pe care le câştigă anual au adus în prim plan meseria de scriitor. Prin urmare, de ce autorii de fantasy nu sunt luaţi în serios? se întreabă ziarul britanic The Telegraph. Poate că a venit timpul lor. Pentru cine n-a auzit de Sanderson, acesta este un scriitor care a imaginat un întreg univers, cu legi fizice, principii magice, zei, populaţii şi istorie proprii. Trilogiile au elemente comune, iar o poveste nu poate fi înţeleasă pe deplin fără a fi citite celelalte. Cititorul devine captiv în universul Cosmere, visul oricărui brand de renume din orice domeniu.

Într-un lung interviu, de 4.000 de cuvinte, revista Wired îi face scriitorului un „profil”, dar lovind acolo unde doare mai tare. „Poate că nimeni nu scrie despre dumneavoastră… pentru că nu scrieţi bine”, spune un citat scos mai în faţă în articol. Subtextul ar fi că Sanderson este un autor îngrozitor şi, mai rău, un tocilar. Descoperim că şi cititorii săi sunt tocilari atunci când revista vizitează o convenţie a fanilor Sanderson şi râde de imitaţiile de săbii ale participanţilor şi de faptul că aceştia îşi numesc copiii după personajele autorului.

Atât vitriol împrăştiat cu atâta neruşinare poate să pară ciudat pentru cititorii non-americani. O altă parte a articolului spune: „Stă vizavi de mine într-un restaurant gol, cam impozant şi sigur de cunoştinţele sale, într-un tricou cu desen şi cu un sacou nepotrivit despre care spune că îl poartă pentru că îl face să arate ca un profesor. Nu îl face să arate aşa. El nu este profesor. Cu excepţia cazului în care cuvântul înseamnă doar: a crede că tot ce spui merită spus. Sanderson vorbeşte mult, dar aproape nimic nu este utilizabil, citabil. Încep să mă gândesc, pentru asta am condus tot drumul de la San Francisco până în suburbiile Salt Lake City, îngheţat bocnă de frigul iernii?” Dacă nu-ţi place de cineva – aşa cum lasă impresia ediţia americană a Wired – atunci de ce să scrii despre el? Un astfel de comportament poate provoca şi daune de durată – reputaţia cântăreţei MIA nu şi-a mai revenit niciodată după un profil vicios realizat în 2010 de revista New York Times, în care i s-a reproşat că vorbea despre justiţie socială în timp ce lua în râs cartofii prăjiţi. În mod similar, au fost multe hohote la adresa lui Jeremy Strong, actorul din seriei HBO „Succesiunea”, după ce a fost abordat amăgitor de New Yorker în decembrie 2021. Crima lui? Că a luat actoria mult prea în serios. În cazul lui Sanderson, efectul a fost opus – cel puţin judecând după reacţia reţelelor sociale. Chiar şi cititorii care n-au citit cu prea mult entuziasm nesfârşitele cărţi ale scriitorului au strâns rândurile în jurul său după măcelul din interviul Wired. „Este un tip minunat care şi-a câştigat cu adevărat dreptul să se scrie despre el mai respectuos”, a scris Grimdark Magazine pe Twitter. „Articolul Wired este repetitiv, prea lung, structural dezordonat şi agresiv peste tot. Nu sunt sigur că acesta este individul care să judece un alt scriitor”, a spus şi autorul de fantasy Justin Lee Anderson.

Nu este o surpriză faptul că atât de mulţi se adună să-l susţină pe Sanderson. Este cel mai popular scriitor de ficţiune escapistă din lume şi un urmaş larg recunoscut al lui Tolkien şi al lui George RR Martin. De asemenea, cărţile lui sunt foarte distractive. Sunt uriaşe şi în continuă expansiune, dar întotdeauna extrem de complexe. Luaţi, de exemplu, saga sa în desfăşurare, Arhiva luminii de furtună (Stormlight Archive): alternativa sa plină de acţiune la Stăpânul Inelelor sau la A Song of Ice and Fire a lui George RR Martin (din care este adaptat Game of Thrones). Stormlight este în esenţă Tolkien dacă Tolkien ar fi crescut cu benzi desenate de la Marvel. La începutul primei cărţi, există o piesă fantastică în care un asasin foloseşte magia pentru a modifica gravitaţia: el aleargă de-a lungul unui perete cu o sabie deosebită în mână şi luptă cu paznici îngroziţi la un unghi de 45 de grade. Secvenţa este cinematografică şi palpitantă. Sanderson ştie să îmbine acţiunea desprinsă ca din filmele moderne ale Marvel – sau din jocurile video – cu descrieri cuprinzătoare şi introspecţii şi conflicte interioare profunde. Sanderson este un uriaş al publishing-ului. A vândut 20 de milioane de romane de-a lungul carierei sale (şi nici măcar nu este bătrân): Rhythm of War, al patrulea volum al Stormlight Archives, a ocupat primul loc în topul celor mai vândute bestselleruri din întreaga lume când a fost publicat la sfârşitul anului 2020.

De asemenea, a „virusat” industria editorială: cea mai mare parte a vânzărilor sale de cărţi se face prin comercianţii tradiţionali. Cu toate acestea, Sanderson are ediţii limitate de lux publicate de propria tipografie, Dragonsteel. Procedând astfel, el a valorificat puterea fandom-ului (a lumii fanilor) într-o măsură stelară. Anul trecut, a finanţat prin crowdfunding patru romane nepublicate scrise în timpul lockdown-urilor pentru puţin peste 41 de milioane de dolari. Ulterior, el a spus că va folosi o parte din venituri pentru a cumpăra cărţi rare pentru jocul Magic the Gathering, al cărui fan este. Popularitatea l-a făcut pe Sanderson o ţintă a gurilor rele. Cea mai populară ţintă este stilul său de scris – în mod conştient curat şi nepretenţios, astfel încât cititorul să treacă de la punctul A la B cu efort minim. Wired a făcut tot posibilul să-i caute nod în papură pentru proza sa, spunând că foloseşte prea multe adverbe şi că are o slăbiciune şi o vulnerabilitate pentru tautologie. Acestea, desigur, au fost şi plângerile împotriva lui JK Rowling – un alt traficant maniac de adverbe, se spune. Şi, desigur, cam acelaşi lucru s-a spus despre Stephen King de-a lungul deceniilor. „Propoziţiile pe care le scrie sau scenele pe care le construieşte sunt plictisitoare”, se arată într-o recenzie a lui King din LA Review Of Books din 2012. „Părerea mea este că King se adresează adolescentului oprimat sau adolescentului tocilar oprimat.” Acele idei ar fi putut veni foarte uşor de la Wired în atacul asupra lui Sanderson. Ceea ce este ciudat la această ură este că vine într-un moment în care fantezia nu a fost niciodată mai larg acceptată. Lord of the Rings este pe Amazon Prime. House of the Dragon a fost un succes pentru HBO. Al doilea sezon din Shadow and Bone al lui Leigh Bardugo tocmai a debutat pe Netflix. Bardugo, ca şi Sanderson, este o autoare de cult căreia i-a mers bine din fantezie: tocmai a semnat un contract de „opt cifre” cu editorul ei. Şi, ca şi Sanderson, ea preferă proza neîmpopoţonată – pentru ca povestea să curgă mai bine. Diferenţa este că nimeni nu scrie articole de succes despre ea. Cu siguranţă că nimeni nu o acuză de însuşire culturală pentru că a folosit folclorul rus în munca ei (vrăjitorii ei se numesc „Grişa” – forma prescurtată rusă a lui Grigore). Acest lucru este în contrast cu Sanderson, care se presupune că s-a bazat pe credinţa sa mormonă în scrisul său. El nu a negat niciodată acest lucru – şi trebuie să vă întrebaţi dacă este vreo crimă aici. Stăpânul Inelelor a fost scufundat în catolicismul lui Tolkien. His Dark Materials a lui Philip Pullman este impregnat cu ateismul său în care nu ia prizonieri. Sanderson face ceva diferit? Concluzia evidentă este că fiind bogat, de vârstă mijlocie şi creştin, Sanderson este o ţintă prea tentantă. În America, anumite categorii sunt încă predispuse la ridiculizare. Acestea includ oameni albi săraci şi mormoni. Sanderson este un tocilar recunoscut – iubeşte Magic the Gathering şi este un maniac al jocului video Elden Ring. De asemenea, deţine un home cinema unde el şi familia sa se bucură de proiecţii frecvente ale filmului The Greatest Showman. Sanderson a răspuns la articol, spunând că nu ia personal loviturile. Totuşi, a recunoscut un deja vu. „Sunt îngrijorat de felul în care tratează întreaga noastră comunitate. Înţeleg că nu a vorbit doar despre mine, ci despre voi”, a scrie el pe Reddit. „Aşa cum se întâmplă cu fanii fantasy de ani de zile, atitudinea generală a oricui scrie despre noi este că ar trebui să ne fie ruşine că ne bucurăm de ceea ce ne bucură. În asta, tonul pare ca a fost scris în anii optzeci. «Uitaţi-vă la tocilarii ăştia proşti, cum le plac lor lucrurile astea! Cum îndrăznesc să le placă! Nu ştiu ei că ceea ce le place este prost?»”

Dar rezultatul loviturilor din Wired are un aspect pozitiv – l-a popularizat şi mai mult pe Sanderson. Şi mai multă lume a aflat despre cărţile sale. După cum a sugerat Wired, aceste romane nu vor fi confundate cu cele ale James Joyce sau ale David Foster Wallace. Sunt, totuşi, foarte distractive. Şi nu asta, până la urmă, contează? Sanderson trăieşte din ce scrie şi trăieşte bine. Pentru el, a fi scriitor este un job şi o afacere de zeci de milioane. ■

Brandon Sanderson

Pare că a „virusat” industria editorială. Cea mai mare parte a vânzărilor sale de cărţi se face prin comercianţii tradiţionali. Cu toate acestea, are ediţii limitate de lux publicate de propria tipografie, Dragonsteel. Procedând astfel, el a valorificat puterea fandom-ului (a lumii fanilor) într-o măsură stelară. Anul trecut, a finanţat prin crowdfunding patru romane nepublicate scrise în timpul lockdown-urilor pentru puţin peste 41 de milioane de dolari.

November 4, 2023
Cum s-a transformat o capitală europeană dintr-un oraş mizerabil din care fugeau oamenii din cauza mirosului insuportabil într-un exemplu de curăţenie şi civilizaţie

Sustenabilitatea nu este parte a vocabularului nostru de zi cu zi. Pentru moment, are înţelesuri multiple şi sunt multe concepte care se amestecă sub această umbrelă – de la protecţia mediului înconjurător, produse bio, reducerea poluării, consum responsabil. Mai puţin cunoscute sunt informaţiile despre reducerea emisiilor de gaze. Dar tema a devenit efervescentă şi tot mai multe demersuri coagulează un curent, în principal datorită expunerii din canalele media, arată studiul „Cum construim un viitor sustenabil”, realizat de firmele de cercetare AHA Moments şi ToKnow.

„Oraşul era atât de împuţit pe timp de vară, încât bogaţii plecau în alte locuri, mirosul de aici era insuportabil”, povestea un localnic despre Stockholm, atunci când l-am vizitat. Povestea făcea referire la „o poză” din secolul trecut, dar imaginea mi s-a părut imposibil de asociat cu aspectul şi traiul suedezilor din prezent. Mi s-au părut profund diferiţi de români la acea vreme (peste zece ani de-atunci): directori şi managerii mergeau la serviciu cu bicicleta sau tramvaiul, eram apostrofată din priviri când, furată de peisaj, mergeam pe pistele de biciclete, sportul părea o regulă intrată în ADN-ul oricui, pretutindeni erau maşini hibride, la micul dejun erau doar alimente bio, iar turul de presă a inclus o vizită într-un cartier alimentat cu energie verde în care nu era permis decât accesul cu maşini electrice iar locuinţele aveau sisteme speciale de evacuare a reziduurilor biodegradabile, care (evident) urmau să ajungă pe câmpuri. Suedezii au luat calea sustenabilităţii de multe decenii, iar apa, aerul şi, în general, calitatea vieţii sunt deja o răsplată pentru ei. Unde suntem noi acum?

O nouă ediţie a catalogului Cele mai responsabile companii din România tocmai a plecat la tipar. Este despre poveştile companiilor. Studiul spune povestea consumatorilor – cum văd şi înţeleg ei sustenabilitatea, ce sunt dispuşi sau nu să facă şi ce aşteptări au de la companii, autorităţi, de la ONG-uri, de la ei înşişi. „Studiul se suprapune foarte bine cu un context în care marile companii vorbesc din ce în ce mai mult în strategiile lor de business despre sustenabilitate. Dacă acum zece ani, când am derulat un studiu similar, interesul companiilor în această arie era limitat, în 2023 subiectul este unul foarte efervescent şi viu, iar orice informaţie din această arie e primită cu braţele deschise”, afirmă Antonia Stănică, client service director, AHA Moments.

Tot ea mai spune că studiul arată că românii conştientizează că sustenabilitatea e un subiect din ce în ce mai prezent în discursul public, de la ştirile din presă până la discursul companiilor sau ONG-urilor, cât şi apariţia unor reglementări (ex. sistemul Returo, capacul nedetaşabil de la PET-uri). „Încep astfel să decodifice semnificaţia sustenabilităţii, iar pe măsură ce subiectul se dezvoltă îşi dau seama de complexitatea lui şi le este clar că mai au nevoie de ghidaj şi de educaţie în acest sens, dar sunt dispuşi să primească acest ajutor şi să afle mai multe”, adaugă reprezentanta AHA Moments.

Mihaela Alexandru, sociolog, managing partner la ToKnow, completează ideea: „E uşor de remarcat că în ultima perioadă tema sustenabilităţii este foarte prezentă în media în forme mai mult sau mai puţin complicate. Sunt uneori şi teme care frizează puţin spectaculosul, dramaticul”. Evidentă este preocuparea tot mai mare a companiilor care bat tot mai mult monedă pe ambalaje reciclabile sau colectarea selectivă a deşeurilor – cel puţin în Bucureşti şi în marile oraşe şi autorităţile care au iniţiative în acest domeniu.

Este clar că subiectul devine tot mai vizibil în spaţiul public, de aceea a apărut ideea acestui studiu. „Corporaţiile au acest interes, autorităţile pe ici, pe colo – mai mult presate de discuţiile din afară, aşa că ne-am propus să vedem ce zic consumatorii, până la urmă, pentru că de ei depinde dacă adoptă un comportament responsabil şi dacă înţeleg despre ce e vorba, la ce se referă sustenabilitatea”, punctează Mihaela Alexandru. În opinia ei, în România, eforturile în direcţia sustenabilităţii nu sunt majore, sunt într-o linie de început. „Aşa că ne-am întrebat dacă implicarea unei corporaţii sau a unei mărci în activităţi de sustenabilitate influenţează sau nu în vreun fel percepţia despre marcă, şi dacă până la urmă consumatorul este influenţat când alege marca respectivă şi de acest aspect.”

CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

November 2, 2023
Cum au reuşit cinci studenţi din România să transforme o temă de facultate într-o afacere. Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a spus că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală

Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi. Sunt, pe scurt, cei cinci tineri entuziaşti care au transformat o temă de facultate într-un business cu tricouri imprimate cu simboluri naţionale, după ce şi-au dat seama că proiectul la care lucraseră merita să fie cunoscut de mai multă lume. Au luat 10 pentru temă, iar acum caută să obţină aceeaşi notă şi din partea clienţilor cumpărători.

„Badea Neaoş a pornit de la un proiect de facultate. Noi am fost şase fondatori, toţi colegi de facultate. Aveam de făcut un proiect în care trebuia să pregătim un brief publicitar pentru un brand existent sau pentru unul creat de noi”, povesteşte Miruna Merluşcă. Au ales să creeze ei un brand, pornind de la ceva ce remarcaseră: reticenţa pe care o afişează tinerii atunci când vine vorba de folclor.

Au intuit că asta vine din faptul că tot timpul simbolurile româneşti sunt asociate greşit politic, aşa că au decis să facă ceva românesc pentru tineri, ceva cu care ei să se identifice şi care să le vorbească lor. „După ce am stat foarte mult pe această idee, a ieşit Badea Neaoş (care la început se numea doar «Neaoş»), un brand ce produce haine în România şi le brodează cu motive şi zicători inspirate din folclor, în timp ce adună poveşti de pe uliţele satului şi le spune mai departe generaţiilor, ca să nu uităm de unde am venit.” Au pregătit tot conceptul de brand, s-au gândit cum s-ar promova, au făcut chiar şi modele de produse şi au prezentat totul la facultate.

Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a zis că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală pornind de la proiectul lor. „Nouă ne trecuse ideea prin cap, doar că nu credeam că o să avem şanse sau că o să placă cuiva. Am plecat de la seminar cu un feedback pozitiv şi aşa am decis să fondăm firma şi să fie totul real, nu doar un proiect (pe care, apropo, am luat 10).” Din şase au rămas cinci: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

Toţi au studiat comunicare şi marketing şi lucrează în aceste domenii. „Am pornit afacerea ca studenţi şi am învăţat pas cu pas, prag lovit cu prag lovit. Pentru că eram studenţi bursieri, am pus cu toţii o bursă la bătaie la început. A fost o primă investiţie de aproximativ 1.000 de euro, care ne-a ajutat să deschidem firma şi să avem un stoc minim de produse. Tot profitul a fost reinvestit mai apoi.” Anul 2022 l-au încheiat cu o cifră de afaceri de aproape 67.000 de lei, fără profit şi fără alţi angajaţi în afară de ei. Toate articolele cu eticheta Badea Neaoş sunt produse în diverse ateliere din România, de la etichetă la ambalaje şi broderie.

Vânzările se fac online, pe site-ul afacerii, dar şi offline – la festivaluri de muzică sau evenimente. „Produsele noastre principale sunt tricourile. Facem tricouri albe şi negre, pentru fete şi băieţi. Mai apoi am început să facem tricouri pentru copii, bluze, hanorace, traiste, articole de papetărie, cămăşi de in şi, ultimul nostru produs, propriul croi de tricou oversized. Toate produsele vin însoţite de o poveste, scrisă în funcţie de model. Clientul primeşte acea poveste în pachet, pentru o experienţă unică.” Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace. „Clienţii noştri sunt destul de variaţi. De cele mai multe ori, comenzile vin din marile oraşe din România. Sunt oameni care apreciază produsele fabricate local, cu poveste şi cu suflet, şi vor să cumpere mai sustenabil.

Majoritar cumpără femeile. Interesele audienţei variază de la muzică live la interes pentru fashion şi folclor.” Anul trecut, cei cinci tineri s-au implicat cel mai mult în participarea la FIX, un fond de inovare din Cluj care susţine micile afaceri cu mentorat, dar şi cu resurse financiare. „Am avut de trecut de trei serii de pitch-uri în faţa unui juriu format din oameni de afaceri, pentru a câştiga 3.000, apoi 12.000, apoi 35.000 de euro. Am depus multă muncă şi mult efort şi am reuşit să fim printre cei patru câştigători.” Anul 2022 a fost, de asemenea, anul în care au reuşit să aibă un birou al lor. Anul 2023 avea însă să fie cel mai bun al fondatorilor Badea Neaoş, după ce au reuşit să-şi atingă obiectivele propuse. „Acum ne pregătim pentru campania de Black Friday şi de Crăciun.

Avem în plan o nouă colecţie de bluze şi de hanorace pentru sezonul rece, un nou model de tricou şi nişte campanii foarte faine.” Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări. Cele mai mari de până acum au fost lipsa de cunoştinţe şi de resurse financiare. Au pornit fără să ştie mare lucru şi au dat cu capul de foarte multe ori ca să înveţe. Luau mereu cele mai complicate decizii şi partea de logistică îi dădea mereu peste cap. „După aceea, resursele financiare. Materia primă se tot scumpeşte şi devine din ce în ce mai greu să investim în noi produse, de exemplu. Odată cu finanţarea s-au mai liniştit lucrurile, doar că momentan căutăm să avem o marjă mai mare de profit, dar să păstrăm calitatea şi experienţa pe care o oferim clienţilor.

Dincolo de asta, ne confruntăm cu faptul că avem foarte multe idei, dar nu toate ajung să fie puse în practică din lipsă de timp sau din cauză că uităm de ele. Gândim prea mult uneori şi acţionăm prea puţin.”

Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi au învăţat că, de departe, cel mai important element în afacerea lor este echipa. Dacă oamenii nu sunt bine, indiferent de cât de mulţi bani ar avea afacerea, nu o să fie mai ok. Au mai înţeles şi că experienţa clientului vine pe primul loc. „Am mai învăţat că uneori e mai bine să iei o decizie proastă decât să nu iei nicio decizie şi că lucrurile nu trebuie să fie perfecte ca să te apuci de implementare. Chiar dacă planurile şi strategiile sunt extrem de importante, să nu aştepţi după contextul ideal şi după alinierea tuturor planetelor – unele lucruri se pot edita din mers şi contează mai mult că ai făcut ce voiai să faci decât că ai stat cu planul pe hârtie”, concluzionează ei.

Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace.

În spatele Badea Neaoş se află cinci tineri: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Atelier Muna – atelier de creaţie vestimentară (Bucureşti)

Fondatoare: Monica Radu

Investiţie iniţială: 5.000 de euro

Cifră de afaceri în 2022: 152.000 de lei (circa 30.000 de euro)

Prezenţă: online şi cu un showroom în Bucureşti, pe Calea Victoriei

Hobby Shop – magazin cu jocuri şi machete (Bucureşti)

Fondator: George Dobre

Investiţie iniţială: 3.000 de euro

Cifră de afaceri în 2022: 800.000 de lei (160.000 de euro)

Prezenţă: online şi offline

Şcoala Informală de IT (Bucureşti)

Fondatori: Răzvan Voica şi doi prieteni

Prezenţă: naţională

Rozalia Bot – design vestimentar (Bucureşti)

Fondatoare: Rozalia Bot

Investiţie iniţială: 400 de euro

Prezenţă: naţională

Mobilă a la Mobilus – mobilier din lemn la comandă (Bucureşti)

Fondator: Valentin Băcioiu

Investiţie iniţială: 15.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 60.000 de euro

Prezenţă: Bucureşti

Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

October 31, 2023
8 întrebări pentru un lider internaţional. Patou Nuytemans, CEO EMEA, Ogilvy: „Ideile creative sunt scurtături eficiente – cu rezultate disproporţionate”

Patou Nuytemans şi-a început cariera ca stagiar, rol din care a evoluat în trei decenii până la funcţia de conducere în Ogilvy EMEA, una dintre cele mai mari regiuni ale agenţiei. Cu o carieră ce a inclus experienţe în şase case aflate pe trei continente, a realizat că promovarea în cadrul aceleiaşi organizaţii poate aduce calea spre succes şi împlinire, iar diversitatea experienţelor nu lipseşte nici în cazul unui astfel de parcurs.

„Sper că este un semn bun pentru viitorul talentelor că nu doar o femeie, ci şi cineva dintr-o ţară mică, care a început ca stagiar, poate creşte pentru a dobândi un astfel de rol important şi minunat”, descrie Patou Nuytemans felul în care îşi vede propria evoluţie profesională, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BUSINESS Magazin. Ea conduce în prezent dintre cele mai importante regiuni pentru Ogilvy, agenţia în care a crescut, de altfel, şi este responsabilă în prezent pentru fiecare aspect al performanţei afacerii Ogilvy EMEA, una dintre cele patru regiuni majore în care compania operează. În această zonă, responsabilitatea sa acoperă 30 de pieţe consolidate şi 20 de afiliaţi pentru cinci unităţi de afaceri: publicitate, experienţă, sănătate, consultanţă şi PR & influenţă. Privind retrospectiv la parcursul său profesional, Patou Nuytemans spune că nu a ales însă intenţionat nici compania, şi nici măcar industria în care şi-a început cariera.

După ce şi-a obţinut diploma universitară, s-a înscris într-un program de masterat ce i-a oferit şi experienţă practică prin stagii. Mai multe companii au venit să prezinte proiectele lor de stagiatură de şase luni şi a aplicat pentru programul Ogilvy bazat pe prezentarea pasionată şi inegalabilă a lui Philip Greenfield, care avea să devină primul său şef: „Energia lui era pur şi simplu contagioasă. Când intra în birou dimineaţa, proiecta intenţionat interacţiunea sa cu mulţi oameni. Probabil că a fost cea mai importantă lecţie de leadership pe care am învăţat-o şi pe care o aplic conştient şi astăzi. În calitate de CEO, rolul meu este ceea ce descriu adesea ca un dirijor al energiei umane, sprijinind talentele individuale, precum şi orchestra pentru a atinge ceea ce trebuie să realizăm împreună”. Cu excepţia a câţiva ani la Microsoft, şi-a petrecut întreaga carieră aici, dar spune că a beneficiat totuşi de o carieră foarte bogată, deoarece a avut parte nu numai de o varietate largă de roluri în diferite capabilităţi pe care le are la Ogilvy, ci şi a lucrat în şase case diferite pe trei continente diferite. „Ogilvy nu mi-a oferit doar o carieră uimitoare, ci şi o viaţă incredibilă mie şi familiei mele… una care ne-a permis să explorăm cu adevărat diferite părţi ale lumii, culturi diferite, limbi diferite, moduri de viaţă sau de afaceri diferite, din Paris, New York, Londra, Cape Town şi Dubai. În afară de faptul că am locuit în diferite locuri, am petrecut cea mai mare parte a carierei mele în roluri regionale sau globale”, povesteşte ea.

„Exploraţi oportunităţile pe care angajatorul vostru vi le poate oferi pentru a creşte şi învăţa în diferite departamente sau ţări. Aceasta vă va asigura o carieră mai diversă şi mai cuprinzătoare, care este atractivă pentru angajatori.” – Patou Nuytemans, CEO EMEA, Ogilvy

După toate experienţele acumulate, Patou Nuytemans spune că înţelege că acum poate fi considerată atipică creşterea într-o organizaţie şi că aceasta nu mai este o perspectivă atractivă pentru profesioniştii de astăzi, însă: „Pot doar să recomand să exploraţi oportunităţile pe care angajatorul vostru vi le poate oferi pentru a creşte şi învăţa în diferite departamente sau ţări. Aceasta vă va asigura o carieră mai diversă şi mai cuprinzătoare, care este atractivă pentru angajatori. Şi dacă doriţi să conduceţi într-o zi o organizaţie internaţională, experienţa multiplă pe pieţe este obligatorie”. Din exemplul propriu, observă că această carieră i-a oferit nu doar o înţelegere profundă şi aprecierea diversităţii de abilităţi, capabilităţi şi talente pe care le au în cadrul companiei, ci şi abilitatea de a le aduce împreună în mod corespunzător în beneficiul clienţilor. „Un client poate să-şi imagineze că cererea sa, de exemplu, are nevoie de competenţe în PR, dar abilitatea noastră de a înţelege cu adevărat problema şi de a accesa diferite seturi de expertiză va duce adesea la o soluţie mai bună. În opinia mea, aceasta este exact ceea ce caută brandurile de top astăzi în partenerii lor de agenţie… capacitatea de a accesa abilităţi profunde, dar diverse şi de a le integra. Şi din aproape trei decenii de experienţă personală, pot spune că acesta este Ogilvy la superlativ. Arma noastră secretă nu este doar profunzimea noastră de expertiză în fiecare capabilitate şi pe fiecare piaţă, ci şi colaborarea noastră.Şi, prin urmare, strategia mea de când am preluat conducerea Ogilvy în EMEA este să pun cu adevărat în practică această colaborare pentru promisiunea noastră de creativitate fără graniţe, operând, gândind şi inovând pentru clienţii noştri la intersecţia oamenilor, capacităţilor şi geografiilor…”

1. Cine au fost mentorii dvs. şi ce aţi învăţat de la ei?

Le datorez cariera atât de multor oameni, fiecare dintre şefii mei, colegii care m-au primit în echipele lor şi m-au învăţat, precum şi numeroasele talente pe care le-am văzut şi încă le văd în fiecare zi în acţiune în afacerea noastră. Mă lupt mereu cu limita de caractere în social media deoarece sunt atât de mulţi oameni care m-au inspirat şi cărora ar trebui să le mulţumesc.

Am învăţat multe şi de la mulţi dintre clienţii uimitori clienţii uimitori cu care am lucrat, iar cei care sunt cei mai inspiraţi împărtăşesc trei trăsături cheie: claritatea viziunii şi capacitatea de a o transforma în realitate prin susţinerea ideilor şi a echipelor, inclusiv a agenţiei. Jon Halverson, vicepreşedinte global pentru experienţa clienţilor la Mondelez, este un astfel de om. El a angajat Ogilvy, printre altele, pentru a dezvolta o nouă metodă de publicitate numită empatie la scară, bazată pe experienţa lor că metoda testat , clasică de publicitate de masă bazată pe segmentarea tradiţională a demografiei, locaţiei, nu este cea mai eficientă metodă de creştere pentru o companie de bunuri de larg consum, dar personalizarea bazată pe empatie poate duce la rezultate disproporţionate. Datorită acestor parteneriate învăţăm rapid noi abilităţi care îşi pun amprenta asupra muncii noastre dincolo de Mondelez. Dar mai mult decât un marketer inspiraţional, Jon este un susţinător formidabil al talentului şi al ideilor şi nu există nimic mai inspirator decât asta. El obţine ce e mai bun de la Ogilvy pentru că ne tratează ca un adevărat partener, fiind exigent, dar şi cel mai mare susţinător al nostru. Toată lumea vrea să se prezinte pentru Jon şi să-l facă mândru de noi.

2. Care au fost principalele dvs. realizări?

Acum 10 ani, am condus achiziţia şi apoi integrarea pe parcursul a patru ani a Social.Lab în Ogilvy. Am recunoscut apoi o echipă belgiană care ar putea deveni un jucător global în inovaţia pe social media şi rolul profund şi amplu pe care îl va juca în comunicare. La 10 ani de la achiziţie, aceasta a oferit Ogilvy abilităţi superioare în social media la nivel mondial, în timp ce biroul belgian este încă un centru de excelenţă pe care echipele noastre şi clienţii noştri din întreaga lume îl pot utiliza pentru a integra strategic şi tactic inovaţia pe social media. Anul trecut au lansat TK.Lab pentru a ajuta clienţii de oriunde să abordeze această comunitate – sau set infinit de micro-comunităţi – pentru a construi branduri şi a genera vânzări. Ei dezvoltă o nouă abilitate în creativitatea culturală, reactivă şi în exploatarea creatorilor de conţinut. Uitaţi-vă doar la canalul Ogilvy nou lansat pe TikTok, pe care biroul nostru din Bruxelles îl administrează în următoarele două săptămâni.

3. Care ar fi sfatul dvs. pentru tinerii profesionişti care îşi încep cariera în acest domeniu?

Industria noastră este o industrie de servicii şi, prin urmare, solicitantă, dar Ogilvy oferă tinerilor o modalitate incredibil de rapidă şi bogată de a învăţa şi de a creşte. Cultura noastră conectată pentru creativitate este, de asemenea, esenţa propunerii noastre de valoare pentru angajaţi – o oportunitate de a contribui cu idei încă de la prima zi şi în fiecare moment şi de a învăţa din imensa diversitate a abilităţilor, naţionalităţilor, opiniilor, clienţilor şi sectoarelor prin colaborare zilnică şi învăţare formală şi informală. Deci, dacă sunteţi foarte curioşi, iubiţi să colaboraţi şi credeţi că ideile fac lumea să meargă mai departe, atunci alăturaţi-vă nouă.

4. În calitate de CEO al regiunii EMEA la Ogilvy, supravegheaţi o gamă largă de discipline şi regiuni. Cum prioritizaţi şi aliniaţi interesele şi strategiile diverse ale acestor regiuni pentru a asigura creştere şi performanţă coezive?

Ca regiune, suntem în totalitate dedicaţi strategiei globale de creativitate fără frontiere, ceea ce înseamnă că credem că putem crea idei şi soluţii mai bune pentru clienţii noştri prin colaborare. Un exemplu al acestei strategii de colaborare este modul în care operăm centrele noastre de excelenţă. Am crescut într-o organizaţie Ogilvy care avea aceeaşi expertiză în fiecare piaţă, dar acest lucru nu mai are sens într-o lume în care trebuie să ne transformăm mai rapid. Centrele noastre de excelenţă stabilesc centre de expertiză profundă pe care pieţele însele le-ar găsi dificil de construit. Avem centre de excelenţă de nivel mondial în Barcelona, axate pe date şi CRM, în Italia, axate pe tehnologia creativă, la Londra, în consultanţă în domeniul sustenabilităţii şi ştiinţa comportamentală, în Africa de Sud în domeniul excelenţei în conţinut, în Bruxelles în inovaţia pe social media şi în România în tehnologie şi producţie de conţinut. Facem mult mai mult pentru a opera strategia noastră de colaborare, inclusiv o adevărată cultură a colaborării pe care o numim „cultura noastră conectată pentru creativitate”. Aceasta include multiple iniţiative pentru a asigura că creăm această capacitate de colaborare în tot ceea ce facem. Pentru a accelera acest proces, am lansat Ogilvy Xchangers la începutul acestui an. Aceştia formează un consiliu consultativ format din 35 de colegi tineri din fiecare ţară din regiunea EMEA, a căror scop este de a inspira, de a oferi feedback şi de a interacţiona între ei, pentru a ne asigura că suntem conectaţi cu feedbackul şi ideile noii generaţii. Recent, aceştia au dezvoltat campania noastră regională de celebrare a celor 75 de ani ai Ogilvy „Împreună suntem 75”, sărbătorind cum suntem cu toţii conectaţi pentru creativitate fără frontiere.

5. Având un rol central în transformarea digitală a Ogilvy, puteţi împărtăşi câteva dintre provocările şi succesele cu care v-aţi confruntat în conducerea strategiei digitale?

Este greu de imaginat astăzi că am început cariera înainte de era internetului sau că, în anii ‘90, când lucram la Microsoft, am testat răspunsurile la e-mail comparativ cu cele la fax în zeci de campanii. De atunci, totul a fost schimbare, cu noi canale care au dus la schimbări semnificative în comportamentul consumatorilor şi, ca atare, la o transformare continuă şi la adoptarea de noi abilităţi pentru agenţii noştri. De aceea, cea mai importantă abilitate pe care am învăţat-o este să fim în permanenţă la vârful schimbării. Este chiar în ADN-ul nostru, aşa cum spunea David Ogilvy: „Schimbarea este sângele nostru vital. Stagnarea este clopotul nostru funerar”. Suntem organizaţi pentru a învăţa rapid. Astfel, sosirea inteligenţei artificiale este ceva pe care eu şi echipele noastre o primim cu braţele deschise. Viteza cu care am adoptat inteligenţa artificială în toate capacităţile noastre este pur şi simplu uimitoare, fie că este vorba să ne ajute să producem resurse mai eficient, să lucrăm mai eficient, să dezvoltăm perspective mai bune, să creăm conţinut mai inteligent, să generăm idei inovatoare, să învăţăm mai repede şi multe altele. Mai mult decât atât, ceea ce mă entuziasmează cel mai mult este că am combinat expertiza echipei noastre de consultanţă în afaceri şi în transformarea digitală cu învăţarea noastră în domeniul inteligenţei artificiale pentru a oferi clienţilor noştri o ofertă de ajutor în propriile lor transformări pentru inteligenţa artificială.

6. Ogilvy este renumită pentru faptul că are drept clienţi branduri de top la nivel mondial. Puteţi evidenţia strategiile specifice pe care le-aţi implementat pentru a asigura rezultate de succes pentru aceste branduri?

După cum am menţionat anterior, Ogilvy tocmai a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Sărbătorirea unei moşteniri deosebite într-un an deosebit – cu muncă excelentă, clienţi fericiţi care ne acordă un scor de 8,3 în ceea ce priveşte probabilitatea de a ne recomanda, şi cu o creştere remarcabilă – este cu adevărat minunat. Aşa cum am spus în discursul meu înainte de a sufla în lumânări, a face parte dintr-un brand atât de vechi, care a condus constant industria la vârful creativităţii, este o adevărată binecuvântare. Mai mult ca oricând, cred în creativitate. Creativitatea este un cuvânt încărcat, ea ia multe forme în lumea noastră, de la artă la divertisment şi antreprenoriat. Ceea ce facem şi în ce credem la Ogilvy este creativitatea în scop de afaceri. Provocările din domeniul afacerilor pot fi rezolvate în multe feluri. Cu toate acestea, ideile creative sunt scurtături eficiente – cu rezultate disproporţionate. Generăm impact pentru branduri, pentru oameni şi pentru planetă. Parteneriatul nostru cu Dove este un exemplu excelent – o colaborare creativă care durează de 65 de ani. De la momentul în care David Ogilvy a scris prima reclamă pentru săpunul Dove în 1957 şi până astăzi, relaţia a fost o colaborare reală, cu linii tot mai estompate între agenţie şi client.

Acest parteneriat incredibil între Dove şi Ogilvy se bazează pe o viziune comună de a face frumuseţea o sursă de încredere, nu de anxietate, pentru femei şi fete din întreaga lume. Până la urmă, cercetările au arătat că doar 2% dintre femei se consideră frumoase. Începând cu acest secol, această viziune a menţinut Dove în fruntea culturii, abordând inamicii stimei de sine şi construind încredere, transformând valoarea mărcii Dove de la 1 miliard de dolari la lansarea campaniei „Adevărata Frumuseţe” (2004) la 7,3 miliarde de dolari astăzi; transformând un simplu săpun într-o supermarcă ce există în 76 de categorii de produse de înfrumuseţare şi îngrijire personală, construind stima de sine şi transformând conceptul de frumuseţe pentru generaţii. Iubesc una dintre cele mai recente campanii, care este un excelent exemplu al colaborării noastre în reţeaua pentru creativitate fără graniţe. Anul trecut, echipa noastră de influenţă a lansat o măsură care spune că, din rolul nostru de agenţie, nu vom mai lucra cu influenceri care îşi distorsionează sau retuşează corpurile sau feţele în campaniile pentru branduri, într-un efort de a combate daunele „sistemice” asupra sănătăţii mintale cauzate de social media. Această măsură a inspirat liderii noştri creativi care s-au adunat în februarie pentru a comenta despre obiectivul BoldGlamour care tocmai fusese lansat pe TikTok, promovând idealuri nerealiste ale frumuseţii pentru fete. La câteva zile după cererea lor, echipele noastre din întreaga lume au generat peste 200 de idei, iar câteva zile mai târziu, David Madrid cu Ogilvy London au lansat campania #turnyourback. Campania constă în conţinut, dar şi în implicarea influencerilor şi relaţii publice care au dus la faptul că mai mulţi artişti şi-au întors spatele la Oscaruri. Cu un miliard de impresii în media mai târziu, credem că am făcut o mare diferenţă.

Am o fiică de 12 ani şi, ca orice mamă, mă îngrijorez cu privire la stima ei de sine. Cred că, din rolul de părinte, este cea mai importantă învăţătură pe care o poţi insufla copiilor tăi. Folosesc campaniile şi videoclipurile Dove pentru a avea conversaţii cu fiica mea despre acest subiect. Este uimitor să poţi folosi ceva ce oamenii percep ca o simplă campanie publicitară pentru a ajuta la discuţii cu micuţa mea.

7. Cum vedeţi evoluţia viitoare a PR-ului şi cum se pregăteşte Ogilvy pentru a se adapta şi a conduce în acest peisaj PR în schimbare, în special în regiunea EMEA?

În mare măsură, PR-ul este o disciplină determinată de context, renumită pentru abilitatea sa de a se adapta şi de a se ajusta pe măsură ce peisajul se schimbă. Pe măsură ce schimbările din context au devenit mai rapide, relaţiile publice au luat amploare. Observăm o creştere semnificativă în ceea ce priveşte PR-ul şi influenţa în regiunea EMEA. Facem investiţii suplimentare în influenţă, ceea ce este probabil să continue şi în viitor. Acum avem mai multe platforme prin intermediul cărora putem să ne conectăm cu publicurile ţintă ale clienţilor noştri, generând implicare semnificativă în conţinutul obţinut şi cel plătit şi în parteneriate. Influenţa obţinută s-a extins dincolo de sfera tradiţională a mass-media către ecosistemul social. Acest lucru nu înseamnă că mass-media nu mai are influenţă, desigur că are, dar influenţa s-a răspândit de la câţiva la mulţi. Acum putem fi foarte specifici, având la dispoziţie tehnologie care ne permite să livrăm campanii cu precizie şi, ca rezultat, cu un impact mai mare. La Ogilvy, PR-ul nu a existat niciodată izolat. Oferta noastră a fost întotdeauna axată pe faptul că întregul este mai mare decât suma părţilor, şi vedem asta în fiecare zi în munca noastră. Cele mai puternice campanii sunt cele care aplică o abordare cu adevărat integrată în toate disciplinele, cu PR-ul şi influenţa fiind un motor real în spatele multor dintre proiectele noastre.

8. Odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a inteligenţei artificiale şi a jurnalismului cetăţenesc, cum se schimbă rolul PR-ului tradiţional şi cum adaptează profesioniştii din industrie strategiile lor pentru o audienţă diversă şi cu opinii articulate?

O audienţă diversă şi cu opinii articulate joacă un rol cheie în orice societate democratică. Deşi valorile de bază şi principiile cheie ale relaţiilor publice au rămas aceleaşi, au avut loc schimbări dramatice în societate care au avut consecinţe semnificative asupra rolului relaţiilor publice şi a aplicării acestora. Vorbesc despre economia cunoaşterii, economia atenţiei şi economia imaginaţiei. Pentru a reuşi în mediul actual, trebuie să vă asiguraţi că aveţi cea mai recentă tehnologie implementată pentru a permite echipei să planifice eficient şi să creeze la scară, în acelaşi timp, recunoscând profund rolul instinctului uman în ambele capabilităţi. Tehnologia ne permite să facem cercetări în timp real, ceea ce este, fără îndoială, de mare ajutor, dar contează ceea ce faceţi cu această informaţie. PR-ul a devenit mult mai strategic şi un adevărat motor al creşterii construirii mărcii. Având în vedere natura sa obţinută, necesită un nivel diferit de inteligenţă emoţională, fiind mereu atenţi la context atât din perspectiva reducerii riscului, cât şi din perspectiva oportunităţilor. Relevanţa autentică, credibilă şi în timp real livrată la scară face din relaţiile publice o unealtă foarte puternică în construirea valorii reputaţionale pentru brandurile de astăzi.

October 31, 2023
Citatul săptămânii. Daniel Anghel, PwC România: România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 mld. euro în 2021

„România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 mld. euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 mld. lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă.

Daniel Anghel, partener, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică, PwC România, referindu-se la faptul că România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi.

October 30, 2023
Citatul săptămânii. Daniel Anghel, PwC România: România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 mld. euro în 2021

„România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 mld. euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 mld. lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă.

Daniel Anghel, partener, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică, PwC România, referindu-se la faptul că România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi.

October 30, 2023
Andrei Cupaciu, Bento – Intelectually Curious: „Liderul anului 2030 va trebui să navigheze printre implicaţiile sociale ale automatizării”

Andrei Cupaciu deţine o experienţă profesională de peste 19 ani, primele sale interacţiuni cu ingineria IT fiind din vremea liceului. În cadrul Bento conduce Divizia IT, Infrastructură & Cloud şi îndeplineşte numeroase alte roluri în companie, cu precădere în zona de vânzări şi Business Development.

Cifră de afaceri (2022): 28,9 mil. lei

Profit net: 5,6 mil. lei

Număr de angajaţi: 89 la final de 2022 (peste 94 în prezent)

Vârstă: 39 de ani

VIZIUNE PENTRU VIITOR:

1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?
Sunt extrem de pasionat de domeniul în care activez, aşadar în 2023 mă văd în continuare conducând şi crescând echipe, descoperind tehnologii noi şi provocând clienţii să ne ofere încrederea că le vom oferi cele mai bune şi sigure soluţii de IT, infrastructură & cloud.

2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
Sunt un consumator al inteligenţei artificiale şi consider că va avea un cuvânt greu de spus în viitor. De aceea, liderii trebuie să vină atât cu o serie de cunoştinţe tehnice mereu actualizate, alături de empatie, responsabilitate socială şi un stil de conducere axat pe scop/misiune, adică purposeful leadership.

3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
Liderul anului 2030 va trebui să navigheze printre implicaţiile sociale ale automatizării, să acorde prioritate educaţiei şi să încurajeze adoptarea cât mai agilă a noilor tehnologii atât în rândul angajaţilor, cât şi în rândul clienţilor. Depăşirea cu succes a acestor provocări va necesita o conducere vizionară, abordări colaborative şi un angajament de a construi un viitor care să fie în beneficiul tuturor.

4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
Liderii vor avea ocazia să valorifice tehnologia pentru inovare continuă, pentru conectivitate globală şi dezvoltare durabilă. Văd avansul tehnologic precum o mare oportunitate pentru mine, acesta fiind chiar esenţa domeniului în care activez şi în care mai mult ca sigur voi activa şi în 2030.

5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
Probabil şi mai virtuală decât acum, mult mai dinamică, într-un mediu de lucru globalizat. Datorită acestei dinamici, liderul din viitor va trebui să acorde şi mai mult timp componentei strategice, deoarece înţelegerea în profunzime a contextului, dar şi a obiectivului, alături de o echipă care să gestioneze cele mai noi şi performante tooluri, vor face diferenţa într-o piaţă competitivă.

6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
Cu siguranţă interviul se va desfăşura în mediul virtual. Mereu am apreciat şi voi aprecia la colegii mei dinamica, libertatea în gândire şi urmărirea unui scop practic, fără limitări tehnologice. Probabil accentul îl vom pune pe adaptabilitate, agilitate de învăţare şi de aplicare şi gândire creativă, outside the box.

BUSINESS MAGAZIN A LANSAT RECENT ANUARUL 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde am vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Andrei Cupaciu, Director Divizie IT, Infrastructură & Cloud, Partener, Bento – Intellectually Curious este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

October 30, 2023
Andrei Cupaciu, Bento – Intelectually Curious: „Liderul anului 2030 va trebui să navigheze printre implicaţiile sociale ale automatizării”

Andrei Cupaciu deţine o experienţă profesională de peste 19 ani, primele sale interacţiuni cu ingineria IT fiind din vremea liceului. În cadrul Bento conduce Divizia IT, Infrastructură & Cloud şi îndeplineşte numeroase alte roluri în companie, cu precădere în zona de vânzări şi Business Development.

Cifră de afaceri (2022): 28,9 mil. lei

Profit net: 5,6 mil. lei

Număr de angajaţi: 89 la final de 2022 (peste 94 în prezent)

Vârstă: 39 de ani

VIZIUNE PENTRU VIITOR:

1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?
Sunt extrem de pasionat de domeniul în care activez, aşadar în 2023 mă văd în continuare conducând şi crescând echipe, descoperind tehnologii noi şi provocând clienţii să ne ofere încrederea că le vom oferi cele mai bune şi sigure soluţii de IT, infrastructură & cloud.

2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
Sunt un consumator al inteligenţei artificiale şi consider că va avea un cuvânt greu de spus în viitor. De aceea, liderii trebuie să vină atât cu o serie de cunoştinţe tehnice mereu actualizate, alături de empatie, responsabilitate socială şi un stil de conducere axat pe scop/misiune, adică purposeful leadership.

3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
Liderul anului 2030 va trebui să navigheze printre implicaţiile sociale ale automatizării, să acorde prioritate educaţiei şi să încurajeze adoptarea cât mai agilă a noilor tehnologii atât în rândul angajaţilor, cât şi în rândul clienţilor. Depăşirea cu succes a acestor provocări va necesita o conducere vizionară, abordări colaborative şi un angajament de a construi un viitor care să fie în beneficiul tuturor.

4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
Liderii vor avea ocazia să valorifice tehnologia pentru inovare continuă, pentru conectivitate globală şi dezvoltare durabilă. Văd avansul tehnologic precum o mare oportunitate pentru mine, acesta fiind chiar esenţa domeniului în care activez şi în care mai mult ca sigur voi activa şi în 2030.

5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
Probabil şi mai virtuală decât acum, mult mai dinamică, într-un mediu de lucru globalizat. Datorită acestei dinamici, liderul din viitor va trebui să acorde şi mai mult timp componentei strategice, deoarece înţelegerea în profunzime a contextului, dar şi a obiectivului, alături de o echipă care să gestioneze cele mai noi şi performante tooluri, vor face diferenţa într-o piaţă competitivă.

6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
Cu siguranţă interviul se va desfăşura în mediul virtual. Mereu am apreciat şi voi aprecia la colegii mei dinamica, libertatea în gândire şi urmărirea unui scop practic, fără limitări tehnologice. Probabil accentul îl vom pune pe adaptabilitate, agilitate de învăţare şi de aplicare şi gândire creativă, outside the box.

BUSINESS MAGAZIN A LANSAT RECENT ANUARUL 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde am vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Andrei Cupaciu, Director Divizie IT, Infrastructură & Cloud, Partener, Bento – Intellectually Curious este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

October 30, 2023
Real Estate. Mai mulţi chiriaşi, dar tot cu ambiţii de proprietari

Contextul economic actual pare că îi determină pe români să mai amâne decizia de cumpărare a unei proprietăţi, context în care piaţa chiriilor pentru locuinţe pare să se bucure de o evoluţie pozitivă. Suntem încă departe de A ne transforma însă din cei mai mari proprietari ai Europei în chiriaşi, după cum observă Răzvan Ceapă, head of operations pentru Storia.ro şi OLX Imobiliare.

Există premisele pentru pentru un trend ascendent. Pe baza a ceea ce observat în ultimul an şi oarecum constant de-a lungul acestei perioade şi pe baza faptului că avem încă un nivel de inflaţie ridicat, chiar dacă începe să o ia uşor la vale, există totuşi o inflaţie importantă şi atunci, în special preţul chiriilor va fi cât de cât în linie cu valoarea inflaţiei. Mai trebuie să recunoaştem şi că, atunci când vorbeam de numărul românilor care stau în chirie, că potenţialul de creştere a cererii pentru chirii este foarte mare şi în general de câte ori creşte cererea, efectul asupra preţului este unul de obicei pozitiv. Deci aş spune că premisele pentru un trend pozitiv există în momentul de faţă”, a observat Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, subliniind însă că există foarte mulţi factori care pot influenţa preţurile.

„Noi monitorizăm atent evoluţia pieţei imobiliare, atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În ultimul timp, am observat o tendinţă ascendentă pe piaţa închirierilor. Dacă ne concentrăm asupra celor mai mari 10 oraşe, putem vedea că în luna septembrie, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, am înregistrat o creştere medie de aproximativ 15%. În comparaţie, piaţa tranzacţiilor de vânzare a înregistrat o creştere de doar 6-7% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, putem spune că închirierile au înregistrat o creştere mai mult decât dublă faţă de preţurile tranzacţiilor de vânzare”, a mai spus el.

Răzvan Ceapă a observat, pe baza studiilor efectuate de echipa lor, o tendinţă de creştere a preţurilor închirierilor în toate oraşele pe care le-au analizat, indiferent de tipul proprietăţii, fie că este vorba de garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere. Referindu-se la clienţii care utilizează platforma Storia, el a mai menţionat că numărul celor interesaţi de tranzacţii de vânzare a scăzut cu 8% în ultimul an, de la 45% la 37%, în timp ce numărul celor interesaţi de închirieri a crescut cu 16%, de la 32% la 48%. „Nu putem spune că cererea pentru achiziţii s-a diminuat complet, ci că a crescut procentul celor interesaţi de închiriere. Aceasta poate fi o tendinţă pe termen scurt, care reflectă contextul actual din piaţă. Oamenii pot fi mai precauţi şi pot avea un apetit pentru risc mai scăzut, aşteptând un moment de creştere a confortului financiar în viitorul apropiat. Astfel, se orientează către tranzacţii mai sigure pe termen scurt, fără a-şi asuma obligaţii financiare pe termen lung”, a explicat el.

Carte de vizită

Răzvan Ceapă

1. Deţine rolul actual, de head of operations OLX Real Estate şi Storia.ro din ianuarie 2023;

2. A intrat în domeniul imobiliar odată cu primul rol în cadrul OLX Real Estate şi Storia.ro, în martie 2021;

3. Şi-a început cariera în domeniul consultanţei de business, de unde a evoluat înspre business development management;

4. A studiat economia, informatica, biologia moleculară şi biochimia la Universitatea Wesleyan, obţinându-şi diploma de licenţă în aceste domenii în anul 2004.

De asemenea, un alt indicator folosit de ei reprezentativ pentru efervescenţa pieţei de închirieri ţine de numărul de interacţiuni între proprietari şi chiriaşi. „În acest moment, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de interacţiuni, respectiv contactări, discuţii prin platformă între potenţiali chiriaşi şi proprietari a crescut cu 8% faţă de anul trecut. De ce spun că este un indicator interesant? Pentru că este poate cel mai relevant indicator pentru a descrie cererea pe piaţa de închiriere sau de vânzare.” În ceea ce priveşte viitorul, nu vor mai fi românii cei mai mari proprietari din Europa (96% dintre români deţin locuinţele în care trăiesc)? „Este dificil de prezis ce se va întâmpla în viitor, dar atâta timp cât avem un nivel atât de înalt, 96% – proprietari, chiar şi o reducere la 92%, care rămâne un procent semnificativ, ar însemna încă un potenţial de creştere considerabil pentru piaţa închirierilor. Poate ne confruntăm doar cu o transformare minoră a modului actual de viaţă”, a subliniat el. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate în Constanţa, unde preţurile au crescut cu 29% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai ridicate preţuri rămân în continuare în oraşele Cluj şi Bucureşti. „În Bucureşti, practic, există aproape două oraşe: sectorul 1, care este de dimensiunea unui oraş întreg, are cele mai scumpe proprietăţi de închiriere din ţară, cu valori mai mari decât cele din Cluj. În Bucureşti, în afara sectorului 1, preţurile medii pornesc de la 400 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 900 de euro pentru un apartament cu trei camere. Excluzând sectorul 1, Clujul devine cel mai scump oraş din România când vine vorba de chirii, cu valori cuprinse între 300-500 de euro pentru o garsonieră şi 700 de euro pentru un apartament cu trei camere.”

De asemenea, crede că există perspectivele alinierii preţurilor în piaţa imobiliară cu cele din vest:

„Cu siguranţă, preţurile chiriilor din România sunt mult mai mici decât afară, aşa cum şi preţurile proprietăţilor sunt inferioare celor de afară. Între preţul chiriilor şi preţul apartamentelor trebuie să fie o corelaţie – nu poate să crească doar preţul apartamentelor sau doar preţul chiriilor. Pe măsură ce în viitor, preţurile de la noi se vor alinia către cele de afară, ţinând cont şi de creşterea puterii de cumpărare, a venitului mediu şi a dezvoltării economice a României, la care ne aşteptăm cu toţii, bineînţeles că şi preţul chiriilor va va evolua în aceeaşi direcţie. Până la urmă este vorba despre cerere şi ofertă, iar preţul tranzacţiilor care se întâmplă este determinat de locul în care se întâlnesc cererea şi oferta”.

Ce caută românii când vine vorba despre închiriere? „Starea tehnică a apartamentului, locaţia, care este foarte importantă, accesul la mijloace de transport în comun şi, nu în cele din urmă, este importantă semnarea unui contract de închiriere, care asigură până la urmă o mai mare siguranţă şi o garanţie a spaţiului pe care aceştia îl vor ocupa reprezintă câteva dintre criteriile pe care le caută oamenii atunci când vine vorba despre alegerea unei locuinţe”, a mai observat Răzvan Ceapă.

5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

Cum sunt chiriile din România raportat la venituri ?

Am făcut recent un studiu pe piaţa chiriilor încercând să înţelegem, printre altele, nivelul de preţ pe care îl caută potenţialii chiriaşi şi cel mai mare interes era pentru cele cuprinse între 100 şi 400 de euro. Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la acest studiu s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţurile disponibile pentru proprietăţile existente, comparativ şi cu potenţialul lor de a plăti pentru pentru chirie.

S-a schimbat profilul celor care aleg să stea în chirie?

Nu am observat ca profilul chiriaşului să se fi schimbat. Cel mai recent studiu pe care l-am făcut mai detaliat a fost în cursul lunii august, când avem un interes ridicat din partea studenţilor şi este perioada cea mai activă pe piaţa de închirieri, în special în oraşele universitare. Uitându-ne însă în acelaşi interval şi la tipul de locuinţe căutate, cea mai mare cerere continuă să fie la un nivel ridicat pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, care sunt pretabile fie persoanelor singure, poate la început de drum sau familiilor mai mici. În general pare că există interes la mutarea într-o proprietate personală la un moment dat. Şi există în continuare interes şi pentru proprietăţile cu trei camere, dar cel mai mare interes continuă să fie pentru garsoniere şi apartamente cu două camere.

Care sunt oraşele unde s-au observat cele mai mari creşteri pe segmentul de închiriere?

Creşterea cea mai mare pe care am văzut-o în ultimul an a fost de fapt la Constanţa, unde am observat foarte mult la nivelul lunii septembrie o creştere de 29% faţă de anul trecut, dar preţurile cele mai ridicate rămân în continuare în Cluj şi în Bucureşti.

Care sunt oraşele unde preţurile au stagnat?

Există nişte oraşe mari unde preţurile au fost constante de la luna august la septembrie. Şi dacă ne uităm, de exemplu, la două municipii mari, Timişoara şi Cluj-Napoca, preţurile din septembrie sunt într-adevăr în linie cu cele din august, dar cu o creştere de asemenea importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am observat, de exemplu, Timişoara şi Cluj, că acolo a avut loc o creştere de preţuri, aşa cum în alte oraşe s-a văzut mai degrabă în septembrie. Este foarte greu de identificat ce ar determina această variaţie diferită de-a lungul unui an. Am putea să ne gândim poate şi la faptul că vorbim despre nişte centre universitare importante şi poate a fost de interes pentru viitorii chiriaşi să-şi găsească mai din timp proprietatea, înaintea vârfului de sezon.

Cum alegem locuinţa potrivită pentru închiriere?

Cred că este foarte important să ştii ceea ce îţi doreşti, să te gândeşti la motivul pentru care-ţi cauţi o proprietate pe care s-o închiriezi şi de cât spaţiu ai nevoie, cât de departe vrei să fie de şcoală, de serviciu, de mijloace de transport în comun, parcuri, magazine, absolut orice alte lucruri care sunt importante pentru tine. Adică trebuie să ai o înţelegerea a ceea ce a ceea ce îţi doreşti. Folosind platforma Storia.ro, noi încercăm să oferim clienţilor noştri cât mai multe posibilităţi să îşi găsească o proprietate în funcţie de de propriile interese.

October 30, 2023
Real Estate. Mai mulţi chiriaşi, dar tot cu ambiţii de proprietari

Contextul economic actual pare că îi determină pe români să mai amâne decizia de cumpărare a unei proprietăţi, context în care piaţa chiriilor pentru locuinţe pare să se bucure de o evoluţie pozitivă. Suntem încă departe de A ne transforma însă din cei mai mari proprietari ai Europei în chiriaşi, după cum observă Răzvan Ceapă, head of operations pentru Storia.ro şi OLX Imobiliare.

Există premisele pentru pentru un trend ascendent. Pe baza a ceea ce observat în ultimul an şi oarecum constant de-a lungul acestei perioade şi pe baza faptului că avem încă un nivel de inflaţie ridicat, chiar dacă începe să o ia uşor la vale, există totuşi o inflaţie importantă şi atunci, în special preţul chiriilor va fi cât de cât în linie cu valoarea inflaţiei. Mai trebuie să recunoaştem şi că, atunci când vorbeam de numărul românilor care stau în chirie, că potenţialul de creştere a cererii pentru chirii este foarte mare şi în general de câte ori creşte cererea, efectul asupra preţului este unul de obicei pozitiv. Deci aş spune că premisele pentru un trend pozitiv există în momentul de faţă”, a observat Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, subliniind însă că există foarte mulţi factori care pot influenţa preţurile.

„Noi monitorizăm atent evoluţia pieţei imobiliare, atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În ultimul timp, am observat o tendinţă ascendentă pe piaţa închirierilor. Dacă ne concentrăm asupra celor mai mari 10 oraşe, putem vedea că în luna septembrie, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, am înregistrat o creştere medie de aproximativ 15%. În comparaţie, piaţa tranzacţiilor de vânzare a înregistrat o creştere de doar 6-7% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, putem spune că închirierile au înregistrat o creştere mai mult decât dublă faţă de preţurile tranzacţiilor de vânzare”, a mai spus el.

Răzvan Ceapă a observat, pe baza studiilor efectuate de echipa lor, o tendinţă de creştere a preţurilor închirierilor în toate oraşele pe care le-au analizat, indiferent de tipul proprietăţii, fie că este vorba de garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere. Referindu-se la clienţii care utilizează platforma Storia, el a mai menţionat că numărul celor interesaţi de tranzacţii de vânzare a scăzut cu 8% în ultimul an, de la 45% la 37%, în timp ce numărul celor interesaţi de închirieri a crescut cu 16%, de la 32% la 48%. „Nu putem spune că cererea pentru achiziţii s-a diminuat complet, ci că a crescut procentul celor interesaţi de închiriere. Aceasta poate fi o tendinţă pe termen scurt, care reflectă contextul actual din piaţă. Oamenii pot fi mai precauţi şi pot avea un apetit pentru risc mai scăzut, aşteptând un moment de creştere a confortului financiar în viitorul apropiat. Astfel, se orientează către tranzacţii mai sigure pe termen scurt, fără a-şi asuma obligaţii financiare pe termen lung”, a explicat el.

Carte de vizită

Răzvan Ceapă

1. Deţine rolul actual, de head of operations OLX Real Estate şi Storia.ro din ianuarie 2023;

2. A intrat în domeniul imobiliar odată cu primul rol în cadrul OLX Real Estate şi Storia.ro, în martie 2021;

3. Şi-a început cariera în domeniul consultanţei de business, de unde a evoluat înspre business development management;

4. A studiat economia, informatica, biologia moleculară şi biochimia la Universitatea Wesleyan, obţinându-şi diploma de licenţă în aceste domenii în anul 2004.

De asemenea, un alt indicator folosit de ei reprezentativ pentru efervescenţa pieţei de închirieri ţine de numărul de interacţiuni între proprietari şi chiriaşi. „În acest moment, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de interacţiuni, respectiv contactări, discuţii prin platformă între potenţiali chiriaşi şi proprietari a crescut cu 8% faţă de anul trecut. De ce spun că este un indicator interesant? Pentru că este poate cel mai relevant indicator pentru a descrie cererea pe piaţa de închiriere sau de vânzare.” În ceea ce priveşte viitorul, nu vor mai fi românii cei mai mari proprietari din Europa (96% dintre români deţin locuinţele în care trăiesc)? „Este dificil de prezis ce se va întâmpla în viitor, dar atâta timp cât avem un nivel atât de înalt, 96% – proprietari, chiar şi o reducere la 92%, care rămâne un procent semnificativ, ar însemna încă un potenţial de creştere considerabil pentru piaţa închirierilor. Poate ne confruntăm doar cu o transformare minoră a modului actual de viaţă”, a subliniat el. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate în Constanţa, unde preţurile au crescut cu 29% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai ridicate preţuri rămân în continuare în oraşele Cluj şi Bucureşti. „În Bucureşti, practic, există aproape două oraşe: sectorul 1, care este de dimensiunea unui oraş întreg, are cele mai scumpe proprietăţi de închiriere din ţară, cu valori mai mari decât cele din Cluj. În Bucureşti, în afara sectorului 1, preţurile medii pornesc de la 400 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 900 de euro pentru un apartament cu trei camere. Excluzând sectorul 1, Clujul devine cel mai scump oraş din România când vine vorba de chirii, cu valori cuprinse între 300-500 de euro pentru o garsonieră şi 700 de euro pentru un apartament cu trei camere.”

De asemenea, crede că există perspectivele alinierii preţurilor în piaţa imobiliară cu cele din vest:

„Cu siguranţă, preţurile chiriilor din România sunt mult mai mici decât afară, aşa cum şi preţurile proprietăţilor sunt inferioare celor de afară. Între preţul chiriilor şi preţul apartamentelor trebuie să fie o corelaţie – nu poate să crească doar preţul apartamentelor sau doar preţul chiriilor. Pe măsură ce în viitor, preţurile de la noi se vor alinia către cele de afară, ţinând cont şi de creşterea puterii de cumpărare, a venitului mediu şi a dezvoltării economice a României, la care ne aşteptăm cu toţii, bineînţeles că şi preţul chiriilor va va evolua în aceeaşi direcţie. Până la urmă este vorba despre cerere şi ofertă, iar preţul tranzacţiilor care se întâmplă este determinat de locul în care se întâlnesc cererea şi oferta”.

Ce caută românii când vine vorba despre închiriere? „Starea tehnică a apartamentului, locaţia, care este foarte importantă, accesul la mijloace de transport în comun şi, nu în cele din urmă, este importantă semnarea unui contract de închiriere, care asigură până la urmă o mai mare siguranţă şi o garanţie a spaţiului pe care aceştia îl vor ocupa reprezintă câteva dintre criteriile pe care le caută oamenii atunci când vine vorba despre alegerea unei locuinţe”, a mai observat Răzvan Ceapă.

5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

Cum sunt chiriile din România raportat la venituri ?

Am făcut recent un studiu pe piaţa chiriilor încercând să înţelegem, printre altele, nivelul de preţ pe care îl caută potenţialii chiriaşi şi cel mai mare interes era pentru cele cuprinse între 100 şi 400 de euro. Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la acest studiu s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţurile disponibile pentru proprietăţile existente, comparativ şi cu potenţialul lor de a plăti pentru pentru chirie.

S-a schimbat profilul celor care aleg să stea în chirie?

Nu am observat ca profilul chiriaşului să se fi schimbat. Cel mai recent studiu pe care l-am făcut mai detaliat a fost în cursul lunii august, când avem un interes ridicat din partea studenţilor şi este perioada cea mai activă pe piaţa de închirieri, în special în oraşele universitare. Uitându-ne însă în acelaşi interval şi la tipul de locuinţe căutate, cea mai mare cerere continuă să fie la un nivel ridicat pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, care sunt pretabile fie persoanelor singure, poate la început de drum sau familiilor mai mici. În general pare că există interes la mutarea într-o proprietate personală la un moment dat. Şi există în continuare interes şi pentru proprietăţile cu trei camere, dar cel mai mare interes continuă să fie pentru garsoniere şi apartamente cu două camere.

Care sunt oraşele unde s-au observat cele mai mari creşteri pe segmentul de închiriere?

Creşterea cea mai mare pe care am văzut-o în ultimul an a fost de fapt la Constanţa, unde am observat foarte mult la nivelul lunii septembrie o creştere de 29% faţă de anul trecut, dar preţurile cele mai ridicate rămân în continuare în Cluj şi în Bucureşti.

Care sunt oraşele unde preţurile au stagnat?

Există nişte oraşe mari unde preţurile au fost constante de la luna august la septembrie. Şi dacă ne uităm, de exemplu, la două municipii mari, Timişoara şi Cluj-Napoca, preţurile din septembrie sunt într-adevăr în linie cu cele din august, dar cu o creştere de asemenea importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am observat, de exemplu, Timişoara şi Cluj, că acolo a avut loc o creştere de preţuri, aşa cum în alte oraşe s-a văzut mai degrabă în septembrie. Este foarte greu de identificat ce ar determina această variaţie diferită de-a lungul unui an. Am putea să ne gândim poate şi la faptul că vorbim despre nişte centre universitare importante şi poate a fost de interes pentru viitorii chiriaşi să-şi găsească mai din timp proprietatea, înaintea vârfului de sezon.

Cum alegem locuinţa potrivită pentru închiriere?

Cred că este foarte important să ştii ceea ce îţi doreşti, să te gândeşti la motivul pentru care-ţi cauţi o proprietate pe care s-o închiriezi şi de cât spaţiu ai nevoie, cât de departe vrei să fie de şcoală, de serviciu, de mijloace de transport în comun, parcuri, magazine, absolut orice alte lucruri care sunt importante pentru tine. Adică trebuie să ai o înţelegerea a ceea ce a ceea ce îţi doreşti. Folosind platforma Storia.ro, noi încercăm să oferim clienţilor noştri cât mai multe posibilităţi să îşi găsească o proprietate în funcţie de de propriile interese.

October 30, 2023