Category: Revista BM

  • Cum a distrus pandemia unul dintre cele mai importante oraşe din istorie. Acesta a pierdut peste 60% din populaţie în doar câţiva ani şi a intrat într-un declin abrupt

    În urmă cu şapte secole, oraşul toscan Siena era o forţă bancară şi protoindustrială cu peste 50.000 de locuitori – o populaţie mai mare având doar „megaoraşe” medievale precum Paris, Londra şi Milano. Însă în 1348, când înfloritorul oraş era în plină epocă de aur, prosperitatea Sienei a fost curmată brusc de Moartea Neagră, scrie Politico. Chiar dacă pandemia de COVID-19 nu este la fel de mortală precum bolile medievale, perturbările sociale şi economice lasă urme adânci asupra oraşelor moderne din Europa. 

    În doar câţiva ani, oraşul Siena a pierdut 60% din populaţie şi a intrat într-un declin abrupt, căzând în obscuritate. Abia în secolul XX şi-a revenit la dimensiunea de dinainte de pandemie. COVID-19 nu este la fel de mortal cum a fost ciuma bubonică medievală, însă perturbările sociale şi economice pe care le-a provocat lasă deja urme fizice asupra oraşelor moderne din Europa: cartierele de afaceri aglomerate se golesc pe măsură ce oamenii aleg să lucreze de acasă. 

    Magazine şi restaurante s-au închis. Transportul public a încetinit. City-ul londonez este acum tăcut. Există, de asemenea, motive să credem că această pandemie ar putea avea un impact de durată mai mare decât cele anterioare. Pentru prima dată de când au apărut primele oraşe în Semiluna fertilă din Orientul Apropiat acum aproximativ 6.000 de ani, centrele urbane concentrate nu mai au un monopol asupra conexiunilor economice şi culturale care fac civilizaţiile să înainteze.

    Pentru mulţi angajaţi îngrijoraţi de coronavirus – şi pentru angajatorii care doresc să reducă costurile în timpul crizei economice care a urmat – tehnologii precum videoconferinţa, documente partajate şi mesagerie instant oferă alternative viabile la clădirile-turn de birouri. Între timp, servicii precum streamingul video şi social media şi site-urile web ca Reddit şi Twitter oferă aroma efervescenţei culturale şi  comunităţii care i-a atras pe atât de mulţi în oraşe mari de-a lungul secolelor. Nu mai este nevoie de un bar sau club pentru a găsi dragostea vieţii: aplicaţii precum Tinder, Bumble sau Grindr pot face legătura între posibilii parteneri.

    „Această pandemie are potenţialul de a afecta cu adevărat oraşele”, spune Peter Clark, profesor de istorie urbană europeană la Universitatea din Helsinki. „Dacă nu va fi un al doilea val, schimbările pot fi mult mai puţine decât speculează oamenii. Dar dacă există, am putea vedea modelul european al «oraşului cultural» sever afectat.”

    „Din cauza dezindustrializării, începând cu anii 1980 am avut o schimbare către sectorul serviciilor pentru a menţine prosperitatea urbană”, a adăugat el. „Pandemia reprezintă o ameninţare directă pentru acest model”. Nu există nicio îndoială că pandemia a transformat viaţa profesională. La începutul primăverii, pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit prin Europa, restricţiile guvernamentale i-au obligat pe toţi angajaţii în afară de cei esenţiali, cum ar fi lucrătorii din sănătate şi din supermarketuri, să muncească de de acasă pentru a aduce sub control pandemia. Cererea industrială a încetinit sau s-a oprit complet pe măsură ce achiziţiile de maşini şi alte produse s-au prăbuşit. Înainte de blocare, munca de la distanţă nu era frecventă în majoritatea ţărilor europene. Conform datelor culese de Eurofound, doar 11% dintre germani şi 8% dintre italieni lucrau ocazional de la distanţă în 2015.

    Însă, pe măsură ce criza a progresat, muncitorii şi companiile s-au adaptat rapid la noua realitate. Întâlnirile guvernamentale, corporative şi de altă natură s-au mutat online; orele de şcoală au fost predate virtual; e-medicina şi terapia virtuală şi-au luat zborul spre înălţimi. Întrebarea este dacă aceste noi comportamente se vor fi de durată sau dacă majoritatea oamenilor se vor întoarce la birourile lor cât de curând posibil. Nicholas Bloom, economist la Universitatea Stanford şi expert în telemuncă, spune că, deşi nu este realist să se aştepte ca toată lumea să lucreze de la domiciliu la nesfârşit, între 50% şi 60% din populaţie ar putea să rămână cu munca de acasă. „O treime din populaţia care lucrează – angajaţi la birou, conducere superioară – poate lucra de la distanţă 100% din timp.

    O altă treime – designeri de îmbrăcăminte, agenţi imobiliari, cercetători ştiinţifici – o pot face de cele mai multe ori, dar va trebui uneori să fie prezenţi la faţa locului. Şi o altă treime nu o poate face deloc: majoritatea acestor oameni sunt muncitori din sectorul serviciilor cu salarii mai mici, dar şi profesionişti precum medicii stomatologi, chirurgii, piloţii.”

    Bloom crede că este încă prea devreme pentru a spune cât de dur va fi impactul pandemiei, dar este puţin probabil ca angajaţii de birou să dorească să se întoarcă la serviciu, chiar dacă se va dezvolta un remediu sau un vaccin pentru COVID-19.

    „Zgârie-norii şi clădirile de birouri din centrele oraşului care erau cele mai appreciate active imobiliare ale noastre au devenit locuri pe care oamenii le evită din cauza fricii de infecţie”, a spus Bloom. „Nu văd ca oamenii să se simtă confortabil în trenurile de metrou şi în ascensoarele aglomerate, iar firmele nu vor vrea să se deschidă şi să se închidă de fiecare dată când apare un val.“

    „Este teama de virus care îi ţine pe oameni acasă”, a spus Sven Smit, partener principal la McKinsey & Company şi copreşedinte al McKinsey Global Institute. El a adăugat că, deşi este prea devreme pentru a fi sigur că schimbările vor rămâne, „există o tendinţă de schimbare pe termen mai lung.” Companiile au observat deja oportunităţile de reducere a costurilor. O analiză a Credit Suisse indică faptul că pierderea veniturilor din închirierea spaţiilor de birouri a fost „până în prezent limitată”. În acelaşi timp, „consiliile de conducere – inclusiv cele ale marilor corporaţii globale – au identificat potenţialul latent de a face economii şi caută deja să reducă spaţiul pe care îl folosesc”. Investiţiile în proprietăţi comerciale au scăzut cu 44% în medie în Europa între mijlocul lunii martie şi sfârşitul lunii mai, conform cifrelor publicate de BNP Paribas Real Estate. Declinul a fost semnificativ mai ales în Irlanda, unde Irish Times a raportat că tranzacţiile pentru proprietăţile comerciale au scăzut cu 79% în acea perioadă.

    Într-un semn că tendinţa este probabil să continue, companii de tehnologie precum Twitter şi Google şi-au anunţat planurile pentru ca angajaţii lor să continue să lucreze de la distanţă, iar un nou sondaj realizat de Institutul Ifo din Germania arată că 54% dintre companiile de acolo doresc să utilizeze de acum inainte mai mult birourile de acasă.
    CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat că se aşteaptă ca jumătate din forţa de muncă a companiei să lucreze de acasă în următorul deceniu – şi că angajaţii care s-au mutat în zone mai ieftine îşi vor vedea salariile reduse pentru a reflecta costul traiului.

    Michel Serafinelli, lector de economie la Universitatea din Essex, spune că este de aşteptat ca valoarea spaţiului de birouri să scadă. „De ce să închiriaţi un birou mare pe care doar câţiva salariaţi vor putea să-l folosească la un moment dat şi doar în anumite zile pe săptămână?“

    Sfârşitul muncii la birou, dacă se va întâmpla, ar transforma peisajul urban. Muncitorii, scutiţi de naveta matinală, vor fi liberi să graviteze către suburbii şi spre mediul rural. Europa are o lungă tradiţie cu locuitori bogaţi ai oraşelor care fug de ciumă în mediul rural lăsând în urmă săracii şi clasa muncitoare. În „Decameronul”, reper literar al secolului al XIV-lea scris de  Giovanni Boccaccio, florentinii înstăriţi s-au ascuns de Moartea Neagră în mediul rural toscan.

    În timpul crizei coronavirusului, elitele urbane din ţări puternic afectate ca Spania şi Franţa au părăsit oraşul pentru pajişti mai curate şi mai sigure. Fostul premier spaniol José María Aznar s-a dus la vila sa de vacanţă din Marbella pentru a nu rămâne închis în Madrid. Dacă vor exista noi valuri de COVID sau dacă  munca la domiciliu continuă să prolifereze, această tendinţă poate deveni de durată cu uşurinţă. De ce cineva ar plăti chirie într-un oraş mare pentru un apartament subdimensionat dacă poate urma o carieră la fel de atractivă dintr-o casă de pe deal? Iar din punctul de vedere al angajatorului, de ce ar plăti salariile oraşelor mari dacă poate beneficia de acelaşi talent pentru mai puţin?

    Dar chiar dacă telemunca devine omniprezentă, nu toată lumea va putea – sau va dori – să fugă în suburbii şi la ţară. Iar cei care rămân în urmă ar putea găsi că oraşul pe care îl numesc acasă adevenit un loc foarte diferit. „Oraşele vor deveni mai mult ca sigur mai ieftine, deoarece mai multe spaţii vor deveni disponibile”, a spus Bloom. „Acest lucru ar putea ajuta la rezolvarea crizei de accesibilitate pe care o vedem în centrele urbane, dar acest lucru va lăsa un gol.“ Artiştii, a adăugat el, „s-ar putea muta în spaţiile libere, dar ei nu cheltuie prea mulţi bani, iar aceasta este o problemă pentru oraşele care se bazează pe venituri pentru a oferi servicii”.

    Afacerile suferă deja de efectele perturbatoare ale golirii zonelor de afaceri şi centrelor oraşului. Magazinele, restaurantele şi alte servicii care depind de corporatişti şi de altă clientelă se clatină sub impactul economic al pandemiei.
    „Restaurantele în care directorii ies să ia prânzul, cafenelele unde secretarele  beau cappuccino, magazinele unde salariaţii îşi fac cumpărăturile de zi cu zi… Dacă birourile dispar, ne putem aştepta la scăderea cu o treime a cheltuielilor urbane”, a spus Bloom. „Aceasta este o lovitură pe care majoritatea spaţiilor comerciale nu o pot încasa şi rezista.”
    În Cartierul European din Bruxelles, dispariţia eurocraţilor şi a angajaţilor de birou care obişnuiau să inunde Rue de la Loi şi sensul giratoriu Schuman a dus deja la închiderea uneia dintre cele mai populare cafenele din zonă.

    În timp ce relaxarea restricţiilor de circulaţie a ajutat într-o anumită măsură barurile şi puburile locale, cerinţele de distanţare socială au răsturnat scaunul de sub modelul lor de afaceri; mulţi îşi fac griji că nu vor rezista până la sfârşitul anului. Odată cu plecarea lucrătorilor de birou şi cu pierderea multor locuri de muncă din servicii, demografia oraşelor s-ar schimba şi ea. Impactul inegal al trecerii la telemuncă este evident în analiza recentă a Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, care arată că în timp ce 30% din angajaţii din toată regiunea OCDE se pot adapta complet la munca de la distanţă, probabilitatea scade pentru cei care nu au studii mai sus de liceu şi pentru cei „cu niveluri mai scăzute ale abilităţilor de alfabetizare”.

    Cu mai puţini plătitori de taxe din comerţ şi cu o proporţie mai mare de rezidenţi mai săraci, eventual şomeri, administraţiile oraşelor ar putea vedea o scădere a veniturilor fiscale care ar putea afecta în cele din urmă serviciile publice. „Deşi există un nivel ridicat al călătoriilor cu transportul public, guvernele tind să investească foarte mult în el”, explică economistul Serafinelli de la Universitatea Essex. „Dar atunci când nivelul scade, municipalităţile au mai puţine resurse sau stimulente pentru a face acest lucru, şi cu mai puţine investiţii există adesea un interes public mai mic în utilizarea acestuia. Se creează astfel o spirală”.

    Acelaşi lucru se întâmplă atunci când angajaţii părăsesc o zonă: restaurantele şi magazinele se închid pentru că nu există clienţi, iar lipsa atracţiilor înseamnă că puţini au motive să meargă acolo mai târziu, a adăugat el. „Combaterea acestei situaţii necesită un calcul atent şi investiţii.” Cu siguranţă, mutarea în mediul rural este mai uşor de spus decât făcut – mai ales pentru orăşenii obişnuiţi cu divertismentul şi traiul convenabil. Instagram, Facebook şi TikTok ar putea fi surse populare de clipuleţe şi meme – dar nu pot surprinde magia unui spectacol live şi nu pot aduce un cappuccino perfect.
    Zonele rurale nu au infrastructura cu care sunt obişnuiţi locuitori oraşului modern, spune Apostolos Tzitzikostas, preşedintele grec al Consiliului Regiunilor.

    „Cum poţi lucra într-o zonă rurală, chiar dacă lucrezi de acasă, fără să ai bandă largă de internet? Cum vă puteţi creşte copiii dacă nu aveţi şcoli corespunzătoare? Cum puteţi face faţă coronavirusului dacă nu aveţi servicii spitaliceşti adecvate?” atrage el atenţia. Soarta oraşelor va depinde în mare măsură de deciziile luate de către decidenţii politici. Deoarece liderii UE promit un fond de recuperare în valoare de 750 de miliarde de euro, alături de următorul buget de şapte ani al blocului, autorităţile regionale sunt dornice să se asigure că programele de stimulare ale Uniunii nu ajută doar oraşele importante, ci şi regiunile de pe planul second ale Europei. Conform datelor Eurostat din 2018, 44,8% din populaţia UE locuieşte în oraş, 36% în aşa-numitele zone intermediare, cum ar fi localităţile şi suburbiile, şi 19,2% în zonele rurale.

    Tzitzikostas a spus că finanţarea UE ar trebui să se îndrepte către investiţii cheie, cum ar fi construirea de infrastructuri de transport şi digitală atât de necesare în zonele rurale. Criza actuală a ajutat la demonstrarea faptului că, datorită tehnologiilor digitale, există alternative la oraş, a explicat Birgit Honé, ministru regional al afacerilor federale şi europene şi de dezvoltare regională din Saxonia Inferioară, land din nord-vestul Germaniei. Aceasta deschide „oportunităţi de îmbunătăţire a zonelor rurale”, a spus ea, venind cu stimulente pentru start-up-uri şi alte afaceri să se mute în zonele rurale, de exemplu. „Vedem acum că se poate trăi altfel”, a adăugat ea.

    O redistribuire a populaţiei Europei către oraşele provinciale şi zonele rurale ar putea transforma multe regiuni mai puţin înstărite, spune Serafinelli. „Dacă există o conexiune de bandă largă şi o legătură de tren suficient de bună pentru a ajunge în capitală de câteva ori pe lună, s-ar putea vedea multe mutări în oraşe secundare şi un efect de multiplicare a locurilor de muncă”, a spus el. „Aceşti foşti muncitori de oraş ar sprijini localurile locale atunci când îşi beau băutura de după muncă, pot apela la un arhitect să-şi refacă locuinţă din provincie, pot porni o afacere mică. Acest şoc ar putea crea o mulţime de locuri de muncă.“

    Nu toată lumea este convinsă că pandemia înseamnă sfârşitul centrelor de oraş vibrante. Giuseppe Sala, primarul din Milano, unul dintre oraşele cele mai afectate de coronavirus, a declarat pentru Politico că, deşi „uneori visează să rămână în casa din Liguria”, nu crede că oraşele vor fi grav ameninţate de pandemie din termen lung. „Şi acum 30 de ani vorbeam de oamenii că s-au săturat de oraşe, iar realitatea a demonstrat că nu a fost cazul”, a spus el. Primarul a acceptat, totuşi, că criza din sănătate obligă oraşele – aflate deja sub presiunea schimbărilor climatice, ale poluării aerului şi ale altor pericole pentru mediu – să îşi regândească ofertele. „Oraşele va trebui să se schimbe”, a spus Sala.

     

    Pe măsură ce autorităţile regionale îşi pregătesc campania de revigorare a comunităţilor rurale, oraşele nu stau degeaba: lansează iniţiative care vizează, în parte, să amortizeze impactul coronavirusului şi păstrea rezidenţii mai bogaţi. Milano a construit noi piste pentru biciclete şi a pus la dispoziţia magazinelor mii de metri pătraţi pentru a instala spaţii în aer liber astfel încât oamenii să poată menţine distanţarea socială şi a pus la dispoziţie noi măsuri de eficienţă energetică – mişcări orientate spre a face mai atractiv oraşul. În cadrul campaniei sale de realegere reuşită, primăriţa Parisului, Anne Hidalgo, a elaborat planuri ambiţioase de a face viaţa oraşului mai locală şi mai lentă. Parisul, la fel ca Milano, a lansat noi scheme de încurajare a ciclismului şi a făcut din mai multe străzi spaţii pietonale pentru a permite oamenilor să se deplaseze evitând aglomeraţia.

    „Oraşele trebuie să fie mai bune şi trebuie să ofere o calitate mai bună a vieţii, a aerului şi a securităţii rutiere, dar criza coronavirusului va pune mai multă presiune în sensul accelerării acestor politici de creare a unui oraş în care să trăiască mai bine”, a declarat Bart Dhondt, membru al consiliului municipal al Bruxelles. „Viaţa la oraş înseamnă mult mai mult decât doar jobul tău: este reţeaua culturală socială există”, a adăugat el. „Trebuie să facem eforturi pentru ca oamenii să rămână, pentru ca oamenii să se întoarcă.” Serafinelli consideră că oraşele vor evolua pe măsură ce angajaţii talentaţi încep să meargă la birou doar de două ori pe săptămână sau câteva zile (consecutive) pe lună. „În măsura în care va fi mai puţin trafic şi poluare, oraşele pot deveni mai atractive. Noile start-up-uri pot fi atrase de chiria mai mică pentru spaţiul de birou.” El a prezis că combinaţia dintre birou şi munca la domiciliu va permite ca majoritatea oraşelor mari să continue să atragă angajaţi bogaţi: serviciile de înaltă tehnologie şi cu consum intens de informaţii vor rămâne probabil pentru a menţine cel puţin parţial contact faţa în faţă care stimulează creativitatea. Vorbind din experienţa personală, Serafinelli a spus că universitatea este unul dintre multele domenii în care Zoom poate fi folosit pentru a implementa un proiect, „dar ideile creative provin cel mai adesea din conversaţii aleatorii cu colegii în sala de relaxare”.


    Chiar dacă oraşele nu dispar, pandemiile precum cea de COVID-19 au potenţialul de a schimba norocul. Siena a pierdut în faţa Florenţei. Zonele urbane din Europa care au rezistat mai bine la criză decât altele pot deveni mai atractive, în timp ce acelea care n-au reuşit să-şi protejeze populaţia îşi pot pierde din atractivitate. „Stockholm este un oraş care poate pierde în această criză“, a spus Serafinelli. „Este un cluster de înaltă tehnologie care a fost foarte atractiv în ultimul deceniu, dar modelele de mobilitate ale angajaţilor talentaţi ar putea fi influenţate de percepţia că abordarea suedeză a COVID a fost prea riscantă. Oamenii ar putea începe să opteze pentru securitatea unor locuri precum Zürich, München şi Berlin.
    „Londra, Munchen, Amsterdam, Berlin au fost clusterele de înaltă tehnologie înainte de COVID şi motoarele inovaţiei europene”, a adăugat el. „În mare măsură, vor rămâne aşa”. Potrivit unui raport al McKinsey privind viitorul muncii, 48 de oraşe dinamice, inclusiv Amsterdam, Copenhaga, Londra, Madrid, München şi Paris, găzduiesc doar 20% din populaţia Europei, dar au reprezentat 43% din creşterea PIB şi 35% din creşterea locurilor de muncă în ultimii 20 de ani. „Întotdeauna există o concurenţă enormă între oraşe”, a spus Clark, istoricul. „Va fi interesant să vedem ce oraşe şi regiuni urbane ies mai puternice din pandemie.”

    Foto / alberto bianchini / unsplash

    Foto / kai pilger / unsplash

    Foto / taylor smith / unsplash

  • Gigantul Disney se concentrează pe online

    „Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie.
    Compania lansează de asemenea un alt serviciu de streaming în afara Statelor Unite anul următor, pe măsură ce plănuieşte să îşi construiască succesul pe acest segment de business.
    Noul serviciu va opera sub brandul Star şi va include conţinut mai variat decât pe platforma Disney+. Disney+ ar avea deja 60,5 milioane de abonaţi.
    Gigantul media a raportat pierderi enorme din cauza pnademiei, după închiderea parcurilor de distracţie. Compania a înregistrat minusuri de
    4,7 miliarde de dolari (3,6 miliarde de lire sterline) în trei luni (până la data de 27 iunie), după ce virusul a forţat închiderea parcurilor din toată lumea. Aceasta în contextul în care anul trecut profitul ajunsese la 1,8 miliarde de dolari. Veniturile au scăzut cu 42% faţă de anul anterior, până la 11,8 miliarde de dolari.
    Disney+ încearcă să revitalizeze businessul grupului, poziţionându-se ca un rival al Netflix, Amazon şi al altor platforme de streaming.
    Bugetul pentru realizarea producţiei Mulan a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului. 

  • Cât de afectaţi sunt tinerii manageri din România de pandemia de COVID şi care sunt planurile lor pentru a trece peste această perioadă

    Business MAGAZIN a lansat recent catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP – ediţia cu numărul 15 – iar odată cu acesta numărul tinerilor manageri sau antreprenori promovaţi de-a lungul timpului prin acest proiect a ajuns la 1.500. Situaţia incertă din prezent ne-a determinat să îi întrebăm pe tinerii din anuarul curent unde se văd peste 10 ani, dar şi cum cred ei că le va schimba parcursul contextul pandemic pe care îl traversăm. Răspunsurile lor ne fac să privim cu optimism către viitor şi – sperăm – să luăm decizii curajoase în prezent.

    Considerat încă de la lansare cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include în fiecare an poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, la fiecare ediţie diferite faţă de anii anteriori. Ei sunt manageri sau antreprenori  – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    Ediţia cu numărul 15 a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP a fost publicată recent într-un context nou pentru noi toţi. Dacă în anii anteriori sărbătoream în cadrul unui eveniment cu sute de invitaţi reuşitele de business ale reprezentanţilor generaţiilor actuale de tineri manageri, acum amânăm petrecerea pentru vremuri mai normale.

    Suntem însă alături de voi prin proiectele online şi cele tipărite, iar de aceea am simţit nevoia să vă aducem exemplele acestor tineri mai aproape, invitându-i la un dialog scris despre perspectivele lor de viitor, dar şi despre modul în care cred că vor traversa situaţia din prezent.

    Credem că lecţiile acestei crize îi vor transforma pe cei a căror carieră se află în plină dezvoltare şi care depăşesc provocările actuale în motoare ale businessurilor pe care le reprezintă.

    Redăm şi în revistă 15 dintre dialogurile despre viitor cu ei, pentru a sărbători, altfel decât de obicei, publicarea ediţiei cu numărul 15 a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. 

    Metodologie

    Business MAGAZIN selectează în fiecare an 100 tineri manageri de top conectaţi la mediul de business românesc.
    Condiţiile de participare sunt ca aceştia să aibă până în 40 de ani împliniţi la momentul realizării catalogului, să nu mai fi apărut în ediţiile anterioare ale acestuia şi să se evidenţieze prin reuşitele lor în business, ca antreprenori sau ca lideri în companii de top din economia românească de la care am primit informaţii de-a lungul anului care a trecut. Desigur, trebuie să aibă şi curajul să vorbească despre reuşitele lor, astfel încât acestea să ajungă şi la noi pentru a le transmite la rândul nostru mai departe prin acest proiect.


    Diana Cîtu
    Director general / Reciclad’OR 

    31 de ani

    Cifra de afaceri (2019): 113,4 mil. lei
    Număr de angajaţi: 37

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Anul pe care îl traversăm, deşi a adus atât de multe modificări radicale în viaţa cu care eram obişnuiţi, reprezintă pentru mine şi un prilej de reflecţie asupra a ceea ce contează cu adevărat. Sănătatea noastră, a tuturor, este strâns legată de mediul în care trăim şi pe care, din păcate, nu reuşim să îl protejăm cu adevărat. Pentru viitor mi-am propus continuarea într-un mod simplu şi concentrat a activităţilor mele în domeniul în care trăim, diversificarea modului în care pot convinge un număr cât mai mare de oameni să fie ecoresponsabili, să înţeleagă că sănătatea şi bunăstarea copiilor depinde de modul în care noi ne purtăm cu mediul în care trăim.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?

    Această pandemie a afectat în mod direct activitatea companiei pe care o conduc. Cu toate acestea, echipa Reciclad’OR a făcut faţă cu bine acestei perioade. Nu am înregistrat niciun caz de infectare cu noul virus, asigurând o protecţie la locul de muncă cât mai eficientă din punct de vedere sanitar. Pot spune astfel că această pandemie nu mi-a schimbat planurile de viitor şi nici, implicit, perspectiva asupra carierei. Am învăţat însă într-un mod aplicat cât de importantă este munca responsabilă în echipă. 


    Luca Mateescu
    Operations manager (pentru Lime România)
    Interim general manager (Lime Los Angeles)

    27 de ani
    Număr de angajaţi: > 500 (la nivel global)
    Număr de curse realizate:
    peste 15 milioane (dintre care 1,22 milioane în Bucureşti)

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    O tranziţie naturală pe care o urmăresc este fondarea unei companii de tipul creştere accelerată ca şi cea în care sunt implicat acum, mai pe scurt „start-up”. Cred că trăim într-o epocă în care mecanismele de finanţare şi gestiune a unor companii care propun să testeze frontierele posibilului s-au rafinat, oportunitatea fiind evidentă. Acumularea de experienţă în acest domeniu nu face decât să-mi alimenteze această idee. Există foarte puţine contexte care îţi oferă o libertate creativă, dar te şi provoacă la nivel de business pentru crearea unei companii de la zero. În acest sens, îmi propun clar să am ambiţia de a încerca această direcţie, probabil într-o industrie adiacentă celei în care operez. 

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Cu toţii cred că am început 2020 cu entuziasm, nefiind la curent cu această criză ce urma a fi cauzată de COVID-19. În ultimele luni, cu toţii am experimentat schimbări fără precedent şi oarecum accelerate. Dacă acest lucru a însemnat a lucra de acasă, a gestiona altfel grija faţă de copii sau a face faţă incertitudinilor profesionale şi restricţiilor privind mişcarea, schimbările au fost bruşte, cu potenţialul de a ne afecta pe termen lung.  
    Acum, atât noi, cât şi autorităţile ne uităm la o eră care  se va defini ca „post-COVID”. Mobilitatea şi modul în care ne mişcăm în oraşe se vor transforma şi mulţi dintre cei care fac naveta zilnică se vor uita la moduri alternative de transport care permit distanţarea socială, precum şi evitarea aglomeratiei. Acesta este un moment critic pentru micromobilitate întrucât permite exact acest lucru.nInstituţiile, precum şi companiile din industrie trebuie să se concentreze să menţină progresul realizat şi să susţină dezvoltarea metodelor alternative de transport. Personal, obiectivul este alinierea businessului la noile realităţi şi servirea cererii survenite din această transformare. Cred că orice eveniment social presupune schimbare şi adaptarea presupune simpla înţelegere a contextului şi orientarea înainte. 


    GEORGIANA ANDREI
    Corporate sales director /
    Reţeaua de Sănătate REGINA MARIA

    39 de ani
    Cifră de afaceri (2018): 150 mil. euro
    Număr de angajaţi: > 6.500 de angajaţi şi colaboratori

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    În cercul meu apropiat sunt înconjurată de antreprenori, aşa că mi-am pus întrebarea dacă antreprenoriatul mi se potriveşte. Mi-ar plăcea provocarea unui proiect de construcţie de la zero într-un mediu antreprenorial. Ideea regândirii fundamentale a felului în care funcţionează o nişă a economiei mi se pare atrăgătoare atât din perspectiva provocării intelectuale pe care o ridică, cât şi a impactului produs la nivel de societate. Foarte importante pentru mine, indiferent de parcursul meu până în 2030, vor fi energia şi valorile oamenilor alături de care voi construi. Asta e şi ce m-a atras la REGINA MARIA: spiritul antreprenorial, energia, dorinţa de a avea impact, de a schimba un mod de a face lucrurile, precum şi coloana vertebrală a echipei.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Pandemia a fost o perioadă complicată şi dificilă, însă eu sunt un manager care reacţionează bine la criză şi în perioade de stres. Aşa că m-am adaptat destul de rapid şi firesc la noua realitate, concentrându-mi eforturile în a găsi soluţii atât pentru echipa mea, cât şi pentru partenerii noştri. Am descoperit cu bucurie şi mândrie că fac parte dintr-o comunitate de profesionişti responsabili şi solidari, gata oricând să facă un pas în plus pentru binele tuturor.


    TIBERIU GRIGORESCU
    IT manager / Unilever South Central Europe

    34 de ani
    Cifră de afaceri (2019): 1 mld. lei*
    ProfIt (2019): 17,6 mil. lei*
    Număr de angajaţi (2019): 208*
    *Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Îmi doresc un rol regional, gestionarea unei echipe mai mari, cu un impact crescut în business.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Trecem printr-o perioadă în care adaptabilitatea şi agilitatea sunt atitudini cheie. Nu las situaţiile sau perioadele dificile să îmi schimbe perspectiva asupra viitorului – iau lucrurile aşa cum vin, accept schimbările care-mi apar în cale şi îmi continuu munca şi planurile ca şi până acum.


    ROXANA VLAD
    Residential sales manager / AFI Europe România 

    38 de ani
    Venituri operaţionale nete (2019): 57,4 mil. euro
    Valoarea totală a activelor (2019): 1,12 mld. euro
    Număr de angajaţi (2019): 146

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Unul dintre lucrurile pe care le-am aprofundat în ultimele luni este că totul în jurul nostru se poate schimba radical, fără să avem control asupra acestor schimbări. Dacă aş face un exerciţiu de imaginaţie despre cum va arăta lumea în 10 ani – deşi sunt toate şansele să greşesc, m-aş putea proiecta într-o poziţie din aria de wellbeing.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    În mod cât se poate de clar, pandemia ne-a schimbat tuturor percepţiile generale asupra vieţii şi nu numai. Mi-aş dori să ne referim la ce a generat în noi această pandemie, cum ar fi solidaritatea dintre oameni şi faptul că ne pasă de cei din jur. Şi cum contribuim cu toţii în măsura în care putem. Să menţionez că pandemia m-a făcut să mă raportez altfel la carieră ar fi o oarecare exagerare, însă, în mod cert, mi-a reconfirmat faptul că, fără o echipă, fără oameni dedicaţi, nicio companie nu ar avea succes. Mă bucur să fiu parte a unei echipe care pune în prim-plan sănătatea şi siguranţa tuturor colegilor, cât şi a clienţilor. La nivel personal, fiecare dintre noi are propria experienţă. Perioada aceasta mi-a amplificat bucuria gesturilor şi a lucrurilor simple, la care ţinem oricum.  În plus, cred că cei mai mulţi dintre noi îşi doresc regăsirea cât mai curând a acelei atmosfere ce imprimă un anume grad de naturaleţe în gândire şi mişcare. Una în care, printre altele, îi putem vedea şi îmbrăţişa pe cei dragi, în care ne putem bucura pur şi simplu de timpul petrecut împreună.


    Cristian Munteanu
    Commercial excellence manager / Coca-Cola HBC România

    35 de ani
    Cifră de afaceri (2019): 2,76 mld. lei
    ProFIt (2019): 392 mil. lei
    Număr de angajaţi (2019): 1.588


    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    2020 ne-a demonstrat tuturor cât de volatil şi imprevizibil este totul, nu doar mediul de business. Cred că rolul nu este extrem de relevant, atât timp cât îţi place ceea ce faci, precum şi mediul şi oamenii cu care lucrezi.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    O perioadă ca cea pe care o traversăm cu toţii schimbă multe, îţi dă peste cap planurile, te scoate din zona de confort şi, cu siguranţă, te face să regândeşti modul în care abordezi lucrurile. Îţi dai seama că este nevoie să te adaptezi extrem de repede la un mediu care se schimbă cu o viteză ameţitoare. Şi atunci ai nevoie să accelerezi dezvoltarea anumitor abilităţi pe care eu le consider critice în acest tip de perioadă: rapiditate în luarea deciziilor, chiar şi atunci când nu ai toate informaţiile, identificarea tendinţelor dintr-un „ocean” de informaţii, unele contradictorii. Poate că cel mai important aspect este acela că echipa a devenit mai importantă ca oricând. Pot spune că, în momentul de faţă, modul în care colaborăm este la alt nivel, chiar dacă am lucrat de la distanţă, iar legăturile din interiorul echipei sunt mult mai puternice decât erau în februarie 2020 sau anul trecut. Cu toate că a fost o perioada dificilă pentru noi toţi, noul context ne-a făcut să fim mult mai apropiaţi şi asta face într-adevăr diferenţa atât în piaţă, cât şi la birou.


    Claudia Tamaşi
    Country manager / Codecool România

    40 de ani
    Cifră de afaceri (2019, grup): 5 mil. euro
    Număr de angajaţi (România): 15

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Fiind o idealistă ca structură, pentru anul 2030 îmi doresc ca România să devină cel mai puternic hub IT din Europa, iar eu îmi propun să devin un pion important în această evoluţie. Consider că fiecare român are dreptul la educaţie şi/sau conversie profesională în industria IT şi este datoria noastră, a oamenilor de business şi a guvernului, să construim programe în această direcţie. Doar o colaborare transparentă, activă şi asumată între mediul de business şi instituţiile de stat ne poate duce spre evoluţie şi bunăstare economică.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Orice perioadă de criză ne provoacă să ieşim din zona de confort şi să găsim soluţii creative pentru continuarea businessului. De asemenea, în momentele grele se observă mai uşor caracterul şi valorile colegilor şi ale partenerilor de business. În prezent, pot să spun că m-am bucurat să observ în jur angajament şi solidaritate din partea colegilor, care depăşesc cu mult sarcinile din „fişa postului”. Şi partenerii de business au rămas deschişi şi dornici să găsim forme noi de colaborare. Prin urmare, cred că vom ieşi mai puternici şi mai deştepţi din această criză, dar şi foarte obosiţi. Este important de menţionat că industria IT este una dintre cel mai puţin afectate de criza actuală, deoarece fenomenul digitalizării este mult mai uşor de activat în comparaţie cu alte industrii.


    David Canta
    Fondator   /   Avision Young, Commons,  Facilitec

    29 de ani
    Cifră de afaceri (cumulată pentru cele trei businessuri, estimare 2020): 5 mil. euro
    Număr de angajaţi: 70

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    La finele acestui an urmează să deschid biroul AY la Praga. Lucrez de un an în acest sens şi vreau ca prima încercare de ieşire în afară ţării să fie de succes şi o rampă bună de lansare chiar şi pentru alte ţări în regiune. Un lucru e sigur, sunt pasionat de real estate şi nu mă văd făcând altceva o perioadă lungă de timp.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Orice antreprenor aşteaptă sau se întâlneşte cu momente de cotitură şi de oportunitate în carieră şi cred că pandemia reprezintă un astfel de moment pentru antreprenorii tineri. Lucrurile se redefinesc din temelii în anumite sectoare de piaţă şi viitorul nu aparţine doar celor care au capital financiar, ci celor care au idei şi creativitate să intuiască aceste trenduri şi să aducă pe piaţă servicii şi produse inovative. Acolo unde există un proiect bun şi un antreprenor abil se coagulează şi capital, şi echipe foarte puternice. Evoluţia lucrurilor în această perioadă e foarte incertă şi cred că este important să nu sărim la concluzii foarte categorice şi pripite,  pentru că atunci închidem uşa pentru răspunsuri neaşteptate şi oportunităţi.


    Diana Tudor
    Director comercial /  Pink Post

    37 de ani
    Cifră de afaceri (2019): 17,5 mil. euro
    Număr de angajaţi: 1.600

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Atunci când m-am alăturat echipei din care fac parte, în urmă cu 10 ani, nu-mi setasem anumite aşteptări şi nu m-aş fi gândit că în 2020 aveam să coordonez departamentul comercial al companiei. În ceea ce priveşte planurile mele pentru viitor, ştiu că oricare ar fi rolul sau proiectul pe care îl voi alege în traseul meu profesional, obiectivele mele şi motivaţia de a le atinge vor avea întotdeauna la bază pasiunea mea pentru ceea ce fac, dedicarea şi implicarea în activitatea pe care o desfăşor, dorinţa ca viziunea şi valorile mele săfie în acord cu scopul organizaţiei. Cred cu tărie că succesul vine, înainte de toate, din echilibrul emoţional al fiecăruia dintre noi.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Criza provocată de pandemie a amplificat una dintre cele mai provocări cu care mă confruntam, din poziţia de director comercial al companiei –  scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. Dacă până acum această provocare venea în principal ca rezultat al migrării către online şi SMS a serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii, acum la acestea s-a adăugat nevoia de reducere a costurilor din cadrul companiilor, care s-a tradus în reducerea trimiterilor de materiale publicitare, în special a celor neadresate. Astfel, toată această perioadă şi schimbările pe care le-a adus au reprezentat pentru mine motive în plus pentru a crede că în continuare trebuie să ne concentrăm pe identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, personalizate pe nevoile companiilor cu care lucrăm. În acelaşi timp, această perioadă dificilă ne-a demonstrat cât de important este să fim alături de clienţii noştri atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin şi vom face tot ce putem pentru rămâne în continuare partenerul lor de nădejde.


    Victor Iancu
    Advisory Director, Management Consulting  /  KPMG ROMÂNIA 

    37 de ani
    Cifră de afaceri (KPMG România şi Moldova, pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 septembrie 2019, potrivit standardelor Internaţionale de Raportare Financiară IFRS): 43,5 mil. euro

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Realitatea anilor 2030 este ceva la care mă gândesc cu profund interes şi chiar mă uit atent la semnale şi trenduri pentru a putea contura o imagine a ceea ce va urma. Cred că ceea ce numim astăzi „rol” sau „funcţie” se va dilua din punct de vedere semantic şi va dobândi noi valenţe la nivel corporativ (de altfel, cred că şi corporaţiile vor suferi schimbări radicale). Într-un moment în care ceea numim acum „democratizarea cunoaşterii” va fi ajuns la aproape de apogeu, vom trăi, probabil, într-un mediu în care valoarea adăugată adusă de factorul uman va fi concentrată în câteva zone unde creativitatea, leadershipul sau capacitatea de a relaţiona la nivel social vor face diferenţa.
    Sper ca la acel moment, după 25 ani de ani de experienţă în business, după provocări şi lecţii învăţate, să pot avea acel rol de integrator de experienţe şi să pot sprijini pe cei din jur, oameni şi companii, cu identificarea „locului” ideal pe care fiecare să îl ocupe în mod valid, eficient şi profitabil în noua realitate.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Cu siguranţă că această pandemie a schimbat multe calcule şi planuri, dar ce este interesant şi important în acelaşi timp este că schimbările mele de perspectivă sunt, în mare parte, pozitive. Am fost crescut şi format să nu gândesc într-o manieră lineară şi să fiu pregătit să sesizez oportunităţile pe care schimbările, chiar şi cele radicale, le creează la nivel profesional şi personal. Ca să simplific, abordarea mea se bazează pe faptul că orice schimbare aduce probleme, dar, în aceeaşi măsură, şi şanse noi; depinde de fiecare în parte ce vrea să vadă, pe ce doreşte să se concentreze, unde vrea să îşi canalizeze energia şi potenţialul.


    Sebastian Mîndroiu
    Cofondator şi managing partner  /  PickTwo Studio

    34 de ani
    Cifră de afaceri (2019): 200.000 de euro
    Profit (2019): 40.000 de euro
    Număr de angajaţi: 7 

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Board member / business development / trainer pentru membrii echipei.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Da, planurile noastre au fost accelerate de pandemie: am realizat în timpul acestei perioade un prim concept pentru ce va însemna o farmacie ce respectă distanţarea socială. Am propus prin design o serie de zone şi mobilier inovatoare. Totodată vrem să intrăm şi pe piaţa de design de mobilier, prin realizarea unor obiecte făcute in serie.


    Mălina Platon
    Managing Director APAC Region  /  Strategic Accounts/UiPath

    32 de ani
    Venituri anuale recurente: 360 mil. dolari
    Număr de angajaţi: 2.900

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    În general, sunt o persoană care îşi face planuri foarte meticuloase şi vrea să aibă toate detaliile stabilite din timp. Însă ultimele luni m-au făcut să înţeleg că e important să iau şi pauze în care să reflectez la ce îmi doresc să fac pentru mine, pentru oamenii cu care lucrez, ce îmi doresc de la proiectele în care sunt implicată şi, nu în ultimul rând, să fiu mai tolerantă cu realitatea din jurul meu.Lucrurile se pot schimba de la o zi la alta şi trebuie să fim capabili să ne adaptăm la noi realităţi pe care probabil acum câteva luni nu le luam în considerare. Aşadar, pentru următorii ani, ca şi până acum, îmi doresc să fac ce îmi place, să mă bucur de provocările prezentului şi de oamenii cu care lucrez. Apreciez orice oportunitate de business care apare la orizont şi sunt multe proiecte şi iniţiative pe care le am în plan la UiPath pentru următorii ani. Dintre ele, cel mai mult mă pasionează misiunea UiPath, şi anume „A robot for every person“/„Un robot pentru fiecare“, prin care roboţii software vor deveni o parte din viaţa noastră, aşa cum a fost cazul PC-ului. Ea permite oricui să folosească, să construiască sau să beneficieze de avantajele de a avea un robot software pentru a-i ajuta în munca de zi cu zi. Sper ca aceasta să devină o realitate până în 2030! 

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Consider că ultimele luni au schimbat definitiv modul în care facem business, felul în care ne raportăm la locul de muncă şi la propria carieră. Cred că pandemia a adus multă instabilitate şi insecuritate în ceea ce priveşte piaţa muncii la nivel global, dar în acelaşi timp au apărut şi multe oportunităţi noi de business, în special pentru mediul online şi în zona de digital innovation, digital transformation, RPA şi AI. În ceea ce priveşte UiPath, consider că ne aflăm într-o poziţie privilegiată deoarece observăm o tendinţă de creştere a oportunităţilor în zona de business automation în toate regiunile şi în ţările în care operăm, inclusiv în România, atât în sectorul public cât şi în sectorul privat. În ceea ce mă priveşte, sunt optimistă că în lunile şi în anii următorii vom vedea o accelerare a iniţiativelor de digital transformation şi business automation în majoritatea industriilor. 


    Daniel Rogoz
    CEO şi cofondator  /  Kinderpedia

    35 ani
    Cifră de afaceri (2019): 100.106 euro
    Număr de angajaţi: 16

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Din 2014, ţelurile şi aspiraţiile mele se leagă de Kinderpedia şi de domeniul educaţiei. Când am început, să aduci inovaţie în învăţământ părea un plan absurd. Având în vedere ritmul în care se dezvoltă noile tehnologii, anticipez că în următorii zece ani viaţa noastră se va schimba în moduri pe care astăzi nici nu ni le imaginăm. Rolul meu, în această lume în continuă transformare, este să contribui la o educaţie conectată. Să ofer dascălilor, elevilor şi părinţilor din Europa un instrument prin care să colaboreze personalizat. Să le asigur un mod de lucru flexibil, care să integreze conţinut digital şi resurse educaţionale moderne, astfel încât şcoala să fie relevantă pentru viaţă şi pentru viitor. Împreună cu Evelina Necula şi Valentin Ilea,  alături de care am fondat Kinderpedia, promovez rolul transformator al tehnologiei în educaţie, atât ca mijloc de comunicare şi colaborare, cât şi că instrument de management eficient. S-a demonstrat că implicarea familiei în educaţie este unul dintre principalii predictori ai succesului, nu doar la şcoală, ci şi în viaţă şi cred că, dacă reuşim să facilitam această implicare, vom modela societatea şi vom asigura un viitor sustenabil pentru generaţiile ce urmează.


    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Lunile de pandemie ne-au adus un val de utilizatori fără precedent. Practic, am crescut de la 200 la 2.000 de şcoli şi grădiniţe înregistrate, în timp ce numărul de utilizatori a depăşit în luna mai 100.000.
    Pandemia mai degrabă ne-a accelerat planurile, în sensul în care am lansat în zile, respectiv săptămâni, funcţionalităţi pe care le aveam programate mai târziu în calendarul nostru de dezvoltare. Mă refer aici la predarea video la distanţă, prin integrarea Zoom direct în Kinderpedia, şi la modulul complet de teme.
    Parte din răspunsul nostru la contextul generat de Covid-19 a fost şi protocolul semnat de Kinderpedia cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin care am pus platforma la dispoziţia şcolilor publice, gratuit, pentru a se putea conecta cu elevii şi cu familiile. Criza ne-a determinat să fim pragmatici şi să răspundem prompt unor probleme pe care nu le-am fi putut anticipa. Dar asta fac antreprenorii în general, nu-i aşa?


    Bogdan Ciobănescu
    Chief Investment Officer  /  Allianz-Ţiriac Asigurări

    33 de ani
    Prime brute subscrise (2019): 1,37 mld. lei
    Profit net (cf. situaţiei depuse la Ministerul de Finanţe): 151,8 mil. lei
    Număr de angajaţi (la final de 2019): 1.098

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Această pandemie a arătat încă o dată că lucrurile neprevăzute sunt cele care produc cel mai mare impact. Pe de altă parte, aceste lebede negre sunt şi cele care pun omenirea în situaţia de a se adapta rapid, iar schimbările care odată ar fi luat luni sau ani au putut fi implementate rapid în doar câteva săptămâni. Din punctul de vedere al domeniului meu de activitate, criza ce a urmat declanşării pandemiei a arătat încă o dată cât de impredictibile şi volatile pot fi pieţele financiare, dar şi că un management profesionist şi o orientare pe termen lung a strategiei investiţionale sunt cheia stabilităţii.


    Andrei Ileana
    Manager regional pentru zona de centru-est şi manager operaţional  /  Digi | RCS&RDS

    38 de ani
    Venituri consolidate (pentru Digi Communications N.V., cu operaţiuni în Ungaria, Spania, Italia, România): 1.186 mil. euro (din care 756,6 mil. euro în România)
    EBITDA ajustată*: 446 mil. euro
    Număr de angajaţi*: 16.500 de angajaţi (dintre care 13.000 în România)

    *inclusiv impactul IFRS 16, România contribuind cu 345,9 mil. euro
    *potrivit Raportului anual Digi Communications N.V.

    Ce rol vă propuneţi să aveţi în anul 2030?
    Director operaţional – pentru că partea de operaţional, în viziunea mea, reprezintă sistemul sanguin al unei companii de telecomunicaţii.

    V-a schimbat această pandemie în vreun fel planurile/perspectiva asupra carierei/ viitorului?
    Cred că a fost un test al adaptabilităţii, nu numai pentru companii, dar şi pentru manageri. Viitorul, clar, va conţine o nouă componentă considerabilă: telemunca. 

  • Mihaela Mitroi, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri din Big 4: „În timp mi-am dat seama ce mult contează în business să îţi foloseşti feminitatea”

    „Oportunităţi există întotdeauna când eşti femeie. Cu condiţia să fii conştientă de calităţile tale şi să le foloseşti”, crede Mihaela Mitroi, care are o experienţă profesională de peste 25 de ani. Mutarea la EY, după 22 de ani de consultanţă fiscală în cadrul unei alte companii, a fost, potrivit ei, cea mai recentă realizare profesională. „Am găsit aici o echipă foarte drăguţă, m-am simţit bine primită. Lider regional am fost şi înainte, în cealaltă companie, însă aici am în plus alte ţări, precum Grecia, Cipru, Malta”, descrie Mihaela Mitroi pasul făcut în carieră în urmă cu aproximativ un an. Mihaela Mitroi a observat că dezavantajele legate de faptul că este femeie au existat pe vremuri şi nu se mai aplică în prezent: „Sunt în profesia aceasta de ceva timp şi am participat activ la transformarea societăţii noastre, întâlnind şi această problemă a recunoaşterii femeilor îndeosebi în poziţii de conducere. Mai sunt, sigur, câteva reminiscenţe, însă în general situaţia s-a schimbat. Ba chiar aş putea spune că această dorinţă în creştere de a promova cât mai multe femei mă face să cred că există o uşoară discriminare a bărbaţilor în anumite organizaţii. (…) În trecut am considerat că am nevoie de masculinitate ca să pot fi acceptată în anumite cercuri, însă în timp mi-am dat seama ce mult contează în business să îţi foloseşti feminitatea”.

    Ea le sfătuieşte pe tinerele la început de carieră: „Fii atentă la ce profesie îţi alegi – trebuie să îţi placă să faci acel lucru. Dacă îţi place, atunci eşti curios, dornic să înveţi cât mai mult şi continuu şi astfel te dezvolţi profesional. Ajută-i pe oamenii de lângă tine. Nu uita să te bucuri de viaţă şi de familia ta”.

    Profilul Mihaelei Mitroi a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Fondatoarea uneia dintre primele afaceri private din sistemul medical românesc: „De cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii”

    Mihaela Marcu spune că una dintre cele mai mari reuşite pe care le-a avut a fost să facă bine cât mai mulţi copii. „Chiar dacă am o vârstă înaintată şi poate altcineva la vârsta mea ar fi stat acasă la pensie, să se odihnească, eu nu pot să mă gândesc la această variantă. Meseria mea şi activitatea pe care mi-o desfăşor sunt parte din viaţa mea şi nu aş putea să stau departe de ele, iar mai mult decât atât, zâmbetul copiilor atunci când îi fac bine este tot ce-mi trebuie pentru a spune că am o zi bună.” Pentru anul acesta, şi-a propus să fie sănătoasă şi să-şi vadă copiii fericiţi, „atât pe cei de la cabinet, cât şi pe ai mei, împreună cu nepoţii”.

    De-a lungul carierei, fondatoarea MedLife spune că nu a ţinut niciodată cont de faptul că este femeie şi că poate avea anumite dezavantaje. „Întotdeauna am ştiut unde vreau să ajung, care este menirea mea, am muncit mult pentru asta şi nu m-am lăsat intimidată de nimic.” În opinia sa, este foarte important să fii determinat şi asumat în deciziile tale, să ai demnitate şi să fii orientat tot timpul către evoluţie şi progres.

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională crede că reprezintă mai degrabă un obiectiv. „O viaţă întreagă lupţi pentru acest echilibru, uneori învinge cariera, însă de cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii. Nu e o reţetă magică, nu te învaţă nimeni cum s-o faci, însă ce nu trebuie să pierzi niciodată din vedere este că alături de cei dragi iţi vei găsi mereu împlinirea, în familie te încarci cu energie şi capeţi putere să muţi munţii din loc a doua zi.”

    Ea le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum cariera: „Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să nu renunţe la planul ei, să aibă încredere, să muncească mult, să înveţe permanent şi să se înconjoare de oameni dragi şi de familie”.

    Profilul Mihaelei Marcu Cristescu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Femeia care conduce un business cu peste 1.200 de angajaţi într-un domeniu considerat al bărbaţilor: „Fiţi pregătiţi de sacrificii şi de reinventare permanentă”

    Loredana Apreutese este responsabilă de cei peste 1.200 de angajaţi ai International Alexander Holding, format din 10 companii independente şi care au activităţi, în afară de ţara noastră, şi în Serbia, Ungaria şi Germania. „Internaţional Alexander Holding a escaladat de la transportul clasic la servicii integrate de logistică, devenind o companie de referinţă, ce a evoluat odată cu cerinţele pieţei, acumulând o experienţă de 17 ani pe partea de transport şi logistică”, descrie Apreutese evoluţia companiei româneşti, cu un portofoliu de clienţi format mai ales din companii automotive şi din FMCG. Cât priveşte leadershipul, Loredana Apreutese crede că drumul spre succes este diferenţiat de alegeri la momentul potrivit, alături de oameni potriviţi şi alături de care simţi că poţi construi pe termen lung.

    „Concentraţi-vă pe pregătire adecvată, aveţi disciplină şi ambiţie şi fiţi pregătiţi de sacrificii şi de reinventare permanentă”, spune Loredana Apreutese, general manager, International Alexander – Vice-President (Business Development Manager), International Alexander Holding. Profilul ei a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Olimpia Enache, COO, Reţeaua de sănătate Regina Maria: „Pentru mine a fost mereu mai important să acţionez corect şi responsabil”

    Cu o experienţă de aproape două decenii în domeniul medical, Olimpia Enache spune că printre cele mai importante realizări pe care le-a supervizat în ultima vreme au fost recentele acreditări internaţionale pentru spitalele companiei, ultimele achiziţii din zona spitalelor şi clinicilor, precum şi întregul proces de extindere a unor locaţii existente. Pentru anul acesta şi-a propus să continue alături de echipa Regina Maria dezvoltarea reţelei şi consolidarea echipelor şi a specialităţilor nou-intrate în reţea. „De asemenea, ne vom concentra eforturile pe forţa de muncă necesară unei asemenea creşteri. În plus, tot anul acesta lansăm şi Academia Europeană a Asistenţilor Medicali, în parteneriat cu Educativa şi cu Coventry University din Marea Britanie.” COO-ul companiei spune că de-a lungul anilor de activitate în acest domeniu nu a simţit niciodată diferenţe, cu atât mai puţin de gen, între femei şi bărbaţi, mai ales că în cadrul reţelei de sănătate Regina Maria senior şi top managementul sunt formate cu precădere din femei. „Este adevărat însă şi că, pentru a face faţă unei poziţii de top management, o femeie trebuie să împrumute anumite calităţi, care pot fi considerate tradiţional masculine, cum ar fi forţa argumentaţiei sau stăpânirea de sine în situaţii tensionate. Latura feminină, despre care se spune că e mai empatică, ajută mult în managementul echipelor ori gestionarea posibilelor crize.” 

    Profilul Olimpiei Enache a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Emilia Popa, head of marketing and communication, Mazars România

     Ea a jucat un rol central în două procese de rebranding implementate cu succes, şapte produse nou lansate în ultimii trei ani, obţinerea locului 1 trei ani la rând în cadrul unui grup de companii prezent în 67 de ţări în ceea ce priveşte expunerea în media şi 170 de evenimente de business. De la începutul acestui an, Emilia este implicată în proiectele educaţionale şi de antreprenoriat social, fiind unul dintre membrii Fundaţiei C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români). A absolvit recent cu magna cum laude Oxford College of Marketing, fiind recunoscută ca membră asociată a Chartered Institute of Marketing. A studiat management economic în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu o bursă de 6 luni la Faculdade de Economia da Universidade do Porto. A absolvit programul de masterat Managementul Proiectelor organizat de Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în colaborare cu Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Veronica Savanciuc, preşedinte şi CEO, Lowe Group

    Veronica Savanciuc şi-a început cariera imediat după absolvirea facultăţii şi s-a îndreptat, încă de la început, spre marketing. Cu ea la conducere, Lowe Group a împlinit, în februarie 2020, 27 de ani de la înfiinţare, perioadă pe parcursul căreia compania a crescut constant şi şi-a dezvoltat activitatea. „Pe plan intern, în 2019 am investit aproape o jumătate de milion de euro pentru actualizarea tehnologiei cu care lucrăm şi pentru dezvoltarea competenţelor din echipă”, spune Veronica Savanciuc, preşedinte şi CEO al companiei. „În acest an vom dezvolta un departament dedicat big data la nivelul grupului, pentru a integra, într-o măsură şi mai mare, soluţii de analiză a datelor în conturarea strategiilor de comunicare, identificând cele mai valoroase insighturi pentru generarea ideilor creative”, descrie ea principalele obiective pentru anul curent. Veronica Savanciuc spune că businessul este întotdeauna despre echilibru, „inclusiv atunci când este vorba între contribuţia feminină şi cea masculină. Iar pentru a-l atinge, contează foarte mult să nu ne concentrăm pe diferenţe, ci să punem în valoare abilităţile utile în business, indiferent de gen”. În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi profesională, acest este realizabil şi natural, atât timp cât constituie şi un obiectiv conştient. „Cred că este important să fii pasionat de profesia pe care o practici, pentru ca aceasta să îţi aducă satisfacţii şi să alimenteze o stare de bine generală. În acelaşi timp, împlinirile din plan personal susţin motivaţia şi puterea de lucru la locul de muncă.”