BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de tehnologie din România

    Mergem şi în zona de consumer în curând. În prezent dezvoltăm o nouă tehnologie care o să se adreseze şi utilizatorilor finali – vor putea avea pe calculator sau pe telefon tehnologia noastră, astfel încât ca şi aceştia să fie protejaţi – atacatorii să nu poată folosi dispozitivul lor sau e-mailul ş.a.m.d.”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing al start-up-ului TypingDNA din Oradea care până acum a obţinut finanţări în valoare totală de 8,8 milioane de dolari.

    Practic, start-up-ul se află acum în plin proces de dezvoltare a următoarei versiuni pentru tehnologia de autentificare biometrică prin recunoaşterea modului în care o persoană tastează la calculator sau pe mobil, pe care au lansat-o iniţial oficial în urmă cu patru ani. Schimbarea va fi majoră în condiţiile în care în prezent soluţia TypingDNA se adresează cu precădere mediului enterprise, implementarea realizându-se cu ajutorul dezvoltatorilor software, însă odată cu noua versiune, soluţia va fi practic o aplicaţie ce se va putea instala uşor de utilizatori atât în segmentul B2B, cât şi B2C.

    „Vom creşte foarte mult numărul de clienţi odată ce vom lansa noul produs care se va adresa şi clienţilor din zona B2C, nu doar B2B. Astăzi soluţia este orientată foarte mult către dezvoltarii software care trebuie să facă o anumită integrare, însă soluţia nouă va fi o aplicaţie mult mai uşor de instalat şi folosit decât prin API. Integrarea nu va mai fi o problemă, se va face instant prin instalarea unei aplicaţii şi atunci adopţia va fi mult mai mare”, a subliniat el.

    În prezent, TypingDNA are câteva zeci de clienţi pe segmentul B2B în special din industrii precum cea a educaţiei – companii care oferă soluţii pentru susţinerea examenelor online şi cea financiară – bănci din America şi Europa.

    Povestea TypingDNA a început încă din 2014 atunci când Raul Popa, cofondator şi CEO, fiind pasionat de grafologie, a avut ideea de a analiza scrisul digital şi nu cel de mână, în condiţiile în care modul de comunicare din ultimii ani s-a schimbat foarte mult şi a început să se bazeze foarte mult pe comunicarea prin mesaje tip text fie că este vorba de e-mail-uri, SMS-uri sau aplicaţii de mesagerie. După primele luni de cercetare, start-up-ul a avut o primă versiune a algoritmului care putea face diferite predicţii pe baza modului de tastare a persoanei, însă apoi start-up-ul s-a orientat rapid către zona de autentificare biometrică, soluţia fiind lansată oficial pe piaţă in 2016.

    Soluţia inovatoare dezvoltată de TypingDNA a atras foarte repede atenţia investitorilor, prima finanţare, în valoare de 200.000 dolari, fiind obţinută pe plan local în 2016 de la Gecad Ventures şi investitori de tip business angels. Au urmat apoi alte patru finanţări – două în 2018 şi câte una anul trecut şi anul acesta, valoarea totală ajungând la 8,8 milioane de dolari.

    „Ultima finanţare am primit-o anul acesta în ianuarie – 7 milioane dolari de la Gradient Ventures. Acesta este un fond de investiţii Google care investeşte în start-up-uri care folosesc la bază tehnologie de inteligenţă artificială, iar algoritmul nostru fără AI ar avea acurateţe mult mai mică şi ar fi inutilizabil”, a punctat el.

    În prezent, TypingDNA oferă o serie de produse, inclusiv un instrument PC care autentifică în mod continuu utilizatorii pe baza modelelor de dactilografiere. El alertează administratorii sau blochează automat sistemul atunci când detectează apăsări de cheie anormale şi, în mod opţional, deconectează conturi, surprinde capturi de ecran, face instantanee de la webcam şi trimite alerte (prin e-mail sau SMS) dacă detectează un comportament anomal. O extensie Chrome complementară furnizează coduri de verificare în două etape pentru servicii terţe, cum ar fi Amazon şi Facebook în browser, iar API-ul şi SDK-ul TypingDNA oferă un mijloc de securizare a autentificărilor şi de aplicare a parolelor de resetare pe mobil, precum şi aplicaţii web.

    În următoarea perioadă, fondatorii TypingDNA vor să se concentreze cu precădere pe partea de utilizare şi adopţie a soluţiilor lor.

    „Tehnologia noastră este foarte puţin cunoscută în acest moment. Experţii în securitate cibernetică au mai auzit de ea, dar tehnologia este încă la început din punctul de vedere al popularităţii. Sunt tot felul de proiecte în care s-ar putea implementa această tehnologie, dar când este vorba de o tehnologie nouă ai reţineri în ceea ce priveşte implementarea ei. Noi vrem ca aceste reţineri să fie cât mai puţine pentru oameni şi efectiv ne concentrăm pe a oferi tehnologia într-o formă cât mai accesibilă – spre exemplu dacă sunt reţineri legate de buget, noi vrem ca acest lucru să nu fie o problemă şi oferim şi versiuni gratis ale soluţiei”, a explicat cofondatorul şi directorul de marketing al TypingDNA. El a adăugat modelul start-up-ului, fiind bazat pe finanţări de la investitori, îi permite să ofere o versiune gratuită a soluţiei pe o perioadă destul de lungă de timp.

    „Practic noi ne axăm acum foarte mult pe adopţia tehnologiei, deoarece cu cât folosesc mai mulţi soluţia, chiar dacă la început nu plătesc, sunt şanse foarte mari ca apoi să se convertească. Avem clienţi din 2017 care nici astăzi nu au renunţat la noi pentru că odată ce ai implementat tehnologia asta, eşti implicat într-un flow de produs foarte complex din cadrul companiilor.”

     

    Proiect: TypingDNA

    Ce face? Dezvoltă tehnologii de autentificare biometrică pe baza modului de tastare

    Finanţare totală atrasă: 8,8 milioane dolari

    Invitat: Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing TypingDNA

     

    START-UP TECH

     

    Casta.ro

    Proiect: Casta.ro

    Ce face? Platformă online de imobiliare cu serviciu de cumpărare instantă de apartamente

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitaţi: Horea Crăciun, CEO Casta.ro

     

     

    Proiect: Cartloop

    Ce face? Platformă de marketing conversaţional dedicată magazinelor online

    Finanţare atrasă: 300.000 euro

    Invitat: Andrei Negrău, CEO şi cofondator Cartloop

     

    Proiect: EmailTree AI

    Ce face? Dezvoltă o soluţie care automatizează răspunsul la e-mailurile clienţilor cu ajutorul inteligenţei artificiale

    Finanţări totale atrase: 800.000 euro

    Necesar de finanţare: 4-5 milioane euro.

    Invitat: Casius Morea, fondator & CEO, EmailTree AI

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

  • Când viaţa bate filmul. Cum au ajuns doi tineri de la vânzarea de jocuri piratate, la crearea unui joc fenomen care a fost făcut film de gigantul Netflix

    CD Projekt – al cărei sediu oferă avantaje demne de Silicon Valley, cum ar fi o sală de sport, un studio de film şi birouri în plan deschis – a transformat dragostea polonezilor pentru jocurile video într-un brand global.

    Povestea CD Projekt sună la fel ca a multor branduri vestice de succes: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Marcin Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de jocuri. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia.

    Sectorul industriei gamingului valorează aproape 500 de milioane de euro în Polonia, ţara fiind al patrulea cel mai mare exportator de jocuri video, potrivit unui raport al Agenţiei Poloneze pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Cea mai mare economie est-europeană are 440 de studiouri de jocuri video, iar la sfârşitul anului trecut a avut 9.710 de angajaţi în domeniul dezvoltării de jocuri, dintre care 10% lucrează pentru CD Projekt Red.

    Piaţa de profil a crescut cu 32% doar între 2018 şi 2019, o bună parte din ea fiind reprezentată de CD Projekt Red, creatoarea seriei de jocuri de succes The Witcher, lansată în 2007.

    The Witcher 3 s-a vândut în şase milioane de copii în 2019, iar seria stă la baza unui serial de televiziune cu acelaşi nume care a umplut rapid golul lăsat de The Games of Thrones. Dezvoltatorii polonezi de jocuri se bazează mai ales pe exportarea produselor lor, 96% din veniturile totale fiind generate pe pieţe externe.

    Compania CD Projekt s-a listat la bursa din Varşovia în primăvara acestui an şi a fost detronată recent de platforma de comerţ electronic Allegro, care a a avut parte de un debut fabulos pe bursa de la Varşovia.

    „Am lucrat intens la a aduce CD Projekt în atenţia investitorilor străini. Ne întâlnim cu fonduri de investiţii din întreaga lume, concentrându-ne pe pieţele occidentale, în special pe Statele Unite.“ ,
    a declarat Adam Kicinski pentru Reuters, preşedintele companiei şi unul dintre fondatorii săi

    Marcin Iwinski

  • Cifra săptămânii 19-25 octombrie

  • Ce trend se discută în America: Angajaţii care vor să lucreze de acasă, dar se mută în zone mai ieftine, trebuie să accepte şi reducerea pachetului salarial

    În vară, sub ameninţarea extinderii pandemiei de COVID-19, gigantul american Facebook şi-a anunţat angajaţii că nu se vor întoarce la birou până la mijlocul anului viitor.

    Acum 12 zile, Microsoft a anunţat pe blogul companiei că îi lasă pe angajaţi să lucreze de acasă pe termen nelimitat.

    Conform unui articol din Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume – Relocation pay cuts ruffle Silicon Valley –, ceea ce au uitat aceste mari companii să spună public este că această schimbare a modului de lucru ar putea aduce şi modificarea pachetelor salariale, în sensul reducerii lor.

    În cazul Microsoft, un angajat trebuie să primească aprobarea companiei dacă vrea să lucreze de acasă, dar într-o altă localitate faţă de oraşul unde lucra până acum. Iar dacă se mută într-o zonă sau într-un oraş mai ieftin, pachetul salarial se va modifica, adică se va reduce corespunzător.

    La fel este şi în cazul Facebook, scrie Wall Street Journal.

    Stribe, un alt gigant american de tehnologie care procesează plăţile de pe Internet, le-a oferit angajaţilor din San Francisco, New York, Seattle, un bonus de 20.000 de dolari pentru relocare, dar apoi trebuie să accepte o reducere a salariului cu 10%.

    De asemenea, VMware, un furnizor de software pentru cloud, le-a spus angajaţilor că dacă vor să se mute din San Francisco la Denver, un oraş mai ieftin, salariile scad cu 18%.  Datorită exploziei Internetului şi a numărului companiilor de tehnologie care au ajuns să fie evaluate la sute de miliarde şi chiar un trilion de dolari, cazul Apple, San Francisco a ajuns cel mai scump oraş din SUA. Dacă nu eşti un angajat milionar, viaţa poate fi foarte grea în San Francisco.

    La fel s-a întâmplat şi cu Seattle, sediul Microsoft.

    Aceste oraşe de tehnologie au atras talente din întreaga lume, iar salariile au crescut exponenţial. Dar la fel au crescut şi preţurile caselor şi costul de viaţă zilnic. Cele mai multe pachete salariale sunt formate şi din acţiuni, iar dacă firmele se listează la bursă câştigurile sunt imense nu numai pentru fondatori, fondurile de investiţii, dar şi pentru angajaţii care au primit acţiuni.

    Apariţia pandemiei Covid-19 şi accelerarea trendului remote work a constituit un bun argument pentru angajaţi să plece din oraşele scumpe în zone şi oraşe mai ieftine.

    Dar acest lucru constituie şi un argument pentru companii să încerce reducerea salariilor, motivând prin faptul că pachetele salariale depind şi de oraşul unde lucrează cineva. Un salariu poate să fie în San Francisco, un salariu la New York, un salariu la Londra şi un alt salariu la Iaşi pentru aceeaşi muncă, pentru aceeaşi poziţie.

    De partea cealaltă, agenţiile de recrutare, care îi reprezintă pe angajaţi, argumentează faptul că un talent este un talent, indiferent de unde lucrează, aşa că firmele nu ar trebui să scadă salariile invocând mutarea în oraşe mai ieftine.

    Această luptă este de-abia la început şi s-ar putea să se extindă dincolo de piaţa americană.

    Până la apariţia pandemiei, în domeniului IT-ului piaţa era a angajaţilor, a talentelor şi mai puţin a companiilor, a angajatorilor. Situaţia s-a schimbat, ofertele de joburi sunt mult mai mici decât cererea, aşa că firmele au un bun prilej să umble la pachetele salariale.

    Nu ştiu dacă acest trend din Silicon Valley va ajunge şi în România, dar cred că firmele se gândesc cum să reducă salariile sau pachetele salariale totale.

    Nu ştiu dacă poate fi invocat faptul că în Bucureşti este un anumit nivel de trai şi un anumit cost, iar dacă vrei să lucrezi de la Suceava, unde costul vieţii este mai ieftin, trebuie să accepţi şi o reducere salarială.

    Dar tot se va găsi ceva.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ştefan Vârgolici, CEO Revo Technologies România: „România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri”

    Rol ocupat în companie: Sunt country manager al Revo Technologies, o companie fintech de top in Europa Centrală şi de Est, specializată în servicii de finanţare de tipul „buy now, pay later” pentru achiziţiile din magazinele online şi offline. 

    Lansată în 2013, compania activează în Polonia, Rusia şi acum România, în peste 7.000 de magazine. Revo a dezvoltat o gamă completă de soluţii financiare IT pentru comercianţi, oferind clienţilor opţiunea de a cumpăra prin intermediul unei finanţări instant în doar câteva secunde.

    Soluţia ajută comercianţii să îşi mărească traficul, conversiile, coşul mediu, cât şi frecvenţa achiziţiilor. În rolul meu de country manager sunt responsabil de lansarea serviciilor companiei pe piaţa din România şi de dezvoltarea reţelei de parteneriate cu retaileri de top. Obiectivul meu principal este creşterea businessului, crearea unei strategii pe termen lung care să asigure succesul cât şi dezvoltarea unei echipe puternice locale.

    Consider că România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri ca Revo, având o creştere puternică pe segmentele de retail şi IT, cât şi datorită nevoii reale a clienţilor pentru servicii financiare alternative la soluţiile bancare tradiţionale. Sunt foarte entuziasmat să fac parte dintr-un business atât de dinamic şi dintr-o echipă aşa puternică. Poziţia actuală îmi oferă tot ce este mai bun din ambele lumi, pot să lucrez într-un mediu de tip start-up, unde am autonomie şi pot să construiesc şi să coordonez compania la nivel local, iar în acelaşi timp fac parte dintr-o organizaţie mai mare în care am ocazia să lucrez cu oameni extrem de bine pregătiţi de la care am ce să învăţ constant.

    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie:  Management consultant – McKinsey and Company, România; cofondator Breakin’ Escape Rooms, Regatul Unit;  sales director – Forward Software, account manager – Romsys, consultant în Parlamentul European.  
    În 2014 am pornit o afacere de escape room pe piaţa din România, iar în 2017 am extins afacerea în Londra, unde în prezent avem una dintre cele mai mari şi populare locaţii din oraş, care a găzduit peste 40.000 de jucători în 2019. Pe lângă activitatea din locaţii am dezvoltat şi linia de business de game development prin intermediul căreia am construit şi am vândut camere de joc şi concepte dezvoltate de noi în alte ţări, precum Serbia, Olanda, Germania şi Emiratele Arabe Unite.
     

    Rolul propus pentru anul 2030: CEO al Europe – Revo Technologies şi cofondator al Breakin’ Escape Rooms Global Franchise. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea companiei şi să devenim un lider al sectorului fintech în pieţele noastre principale. De asemenea, cu Breakin’ Escape Rooms ne dorim să devenim  o franciză recunoscută şi să ne extindem cu locaţii în cele mai mari oraşe la nivel mondial.
     

    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines – fondatorul UiPath – pentru că a avut ambiţia şi determinarea de a construi ceva de la zero în România şi pentru că a avut tăria de caracter şi curajul să continue atunci când totul părea fără speranţă.

  • Mihai Murgu, Partener, PCF Investment banking: „Vrem să deblocăm accesul la structuri financiare complexe pentru antreprenori”

    Rol ocupat în companie: Sunt partener în cadrul PCF Investment Banking – cea mai mare companie locală independentă de consultanţă, axată pe consultanţă financiară, cu o concentrare puternică pe servicii de corporate finance, tranzacţii sindicalizate, M&A şi private equity investments, cu un portofoliu de tranzacţii închise cu succes de peste
    1,5 miliarde de euro. Am fost numit în această poziţie la începutul acestui an, după doi ani  în care am activat în cadrul companiei în calitate de project manager. În această perioadă am fost implicat în multiple tranzacţii de atragere de capital, a căror valoarea cumulată depăşeşte un sfert de miliard de euro. Principalul obiectiv a fost cel de a ajuta companiile antreprenoriale româneşti să îşi realizeze strategia investiţională, prin crearea de structuri de finanţare tailor-made care să le permită o dezvoltare eficientă şi sustenabilă. Fie că vorbim despre dezvoltare organică sau prin achiziţii, fie că ne referim la eficientizarea operaţiunilor curente sau investiţii de tip greenfield, am urmărit ca finanţările atrase să genereze efecte puternice în economia reală, contribuind în mod direct nu doar la transformarea companiilor beneficiare, ci şi a comunităţilor din care fac parte. Cel mai recent exemplu pe care îl am în minte este tranzacţia realizată pentru MG Tech Industry – finanţarea de la zero a unei fabrici de hârtie şi produse asociate în judeţul Cluj. După finalizare, aici vor lucra peste 400 de oameni, peste 400 de familii vor avea o altă perspectivă. Aceasta este economia reală şi este poate cel mai plin de satisfacţii proces pe care poţi să îl parcurgi în carieră – să fii parte din procesul prin care ideile ajung să schimbe comunităţi şi să îmbunătăţească vieţile unor oameni. Obiectivul pe care ni-l propunem în prezent este acela de a debloca accesul la structuri financiare complexe, care momentan sunt apanajul companiilor multinaţionale, pentru antreprenorii români.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Încă de la începutul pregătirii mele academice am vrut să descopăr cum pot fi scalate companiile mici, astfel încât să devină organizaţii puternice. Pentru toate acele organizaţii care au reuşit să facă acest pas, există un singur numitor comun, anume accesul la resurse şi expertiză în accesarea acestora. Pentru toate aceste companii viziunea, capacitatea de înţelegere a pieţei, valorificarea resursei umane au fost susţinute prin finanţare corectă. Fără acest element vital, toate ideile ar rămâne patente sau planuri pe hârtie. Iar aceste finanţări sunt obţinute de către companiile de consultanţă. De aceea, încă de la începutul traseului meu profesional am ţintit către o carieră în zona de corporate banking. Primul pas a fost un internship în BCR în cadrul departamentului lor de corporate. Aici am înţeles cu adevărat cât de importante sunt finanţările pentru companii, indiferent de dimensiune Următoarea etapă a fost în Big 4 în departamentul de audit al PwC. Aici am putut să văd cum diferitele structuri produc rezultate diferite în business. În cadrul PwC am luat decizia crucială de a mă îndrepta către corporate finance. Am început cu analiza în cadrul BT Capital Partners. 
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi propun să aduc cât mai multe premiere în piaţă. Îmi propun ca PCF Investment Banking să devină liderul local pe zona de consultanţă financiară, nu doar pe nişa companiilor locale, ci în competiţie directă cu companiile internaţionale cu expertiză în această zonă.
    CEO/Antreprenor admirat: Unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult în această industrie este Doru Lionăchescu, unul dintre cei care au setat standardele pieţei de investment banking din România. Membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, acesta se numără printre cei mai fini cunoscători ai mediul de afaceri din România. Din diversele poziţii pe care le-a ocupat, a înţeles foarte bine modul în care piaţa avea nevoie de consultanţă financiară la cel mai înalt nivel. Doru Lionăchescu este cel care a fost mereu the thought leader. 

  • Mihai Murgu, Partener, PCF Investment banking: „Vrem să deblocăm accesul la structuri financiare complexe pentru antreprenori”

    Rol ocupat în companie: Sunt partener în cadrul PCF Investment Banking – cea mai mare companie locală independentă de consultanţă, axată pe consultanţă financiară, cu o concentrare puternică pe servicii de corporate finance, tranzacţii sindicalizate, M&A şi private equity investments, cu un portofoliu de tranzacţii închise cu succes de peste
    1,5 miliarde de euro. Am fost numit în această poziţie la începutul acestui an, după doi ani  în care am activat în cadrul companiei în calitate de project manager. În această perioadă am fost implicat în multiple tranzacţii de atragere de capital, a căror valoarea cumulată depăşeşte un sfert de miliard de euro. Principalul obiectiv a fost cel de a ajuta companiile antreprenoriale româneşti să îşi realizeze strategia investiţională, prin crearea de structuri de finanţare tailor-made care să le permită o dezvoltare eficientă şi sustenabilă. Fie că vorbim despre dezvoltare organică sau prin achiziţii, fie că ne referim la eficientizarea operaţiunilor curente sau investiţii de tip greenfield, am urmărit ca finanţările atrase să genereze efecte puternice în economia reală, contribuind în mod direct nu doar la transformarea companiilor beneficiare, ci şi a comunităţilor din care fac parte. Cel mai recent exemplu pe care îl am în minte este tranzacţia realizată pentru MG Tech Industry – finanţarea de la zero a unei fabrici de hârtie şi produse asociate în judeţul Cluj. După finalizare, aici vor lucra peste 400 de oameni, peste 400 de familii vor avea o altă perspectivă. Aceasta este economia reală şi este poate cel mai plin de satisfacţii proces pe care poţi să îl parcurgi în carieră – să fii parte din procesul prin care ideile ajung să schimbe comunităţi şi să îmbunătăţească vieţile unor oameni. Obiectivul pe care ni-l propunem în prezent este acela de a debloca accesul la structuri financiare complexe, care momentan sunt apanajul companiilor multinaţionale, pentru antreprenorii români.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Încă de la începutul pregătirii mele academice am vrut să descopăr cum pot fi scalate companiile mici, astfel încât să devină organizaţii puternice. Pentru toate acele organizaţii care au reuşit să facă acest pas, există un singur numitor comun, anume accesul la resurse şi expertiză în accesarea acestora. Pentru toate aceste companii viziunea, capacitatea de înţelegere a pieţei, valorificarea resursei umane au fost susţinute prin finanţare corectă. Fără acest element vital, toate ideile ar rămâne patente sau planuri pe hârtie. Iar aceste finanţări sunt obţinute de către companiile de consultanţă. De aceea, încă de la începutul traseului meu profesional am ţintit către o carieră în zona de corporate banking. Primul pas a fost un internship în BCR în cadrul departamentului lor de corporate. Aici am înţeles cu adevărat cât de importante sunt finanţările pentru companii, indiferent de dimensiune Următoarea etapă a fost în Big 4 în departamentul de audit al PwC. Aici am putut să văd cum diferitele structuri produc rezultate diferite în business. În cadrul PwC am luat decizia crucială de a mă îndrepta către corporate finance. Am început cu analiza în cadrul BT Capital Partners. 
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi propun să aduc cât mai multe premiere în piaţă. Îmi propun ca PCF Investment Banking să devină liderul local pe zona de consultanţă financiară, nu doar pe nişa companiilor locale, ci în competiţie directă cu companiile internaţionale cu expertiză în această zonă.
    CEO/Antreprenor admirat: Unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult în această industrie este Doru Lionăchescu, unul dintre cei care au setat standardele pieţei de investment banking din România. Membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, acesta se numără printre cei mai fini cunoscători ai mediul de afaceri din România. Din diversele poziţii pe care le-a ocupat, a înţeles foarte bine modul în care piaţa avea nevoie de consultanţă financiară la cel mai înalt nivel. Doru Lionăchescu este cel care a fost mereu the thought leader. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • Drumul unei românce de la muncitul într-o bancă la clăditul unei afaceri de milioane în ţara noastră. Ideea i-a venit chiar de la proprii copii

    După o carieră de 14 ani în mediul bancar, din care cel mai recent rol a fost cel de a conduce o sucursală judeţeană, Claudia Purde a decis să deschidă o afacere inspirată de  copiii săi. După opt ani de activitate şi câteva luni „în care au muncit ca în perioada de Black Friday” se îndreaptă spre o cifră de afaceri de trei milioane de lei la final de 2020 şi plănuiesc să se extindă şi cu un showroom fizic.

    Claudia Purde dezvoltă în Oradea afacerea Prichindel.ro, prin care comercializează îmbrăcăminte şi accesorii pentru copii, dintre care o parte sunt realizate în ţară, în baza unor parteneriate realizate cu unităţi de producţie de pe piaţa locală. O  altă divizie a businessului se axează pe producţia de broderii într-un atelier, atât pentru produsele pentru copii, cât şi pentru companii, cărora se adresează prin intermediul unor firme de publicitate. În cadrul afacerii lucrează 14 angajaţi.

    Antreprenoarea comercializează produsele în mediul online,  pe site-ul propriu, cât şi pe marketplace-ul eMAG, unde spune că au listate circa 30.000 de produse. Anterior pandemiei, operau însă şi un magazin fizic.

    Ideea unui astfel de business i-a venit Claudiei Purde de la experienţa cu cei trei copii ai săi, pentru că în urmă cu 20 de ani, atunci când primul dintre ei era mic, îi era greu să găsească produse pentru el. „Mi-am spus că întotdeauna, dacă voi avea o afacere, aceasta va fi un magazin pentru copii”, spune antreprenoarea, care adaugă că încă din copilărie a fost atrasă de vânzări, fiind implicată în afacerea părinţilor săi.

    Anterior deschiderii acestui magazin, în urmă cu aproximativ opt ani, a lucrat în mediul bancar, unde cel mai recent rol al său a fost cel de manager al unei sucursale judeţene.

    „Întotdeauna mi-am dorit să fac ceva ca să pot să fiu mai aproape de copii, să nu îmi petrec atât de mult timp la serviciu şi astfel, după cel de al doilea copil, am deschis magazinul fizic, iar după încă doi ani, am considerat că este necesar să ne mărim aria de clienţi şi am deschis magazinul online”, descrie ea paşii făcuţi. Pe marketplace-ul eMAG au intrat în urmă cu patru ani.

    După ce a renunţat la bancă şi s-a ocupat exclusiv de afacere, spune că lucrurile au evoluat firesc: „Mi se pare foarte uşor ceea ce fac în prezent şi muncesc cu foarte mult drag – nu mi se pare deloc greu. În banking era complicat fiindcă eram managerul unei sucursale judeţene – lucram minimum 12 ore zilnic, ceea ce înseamnă că nu prea ajungeam acasă în cursul zilei niciodată; pot spune acum că nu sunt atât de stresată de targeturi, îmi fac propriul meu program şi chiar dacă poate muncesc la fel de mult, nu simt greutatea muncii la fel”. 

    Anul trecut a fost însă pentru ei unul atipic – în care magazinul fizic a fost afectat de un incendiu, astfel că cifra de afaceri la final de an a fost la acelaşi nivel cu anul anterior.

    Întâmplarea neprevăzută de anul trecut i-a determinat să se aprovizioneze cu stocuri la volume foarte mari, astfel că anul acesta au fost pregătiţi pentru cererea mare venită din piaţă în contextul pandemic, chiar dacă în perioada pandemiei nu mai aveau acces la produsele de la furnizori. Claudia Purde face astfel parte din rândul acelor antreprenori care nu au avut o încetinire a activităţii, ci din contră, a povestit ea în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. De altfel,  ea observă că au înregistrat o dublare a volumelor de vânzări, spre deosebire de brandurile de fashion, care s-au confruntat cu scăderi dramatice în perioada pandemiei.

    „Ne-a fost destul de greu să ne repliem, eram destul de speriaţi în legătură cu boala, nu ştiam dacă o să ne oprim din activitate, dar comenzile erau din ce în ce mai multe şi atunci a fost nevoie să solicităm ajutor suplimentar în perioada respectivă – ne simţeam ca la BlackFriday, am fost nevoiţi să lucrăm şi în zilele de sâmbătă şi duminică; vânzările s-au dublat”, a spus antreprenoarea. În acest context, previzionează o cifră de afaceri de 3 milioane de lei până la finalul anului.

    În prezent au renunţat la magazinul fizic pentru a limita riscul îmbolnăvirii cu coronavirus al angajaţilor şi clienţilor, dar în viitor iau în calcul o relocare şi vizează deschiderea unui showroom, în care ar avea de investit în jur de 500.000 de euro.

    Claudia Purde îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori: „Cred că trebuie să îşi aleagă foarte bine nişa de produse pe care crede că poate să fie bun, să ofere calitate la preţuri corecte în piaţă fiindcă este important acest aspect şi partea de magazin fizic sau de marketplace trebuie privite unul în completarea celeilalte, deşi marketplace-ul comportă nişte costuri ne aduce un venit suplimentar şi asigură accesul imediat la o bază atât de mare de clienţi pe care singuri cu siguranţă nu ar putea să o acceseze, mai ales la început de drum”.