BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cifra săptămânii 12-18 noiembrie

  • O victorie americană în Balcani

    De ce a intervenit America în disputa dintre Serbia şi Kosovo, căreia UE nu i-a găsit soluţie în cele mai bine de două decenii care au trecut de la sângerosul război dintre Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru) şi Kosovo, şi ce pierde Serbia explică în revista The Diplomat Vuk Vuksanovic, cercetător în relaţii internaţionale la London School of Economics and Political Science.

    Pe 4 septembrie, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi primul ministru kosovar Avdullah Hoti au semnat fiecare, în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, câte un acord de normalizare a relaţiilor economice dintre statele lor. În vremuri normale, nimeni nu s-ar fi aşteptat să fie menţionată acolo şi China, darămite ca superputerea economică şi comercială asiatică să fie afectată de angajamente privind o dispută balcanică. Însă vorbim aici de Donald Trump, un personaj care a resetat sau distrus tot ce înseamnă ordine globală şi care acum caută să fie reales la conducerea celui mai puternic stat al lumii.

    China nu a fost menţionată în acorduri prin nume şi nici nu a trebuit să fie. Una dintre prevederile acordurilor (identice cu excepţia unor relaţii cu Israelul) semnate spune că: „Ambele părţi vor interzice utilizarea în reţelele lor de telecomunicaţii a echipamentelor 5G furnizate de producători în care nu se poate avea încredere. În cazul în care un astfel de acord este deja prezent, ambele părţi se angajează la îndepărtarea lui şi la alte eforturi de mediere în timp util”. „Producătorii în care nu se poate avea încredere” nu au fost nominalizaţi. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că fraza se referea la gigantul tehnologic chinez Huawei şi că vizează Serbia, care are un parteneriat cu Huawei. În consecinţă, soarta colosului digital chinez în Serbia este incertă, iar Trump a făcut ca aceasta să depindă de politica SUA faţă de Belgrad.

    În ultimul deceniu, prezenţa chineză în Balcani a crescut treptat, iar parteneriatul cu Serbia a fost piatra de temelie. Acest parteneriat a implicat şi domeniul tehnologic. Huawei şi-a stabilit o prezenţă puternică în Serbia, oferind Belgradului un loc special în ceea ce este cunoscut ca „Drumul Digital al Mătăsii”. Fundaţia acestui parteneriat a fost stabilită în 2009, când Serbia şi China au semnat un Acord de cooperare economică şi tehnică în domeniul infrastructurii.

    Mai recent, ministerul de interne sârb a ales Huawei ca partener pentru proiectul „Oraş sigur”, unde 1.000 de camere de supraveghere fabricate de Huawei, echipate cu software avansat de recunoaştere a feţei şi a plăcuţelor de înmatriculare, vor fi instalate în Belgrad. Locaţiile majorităţii acestor camere nu sunt dezvăluite. Ministerul sârb de interne a furnizat publicului o listă cu locuri din Belgrad unde sunt amplasate camere de supraveghere, dar Huawei nu este menţionat. În implementarea proiectului Safe City, ministerul de interne se va baza şi pe eLTE, un sistem avansat de bandă largă wireless furnizat tot de Huawei.

    În 2018, ministerul sârb al finanţelor a semnat un acord cu compania chineză privind furnizarea de sisteme de supraveghere a traficului Huawei, inclusiv pentru proiecte de infrastructură realizate cu ajutor chinez. Huawei este, de asemenea, partenerul Serbiei la proiectul „Oraşul inteligent” planificat pentru oraşele Belgrad, Novi Sad şi cel selectat pentru proiectul pilot, Niš. În martie 2020, Huawei a ajutat un alt oraş sârbesc, Kragujevac, să lanseze City Data Center. Există, de asemenea, planuri ca Huawei să construiască în Kragujevac un centru de date regional pentru Europa de Sud şi Sud-Est, făcând din acest oraş al treilea centru de date regional al Huawei în Europa, după cele din Olanda şi Germania.

    Operatorul de telecomunicaţii de stat sârb Telekom Srbija are un proiect de 150 de milioane de euro privind dezvoltarea cu ajutorul Huawei a reţelei de internet în bandă largă de mare viteză, care ar putea fi o trambulină pentru viitoarea infrastructură 5G din Serbia. Pe lângă compania de stat, o companie privată de telecomunicaţii, Telenor Serbia, deţinută anterior de norvegieni şi acum de un grup din Cehia, are şi ea un parteneriat cu Huawei. Având în vedere cele de mai sus, nu este surprinzător faptul că Nenad Popovic, ministrul sârb pentru dezvoltare tehnologică, a spus în mai 2020 că „Huawei a venit în Serbia pentru a sta mult timp”.

    Acum, această listă elaborată de proiecte de cooperare este în pericol, întrucât preşedintele Donald Trump şi Statele Unite au Huawei şi China în colimator. În mai 2019, Trump a impus sancţiuni împotriva Huawei, interzicând companiilor americane să vândă tehnologie companiei chineze şi punând Huawei în centrul a ceea ce este denumit de obicei un război tehnologic între SUA şi China. Unele vânzări de tehnologie au fost exceptate, temporat, iar acum Trump face din nou presiuni. După ce Marea Britanie, principalul aliat european al Statelor Unite, a interzis accesul pentru Huawei la reţeaua sa 5G, Trump presează alţi aliaţi europeni să facă acelaşi lucru. Polonia este un exemplu elocvent.

     În august 2020, administraţia Trump a hotărât că producătorii de oriunde nu pot utiliza tehnologie şi software SUA pentru producţia de semiconductori Huawei.

    În condiţiile în care în prezent, cu pandemia devastând piaţa muncii şi sistemul medical din SUA, şansele lui Trump de a fi reales sunt reduse, preşedintele vede pedepsirea Chinei pentru răspândirea bolii ca parte a strategiei sale electorale, iar Huawei este, de asemenea, pe lista celor luaţi la ţintă. Însă strategia nu este ceva greu de vândut din punct de vedere politic. Potrivit sondajelor Centrului de Cercetare Pew, 73% dintre adulţii americani au o părere nefavorabilă despre China, iar contrarea acestei ţări (şi în special a Huawei) este una dintre chestiunile rare asupra căreia republicanii lui Trump şi democraţii din opoziţie au căzut de acord.

    Astfel, a fost doar o problemă de timp până când legăturile Serbiei cu China au pus statul din Balcani pe radarul Statelor Unite. Reintrarea Americii cu Trump la cârmă în disputa privind Kosovo a fost motivată de dorinţa preşedintelui de a obţine o victorie de politică externă pentru campania sa de realegere. Cu toate acestea, rezolvarea a ceea ce este pentru majoritatea americanilor o dispută balcanică obscură nu este suficientă în lumea dominată acum de COVID-19. Aşadar, medierea lui Trump în disputa pentru Kosovo este legată direct de politica sa faţă de China.

    Acum, Belgradul este prins între Washington şi Beijing (Rusia fiind aliatul tradiţional şi istoric). Pentru Serbia şi Vucic, Trump ar putea fi cel mai bun pariu pentru a obţine o soluţie mai puţin dureroasă la disputa pentru Kosovo. Într-adevăr, după întâlnirea de la Casa Albă, Vucic a declarat publicului sârb că Serbia a reuşit în cele din urmă să deschidă uşa de intrare în Casa Albă. Cu toate acestea, pentru Serbia nu va fi uşor sau ieftin să renunţe la parteneriatul său cu Huawei. O decizie de eliminare a Huawei din sistemul său de telecomunicaţii ar costa spre exemplu Marea Britanie echivalentul a aproape 2,2 miliarde de euro. Nu există calcule similare cu privire la cât ar costa-o pe Serbia să-şi întrerupă cooperarea cu Huawei. Chiar şi fără staţiile 5G, scoaterea din sisteme a tehnologiei Huawei va fi, fără îndoială, costisitoare.

    Serbia nu are opţiuni care s-o liniştească. La o săptămână după întâlnirea de la Casa Albă, Vucic a avut o şedinţă cu ambasadorul Chinei în Serbia Chen Bo, unde preşedintele a explicat că acordul semnat la Washington nu va avea impact asupra parteneriatului Serbiei cu China, inclusiv în domeniul telecomunicaţiilor. Trei zile mai târziu, Chen, alături de premierul sârb Ana Brnabic, a deschis Centrul de Inovaţii şi Dezvoltare Huawei. Cu acea ocazie, Brnabic a spus: „Nici Serbia nu este interesată de tehnologii nesigure; dimpotrivă, este în interesul licitaţiei pentru dezvoltarea reţelei 5G ca aceasta să fie deschisă şi transparentă, respectând în acelaşi timp standardele internaţionale, care includ acordul de la Washington.” Deocamdată, Serbia va continua să fie evazivă cu privire la Huawei, deoarece niciunul dintre proiectele de colaborare actuale nu se referă la construcţia infrastructurii 5G. Dar această amânare este doar temporară. Licitaţia publică pentru spectrul 5G din Serbia va avea loc în primul trimestru al anului 2021. Mai mult, deşi data formală nu a fost încă stabilită, preşedintele chinez Xi Jinping a fost de acord să viziteze Serbia în aprilie. Între timp, este de aşteptat ca economia sârbă să se confrunte cu o contracţie puternică ca urmare a pandemiei de COVID-19. Consiliul fiscal sârb prezice o scădere de -6,5% a PIB-ului, precum şi pierderi de locuri de muncă, iar acelaşi organism consideră că Serbia va trebui să ceară împrumuturi internaţionale de 6,5 miliarde de euro. Serbia dă deja impresia că nu s-ar simţi confortabil cu împrumuturi şi ajutor de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional din cauza criteriilor lor de lichiditate şi transparenţă. China, cu modul său mai secretos de a acţiona, ar putea fi mai atrăgătoare. Cu toate acestea, ce se întâmplă dacă potenţialul împrumut de salvare din China este negociat în timpul vizitei lui Xi în Serbia şi Beijing condiţionează împrumutul de construirea reţelei 5G a Serbiei de către Huawei? Serbia şi Vucic ar fi într-adevăr între ciocan şi nicovală.

    Documentul semnat la Casa Albă nu este angajant din punct de vedere juridic. Totuşi, Vucic ştie greutatea politică şi strategică a semnării unui document în Biroul Oval de-a dreapta preşedintele SUA. Statele Unite vor fi, fără îndoială, în mintea lui Vucic în timp ce vorbeşte despre proiectele 5G cu Xi, indiferent dacă Trump va fi sau nu la Casa Albă în 2021. Singurul lucru pe care Belgradul nu şi-l poate permite în niciun caz este perspectiva sancţiunilor financiare impuse de SUA. Acest lucru a devenit evident în decembrie 2019, când Serbia a oprit achiziţiile de echipamente militare ruseşti pentru a evita sancţiunile SUA. Deocamdată, Serbia caută timp, dar dacă Washingtonul decide să lovească în Huawei cu sancţiuni economice, parteneriatul tehnologic al Belgradului cu Huawei este mort, la fel şi ruta balcanică a „Drumului digital al mătăsii”.

  • Dublu pe România. Ce planuri are Lenovo pentru piaţa locală

    La câţiva ani după ce Lenovo a cumpărat Motorola de la Google, compania se repoziţionează şi atacă piaţa locală cu o serie de flagship-uri Motorola şi cu o strategie prin care vrea să îşi dubleze businessul realizat în România.

    Lenovo România declara pentru ZF la începutul verii 2020 că vrea să vândă 100.000 de smartphone-uri Motorola în România în acest an, într-un plan ce se contura ambiţios în anul pandemiei.

    Într-un interviu cu Business Magazin, managerii regionali ai Lenovo Mobile Business Group au detaliat strategia prin care vor să readucă Motorola printre principalele smartphone-uri pe care le folosesc românii. Lenovo a cumpărat brandul Motorola de la Google în ianuarie 2014, iar divizia Mobile Business Group din cadrul Lenovo a intrat în piaţa locală prin brandul Motorola încă din 2016. Acum, managerii regionali ai Motorola vor să ţintească un nou tip de client.

     „În ultimii ani clientul Motorola era mai degrabă un bărbat, uşor mai în vârstă, dar schimbăm paradigma prin remodelarea preţurilor şi a modului în care interacţionăm cu consumatorii. Schimbăm identitatea vizuală ca să aducem o abordare neutră din punctul de vedere al genului căruia ne adresăm şi vrem să atragem clienţi mai tineri”, a explicat Francois LaFlamme, vicepreşedinte, chief marketing officer, Europe general manager Motorola Mobility în cadrul Lenovo Mobile Business Group.

    După consolidarea portofoliului de smartphone-uri prin lansarea unor flagship-uri precum razr şi edge+ în acest an, Motorola are ca plan să obţină o creştere de 100% în România, unde are o cotă de piaţă de 6%. Pentru a contura această poveste în continuare, planul Motorola pentru 2020 include un parteneriat cu operatorul Orange, dincolo de reţeaua de magazine Altex – un canal pe care vinde deja. „Una dintre priorităţile noastre este să fim în retail şi să fie uşor de ajuns la noi. Ne bazăm pe un parteneriat pe care îl formăm cu Orange. Vrem să creştem businessul cu 100%”, a declarat Vladislav Ivanov, general manager, Europa de sud-est, Motorola Mobility, în cadrul Lenovo Mobile Business Group.

    În ceea ce priveşte canalele de vânzare, Lenovo nu are în plan să deschidă un magazin fizic pentru Motorola până la finalul anului 2020, însă se bazează mai mult pe canalul online. „Nu avem planuri pentru a deschide un magazin până la finalul anului, dar am dezvoltat platforma noastră online care ne va ajuta să oferim o experienţă integrată utilizatorului. Acest lucru este cu atât mai important în situaţia actuală”, a spus Vladislav Ivanov.

    FRANCOIS LAFLAMME, VICEPREEDINTE, CHIEF MARKETING OFFICER, EUROPE GENERAL MANAGER MOTOROLA MOBILITY, |N CADRUL LENOVO MOBILE BUSINESS GROUP: „ÎNTREAGA PIAŢĂ, INCLUSIV NOI, A ÎNREGISTRAT O SCĂDERE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, DAR NU ATÂT DE MARE PE CÂT NE AŞTEPTAM. ACUM SUNTEM PESTE VÂNZĂRILE DE DINAINTEA CRIZEI.

    În ciuda pandemiei, reprezentanţii Motorola consideră că există o parte dintre potenţialii clienţi care au economisit şi care vor face cumpărături din zona de tehnologie în a doua parte a anului.

    Mai mult, compania îşi bazează pariul pe brandul Motorola şi pe situaţia actuală, întrucât într-o astfel de criză cotele de piaţă de schimbă, iar un raport calitate-preţ şi o promovare potrivită îţi pot aduce o creştere mai mare în cota de piaţă, în comparaţie cu un an obişnuit.

    „Am simţit şi noi o scădere la începutul pandemiei, dar ne-am revenit, iar dacă ne uităm la portofoliul nostru de produse putem înţelege de ce ne-am revenit. Consumatorii sunt mai atenţi la cheltuielile lor şi la costurile cumpărăturilor”, au transmis reprezentanţii Motorola.

    Lenovo, care produce telefoanele Motorola în China, Brazilia şi Argentina, de la caz la caz, a explicat pentru Business Magazin că primele şase luni ale anului au fost bune, iar vânzările au revenit rapid după scăderile de la început. „În ceea ce priveşte Europa am fost surprinşi de evoluţia businessului în situaţia dată. Întreaga piaţă, inclusiv noi, a înregistrat o scădere la începutul crizei, dar nu atât de mare pe cât ne aşteptam, în cazul nostru. Acum suntem peste vânzările de dinaintea crizei, iar asta ne face să fim optimişti referitor la creştere. Sperăm să păstrăm ritmul pentru întreg anul 2020”, a declarat Francois LaFlamme. Unul dintre modelele lansate de companie în 2020 este moto g 5G plus prin care compania vizează „democratizarea” tehnologiei 5G – ceea ce înseamnă că smartphone-urile 5G trebuie să fie accesibile pentru ca tehnologia să poate ajunge la întreaga populaţie în următorii ani.

    „Vrem să democratizăm preţurile şi să ne asigurăm că toată lumea are acces la 5G. Ne aşteptăm să avem cea mai mare cotă din piaţa smartphone-urilor cu capabilităţi 5G”, a spus Vladislav Ivanov.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Motorola au explicat că piaţa din România nu este încă pregătită în totalitate pentru tehnologia 5G, dar asta nu îi opreşte pe ei, ca şi pe alţi actori din piaţă, precum Huawei sau Xiaomi, să lanseze astfel de modele pe piaţa locală. „Mesajul pe care îl primim de la operatorii telecom este că România nu este pregătită încă pentru tehnologia 5G, însă suntem nerăbdători să devenim brandul care va putea livra atunci când reţelele sunt finalizate”, a adăugat Ivanov. Motorola încearcă să îşi facă o nouă intrare în forţă pe piaţa locală şi lansează telefoane în toate gamele de preţ. Principalele ţinte ale companiei pentru viitorul pe termen scurt şi mediu ţin de creşterea prezenţei la raft şi listarea telefoanelor în oferta operatorilor telecom, creşterea prezenţei în mediul B2B şi poziţionarea Moto ca producător de flagship-uri – o ambiţie începută în 2020 prin lansarea modelelor razr şi edge+.

    VLADISLAV IVANOV, GENERAL MANAGER, EUROPA DE SUD-EST, MOTOROLA MOBILITY, |N CADRUL LENOVO MOBILE BUSINESS GROUP: „NU AVEM PLANURI PENTRU A DESCHIDE UN MAGAZIN PÂNĂ LA
    FINALUL ANULUI, DAR AM DEZVOLTAT PLATFORMA NOASTRĂ ONLINE.”

  • Antreprenor în devenire

    Motown nu are o poveste complicată. Cel puţin aşa spune Andreea Miron, creatoarea din spatele proiectului, fost asistent universitar, fost consultant în fonduri europene şi actual antreprenor în devenire. A fost nevoie de un moment de cumpănă, la care s-au adăugat un vis, o oportunitate şi un puseu de curaj…

     

    “… şi uite-aşa s-a născut un mic atelier de creaţie unde dăm frâu liber imaginaţiei şi facem din placaj de lemn (aproape) tot ce ne trece prin cap – cutiuţe, mărţişoare, rame foto, panouri decorative şi tot aşa. Ultima noastră năzdrăvănie sunt tocurile de ochelari! Sunt atât de drăgălaşe; e musai să le vedeţi!”

    Din atelierul ei din Târgu Mureş, de pe strada Predeal, numărul 57, Andreea spune povestea Motown cu entuziasmul antreprenorului care îşi vede visul cu ochii. A pornit la drum fără un dram de experienţă în domeniu, doar cu multe idei şi cu speranţa că va reuşi să înveţe rapid, din mers, tot ce este necesar pentru a le pune în practică. Încet-încet, planul ei prinde contur.

    „Recunosc, mi-au fost de folos cunoştinţele de economie dobândite în şcoală şi experienţa ca asociat într-o altă firmă. Şi mai recunosc şi că pasiunea, dragul pentru ceea ce fac au crescut în timp, pe măsură ce am realizat cât de multe lucruri minunate pot face. Faptul că am alături un designer de produs extrem de talentat şi proactiv contează, de asemenea, enorm.”

    A contat însă şi finanţarea pe care a accesat-o prin fonduri europene, prin programul POCU Start-Up Centru, o sumă de peste 169.000 de lei pe care a folosit-o pentru a-şi amenaja atelierul. A mai adus de acasă încă aproximativ 10.000 de lei pentru a acoperi diverse alte cheltuieli neeligibile sau neprevăzute şi a început să meşterească. Obiecte de decor, tocuri de ochelari, cutii de bijuterii sau de cadouri, decoraţiuni de Crăciun sau obiecte personalizate prind viaţă în mâinile Andreei Miron şi ale celor doi angajaţi ai ei. Vânzările se fac în principal pe site-ul Motown.

    „Clienţii noştri se împart în două categorii: persoane fizice, care aduc aproximativ 20% din cifra de afaceri şi care achiziţionează prin intermediul site-ului din gama noastră de produse deja existente, şi persoane juridice pentru care lucrăm pe comandă diverse produse personalizate – cutii, panouri decorative. Îi preţuim pe toţi în egală măsură.”

    Produsele variază ca preţ în funcţie de tip, Andreea lucrând foarte mult pe comandă. A vândut produse cu preţuri de la 5 lei, categorie în care intră mărţişoarele de pildă, la 350 lei – pentru panourile decorative. Motown are mai puţin de un an de existenţă, activitatea începând efectiv în noiembrie 2019, deşi firma fusese înfiinţată cu câteva luni mai devreme. A fost însă nevoie de timp pentru aprovizionarea cu materiale. Şi tocmai când totul prinsese avânt, a venit pandemia, care a pus o frână destul de bruscă.

    „Businessul merge destul de greu. Ritmul de revenire este foarte lent. Dar suntem încrezători că produsele pe care le vom lansa în toamna aceasta vor avea mult succes! În plus, avem câţiva clienţi care continuă să ne fie alături, deşi nici lor nu le este foarte uşor.”

    Aşa că planul pentru restul anului 2020 este, mai în glumă, mai în serios, supravieţuirea. Inevitabil, apar zile în care Andreea Miron se întreabă dacă va reuşi să o scoată la capăt, dar până acum a găsit mereu o cale. „Principalul nostru obiectiv pentru ce a mai rămas din 2020 este să lansăm şi să promovăm intensiv o gamă nouă de produse destinate copiilor, respectiv o colecţie de materiale educative”, spune fondatoarea atelierului de creaţie Motown.

    Produsele variază ca preţ în funcţie de tip, Andreea lucrând foarte mult pe comandă. A vândut produse cu preţuri de la 5 lei, categorie în care intră mărţişoarele de pildă, la 350 lei – pentru panourile decorative.


     

  • Povestea celui mai bogat om din China. Cum a ajuns de la un salariu de 200 de dolari la o avere de 57 de miliarde

    Ma Huateng, cunoscut şi sub numele de Pony Ma, s-a născut pe 29 octombrie 1971 în districtul Chaoyang, Shantou, Guangdong. Când tatăl său a obţinut un loc de muncă ca manager la administraţia portuară din Shenzhen, tânărul Ma l-a însoţit. Ulterior, în 1989 s-a înscris la Universitatea din Shenzhen, absolvind în 1993 cu o diplomă de licenţă în informatică.

    Primul său loc de muncă a fost la China Motion Telecom Development, un furnizor de servicii şi produse de telecomunicaţii, unde era responsabil cu dezvoltarea de software pentru pagere şi câştiga doar 176 de dolari pe lună. Antreprenorul a lucrat, de asemenea, pentru Shenzhen Runxun Communications Co. Ltd. în departamentul de cercetare şi dezvoltare pentru serviciile de apelare prin internet.

    Pe 11 noiembrie 1998, alături de alţi patru colegi de clasă, Ma Huateng a pus bazele Tencent. Cel dintâi produs al companiei a fost lansat după ce antreprenorul a participat la o prezentare pentru ICQ, primul serviciu de mesagerie instantanee pe internet din lume, fondat în 1996 de o companie israeliană. Inspiraţi de idee, Ma şi echipa sa au lansat în februarie 1999 un software similar, cu o interfaţă chineză şi un nume uşor diferit – OICQ (Open ICQ). Produsul şi-a câştigat popularitatea peste noapte şi a adunat peste un milion de utilizatori până la sfârşitul anului, transformând compania într-unul dintre cei mai mari furnizori de astfel de servicii din China.

    În comparaţie cu personalitatea prolifică a celebrului om de afaceri chinez Jack Ma, fondatorul Alibaba, Huateng apare rar în mass-media şi este cunoscut pentru viaţa privată pe care o duce. Porecla sa, Pony, este derivată din traducerea în engleză a numelui său de familie, care înseamnă „cal”. În 2007, 2014 şi 2018, revista Time l-a numit drept unul dintre cei mai influenţi oameni din lume, în 2015 Forbes îl plasa în topul celor mai puternici oameni de pe glob iar în 2017, Fortune l-a clasat printre oamenii de afaceri de top ai anului.

    Deviza fondatorului Tencent este: „Ideile nu sunt importante în China, ci executarea”. El a fost comparat cu investitorul american Warren Buffett pentru filosofiile lor asemănătoare în materie de investiţii, fiind deseori descris drept „investitor agresiv”. La 21 noiembrie 2017, averea sa netă estimată a o depăşea pe atât pe cea a lui Larry Page, cât şi pe cea a lui Sergey Brin, clasându-l pe poziţia a noua în topul celor mai bogaţi oameni din lume, realizat de Forbes, şi ca fiind primul cetăţean din Republica Populară Chineză inclus în primele zece locuri ale clasamentului. În prezent, el deţine un pachet de 9,7% din acţiunile Tencent Holdings.

    Din iulie 2020, Huateng este cel mai bogat om din China, cu o avere netă de 56,9 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, depăşindu-l pe Jack Ma. Se pare că antreprenorul are o serie de proprietăţi şi piese de artă în valoare de 150 de milioane de dolari, dar şi o reşedinţă regală reamenajată, de 19.600 de metri pătraţi, în Hong Kong. El este implicat şi în viaţa politică, fiind deputat în cadrul Congresului Popular Municipal din Shenzhen şi delegat al celui de-al 12-lea Congres Popular Naţional. În 2016, Ma a transferat acţiuni Tencent în valoare de 2 miliarde de dolari către fundaţia sa caritabilă. Cu toate acestea, Forbes nu i-a redus averea netă, deoarece acţiunile sunt încă listate sub numele său. Anul trecut, Tencent a înregistrat venituri de 377,3 miliarde de yuani (peste 55 de miliarde de dolari). Compania are o echipă de peste 54.000 de angajaţi iar cea mai populară aplicaţie din portofoliu este WeChat, cu peste 1 miliard de utilizatori.

  • Ce-au avut şi ce-au pierdut

    Întâlnirile faţă în faţă, încrederea în autorităţi, deplasările – sunt printre lucrurile a căror pierdere o regretă cel mai mult antreprenorii şi executivii din construcţii, în ultima jumătate de an, de când coronavirusul a schimbat complet modul în care se face business în România şi în lume.

    De cealaltă parte, criza generată de Covid-19 le-a arătat companiilor că pot fi flexibile, adaptabile, că pot economisi timp prin organizarea întâlnirilor şi a şedinţelor online. În plus, a accelerat digitalizarea, aflată de multă vreme pe lista de lucruri de făcut şi a impulsionat extinderea spaţiilor de depozitare, odată cu avântul comerţului online.

    „Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global”, spune Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide.

    Business Magazin a întrebat zece companii din domeniul construcţiilor care sunt pierderile şi care sunt câştigurile de pe urma crizei Covid-19. Răspunsurile lor reflectă, practic, modul în care fiecare a ştiut să se adapteze contextului.

     

    Cât se câştigă în construcţii

    Salariul mediu net din construcţii din iulie 2020 l-a depăşit cu 5% pe cel din aceeaşi lună a anului trecut, situându-se la 3.181 de lei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Avansul este însă mai mic faţă de cel al salariului mediu net per total economie, care a crescut cu 8% în acelaşi interval.

    Deşi media lunii iulie 2020 este printre cele mai mari de la începutul anului trecut încoace, nivelul a fost depăşit în decembrie 2019, când câştigul salarial mediu net în construcţii a fost de 3.195 de lei.

    Diferenţa dintre salariul mediu net din construcţii şi cel din total economie se menţine, de la începutul lui 2020, între 5 şi 7%, în condiţiile în care, în ianuarie 2019, ajunsese la 9%. Spre comparaţie, în 2010, venitul mediu net din construcţii era cu 25% mai mic decât cel din economie.

    În ultimii zece ani, salariul mediu din construcţii – atât brut, cât şi net – aproape s-a triplat, potrivit unei analize ZF. Creşterea a venit mai ales după ce, începând cu anul 2019, salariile din domeniul construcţiilor s-au majorat, pe fondul prevederilor ordonanţei de urgenţă 114/2018, printre măsurile căreia s-a regăsit obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care a avut de suferit în ultimii ani şi unde investiţiile au frânat.

     

     

    Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Electric Plus (Barrier) din Bacău:

    Lipsa predictibilităţii reprezintă cel mai mare câştig şi, în acelaşi timp, este cea mai mare pierdere.

     

     

    Emil Goţa,  directorul general al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

    Cea mai mare pierdere este faptul că suntem mult limitaţi din punctul de vedere al mobilităţii. Întâlnirile de afaceri faţă în faţă, care sunt reţeta colaborărilor reuşite, sunt în cea mai mare parte amânate. Încercăm să ne adaptăm la condiţiile date, comunicând mai mult online sau telefonic. Însă sperăm să revenim la normal cât mai repede.

    Noi am beneficiat de pe urma schimbării comportamentului oamenilor în această perioadă. A apărut necesitatea petrecerii timpului în aer liber, iar în aceste condiţii oamenii au ajuns să pună mai mare accent pe modul în care arată curtea lor.

     

     

    Alexandra Chirica, directorul de strategie şi marketing al producătorului de vopsele Fabryo:

     

    Diminuarea predictibilităţii pieţei este un element care ne preocupă, dar care ne ajută pe de altă parte, antrenându-ne capacitatea de adaptare.

    Cel mai mare câştig este că am lucrat împreună toată echipa pentru a găsi soluţii, am fost flexibili şi inovativi şi am implementat foarte rapid măsurile pentru a nu ne diminua capacitatea operaţională şi pentru a asigura un nivel decent de servicii pentru clienţii noştri.

     

     

    Bogdan Roman, directorul general al producătorului de mortare uscate şi tencuieli Hasit România:

    Pierderi în ceea ce priveşte afacerea încă nu am înregistrat, se pare că sectorul construcţiilor încă aşteaptă efectele pandemiei. Efectele negative vor veni, aceasta este părerea mea, şi acestea vor fi de scurtă durată, generate doar de atitudinea precaută pe care o au acum investitorii, adică să nu angajeze bani în noi investiţii până nu văd cum evoluează situaţia cu pandemia. Totuşi, e o mare deosebire faţă de criza din 2009, pentru că acum banii chiar există. Pe de altă parte, nevoia oamenilor de spaţii locative rămâne viguroasă, nu a dispărut odată cu intrarea în scenă a coronavirusului.

    Câştig poate fi doar faptul că putem spune că am trăit-o şi pe asta.

     

     

    Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide:

    Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global.

    Ca elemente pozitive, văd o creştere masivă a cererii de spaţii de depozitare, pe fondul unei accelerări a comerţului online şi o relocare rapidă a centrelor de producţie dinspre Orient înapoi în Europa şi, de ce nu, poate chiar în ţările din zona noastră.

     

     

    Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperişuri, hale metalice şi sisteme HVAC Lindab România:

    Lipsa contactului direct sau diminuarea serioasă a acestuia în relaţia cu angajaţii şi partenerii Lindab este o pierdere serioasă, din punctul meu de vedere. Colegii mei împărtăşesc aceeaşi opinie atât în ceea ce priveşte relaţiile din interiorul echipei Lindab, cât şi atunci când vorbim despre relaţii de afaceri cu dealerii, distribuitorii, montatorii, constructorii, antreprenorii sau furnizorii de produse şi servicii cu care colaborăm.

    Însă, pentru că aspectele mai puţin bune se compensează cu lucruri pozitive, am reuşit, în perioada pandemiei, să conving majoritatea colegilor mei manageri că angajaţii Lindab sunt de încredere şi că îşi pot face treaba foarte bine, fără să fie monitorizaţi fizic, îndeaproape.

     

     

    Sorin Cristea, directorul general al distribuitorului de polistiren şi adezivi Masterplast România:

     

    Cea mai mare pierdere o consider ca fiind lipsa încrederii în autorităţi şi în clasa politică, din cauza unor erori de comunicare sau de strategie. În momente de criză, trebuie să fim uniţi şi să trecem peste orgolii, să vedem cum putem să ne aducem contribuţia în interes naţional.

    Cel mai mare câştig a fost că am descoperit că şi în condiţii de criză ne descurcăm bine, că suntem o companie adaptabilă, flexibilă, care a reuşit să treacă mai întărită prin această perioadă plină de incertitudini. Ne-am adaptat noului stil de business şi de viaţă, care presupune mai multe comunicări online, teleworking sau strategii de promovare diferite de ceea ce cunoşteam.

     

     

    Laurenţiu Ştefănescu, directorul general al producătorului de mortare şi adezivi Sika România:

    Consider ca o pierdere lipsa întrunirilor, a întâlnirilor în grupuri mari cu clienţii şi colaboratorii noştri, fiind forţaţi să ne întâlnim mai mult în mediul online.

    Câştig din această pandemie nu există, cu excepţia timpului câştigat prin prisma reducerii deplasării. Sunt convins că toţi ne dorim cât mai repede ca acest episod să devină istorie.

     

     

    Sebastian Bobu, directorul executiv al producătorului de pavele Symmetrica din Suceava:

    Putem spune că am fi avut un volum destul de mare de produse pe care l-am fi putut valorifica în piaţă dacă nu aveam pandemia.

    Ca şi câştig, am experimentat un mod de lucru nou, atipic până acum, cu contacte comerciale directe mai puţine, dar cu rezultate mai bune.

     

     

    Iulian Mangalagiu, CEO al producătorului de cărămizi şi pavele Wienerberger România:

    Cea mai mare pierdere a fost limitarea liberei mişcări. Nu ne-am putut deplasa în mod liber în piaţă şi, în plus, am avut dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime şi cu produse finite din import.

    Cel mai mare câştig a fost accelerarea implementării proiectelor de digitalizare la nivelul companiei. Am derulat în paralel mai multe astfel de proiecte, unul important fiind digitalizarea procesului de plasare de comenzi. Am dezvoltat în acest scop o platformă dedicată partenerilor noştri, facilitând astfel transmiterea rapidă şi acurateţea informaţiilor. Accelerarea digitalizării este un mare avantaj pentru întreaga societate pentru că viteza şi precizia comunicării se îmbunătăţesc, permiţând astfel lucrul la distanţă şi neîntreruperea proceselor de lucru.

  • Creşteri conform planului, chiar şi în pandemie

    Compania de distribuţie de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal, ar urma să îşi crească businessul din online cu 30-50% în a doua parte a anului, potrivit declaraţiilor lui Mircea Cristescu, şeful canalelor de comerţ online la Romstal, din cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Compania va ajunge astfel la rezultatele previzionate anterior contextului pandemic, la începutul anului.

     

    Compania axată pe distribuţia de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal a ajuns la 26 de ani de prezenţă pe piaţa din România, dezvoltându-se ca un partener al companiilor de construcţii şi al instalatorilor profesionişti. În ultimii cinci ani, compania s-a dezvoltat şi în zona de online, unde are două platforme proprii, una dedicată afacerilor, tip B2B, cât şi o alta de tipul B2C.

    Priorităţile lui Mircea Cristescu din rolul de head of e-commerce business la Romstal sunt de a dezvolta liniile de business în compania care vinde, în afara canalelor tradiţionale, prin intermediul mai multor platforme de comerţ online.  

    De un an şi jumătate, compania se concentrează mai mult şi pe clienţii finali. „Avem o adresabilitate diferită atunci când mergem către clienţii finali sau către canalele de B2B unde avem comunităţile de instalatori, companiile de construcţii sau cele de instalaţii. Practic, comunicăm diferit pe cele două canale, dar într-un final avem acelaşi ţel al companiei, acela de a merge foarte profesionist către toate tipurile de clienţi”, explică el.

     În ceea ce priveşte evoluţia businessului, el spune că „Cifra de afaceri a Romstal, doar în România – fiindcă businessul mai este prezent şi în Rusia, Ucraina, Serbia şi în Bulgaria – a ajuns anul trecut la 165 de milioane de euro  pe piaţa locală, iar numărul de angajaţi, la aproximativ 1.020”.

    Cum s-a derulat ritmul construcţiilor din România în ultimele 6 luni în contextul pandemic?

    „Cred că noi suntem unul dintre exemplele fericite în domeniul în care activăm fiindcă pandemia nu ne-a lovit foarte tare, ba chiar ne-a ajutat – în primul rând să fim aproape de clienţii noştri, dar şi de instalatori, pentru că a existat o perioadă scurtă în care ei au interacţionat online cu noi, dar şi pe zona de B2C, acolo unde am văzut că foarte mulţi oameni au mers mai departe cu proiectele pe care le aveau de reamenajare a casei sau poate chiar mai mult”, observă Mircea Cristescu.

    Potrivit lui, clienţii şi-au dorit să îşi reamenajeze locuinţele mai mult decât anterior – poate şi prin prisma faptului că au stat mai mult pe acasă.  Pe marketplace-ul eMag, Romstal a  intrat în urmă cu două luni şi jumătate. „Este un canal foarte bun de dezvoltare, mai ales că noi cumva suntem consideraţi ca un lider în piaţă şi atunci am încercat şi prin abordarea pe care am făcut-o în marketplace să ridicăm şi mai mult ştacheta în ceea ce priveşte gamele de produse, calitatea produselor şi calitatea serviciilor pe care le oferim”, descrie Cristescu această decizie.

    El spune că majoritatea clienţilor de pe marketplace sunt cei care au aşteptat timp de 1-2 luni pentru ca un arhitect să aleagă materialele şi decorurile, iar acum îşi doresc să îşi termine lucrările cât mai repede şi să facă tot ce şi-au propus, motiv pentru care au nevoie ca livrările să fie realizate rapid.

    „În principiu mergem către un portofoliu de clienţi cu venituri medium spre high – cei care de cele mai multe ori citesc, văd reviste de specialitate, îşi aleg decoruri, îşi construiesc împreună cu arhitecţi casele, astfel că avem o varietate de clienţi – arhitecţii, cei pe care companiile de construcţii îi au în portofoliu, cât şi clienţii finali.”

    Iar când vine vorba despre clienţii finali, Mircea Cristescu observă că în prezent din ce în ce mai mulţi clienţi români apelează la ajutorul unor arhitecţi când vine vorba despre decorarea locuinţei. „Nivelul de profesionalism, piaţa, în special dacă mă uit în zona de ceramice şi sanitare, nivelul de calitate pe care clienţii îl cer a crescut mult în ultimii ani. Dacă ne uităm la un coş mediu, fără să luăm în calcul o pondere de creştere a cursului valutar, cred că undeva anul acesta va creşte cu 20% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că într-adevăr clienţii se lasă sfătuiţi, apelează la sisteme mai performante, tocmai în ideea în care îşi doresc o longevitate mai mare a lucrurilor pe care le fac, dar şi o calitate mai ridicată a produselor.”

    De asemenea, prin prisma vânzărilor realizate, spune că pandemia i-a determinat pe clienţi să îşi canalizeze resursele înspre alte domenii decât anterior situaţiei atipice pe care o traversăm: „Au ales cumva să cheltuie un pic în alte domenii decât să risipească poate pentru alte produse – asta cred că s-a întâmplat la nivelul pieţei”.

    Mircea Cristescu adaugă că între obiectivele companiei se numără o creştere în zona de online cuprinsă între 30 şi 50% până la finalul anului.

    „Important este să vedem acum ce se va întâmpla în T4, care este destul de important, atât pentru noi, cât şi pentru piaţă în sine, noi intrăm într-un sezon foarte mare, de încălzire, unde clienţii se orientează foarte mult spre toate tipurile de sisteme de încălzire. Tot ce ne arată cifrele este că ne aflăm pe trendul pe care l-am prognozat încă de la începutul anului fără să ştim că va fi această pandemie”. Iar când vine vorba despre sfaturi pe care să le-ar acorda celor care vor să îşi dezvolte businessul în online, fie că vorbim despre antreprenori la început de drum sau branduri cunoscute, spune: „Să îşi aleagă foarte bine gamele de produse şi să folosească foarte mult profesionalism atunci când accesează platforme de tip marketplace deoarece aceste platforme sunt de fapt ecosisteme care le pun în faţă clienţii şi contează foarte mult ca acei clienţi să se reîntoarcă, atât în ecosistemul de marketplace, dar şi către vendorul respectiv”.

  • Cum interacţionezi cu clienţii în noua realitate (augmentată)

    Lipsa de timp, lipsa de personal, precum şi perioadele tot mai lungi de timp petrecute online de către noi toţi sunt câţiva dintre factorii care duc la schimbări, atât în modul în care se lucrează în cadrul unei organizaţii, cât şi în modul în care brandurile interacţionează cu clienţii lor. Una dintre tehnologiile folosite în cadrul acestor procese de schimbare este tehnologia de realitate augmentată, iar un
    start-up local a dezvoltat deja o platformă care permite crearea unui astfel de conţinut cu uşurinţă.

     

    Nu ai nevoie de abilităţi tehnice de programare, este efectiv «drag and drop» şi dacă este să fac o comparaţie este la fel de simplu cum ai face o campanie pe Facebook în care adaugi nişte poze, o descriere, iar în cadrul platformei noastre pui şi modelele 3D ale respectivelor produse sau soluţii pe care vrei să le prezinţi. Apoi publici acest story prin aplicaţia mobilă către comunitatea ta”, a explicat Răzvan Boldiş, fondator IndexAR, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că aplicaţia de mobil IndexAR este modalitatea prin care companiile pot ajunge la clienţi, aceasta fiind gratuită.

    „Aplicaţia este disponibilă pe iOS  şi pe Android, iar prin intermediul ei audienţa, clienţii tăi, pot să intre în contact cu produsele tale. Noi spunem că ajutăm companiile să aducă produsele şi soluţiile lor în viaţa clienţilor prin intermediul tehnologiei de realitate augmentată.”

    Prin intermediul platformei web IndexAR companiile pot face partea de management de conţinut cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată. Proiectul IndexAR a pornit în 2015, iar lansarea pe piaţă a avut loc anul trecut.

    „În 2015 am luat prima dată contact cu ceea ce înseamnă tehnologia de realitate augmentată. Ştiu că văzusem un clip de la Ikea – lucram în vânzări în perioada aceea, şi am zis că poţi să faci o grămadă de bani cu această tehnologie şi poţi să ajuţi comercianţii să îşi atingă diverse obiective, să îşi rezolve anumite nevoi. Iar de atunci drumul a fost destul de lung – de la idee până la un produs concret pe piaţă, adresate pentru câteva industrii specifice”, a povestit Răzvan Boldiş. Proiectul IndexAR a fost demarat cu ajutorul unei finanţări din fonduri europene, iar implementarea acestuia a durat 2 ani şi 3 luni

    „Am accesat un grant de 200.000 de euro, un grant din România furnizat de către ANCSI pe un proiect de 27 de luni. Iar anul trecut am aplicat şi pentru Horizon 2020, faza 1 şi ne-am calificat la un grant de 50.000 de euro care ne permite să facem partea de cercetare ca să vedem în ce direcţie ar trebui să mai mergem cu dezvoltarea în continuare”, a precizat antreprenorul, menţionând şi faptul că IndexAR a obţinut şi o bursă prin intermediul Microsoft care susţine procesul de dezvoltare a platformei. „Această bursă a completat suita de suport financiar, atât pe partea de resurse, cât şi pe partea de deschidere în piaţă.”

    Proiectul s-a dezvoltat treptat, iar anul trecut IndexAR a lansat oficial pe piaţă platforma sa pentru crearea de conţinut prin tehnologia de realitate augmentată.

    „2019 a fost primul an în care am ieşit în piaţă, iar anul acesta este deja al doilea în care noi ne-am maturizat ca şi produs precum şi înţelegere a pieţei, dar şi ca înţelegere cărui tip de client ne putem adresa cel mai bine cu soluţia noastră. Soluţia este un instrument de livrare de conţinut de realitate augmentată iar în contextul actual de transformare digitală poate ajută la menţinerea sau la creşterea performanţelor pentru zona de vânzări, resurse umane sau marketing. Iar diferenţa între ceea ce oferă IndexAR şi alte soluţii de realitate augmentată este că noi putem în 5-10 minute să creăm o campanie de realitate augmentată în loc de cinci luni de zile, cât durează în varianta clasică să construieşti aplicaţia de la zero. Plus că trebuie să ai un buget mult mai mare alocat, între 30.000-60.000 de euro, echipa cu know-how-ul necesar şi bineînţeles şi timpul pentru a o dezvolta. Tot acest interval poate să însemne pierderea unei oportunităţi pentru o companie care vrea să ajungă prin această tehnologie către clienţii săi mai ales în perioada acesta când tendinţa de transformare digital s-a accelerat“, a explicat el.

    Până în prezent 15 companii din România au utilizat platforma IndexAR fie pentru marketing şi vânzări, fie pentru zona de resurse umane.

    „Noi am început cu industria auto, apoi am mers către industria bancară şi imobiliară. Anul acesta am început să adresăm şi zona de Industry 4.0 cu companii care furnizează fie soluţii, fie echipamente sau anumite piese/componente pentru respectiva industrie. Acum urmărim aceste patru verticale. Produsul merge însă pe orizontală, nu doar pe aceste verticale”, a punctat fondatorul IndexAR.

    Pentru a putea folosi platforma IndexAR companiile plătesc partea de creare de conţinut şi un abonament pentru livrarea conţinutului de realitate augmentată.

    „Pachetul de bază este de 1.000 euro pe lună sau pe eveniment, dacă ai o activare de 2-3 zile, sau este vorba despre un showroom prin intermediul căruia vrei să duci produsele acasă la client, atunci vorbim de un abonament lunar. Ca în cazul oricărei campanii, online sau offline,  trebuie să creezi conţinut, iar clienţii nu au întotdeauna astfel de furnizori. Ca atare, noi venim cu o listă de parteneri care ne cunosc soluţia şi cu care deja am lucrat”, a precizat Răzvan Boldiş.

    Pentru a putea dezvolta în continuare soluţia şi a creşte astfel încât proiectul IndexAR să fie eligibil pentru cea de-a doua fază a programului Horizon 2020 prin care se pot obţine investiţii de până la 2,3 mil. euro, antreprenorul are în plan să obţină o finanţare cuprinsă între 300.000-350.000 euro. Până în prezent, start-up-ul a accesat finanţări în valoare totală de 250.000 euro.

    „Pentru anul acesta bugetul acoperă nevoile noastre mai ales că am început acum din nou să livrăm campanii în piaţă. Însă planurile noastre de creştere sunt destul de ambiţioase. În primul rând, faptul că ne-am calificat la un grant Horizon 2020, faza 1, ne situează într-o poziţie de avantaj să spu­nem pentru aplicarea la faza 2, care poate, să aducă o finanţare de până la 2,5 mil. euro. Noi avem un plan să accesăm undeva între 1 mil. şi 1,5 mil. euro, însă ceea ce am înţeles este că trebuie să existe şi o etapă de creştere şi de maturizare a companiei şi consolidare a echipei. Prin urmare, între aceste două etape de finanţare Horizon 2020 am vrea să mergem şi către o rundă de finanţare. Urmărim să atragem între 300.000 şi 350.000 de euro pentru planul de activităţi pe care îl avem în vedere pentru următorul an astfel încât să fim un candidat mult mai puternic pentru faza 2 în Horizon 2020“, a menţionat Răzvan Boldiş.

     

    Proiect: IndexAR

    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli

    Finanţare totală atrasă:
    250.000 de euro

    Necesar de finanţare:
    300.000 de euro

    Invitat: Răzvan Boldiş, fondator IndexAR

     

     

    Proiect: Esenca

    Ce face? Platformă bazată pe machine learning şi AI pentru a detecta pe baza a două fotografii care sunt măsurile exacte ale clienţilor

    Invitat: Cristian Stoicescu, cofondator Esenca

     

     

    Proiect: Autopia

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu acelaşi nume ce le oferă şoferilor posibilitatea de a-şi gestiona cu uşurinţă mentenanţa maşinii, iar proprietarilor de service-uri auto de a-şi digitaliza şi eficientiza operaţiunile în relaţia cu clienţii,

    Invitaţi: Daniel Popa, fondator şi CEO Autopia

     

     

    Proiect: Comarket

    Ce face? O platformă de  tip marketplace B2B dedicată companiilor din industria HoReCa

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Finanţări totale atrase: 250.000 euro

    Necesar de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Florin Maxim, cofondator şi CEO Comarket, un marketplace B2B pentru HoReCa

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • De oblojit rănile naturii

    „Croim cu drag săculeţi textili pentru cumpărături, ca altenativă la pungile de plastic.” Aşa sună, pe scurt, descrierea Obloj, un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

     

    Obloj a pornit aşadar din dorinţa fondatorilor de a contribui la limitarea consumului de plastic, mai mult decât prin propriile decizii. Cu un background în producţia de articole vestimentare în serie limitată, creatorii businessului au decis să-şi utilizeze cunoştinţele pentru a impulsiona cumpărătorii să renunţe la punga de plastic de unică folosinţă în detrimentul unor săculeţi textili personalizaţi, cu mesaje atrăgătoare.

    „Ne adresăm oamenilor pasionaţi de viaţă #zerowaste, care se gândesc constant la metode de a-şi micşora producţia de deşeuri, de a consuma resurse în mod responsabil şi acţionează în această direcţie, asumându-şi rolul în producerea unei schimbări reale”, spun la unison Mihaela şi Adrian Aron.

    Experienţa lor în domeniul producţiei vestimentare se completează cu cea din lumea creatorilor de produse handmade. De altfel, târgurile de profil au fost primele spaţii de promovare a săculeţilor Obloj. 

    Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

    „Investiţia iniţială, în materiale, imprimare digitală şi realizarea conceptului – adică nume, logo, set de caractere – a fost de aproximativ 3.000 de euro. Finanţarea a provenit din surse proprii”, spun ei.

    Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

    „Plănuim să creştem proiectul cu mai multe pieţe de desfacere şi să introducem noi concepte de imprimeuri”, spun cei doi antreprenori.

    Momentan, ei produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

    „Suntem în discuţii cu câteva magazine de produse bio-eco pentru preluarea săculeţilor în oferta proprie.”

    Pandemia a însemnat un restart pentru proiect şi a fost, de fapt, momentul în care Mihaela şi Adrian Aron au reluat activităţile de comunicare şi dezvoltare a businessului. În plus, au repornit discuţiile pentru oferta de plantare a unui copac pentru un set complet de săculeţi, efortul fiind susţinut acum de Ocolul Silvic Ciucaş Tărlungeni. Concret, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş. Pentru un strop de bine într-o lume tot mai anapoda.

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Zuluff – brand de scutece din bambus (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Voicu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de lei (circa 105.000 de euro)

    Prezenţă: dm drogerie markt, Bebetei, eMag marketplace, elefant.ro, zuluff.ro, farmacii independente

     

     

    Sat pentru Oraş – magazin mobil care vinde produse de la fermieri (Gherla, jud. Cluj)

    Fondatori: familia Coroi

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în primele opt luni din 2020: 80.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Cluj

     

     

    Lumea Ceramicii – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatori: Mariana Şerban şi Cristi Dumitrescu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Cabinet de psihoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Grigorean-Ştefan

    Prezenţă: Bucureşti

     

     

    Atelierul de pânză – atelier de articole din bumbac ţesut (Bucureşti)

    Fondatoare: Teia Ciulacu

    Investiţie iniţială: 5.000 de dolari

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 1,1 mil. lei (232.000 de euro)

     

    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Motivul pentru care un tânăr a renunţat la jobul din corporaţie. Conducea o echipă de zeci de oameni din spatele unuia dintre cele mai importante site-uri din România

    Paul Neagoe are doar 28 de ani. Şi totuşi, a acumulat deja experienţă în două multinaţionale, culminând cu rolul de conducere a echipei responsabile de dezvoltarea platformei de anunţuri a OLX în România. A decis acum să facă pasul spre antreprenoriat după ce a identificat un domeniu care abia începe să se contureze pe piaţa locală: hardware as a service.

    Antreprenoriatul a fost, de fapt, pe agenda mea într-un fel sau altul în fiecare pas al carierei de până acum”, descrie Paul Neagoe, care a lucrat în ultimele luni conducând echipa de 63 de persoane a OLX, decizia de a-şi schimba parcursul cu 180 de grade.

    Cariera lui a început în consultanţă la McKinsey, unde povesteşte că a alocat cea mai mare parte a timpului său în aspecte legate de strategie, marketing şi vânzări, în diferite industrii (telco, banking, energie). După McKinsey, şi-a dorit o carieră în online, aşa că a început să lucreze în cadrul OLX Group, unde a avut mai multe roluri: de la Sales Operations, la Monetization Lead la cel de coordonare a întregii echipe a OLX.RO.  

    „Ca realizări, sunt cel mai mândru de reuşitele avute cu echipa OLX. Am reuşit să creştem job boardul OLX dintr-o categorie puţin cunoscută în lider de piaţă pe aria de blue collar şi categoria de locuri de muncă cu cele mai multe anunţuri din ţară; am crescut cu peste 50% baza de utilizatori în categoriile cheie ale OLX; am coordonat campanii care au adus audienţe noi pe OLX, ultimele axate pe segmentul de vârstă 18-24, campanii care au rebranduit OLX.ro; am reuşit să dublăm cifra de afaceri a businessului”, îşi descrie el cele mai recente reuşite.

    La categoria provocări se înscrie faptul că, fiind vorba despre activitatea dintr-o multinaţională, s-a confruntat cu rigorile acesteia, care l-au ajutat însă să îşi dezvolte creativitatea: „Fiind o companie multinaţională, anumite acţiuni erau limitate la nivel local,  ceea ce m-a îndemnat să găsesc soluţii mai creative pentru a ne îndeplini obiectivele, iar această „goană” după idei, testări, implementări ş.a.m.d. a deschis un apetit puternic pentru antreprenoriat”.  

     Schimbarea a fost una firească, mai ales că şi în trecut s-a intersectat cu mediul dinamic al antreprenoriatului – înainte de McKinsey, a lucrat alături de
    start-up-uri în incubatoare de business din Olanda, în vremea McKinsey, căuta soluţii alături de echipa locală de a susţine cu expertiza consultanţilor mediul local de
    start-up-uri, iar în timpul anilor de la OLX, s-a implicat ca mentor pentru start-up-uri îndiferite programe din România. „Orientarea spre mediul antreprenorial a fost o călătorie care a curs într-un mod destul de natural prin experienţele acumulate în ultimii ani”, spune el.

    Cel mai nou pariu al său este Lizit, un business tip marketplace, care ţinteşte să aducă mai multă în modul în care se consumă tehnologia.

    „Noi ca şi utilizatori, suntem încântaţi de serviciul pe care ni-l oferă un gadget şi nu de deţinerea în proprietate a acelui gadget. Avem o conexiune emoţională cu fiecare device în momentul în care îl descoperim pentru prima oară, îl scoatem din cutie, îl experimentăm şi îl învăţăm. Această conexiune este însă una care dispare repede şi este uşor înlocuită de apetitul şi dorinţa pentru următorul model mai nou, mai rapid, mai interesant”, explică Neagoe.

    Lizit pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea de a folosi anumite gadgeturi, fără să le cumpere.  

    „Am creat Lizit pentru că în această lume în care produsele se schimbă de la an la an radical, credem că accesul flexibil la tehnologie este mai important decât deţinerea acestora. Astfel, pentru consumatori, Lizit oferă o soluţie financiară flexibilă pentru a avea acces la cele mai noi tehnologii, oricând au nevoie, prin închirieri/abonamente online”, descrie Neagoe conceptul pe care se bazează Lizit. Platforma a trecut printr-o perioadă de testare a conceptului pe piaţă în timpul acestei veri, iar în stadiul actual este live de mai bine de o lună.

    Adaugă că utilizatorii platformei se împart în două categorii – cei care vor să fie tot timpul la curent cu cele mai noi produse şi optează pentru abonamente de 6-12 luni, cu dorinţa ca la finalul abonamentului să beneficieze de un model nou, cât şi utilizatorii care vor să satisfacă o nevoie pe termen scurt, fie aceasta de testare a unor produse sau de folosire pentru o durată scurtă, precum un proiect sau o vacanţă.

    Valoarea investiţiei iniţiale în acest business a fost de 75.000 de euro şi, potrivit lui Paul Neagoe, va creşte în viitor pentru susţinerea dezvoltării businessului. Capitalul are ca sursă fondurile proprii ale fondatorilor.

    În echipa start-up-ului se află, alături de Paul Neagoe, şi Andrei Duşu, pe care l-a cunoscut în anii petrecuţi la McKinsey şi alături de care a lucrat pentru o perioadă şi la OLX. El lucrează de mai bine de doi ani în cadrul Google la Londra, unde coordonează departamentul de Video şi Display Products la nivelul regiunii EMEA. Echipa tehnică este formată în prezent din două persoane, susţinute dintr-un rol de tech investor şi advisor de Selim Dogguy care are o experienţă vastă ca CTO în UE şi Statele Unite. Totodată, cu rol de investitor, îl au şi pe Dan Puică, actualul CEO al imobiliare.ro.  

    Paul Neagoe spune că ideea Lizit a venit din multiple surse –în principal, datorită experienţelor sale anterioare, a încercat să fie conectat tot timpul la trendurile de consum vizibile mai repede în Statele Unite şi în alte pieţe din UE. „Trendul de «as-a-service» este unul pe care îl ştim cu toţii pentru software, însă acesta apare din ce în ce mai des în zona de hardware. Asta ne-a făcut să ne gândim la zona de tehnologie, care are un ritm de dezvoltare ultra rapid şi se pretează astfel la servicii care permit utilizatorilor să fie tot timpul la curent cu ce e mai nou, într-un mod flexibil şi avantajos financiar.”

    Şi-au propus ca până la finalul primăverii anului următor să ajungă la o ţintă de 1.000 de utilizatori abonaţi lunar: „Fiind un concept inovativ pe piaţa din România, atingerea acestui obiectiv de către Lizit va necesita multă muncă în detalierea modelului şi convingerea unei mase critice de early adopters să utilizeze serviciile noastre”.

    Antreprenoriat vs. multinaţională? „Provocarile sunt multiple, iar cele două lumi, foarte diferite. Sunt un începător în antreprenoriat, deci poate voi spune lucruri evidente. Cea mai interesantă este cea de momentum sau, mai degrabă, de lipsa sa – dacă într-o multinaţională, businessul are un momentum şi un ritm natural prin care se dezvoltă organic, o firmă nou înfiinţată necesită necontenit să fie trasat înainte de fondatori pentru a dezvolta acest momentum şi a susţine creşterea numărului de utilizatori.”

    De asemenea, sesizează viteza rapidă de dezvoltare în acest mediu: „Viteza de dezvoltare, de prototipizare, de testare şi adaptare, este una mult mai ridicată în acest mediu. Serviciul Lizit suferă săptămânal (daca nu zilnic) modificari in urma diferitelor experimente si feedbackului utilizatorilor, iar asta credem noi ca ne dă cele mai bune şanse să oferim un serviciu cât de eficient şi placut de consumatori”.