BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Opinie Laurenţiu Ispir, primul redactor-şef al BUSINESS MAGAZIN

    Colegii de la Business Magazin mi-au adresat o călduroasă invitaţie de a scrie o opinie cu ocazia aniversării de 16 ani. Atât de călduroasă, încât mi-au dat deadline în aceeaşi zi. Nu de alta, dar să reintru mai repede în atmosferă şi să îmi aduc aminte cu drag de presiunea trimiterii la tipar.

    • Cum să scriu în câteva ore, pe ce tema?

    • Pe o tema gen, de ce nu mai citeşte lumea analize lungi de business, şi cum ai aborda tu acum subiectele dacă ai fi la revistă, faţă de acum 16 ani.

    • Păi asta e o tema vastă, cum să scriu în câteva ore?

    • Scrie şi tu cu bullet points, că şi aşa lumea nu mai are răbdare să citească.

    Pun un smiley, un LoL şi iau o scurtă pauză pentru verificat social media şi 2-3 site-uri de ştiri lejere, să mă relaxez după dialogul solicitant.

    După care încep să înfierez nostalgic în cap efectele negative ale tehnologiei în media scrisă. Citim în fugă, normal. Doar titlurile şi primele propoziţii, pentru că telefoanele şi social media ne-au redus capacitatea de concentrare. Acum suntem abonaţi online. Prin urmare revista sau ziarul nu ne mai îmbie de pe birou să luăm 15 minute pauză de la muncă şi să citim în linişte o analiză mai lungă, din pură curiozitate. Information overload, clickbaits care ne dezamăgesc, şi tot aşa, ştiţi deja bine lista de argumente (şi de jargon online, menit să arate o bună cunoaştere a fenomenului).

    O preocupare mentală foarte tentantă dar cu siguranţă nu obiectivă. Trec de cealaltă parte a argumentului, ca un jurnalist serios ce-am fost. Multe beneficii a adus totuşi, tehnologia în media. Ştirile ajung repede, către un public mai larg, subiectele sunt mai greu de cenzurat. Jurnaliştii văd rapid reacţii şi comentarii de la cititori, intră în dialog direct cu ei. Iar cititorii se simt implicaţi.

    Democratizarea este în floare, nu doar în media. Diverse platforme tech – pentru mâncare, trafic, proiecte profesionale, vacanţe, finanţe, fitness şi lista e lungă – ne permit să avem un impact rapid, semnificativ şi direct asupra produsului şi serviciului pe care îl primim. Asta era imposibil şi de visat acum 16 ani.

    Şi atunci, de ce nu s-ar democratiza şi articolele unei reviste de analize de business? Redactorii aleg temele de interes ale perioadei şi le lansează către cititori, care încep să contribuie cu propriile perspective, analize, şi poate informaţii noi, la articol. La final, redactorul verifică informaţiile, datele, leagă ideile, şi îi dă o formă cursivă, fără să intervină decisiv pe conţinut. Şi actualizează analiza pe site pe măsură ce apar contribuţii relevante de la alţi cititori. Numele contributorilor apar lângă articol, ei acumulează în timp stele, ratinguri, de la alţi cititori.

    În urmă cu 16 ani visam la o revistă de afaceri pe care să o citească toată lumea, nu doar cei din business. Acum putem visa la o revistă pe care să o scrie toată lumea.

    Laurenţiu Ispir este primul redactor şef pe care l-a avut Business MAGAZIN, fiind responsabil de lansarea revistei în toamna anului 2004, după o experienţă de patru ani la Ziarul Financiar. El a aplicat ulterior ceea ce a învăţat în presa de business în activitatea la fondul de investiţii Oresa Ventures, unde a fost partener până anul acesta.

  • BM de-abia aşteaptă să scrie poveştile acestei crize

    Pentru Business MAGAZIN, încă un an adunat la istoria revistei înseamnă cât 10 ani.

    Am bifat 16 ani având şansa extraordinară să consemnăm şi să scriem ca un fir roşu ce se întâmplă în businessul din România, cine este pe val, cine vine din urmă cu idei şi forţe proaspete şi, nu în ultimul rând, cine se luptă să supravieţuiască.

    Din 2011/2012, de când am ieşit din criza anterioară începută în 2008, businessul din România a avut cea mai bună perioadă din istorie: cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 de miliarde de lei (250 de miliarde de euro) în 2012, la 1.696 miliarde de lei (360 de miliarde de euro) în 2019. În 2012 aveam 455.000 de companii care aveau afaceri peste 0, iar în 2019 aveam 545.000 de companii cu afaceri peste 0.

    Dacă ne uităm la câştigul obţinut, profitul tuturor companiilor care au raportat profit a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012, la nu mai puţin de 143 de miliarde de lei în 2019, adică de aproape 3 ori.

    După acest deceniu de creştere susţinută, ne-am trezit cu o criză pe care o aşteptam, dar nu sub această formă. Nu ştim ce ne va aduce Covidul, care vor fi câştigătorii, cine va pierde teren, cine va ieşi de tot din piaţă, dar ştim sigur că Business MAGAZIN va fi aici în continuare pentru a scrie poveştile, istoria businessului din România, şi mai ales pentru a scoate în prim-plan personajele din spatele tuturor cifrelor, brandurilor, strategiilor, companiilor.

    Despre asta este Business MAGAZIN încă de la primul număr din octombrie 2004.

    De-abia aşteptăm să scriem poveştile acestei crize.

  • Viitorul stă în trecut, cel puţin atunci când arhitecţii şi designerii caută inspiraţie pentru creaţii noi

    Viitorul stă în trecut, cel puţin atunci când arhitecţii şi designerii caută inspiraţie pentru creaţii noi, nemulţumiţi fiind de situaţia actuală a lumii.

    Diverse muzee s-au întrebat în expoziţiile pe care le organizează cum ar arăta lumea pentru care designerii ar trebui să creeze ceva, dată fiind poluarea, dispariţia în masă a unor specii de plante, criza refugiaţilor şi, mai nou, pandemia.

    Printre lucrările cele mai spectaculoase alese de acestea se numără „Resurrecting the Sublime”, realizată de specialista în biologie sintetică Christina Agapakis în colaborare cu artista Alexandra Daisy Ginsberg şi artistul Sissel Tolaas, care studiază diverse arome şi inclusă în expoziţia „Designs for Different Futures” organizată de Art Institute of Chicago, Philadelphia Musem of Art şi Walker Center din Minneapolis.

    Lucrarea lor, care a presupus recrearea mirosului unei flori dispărute în urmă cu 200 de ani, arată că în încercarea de a-şi face mediul cât mai comod, omul de fapt l-a distrus. O altă expoziţie „Countryside, the Future” de la Guggenheim Musem, are ca temă schimbările din zonele rurale, dat fiind că acestea sunt cu mult mai numeroase decât cele urbane. Expoziţia prezintă o gamă largă de obiecte, imagini şi informaţii legate de acestea şi chiar şi o idee de fermă de interior, unde se pot cultiva roşii cherry.

     

    MODĂ

    Misterul din cutie

    O iniţiativă cu intenţii caritabile dezbină publicul care a susţinut-o, unii fiind mulţumiţi de ceea ce au primit pentru sprijinul lor, alţii nu, considerând că nu li s-a livrat ce li s-a promis, scrie The Guardian. Gândit ca o modalitate de a-i ajuta  pe muncitorii din Bangladesh afectaţi financiar de faptul că mari firme din industria modei nu au mai ridicat comenzi de articole vestimentare în valoare de miliarde de euro ca să-şi reducă pierderile cauzate de pandemie, proiectul Lost Stock îşi propunea să valorifice marfa nevândută trimiţând câteva articole fiecărei persoane care comanda o cutie de produse în valoare de 39 de lire sterline, al căror preţ era de cel puţin 70. Clienţii ofereau detalii despre vârstă, sex, mărime şi preferinţe în materie de haine, urmând a primi o  cutie cu cel puţin trei articole vestimentare, fără a şti dinainte ce anume urmau să primească.

     

     

    ARTĂ

    NOROCUL DIN GARAJ

    Unii pierd bani la vreme de pandemie, alţii câştigă o mică avere fără să se fi aşteptat, aşa cum s-a întâmplat în cazul unui britanic. Obligat fiind de situaţie să stea acasă, acesta şi-a făcut curat în garaj, scrie CNN, unde a găsit ceva ce semăna a ceainic şi l-a dus, într-o doară, la casa de licitaţii Hanson pentru evaluare. Obiectul s-a dovedit a fi un ulcior pentru vin produs în China în secolul XVIII şi totodată o raritate atrăgătoare pentru colecţionari, vânzându-se la licitaţie pentru suma de 500.000 de dolari, de câteva ori mai mare decât se aşteptase casa Hanson.

     

     

    COLABORARE

    Pantofi şi jucării

    Parteneriatele cu diverse vedete pentru game de încălţăminte sport nu mai sunt o noutate, firmele din domeniu căutând colaborări din care să rezulte produse care să atragă colecţionarii. Un astfel de parteneriat este cel dintre Adidas şi Lego, scrie The Independent, care a avut ca rezultat lansarea unui model clasic al firmei germane de articole sportive, ZX 8000, într-o combinaţie de culori şi cu elemente care amintesc de cărămizile clasice  Lego. Albi cu accente de roşu, galben, albastru şi verde, pantofii poartă siglele ambelor companii şi nu pot fi comandaţi decât prin intermediul aplicaţiei pentru dispozitive mobile a Adidas.

  • Un castel uitat de lume într-un sat din România a fost readus la viaţă de un conte cu o poveste desprinsă parcă din filme. Cum s-a transformat castelul

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Într-un sat din judeţul Covasna, Micloşoara, un vechi castel construit în urmă cu aproape patru secole a prins iarăşi viaţă. Castelul, o fostă reşedinţă al familiei Kalnoky, o veche familie nobilă originară din Transilvania, a fost readus la viaţă de către contele Tibor Kalnoky, urmaşul familiei nobile. Întors în România în anii ’90, contele Tibor Kalnoky s-a stabilit acolo unde au locuit şi înaintaşii săi şi a hotărât să readucă la viaţă vechile construcţii transilvănene.

    Castelul din Micloşoara a fost construit în 1648, iar până în anii 1900 a aparţinut familiei Kalnoky. În 1939 clădirea a fost naţionalizată, iar ulterior a fost  recuperată de contele Kalnoky. Castelul a fost în întregime restaurat şi a fost decorat astfel încât să aducă aminte de viaţa din Transilvania de altădată, iar acum funcţionează ca un muzeu.

    „Noi avem o vedere holistică despre turismul local pentru că avem atât de multe aspecte inedite în România care ar trebui exploatate şi dezvoltate. Micloşoara este un mic sat cu 500 de locuitori, este foarte frumos, foarte vechi, într-un mediu natural care se îmbină cu un stil de viaţă ce nu se mai găseşte în altă parte în Europa. Aici am făcut casele de oaspeţi, care sunt precum un muzeu viu, am făcut şi un pub, iar castelul funcţionează ca muzeu care poate fi vizitat ca obiectiv turistic”, spune contele Tibor Kalnoky.

    În Micloşoara, contele deţine şi câteva case de oaspeţi, decorate în stilul tradiţional transilvănean care aduce aminte de viaţa de altădată din regiunea istorică. Casele au trecut printr-un proces amplu de recondiţionare, iar piesele de mobilier atât din casele de oaspeţi, cât şi cele din castel, sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

    „Nu numai cazarea este importantă, ci este important să existe şi activităţi astfel încât turiştii să ia parte la viaţa locală. Aici în Covasna sunt multe posibilităţi din punct de vedere natural precum Lacul Sfânta Ana, Cheile Vârghişului sau Lacul Albastru de la Racoş”, explică contele Kalnoky.

     

    Contele Tibor Kalnoky: „Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii.”

    El spune că în prezent dezvoltă un proiect de turism ecvestru, iar pentru acest lucru s-a gândit să acceseze fonduri europene. De acest tip de turism, contele se ocupă de zece ani, dar până acum era destinat turiştilor străini care vizitau România.

    „Noi facem ture de la o zi până la o săptămână pe cal, din sat în sat, un lucru care nu mai există altundeva. Până acum am avut oameni doritori de a practica acest tip de turism care au venit din Canada sau Australia. Întotdeauna i-am întrebat de ce vin aici pentru că au peisaje frumoase şi acolo, iar ei mi-au răspuns că este adevărat, dar că acolo nu au cultură. Aici este punctul nostru forte, avem o natură neatinsă, o natură care este în armonie cu civilizaţia şi avem o cultură străveche încă vie, autentică, un lucru inedit în Europa”, precizează contele Kalnoky.

    După părerea sa, turismul ecvestru a început să se dezvolte semnificativ în ultimii ani, multe centre ecvestre fiind în oraşele mari din România.

    Mulţi dintre vizitatorii caselor de oaspeţi şi ai castelului din Micloşoara erau în anii trecuţi turişti străini, mai exact 90% străini din totalul turiştilor de la Micloşoara, dar odată cu pandemia care a impus o serie de restricţii pentru limitarea răspândirii virusului, numărul turiştilor a fost aproape de zero. Dar turiştii românii nu au întârziat să apară.

    „Turiştii străini  au găsit un stil de viaţă care s-a pierdut în vest, turismul românesc până acum a căutat inversul, a căutat lux, locuri unde se găseşte o cultură mai dezvoltată. Acum cu pandemia am rămas fără străini, dar am fost descoperiţi de către un segment al societăţii româneşti care vede calitatea în ceea ce facem noi. Se redescoperă o calitate de viaţă care nu există în multe locuri din ţară”, spune contele.

    Profilul turistului străin care păşea în Micloşoara era conturat de o situaţie materială bună, cu o vârstă de peste 50 de ani, oameni care voiau să se reîntoarcă în copilărie. Totuşi, turiştii români care au preferat acest tip de turism au fost aceia de peste 30 de ani, cei mai mulţi din oraşe mari care voiau să descopere un stil de viaţă care se îmbină cu mediul natural.

    Titulatura l-a ajutat pe contele Kalnoky să promoveze turismul din zona Covasnei, dar el spune că turiştii nu ar trebui să se aştepte la un mod de viaţă regal, ci la unul simplu. Contele Kalnoky este un apropiat al prinţului britanic Charles, care în ultimii ani a promovat Transilvania ca destinaţie turistică. Una dintre proprietăţile prinţului Charles este în grija contelui Kalnoky şi anume cea de la Valea Zălanului.

    „Este important background-ul nobiliar, dar nu trebuie să fie înţeles greşit pentru că noi facem aici inversul faţă de ceea ce se aşteaptă oamenii. Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii. La noi nu găsiţi baterii de duş aurite sau servitori, aici noi ne reîntoarcem la esenţa vieţii, ceea ce nu se găseşte altundeva”, spune contele.

     

    TURIŞTII ROMÂNI CARE AU PREFERAT ACEST TIP DE TURISM AU FOST ACEIA DE PESTE 30 DE ANI, CEI MAI MULŢI DIN ORAŞE MARI CARE VOIAU SĂ DESCOPERE UN STIL DE VIAŢĂ CARE SE ÎMBINĂ CU
    MEDIUL NATURAL.

    Restaurarea castelului a putut fi posibilă prin accesarea unor fonduri norvegiene, iar proiectul de investiţii a ajuns la aproape 1 milion de euro. Procesul de restaurare a clădirii din Micloşoara a durat circa trei ani.

    Ca planuri de viitor, contele Kalnoky spune că urmează să deschidă un restaurant şi încă două case de oaspeţi. În următorii cinci ani, contele are în plan deschiderea unui centru ecvestru lângă Sfântu Gheorghe, unde se află un castel mai mare decât cel de la Micloşoara.

    Casele de oaspeţi de la Micloşoara primeau anual circa 5.000 de turişti, dar pandemia a schimbat puţin acest lucru, iar anul acesta contele Kalnoky spune că se aşteaptă să aibă un număr total de 3.000 de turişti.

    „Din punct de vedere al turismului, cred că vom ajunge la 60% faţă de un an normal pentru că am pierdut primăvara, doar la mijlocului lunii iunie au început să se mai mişte lucrurile. Sperăm ca toamna să fie mai lungă faţă de anii anteriori. Nu sunt prea optimist, nu ştiu ce va fi anul viitor pentru că nu cred că vor dispărea în totalitate restricţiile de circulaţie, nu putem conta pe străini anul viitor”, afirmă contele Kalnoky.

    Odată cu pandemia, contele spune că a observat o tendinţă a pieţei şi anume cererea pe ultima sută de metri. Rezervările de tip last minute reprezintă o problemă pentru cei care deţin unităţi de cazare din cauza impredictibilităţii foarte mari.

    „Dacă astăzi avem 300 de rezervări pentru luna octombrie, vineri poate avem 400, foarte multă impredictibilitate, nu se poate planifica nimic, acest lucru este foarte important din punctul de vedere al forţei de muncă, cum să ne organizăm pentru ultimele luni. Este foarte dificilă această situaţie”, adaugă contele Kalnoky.

    ODATĂ CU PANDEMIA, CONTELE SPUNE CĂ A OBSERVAT O TENDINŢĂ A PIEŢEI ŞI ANUME CEREREA PE ULTIMA SUTĂ DE METRI. REZERVĂRILE DE TIP LAST MINUTE REPREZINTĂ O PROBLEMĂ PENTRU CEI
    CARE DEŢIN UNITĂŢI DE CAZARE DIN CAUZA IMPREDICTIBILITĂŢII FOARTE MARI.


  • 16 ani cu Business MAGAZIN

    2004

    În toamna anului 2004, jurnaliştii de la  Business MAGAZIN scriau despre creşterea economică şi despre faptul că firmele se mişcau bine, apăreau din ce în ce mai des poveşti de succes. Iar revista îşi începea povestea cu un demers jurnalistic inedit – răspunsul la o curiozitate pe care nici măcar autorităţile n-au avut-o: care este valoarea domeniului public al statului, compilat pe 11.734 de pagini. Valoarea – mai mult o statistică în prezent – era de 686.195.000.000.000 de lei vechi, adică în jur de 20 de miliarde de dolari.

     

     

    2005

    „România, ţara fără capete” atrăgea atenţia că schimbarea şi instabilitatea politică dăunează grav afacerilor. „După două luni de la numirea noului guvern, noua putere arată ca un balaur cu capete lipsă şi cu cele existente lovindu-se între ele. Ministere de care depind afacerile româneşti sunt blocate pentru că nu fost numiţi secretarii de stat, iar dintre cei existenţi mulţi nu ştiu ce au de făcut”, scriau atunci jurnaliştii de la BM. Un subiect care poate fi reluat oricând şi în prezent. La fel şi „Viaţa pe datorie”, care sesiza că apetitul românilor pentru credite, mai ales în valută, îi îngrijora pe guvernanţii de atunci.

     

     

    2006

    E-mailul îşi arată în continuare – dacă este mânuit fără grijă – şi potenţialul distructiv. Chiar dacă fără el afacerile s-ar lega mai greu, cu el stresul creşte şi capătă noi şi noi forme – la fel ca în 2006 şi în prezent.

    Mihai Pohonţu apărea pe coperta Business Magazin în 2006, atunci când venise în România să pună bazele unei reţele de studiouri de jocuri. După ce a ocupat funcţia de vicepreşedinte de operaţiuni al gigantului Disney, Pohonţu este astăzi CEO al dezvoltatorului Amber

     

     

    2007

    Plecarea unui director executiv era un subiect tabu pentru majoritatea companiilor – şi în 2007, şi în prezent. În ce condiţii ajunge un CEO să-şi dea demisia sau să fie înlocuit din funcţie – este o întrebare la fel de validă şi astăzi.

    În 2007 Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea Alpha Bank. El este astăzi preşedinte executiv al băncii şi director general al reţelei internaţionale a grupului elen, coordonând subsidiarele Alpha Bank din patru ţări (Albania, Cipru, România, Marea Britanie).

     

     

    2008

    Economia Statelor Unite traversa cea mai grea perioadă de după marea criză economică din 1929-1933, iar spectrul falimentului ameninţa destule grupuri financiare americane. Efectele se simţeau încă din 2008 şi în Europa şi Asia, iar Business MAGAZIN a fost prima publicaţie care a sesizat asta. La scurt timp, anticipa, cu litere mari, că criza trece oceanul. Iar managerii şi întreprinzătorii români vorbeau pentru prima dată despre ce cred şi ce fac ca să se apere sau ca să profite de aceasta.

     

     

    2009

    În 2009, ne întrebam deja – dacă socotim actuala criză drept o premisă pentru un restart al economiei mondiale, nu cumva avem şi noi şansa unui nou început?

    Iulian Stanciu era prezentat pe coperta Business Magazin în 2009, atunci când, în calitate de proprietar al Asesoft  Distribution, cumpăra 51% din acţiunile celui mai mare magazin online din România, eMAG. Astăzi, Iulian Stanciu este acţionar şi CEO al eMAG, companie ajunsă între timp la stadiul de unicorn. 

     

     

    2010

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Compania Dedeman, condusă în continuare de fraţii Pavăl, se apropie anul acesta de afaceri de 2 miliarde de euro.

     

     

    2011

    Prea săraci pentru a fi bogaţi, prea bogaţi pentru a fi săraci, membrii clasei de mijloc sunt coloana vertebrală a unei naţii. Clasa de mijloc înseamnă consum, creştere economică şi antreprenoriat, reforme politice şi schimbări instituţionale. La trei ani de la criză, jurnaliştii  de la BM se întrebau dacă România mai are clasă de mijloc, întrebare pe care ne-o punem şi astăzi.

     

     

    2012

    Valoarea adăugată creată de companiile străine din România, cea mai scăzută din Europa Centrală şi de Est, era mai mică decât cea a firmelor locale. Investiţiile străine ajungeau în 2011 la nivelul primilor ani de după 2000, iar multe dintre companiile care au ales cândva România pentru a-şi dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri.

    Călin Drăgan s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ţinut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Atunci când a apărut pe coperta Business Magazin, în 2012, Drăgan era director, preşedinte şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ); astăzi, el este preşedinte şi director al Coca-Cola Bottlers Japan.

     

     

    2013

    Ce face diferenţa între un şef bun şi unul rău? Cum ajung managerii să devină tirani şi cât plăteşte o companie pentru eşecul unui CEO?

    Tulcea, Constanţa, Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Oradea, Arad, Craiova – opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi  trăiesc din cel mult două zboruri pe zi. De ce ar mai rămâne acestea funcţionale şi care sunt şansele lor de salvare ne întrebăm şi acum, ca şi atunci.

     

     

    2014

    Tinerii, mereu contra curentului, care alcătuiau noile generaţii de angajaţi au fost mereu un subiect de interes pentru Business MAGAZIN şi am fost printre primii care le-au surprins caracteristicile.

     

     

    2015

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie, tendinţă care se menţine în continuare.

     

     

    2016

    În 2016, Business MAGAZIN pornise în căutarea primului unicorn românesc, un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai multe de un miliard de dolari. România se mândrea cu un pachet de antreprenori şi de softişti care au creat companii de succes şi produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă – iar la aproximativ un an de la acest articol a apărut şi „animalul fantastic” pe care noi îl căutam.

     

     

    2017

    Numărul angajaţilor din economiile lumii a scăzut vertiginos după criza financiară, iar volumul de muncă a crescut semnificativ, apăsând pe umerii angajaţilor existenţi. Termeni precum burnout sau sindromul de oboseală cronică au intrat în vocabularul uzual al angajaţilor din toată lumea şi, de câţiva ani, şi în cel al românilor, iar echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a rămas, în cele mai multe cazuri, la statutul de aspiraţie.

    Copiii par să o ia pe urmele părinţilor la capitolul „agende”:  sunt bombardaţi de o uriaşă varietate de activităţi extracurriculare – sporturi, cursuri de artă, limbi străine – astfel încât e de aşteptat să se găsească ceva pentru orice copil. Când este prea mult?

     

     

    2018

    Daniel Dines apărea pe coperta Business Magazin în martie 2018, când UiPath devenise, oficial, primul unicorn românesc. Dines ocupă în continuare funcţia de CEO, iar UiPath a ajuns la o evaluare de peste 7 miliarde de dolari. 

    Tinerii generaţiei Z sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?

     

     

    2019

    Divorţul este un fenomen social tot mai prezent: nu îi ocoleşte nici pe corporatişti, nici pe antreprenori şi, după cum s-a văzut recent în presa internaţională, nici măcar pe cel mai bogat miliardar al globului.

    Efectele acestui fenomen social se resimt şi în economie, motiv pentru care am decis să acoperim subiectul şi în Business MAGAZIN.

    Ageismul, aşa cum este denumit în străinătate fenomenul discriminării pe baza vârstei, se referă la modul în care angajatorii plasează preferenţial – sau după caz, ignoră – candidaţii în funcţie de vârsta acestora, ignorând alte aspecte importante.

    Moştenitorii – sunt cei care preiau deja frâiele afacerilor începute de părinţii lor, despre care jurnaliştii Business MAGAZIN scriau la începuturile revistei.

     

     

    2020

    „Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim” spuneam la câteva zile după ce viaţa noastră a devenit altfel.  „Fără precedent” au fost cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN de la mijlocul lunii martie, perioadă în care se anunţau primele îmbolnăviri cu COVID-19, avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

  • Cum alegem o locuinţă în scop investiţional?

    Câţi bani trebuie însă să avem pentru a face investiţii în real estate şi cum alegem un astfel de produs investiţional, a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro, Andrei Marinescu, broker în imobiliare, proprietarul a trei francize RE/MAX.

    Andrei Marinescu observă, referitor la contextul actual, că deşi piaţa imobiliară nu a scăzut, tendinţa generală a clienţilor a fost una de reţinere. Un impact financiar asupra băncilor, crede el, va fi vizibil în momentul în care se va termina scadenţa amânării platei ratelor (3-6-9 luni). „Cred că unele reacţii ale acestor amânări, care au însemnat bani neîncasaţi şi poate şi anumite pierderi ale băncilor vor fi înregistrate în perioada respectivă.

    Până în prezent, început de octombrie, discutăm despre o oarecare prudenţă a băncilor, care se manifestă, de pildă, în faptul că, deşi creditele au continuat să meargă – nu au avut o creştere – există o oarecare ponderaţie. Clienţii sunt puţin nesiguri, e posibil să existe mici stagnări sau descreşteri în anumite situaţii, dar apetitul oamenilor pentru locuinţe există, chiar dacă piaţa este sub semnul întrebării”, descrie specialistul în imobiliare situaţia curentă.

    Pe de altă parte, Andrei Marinescu este de părere că în perioade de genul acesta există şi persoane care vor să îşi plaseze banii acumulaţi până în acest moment, iar din punctul lui de vedere, chiar şi în real estate există un număr mare de oameni care ar avea acces la anumite tipuri de produse investiţionale. „Există un nivel de investiţii accesibil pentru marea masă – nu vorbim despre investiţii de 500.000 – 1 milion de euro – am avut în portofoliu produse de 60.000 – 80.000 de euro la nivel de investiţie şi am putut să facem investiţii şi de 50.000 – 60.000 de euro, dar nu neapărat plasate într-un produs, ci plasate ca promisiuni de cumpărare pentru 1-2 apartamente. Dacă ne raportăm la aceste sume, cred că mare parte din oameni pot să se gândească şi chiar să acţioneze în această direcţie. Nu ai nevoie de sute de mii de euro ca să fii investitor, ci ai nevoie de o educaţie financiară. Eu cred că este important pentru oricine, de la medic până la inginer, economist, jurnalist şi nu numai, să aibă noţiuni de bază referitoare la educaţia financiară.”

    El punctează că o investiţie se traduce în ceva ce îţi aduce bani şi nu ar trebui confundată cu o achiziţie. „Dacă ne luăm o casă mai mare, aceasta nu este o investiţie – chiar dacă noi putem considera undeva în subconştient că valoarea respectivei proprietăţi creşte. O investiţie trebuie să fie analizată din punctul de vedere al banilor pe care îi produce – dacă atunci când facem o achiziţie ies bani din buzunar şi ies în mod constant pentru întreţinerea bunului respectiv – cum ar fi, de pildă, o maşină mai mare – cheltuim mai mult pe întreţinerea acesteia, la fel şi în cazul unei case mai mari – acela este un pasiv – un element care ne generează costuri.”

    Pentru a face o bună investiţie în imobiliare, Andrei Marinescu este de părere că este bine să apelăm la un consultant în acest domeniu. „Randamentul pe care îl poţi obţine în cazul chiriei este cuprins undeva între 5% şi 7% – aceasta înseamnă că dacă randamentul este de 5%, ai nevoie de 20 de ani ca să recuperezi o sumă de 100.000 de euro, de exemplu (5.000 de euro X 20 de ani). Există şi posibilitatea unei promisiuni de cumpărare pentru un apartament, iar în acest moment sunt multe proiecte de acest tip – şantiere, proiecte noi, iar dezvoltatorii vor avea la momentul lansării unui produs – când avem doar autorizaţia de construcţie, un produs mult mai bun din punctul de vedere al preţului decât preţul la finalizare.” Oferă exemplul unei achiziţii făcute de el însuşi: „În urmă cu doi ani, am cumpărat un apartament care avea un preţ de 92.000 de euro, eu am plătit 15% avans din această sumă, iar pentru că preţurile la acest complex au avut o creştere de acum doi ani şi până în prezent, preţul acestor apartamente, de la 92.000, s-a dus spre 120.000 – 130.000 de euro”.

    Diferenţa este foarte mare – 40.000 de euro, la 15.000 investiţi, în exemplul menţionat de el, există însă şi posibilitatea de a face acest lucru fără să ne aşteptăm la un randament de peste 200%, ci chiar şi cu un 50% -60% ca randament. „Acest lucru înseamnă că dacă investim 15.000 de euro – ar trebui să avem un avantaj de 9.000 de euro.”  

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

    Andrei Marinescu mai atrage atenţia asupra acelor produse investiţionale, proiecte imobiliare în care agenţii imobiliari sunt implicaţi – ei fiind în măsură să ofere sfaturi în genul de investiţii axate pe cumpărare şi revânzare care pot fi făcute cu sume mici de bani.

    „Cu cât ai mai puţini bani, cu cât avansul este mai mic, cu atât randamentul la o creştere poate să fie mai mare – tocmai aici este paradoxul – nu ai nevoie de bani mulţi ca să fii investitor. 

    Ai nevoie să înţelegi puţin principiile, să citeşti câteva cărţi (aş recomanda Robert Kiyosaki, cu ajutorul căruia să înţelegi diferenţa între active şi pasive). Dacă ai foarte mulţi bani nu te duci să dai un milion de euro pe o maşină, ci dai un milion de euro pe o clădire care produce 20.000 de euro pe lună şi cu cei 20.000 de euro faci un leasing pentru un Ferrari, de exemplu.” 

    Specialistul în imobiliare indică şi că pot fi folosite anumite momente din dezvoltarea unui anumit proiect – iar piaţa oferă multiple oportunităţi, în contextul în care sunt şantiere de construcţii răspândite la nivel naţional: „Anul trecut discutam cu un arhitect şi mi-a spus că niciodată, din 2007 şi până anul trecut, nu s-a produs atât de mult ciment în România cât s-a produs în 2019, poate nici măcar în perioada 2007, a avântului imobiliar. Dacă în 2007, Bucureştiul mergea bine – acum ţara merge bine”. 

    Un alt element care poate ajuta o persoană dornică să facă investiţii este să împrumute bani:

    „Foarte mulţi români – pe care îi cunoaştem – nu vor să se împrumute la bancă – vine cumva din istoricul familiei şi din mentalitatea familiilor lor – eu vă spun că este bine să ne împrumutăm la bancă cu condiţia ca şi costul respectiv să fie acoperit de banii pe care îi aduce produsul pe care îl luăm – trebuie să fim realişti”.

    „Banca nu trebuie să fie împovărătoare – banca devine împovărătoare pentru că noi nu facem investiţii – noi ne cumpărăm case, ne asumăm credite mai mari fiindcă ne gândim că ne va creşte salariul, dar pot apărea situaţii neprevăzute şi să nu mai facem faţă la rata respectivă”, adaugă el.

    Andrei Marinescu atrage atenţia importanţei unui comportament orientat pe economisire, cât şi asupra posibilităţii de a face plasamente, în funcţie de bugetul disponibil. „Există imobile la care poţi să dai 5.000 de euro avans pe o rezervare – şi să renegociezi cu respectivul dezvoltator –  putem găsi produse la care o rezervare sau un antecontract pot fi 3.500 – 5.000 de euro – nu ne trebuie sute de mii de euro – putem să negociem  un termen şi apoi să revindem respectiva rezervare cu 1.000 de euro profit – adică un randament de 30%. Treptat putem ajunge să avem un comportament şi o gândire oarecum economică – bună, dar să ajungem să facem investiţii mai mari. Dacă ne preocupăm un pic de componenta aceasta economică – cred că putem să fim mai buni şi în momentul în care avem un insucces – să nu spunem că este vina economiei sau a altora.”

    În ceea ce priveşte ofertele existente pe piaţă în prezent, el observă că există pachete investiţionale cu randamente garantate, în care dezvoltatorul prestează anumite servicii pentru client – proiecte în care putem constata că va exista o creştere de preţ fiindcă preţul de lansare sau preţul momentului prezent este un preţ destul de aproape de costul de construcţie. De asemenea, el punctează că nu trebuie să intrăm în proiecte chiar de la început, de la faza de proiecte, ci putem să mergem înspre acestea şi pe parcursul dezvoltării unui proiect.

    „Important este să văd dacă reuşesc să nu plătesc 15% – 20% avans – sunt unele proiecte în care merge – altele în care nu merge – dacă nu, mă pot asocia cu cineva sau să caut  acele proiecte  la care pot să am acces cu sume mici – de aceea am spus că poate e bine să apelăm la un agent imobiliar sau la o agenţie care să aibă departamentul acesta de investiţii pentru că pe noi ne interesează să căutăm oportunităţile şi să le scoatem în faţă.”

    În afară de proiectele existente pe piaţa locală, Andrei Marinescu observă că sunt români care au cumpărat şi în afara ţării în scop investiţional. „Avem români care au cumpărat în Spania, Portugalia, avem tranzacţii făcute în Insulele Capului Verde tot în scop investiţional – este vorba despre o cameră de hotel, într-un hotel care este administrat de Melia, unul dintre cei mai mari administratori hotelieri din lume”.

    Sfatul brokerului imobiliar pentru cei care doresc să înceapă investiţiile în real estate? „Să apeleze la noi, să se preocupe de partea de educaţie financiară şi să facă paşi mici. Nu ai nevoie de 100.000 de euro ca să fii investitor – poţi să fii investitor cu 1.000 de euro –  e adevărat, e un pic mai greu – important e să te uiţi la randamentul pe care îl faci, să fie constant şi să îţi impui anumite reguli – marea problemă a oamenilor este că nu ştiu când să iasă dintr-o investiţie.”

  • Unde vor să lucreze studenţii lumii?

    Pandemia de COVID-19 a influenţat toate domeniile, inclusiv pe cel al recrutării. Priorităţile tinerilor când vine vorba de un viitor job, dar şi cele mai atrăgătoare companii pentru studenţii din domeniile business, inginerie şi IT, pare că au fost influenţate de contextul pe care îl traversăm, după cum dezvăluie cel mai recent studiu realizat la nivel global de compania de employer branding UNIVERSUM.

  • Pariu făcut cu viitorul: asigurările de sănătate, o piaţă în creştere

    “Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri  anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor”, descrie Vlad Deliu, corporate & health director în cadrul NN Asigurări de Viaţă, perspectivele de dezvoltare a pieţei asigurărilor de sănătate.

    În ultimul deceniu, asigurătorul, care este cea mai mare companie de asigurări de viaţă din România, a înregistrat cote de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă, iar în ultimii trei ani, s-a plasat în jurul cotei de 36%, ceea ce arată o consolidare a poziţiei în piaţă.

    Compania a încheiat prima jumătate a anului 2020 cu un volum al primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă în valoare de 421 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 39%, conform celor mai recente date ale ASF.

    Pe segmentul asigurărilor de sănătate, unde a intrat în 2016, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat subscrieri de circa 21,36 milioane de lei în primele şase luni din 2020, ajungând la o cotă de piaţă de 21,3% din segmentul asigurărilor de sănătate  asimilate asigurărilor de viaţă, fiind unul dintre cei mai mari jucători pe acest segment.  

    Compania a lansat asigurarea de sănătate într-o perioadă în care asigurătorii abia începeau să îşi dea seama de potenţialul acestui segment. Volumul primelor subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate a crescut de-a lungul ultimilor 5 ani, ajungând la o valoare dublă faţă de nivelul înregistrat în 2016: de la 172,8 milioane de lei, piaţa a ajuns la 372,2 milioane de lei anul trecut. Tendinţa de creştere pare să accelereze în contextul actual, cu o creştere de 30% a subscrierilor în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor ASF.

    Piaţa locală este în continuare dominată de linia asigurărilor generale, cu o pondere din totalul subscrierilor la nivelul pieţei asigurărilor de 80%, comparativ cu segmentul asigurărilor de viaţă, reprezentând circa 20% din totalul pieţei. Asigurările de sănătate au ajuns la o pondere de aproape 5% din volumul total al primelor brute subscrise în piaţă.

    „De la declanşarea pandemiei, observăm o deschidere mai mare pentru asigurările de sănătate şi mai multă proactivitate într-un aspect al vieţii noastre care era alteori lăsat la urmă. Numai în prima jumătate din acest an, românii au ales să încheie aproape 340.000 de asigurări noi de sănătate, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent”, observă Vlad Deliu.

    O istorie româno-olandeză de 23 de ani

    NN Asigurări de Viaţă, fosta ING Asigurări de Viaţă, deţine peste o treime din piaţa locală de asigurări de viaţă. Grupul olandez ING, care a primit ajutor de la stat în 2008, a fost forţat să-şi separe divizia de asigurări de activitatea bancară. Businessul de asigurări a fost listat pe bursă sub denumirea NN Group, care a devenit astfel o companie independentă de grup, cu activităţi de asigurări, pensii private şi managementul activelor în 18 ţări. Schimbarea a fost anunţată în 2014 şi a devenit operaţională din 2015, la nivelul întregului grup olandez, până atunci ING Asigurări de Viaţă fiind parte din grupul ING. ING
    Asigurări era prezentă pe piaţa românească din 1997. În ultimul deceniu, asigurătorul a inregistrat o cotă de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă.

    Compania trece în prezent printr-o schimbare de management, după ce Anna Grzelonska va prelua rolul de Chief Executive Officer al NN în Turcia începând cu data de 1 decembrie 2020, mandatul său urmând să fie aprobat de autoritatea de  reglementare din Turcia. Ca urmare a acestei numiri, Gerke Witteveen, în prezent Chief Financial Officer al NN Asigurări de Viaţă, a preluat mandatul de CEO interimar al companiei în România, începând cu 1 octombrie 2020.

    El a explicat în continuare că dacă ne raportăm la cifrele din piaţă, numărul celor care consideră utilă o asigurare de sănătate creşte. Unii sunt prevăzători, iar alţii au devenit mai preocupaţi după ce au văzut în ultimele luni ce înseamnă să ai o problemă medicală şi cât de dificil poate fi să o depăşeşti fără să dezechilibrezi bugetul familiei.

    „Cert este că oamenii devin tot mai conştienţi şi mai interesaţi de asigurări, din dorinţa de a avea o alternativă prin care să facă faţă fără presiuni financiare situaţiilor de care se tem, în eventualitatea în care s-ar întâmpla. Şi cum sănătatea este pe primul plan, devine prioritar măcar să se intereseze de o asigurare de sănătate şi, în multe cazuri, să acţioneze”, crede corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă.

    Ţinând cont de aceste aspecte, reprezentanţii NN şi-au propus să accelereze dezvoltarea şi pe segmentul asigurărilor de sănătate.

    „Sănătatea este un pilon important din strategia companiei NN Asigurări de Viaţă. Ne-am dorit să capitalizăm experienţa şi expertiza din zona asigurărilor de viaţă, unde NN este lider de piaţă, şi să o transpunem şi în zona sănătăţii. Asta a însemnat să oferim o alternativă pentru o nevoie întâlnită la tot pasul, anume accesul echitabil, simplu şi rapid la servicii medicale de calitate, fără destabilizarea bugetului familiei. Iar această misiune este astăzi mai relevantă ca oricând”, spune Vlad Deliu.

    Din perspectiva reprezentantului asigurătorului, asigurarea individuală de sănătate NN este o soluţie completă care oferă clienţilor protecţie pentru sănătatea lor şi a celor apropiaţi, iar în acelaşi timp asigură un sprijin financiar în cazul unor probleme medicale neprevăzute care presupun spitalizare sau intervenţii chirurgicale.

    „O asigurare relevantă de sănătate este alternativa prin care beneficiem de sprijin financiar pentru cheltuielile de spitalizare şi intervenţie chirurgicală atunci când apar probleme neaşteptate de sănătate. Aceste cheltuieli pot fi de multe ori ridicate şi greu de acoperit imediat, dar cu o astfel de asigurare pentru care plătim lunar o sumă potrivită bugetului personal ştim că ne putem trata fără grija banilor, în spitalele în care ne dorim. Costurile de tratament pentru problemele de sănătate acoperite de asigurare sunt plătite direct de asigurator, în limita sumei asigurate, aşa încât noi să ne concentrăm pe ce contează cu adevărat”, a mai spus Vlad Deliu.

    Asigurarea de sănătate NN este flexibilă şi personalizabilă, fiind un produs facultativ, adică vine în completarea serviciilor din sistemul public de sănătate şi a abonamentelor medicale oferite de angajatori ca beneficiu extra salarial.

    Astfel, clienţii au posibilitatea de a alege ce li se potriveşte pentru a proteja ce contează cel mai mult pentru ei, şi au inclusiv o componentă opţională de prevenţie prin care, în funcţie de nivelul de prevenţie ales, beneficiază de un număr de analize şi consultaţii acoperite de asigurare. În total, fiecare persoană asigurată poate beneficia de până la 100.000 de lei pe an pentru situaţiile medicale acoperite.

    „Clienţii au acces rapid în unele dintre cele mai bune spitale private din ţară, dar şi de peste graniţe. În total, este vorba de peste 250 centre medicale private dintre care peste 40 spitale private de chirurgie avansată, centre de referinţă şi clinici cu spitalizare de zi din România şi Ungaria unde clienţii pot accesa servicii medicale de care au nevoie, în funcţie de tipul de asigurare”, descrie Deliu particularităţile acestui produs.

    În cazul unei probleme de sănătate care presupune spitalizare sau intervenţie chirurgicală, clienţii pot alege spitalul sau clinica unde vor să se trateze, în sistemul public sau privat din ţară sau din străinătate. În reţeaua de centre medicale NN, cheltuielile sunt plătite direct de NN, iar pentru spitale sau clinici din afara reţelei NN se plăteşte clientului o parte din costurile de tratament.  

    Alături de asigurarea individuală de sănătate, NN a lansat anul acesta şi o asigurare de sănătate de grup pentru companii mici şi mijlocii, prin intermediul căreia angajaţii asiguraţi beneficiază de acoperirea costurilor cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale de care au nevoie, în spitale din reţeaua medicală NN, iar angajatorul poate opta şi pentru componente suplimentare pentru prevenţie sau pentru diverse situaţii medicale care doreşte să fie acoperite pentru cei din echipă.  

    „NN a intrat anul acesta şi în segmentul corporate cu asigurarea de grup pentru companii mici şi mijlocii care, alături de asigurarea de sănătate individuală, oferă clienţilor protecţie completă. Acest nou produs este o alternativă prin care companiile mici şi mijlocii îşi pot motiva şi fideliza angajaţii printr-un beneficiu extrasalarial axat pe sănătate, flexibil şi personalizabil în funcţie de nevoile din această perioadă şi din viitor. Soluţia a fost concepută în completarea abonamentelor la clinici medicale existente pe piaţă şi oferite în general de angajatori ca beneficiu extrasalarial, fiind menită să acopere situaţii care necesită spitalizare şi intervenţii chirurgicale şi care implică de regulă costuri mai ridicate”, susţine Vlad Deliu.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor, Vlad Deliu spune că NN Asigurări de Viaţă se adresează unui segment de vârstă de până la 60 de ani, inclusiv copii după primele 3 luni de la naştere.

    Deşi la o vârstă fragedă atenţia faţă de sănătate este ignorată, iar majoritatea tinerilor cred că sunt indestructibili, riscul de îmbolnăvire nu este inexistent.

    „Riscul să avem un accident există la orice vârstă. La 30-40 de ani, începem să fim mai atenţi la sănătate şi să facem investigaţii mai des. Practic, e un moment în care, deşi n-am avut probleme de sănătate majore, începem să ne punem problema prevenţiei, pentru că nu se ştie niciodată ce putem păţi. La 50 de ani şi mai departe, spre vârsta de pensionare, la fel, pot să apară probleme neprevăzute de sănătate şi afecţiuni specifice înaintării în vârstă. Oricât de mult ne dorim să nu se întâmple, o problemă de sănătate neprevăzută poate apărea oricând”, crede Deliu.

    În general, este vorba de importanţa accesului la servicii medicale, iar printr-o sumă mică în fiecare lună, eventualul dezechilibru financiar, în cazul în care este nevoie de spitalizare sau intervenţie chirurgicală, poate fi evitat.

    „Nu există vârstă de ieşire din asigurare. Pentru părinţii tineri, spre exemplu, asigurarea le oferă liniştea că atunci când cei mici au nevoie de medic, pentru o simplă răceală, un virus sau o boală a copilăriei, pot avea grijă de ei fără să se preocupe de bani şi se pot interna alături de ei în spital. Pentru cei care preferă serviciile medicale private sau cei preocupaţi în general de situaţia şi viitorul lor financiar, asigurarea de sănătate este, din nou, o metodă prin care să lase grijile deoparte. Iar pentru expaţi sau liber profesionişti precum IT-şti, avocaţi, notari, arhitecţi, contabili, jurnalişti sau artişti, e o variantă la îndemână prin care au acces la servicii medicale de calitate în spitale private”, detaliază Deliu.

    Vlad Deliu, corporate & health director  NN Asigurări de Viaţă: „Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor.”

    Când vine vorba despre procesul de vânzare, şi acesta este adaptat contextului actual şi asistat de instrumente digitale, care vin în sprijinul celor peste 1.500 de consultanţi financiari din toată ţara ai companiei. Odată încheiată o asigurare de sănătate, aceasta se reînnoieşte automat, an de an, prin plata primei, fără o creştere a valorii acesteia atunci când clienţii beneficiază de sprijin financiar pentru evenimentele acoperite.

    În perioada următoare, clienţii se vor uita la o experienţă digitalizată, adaptată ritmului şi stilului lor de viaţă, context în care un rol cheie îl are inovaţia. „Pentru NN, inovaţia reprezintă un punct central al strategiei de creştere în viitor şi înseamnă deja digitalizarea experienţei pe care o oferim clienţilor, care duce implicit la  mai multă transparenţă, la procese operaţionale mai simple şi produse mai relevante, pliate pe nevoile acestora. Modul în care noile tehnologii evoluează şi aşteptările diferite ale clienţilor ne provoacă să găsim soluţiile inovatoare prin care să fim relevanţi în viaţa clienţilor şi credem că vor transforma radical industria din care facem parte în viitor”, a descris Vlad Deliu una dintre priorităţile companiei în perioada următoare.

    Iar în contextul actual al pandemiei de COVID-19, NN a venit în întâmpinarea clienţilor cu asigurări de viaţă şi sănătate prin acoperirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus ceea ce a dus la despăgubiri în valoare de peste 2,27 milioane de lei. Până la momentul izbucnirii pandemiei, toate asigurările de sănătate şi de viaţă la nivel naţional excludeau acoperirile în cazuri de epidemie sau pandemie. Astfel, această decizie a dus la o creştere a interesului pe care românii îl acordă asigurărilor de viaţă şi sănătate. NN a evaluat fiecare solicitare de plată a indemnizaţiei de spitalizare cauzată de COVID-19 şi a acomodat excepţii unde situaţia a permis.

    „Grija pentru sănătate este astăzi mai mare ca niciodată. În plină epidemie de Covid-19, am devenit cu toţii mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor din jur şi, în acelaşi timp, mai conştienţi de cât de mult contează nu doar să tratăm, ci mai ales să prevenim. Iar atunci când apar situaţii medicale neprevăzute, să avem un aliat care să ne ajute să avem grijă de ceea ce contează cu adevărat pentru noi”, mai spune Vlad Deliu.

    În acelaşi timp, comportamentul oamenilor se orientează mai mult la atenţia asupra sănătăţii fizice, dar şi a sănătăţii psihice. „În această perioadă neobişnuită pe care o traversăm, grija lor nu mai este doar să prevină o eventuală îmbolnăvire, ci şi să-şi îmbunătăţească starea de bine, iar ce e îmbucurător este că iau măsuri în acest sens. Se pune accent pe sport şi pe timpul petrecut în aer liber, dar şi pe alimentaţie, pe energia pozitivă şi pe calitatea vieţii în ansamblu. Şi vedem mai multă deschidere la alternative relevante pentru sănătate”, a mai adăugat reprezentantul NN.

    Piaţa asigurărilor de sănătate abia începe să demareze, aspect demonstrat şi de faptul că, în România, circa 78% din cheltuielile cu sănătatea sunt acoperite din surse publice, iar cheltuielile pe care trebuie să le susţină un român când vine vorba de sănătate, în special pentru tratamente pe care statul nu le poate acoperi sau deconta, depăşesc media europeană, potrivit raportului OECD „Health at a Glance: Europe 2018 – State of Health in the EU Cycle”, citat de Vlad Deliu.

    Prin urmare, corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă este de părere că a începe să ne gândim şi să acţionăm pentru asigurarea unor surse alternative de finanţare este vital pentru un sistem public de sănătate sustenabil, iar asigurările private de sănătate pot fi una dintre soluţii.

    „Există mai multe modele de coexistenţă a sistemelor publice cu cele private de sănătate în Europa de care România ar putea beneficia, prin creşterea accesului românilor la tratamentele de care au nevoie concomitent cu reducerea presiunii asupra sistemului public de sănătate”, crede Deliu.

    Tendinţa, în acest moment, este de conştientizare a acestor nevoi şi de informare în legătură cu soluţiile care îi pot ajuta să aibă grijă de ce contează cel mai mult pentru ei, fie că e vorba despre o asigurare privată de sănătate sau o asigurare de viaţă care protejează şi sănătatea.

    „Ambele opţiuni sunt la fel de importante şi funcţionează împreună, acoperind nevoi diferite. Clienţii încă optează, în cea mai mare parte, pentru una dintre ele, care răspunde mai bine nevoilor lor, dar pe măsură ce vom vedea o cultură mai dezvoltată a asigurărilor şi în România, va creşte şi numărul celor care vor opta pentru mai multe tipuri de asigurare în paralel”, crede Deliu.

    Iar când vine vorba despre piaţa asigurărilor din România, per ansamblu, aceasta a ajuns la o penetrare de 1,1% din produsul intern brut al ţării, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, un nivel care ne plasează în coada clasamentului când vine vorba despre asigurările la nivel european. Explicaţia este corelată, observă reprezentantul NN, pe de-o parte, cu gradul redus de conştientizare a importanţei pe care o au anumite tipuri de asigurări pentru echilibrul financiar al familiei atunci când apar situaţii pe care nu le putem preveni, iar pe de altă parte, de concepţia că «nu mi se poate întâmpla mie», atât de des întâlnită la români. „Cultura asigurărilor încă este subdezvoltată în România, dar vedem tot mai mulţi clienţi care întreabă despre astfel de asigurări şi credem că o comunicare susţinută a beneficiilor asigurărilor, împreună cu digitalizarea accesului la astfel de produse, într-o experienţă facilă pentru clienţi, pot contribui la creşterea penetrării asigurărilor”, concluzionează specialistul NN. 

  • Cine are răbdarea să aştepte 10-15 ani?

    Bineînţeles că noi simţim mai bine cum se conduce o ţară, un guvern, un minister, o primărie, cum se fac autostrăzile ca la nemţi, spitalele ca la francezi, cât trebuie să fie cursul valutar sau cât trebuie să fie dobânzile, cum un pod ar fi trebuit să ducă în dreapta şi nu în stânga etc.

    Cu toţii avem idei şi sfaturi pentru cei care conduc o instituţie publică sau o companie privată.

    Dar din păcate sau din fericire, nu suntem în locul lor, şi mai mult decât atât, nu cred că am vrea să fim, mai ales când este criză şi lucrurile nu merg.

    Cine ar vrea să lase viaţa relativ bună de acum pentru a fi înjurat, stresat, cu infarctul lângă pernă, mai şi ales ca să îi spună alţii ce trebuie să facă?

    La fotbal, la politică, şi mai nou la business, toată lumea se pricepe.

    Pentru a ajunge într-o funcţie publică în care să fii ales prin vot, trebuie să ai calităţi pe care mulţi alţii nu le au: în primul rând trebuie să-ţi doreşti acel lucru, trebuie să ai ambiţie, voinţă, determinare, energie pentru a mişca lucrurile.

    Inteligenţa nu este pe primul loc. Sunt destul de mulţi consilieri pe margine care sunt mult mai inteligenţi.

    De asemenea, ca să câştigi teren în politică şi în business, trebuie să mai ai răbdare, care se măsoară în ani.

    De asemenea, trebuie să ai puterea să treci peste înfrângeri, şi nu puţine, şi să o iei de la capăt.

    Nicuşor Dan nu a obţinut Primăria Capitalei „moca”, că i-a dat-o cineva gratis, ci a adunat aproape 15 ani de luptă. Până să câştige alegerile din 2020, a pierdut alegerile din 2016 şi din 2012. Notorietatea nu se câştigă peste noapte.

    Până la urmă, ca să câştige, s-a lăsat adoptat de PNL şi de USR.

    La Timişoara, Dominic Fritz, un cetăţean neamţ, a câştigat primăria în faţa eternului Nicolae Robu, intrând în arenă, la luptă, cu cineva care părea de neînvins.

    La Iaşi, Cosette Chichirău ar fi câştigat alegerile pentru primărie dacă Mihai Chirica nu ar fi fost racolat de PNL, după ce în 2012 a câştigat alegerile fiind la PSD. Dar Ludovid Orban a trecut peste istoria PSD, considerând că este mai important să câştige primăria Iaşiului, un oraş aflat într-o creştere economică destul de importantă.

    Clotilde Armand, o franţuzoaică, a câştigat primăria sectorului 1, la a doua încercare, după o luptă şi o hărţuială continuă.

    La Vrancea, l-a învins pe baronul PSD Marian Oprişan pentru poziţia de şef al Consiliului Judeţean, demolând toate sondajele, Cătălin Toma. Dacă nu încerci, nu câştigi!

    La Braşov, Allen Coliban de la USR a câştigat surprinzător în faţa lui George Scripcaru, care părea de neînvins.

    La sectorul 2 din Bucureşti, Radu Mihaiu a câştigat în faţa candidatului PSD Dan Cristian Popescu, viceprimar, care a trecut de la PNL la PSD.

    La sectorul 4, Simona Spătaru, un avocat anonim, a intrat în luptă cu Daniel Băluţă, care ar fi câştigat alegerile cu 110%. Acesta este şi motivul pentru care Piedone s-a dus la sectorul 5. Dar Simona Spătaru a luat 35%, iar Băluţă 56%, beneficiind de toată infrastructura oficială şi neoficială.

    Oamenii, alegătorii, generaţiile mai tinere, ar fi votat cu altcineva la celelalte primării sau consilii judeţene dacă acel altcineva ar fi intrat la luptă în faţa celor declaraţi câştigători încă înainte de vot.

    Dar prima condiţie ca să poţi să schimbi ceva este să ai pe cine să votezi. Nu se poate vota de pe Facebook, drumurile sau curăţenia oraşelor nu se face stând la terase şi comentând cât de murdar este în jur.

    Alegerile politice sunt ca în business, cei care intră în arenă, cei care au curajul de-a face un lucru sau altul, cei care au determinare, ambiţie şi nebunie, câştigă.

    Toţi ceilalţi suntem mai buni, dar de pe margine.

    România nu poate creşte mai repede stând pe margine. Cineva mai trebuie să şi lupte, să aibă răbdare, pentru că lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Aşa cum a avut răbdare şi Nicuşor Dan.

    Dacă în mandatul lui avem apă caldă, şi-a îndeplinit un obiectiv.

     

    P.S. Business Magazin, această revistă pe care o citiţi săptămânal, a împlinit 16 ani, a avut ambiţie, voinţă şi determinare să reziste atât de mult timp.

    Să-i urăm ani buni în continuare!


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Profitul din smartphone

    Veniturile trimestriale ale aplicaţiilor de mobil au ajuns la 29 de miliarde de dolari, cu peste 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele mai mari venituri le-au atras TikTok, YouTube şi Tinder, potrivit Sensor Tower Store Intelligence.

    Zoom este noul venit în topul celor mai descărcate aplicaţii de mobil, ocupând locul trei în clasamentul celor mai descărcate aplicaţii. Două treimi din veniturile totale sunt generate de aplicaţiile din AppStore, deşi Apple deţine doar un sfert din piaţa dispozitivelor mobile.

    În clasamentul celor mai profi tabile aplicaţii, pe primul loc se situează TikTok, în ciuda scandalurilor din Statele Unite şi China. Pe locul doi este YouTube, iar pe locul trei Tinder. Ca număr de descărcări, TikTok conduce clasamentul, urmată de Facebook şi de Zoom, înaintea unor aplicaţii mult mai populare, ca Instagram sau Whatsapp. Iar tendinţele pentru trimestrul 4 al anului indică potenţialul unor noi zone în care tehnologia şi pandemia dictează, cum ar fi aplicaţiile pentru cumpărături de produse alimentare, pentru fi rme de spălătorie şi chiar pentru meditaţie.