BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    „În luna noiembrie dorim să intrăm pe pieţele din Germania, Franţa, Suedia, Norvegia şi Elveţia, unde suntem în negocierea unor contracte de colaborare cu mai multe saloane de coafură şi magazine de lux”, spune Raluca Olaru.

    Momentan, clienţii Hodaia sunt utilizatorii finali, care achiziţionează produsele direct de pe site-ul businessului. Chiar dacă multe dintre produsele listate sunt destinate bărbaţilor, majoritatea clienţilor sunt totuşi femeile, care achiziţionează produsele unisex.

    Dar Hodaia vrea să extindă gama de produse şi lucrează la poţiuni noi, după ce, până în luna iulie, businessul a mers foarte încet, generând pierderi din cauza anulării unor evenimente importante pentru promovarea brandului. De la mijlocul lunii iulie însă, lucrurile au început să se mişte.

    „Ne pregătim şi pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale”, adaugă Raluca Olaru.

    Raluca Olaru, fondator Hodaia: „Ne pregătim pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale.”

    5 IDEI DE AFACERI DE LA ZERO

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    EXONIA – fabrică de ambalaje (Iaşi)

    Fondator: Tiberiu Stoian

    Cifră de afaceri în 2019: 5 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    BUFNIŢA DIN TEI  – centre de educaţie nonformală (Bucureşti)

    Fondatoare: Cecilia Necula

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Sudului şi Calea 13 Septembrie din Bucureşti

     

    I_CHAIR – brand de scaune (Braşov)

    Fondator: Ionatan Politic

    Investiţie iniţială: 500 lei

    Prezenţă: naţională

     

    SCRIJELE DE FRUCTE CA LA BUNICA – producţie de fructe deshidratate (Vaslui)

    Fondator: Bogdan Ghineţ

    Investiţie iniţială: 24.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (7.400 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    PURE SALON – salon de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Sterea

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bulevardul Dacia din Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea a doi francezi îndrăgostiţi de România. Au renunţat la corporaţie şi au decis să îşi deschidă o afacere deosebită în ţara noastră

    „Suntem doi francezi care au renunţat la corporaţie pentru a dezvolta un business de impact cu spirulină artizanală în România.” Aşa îşi rezumă povestea Romain Couderc şi asociatul lui, Florent Mathé. S-au cunoscut în Bucureşti, au descoperit că sunt amândoi interesaţi de sport şi de natură şi s-au îndrăgostit de România. Ce a urmat poartă numele Spinoa, un brand de produse pe bază de spirulină.

    Romain Couderc a călătorit timp de un an prin Asia, cu bicicleta, peste 7.000 de kilometri, din Turcia până în Cambodgia, având în bagaj spirulină, pentru un boost de energie. În Bangkok a dat peste un startup care producea spirulină proaspătă pe acoperiş, a gustat-o şi i-a plăcut. Folosea deja această microalgă pentru a-l ajuta în activităţile lui sportive, dar abia atunci a realizat că produsul are un potenţial mare de dezvoltare.

    „Acum doi ani, când m-am regăsit cu Florent în România, el având o experienţă de zece ani în domeniul agroalimentar, am vorbit despre spirulină şi despre faptul că poate fi un aliment în sine, nu doar un supliment alimentar. Am văzut în ea potenţialul unui aliment sănătos şi ecologic, care răspunde provocărilor hranei viitorului. După ceva timp, Florent şi-a lăsat jobul, eu am făcut cursuri de formare în Franţa pentru creşterea spirulinei şi am decis să începem împreună un proiect cu impact: Spinoa”, povesteşte Romain Couderc.

    El făcuse un master în Afaceri Internaţionale în Franţa, după ce venise în România, în 2011, pentru a deschide şi dezvolta filiala locală a unei firme franţuzeşti în domeniul IT. După şase ani, a ajuns într-un moment în care îşi dorea altceva, aşa că a decis să călătorească un an şi apoi să înveţe acvacultură specializată în spirulină în Franţa. Florent Mathé a fost angajat la o corporaţie franceză în domeniul agroalimentar, la care a lucrat peste zece ani şi unde ajunsese până în funcţia de director comercial pe Europa Centrală şi de Est.

    Au lăsat toate acestea în urmă şi au pus la bătaie o investiţie de 10.000 de euro în Spinoa, brandul sub care vând spirulină crunchies, dar şi ciocolată, săpun şi alte produse care au la bază acelaşi ingredient. O pungă de 100 de grame de spirulină crunchies costă 55 de lei.

    „Spirulina crunchies este o nouă formă pe care a luat-o spirulina, pe lângă pastilele şi pudra cu care ne-am obişnuit. Crunchies arată bine, sunt gustoase, 100% naturale şi uşor de adăugat în supe, salate şi alte feluri de mâncare. Au gust un pic sărat şi autentic”, explică Romain.

    Anul 2019 a fost primul de activitate pentru cei doi antreprenori francezi, un an în care au participat la multe târguri şi evenimente şi care le-a adus afaceri de 55.000 de lei. Au început să colaboreze cu restaurante precum Papila, Rawdia sau M60, dar şi cu magazine online şi offline din Bucureşti şi din restul ţării.

    „Ne-am axat pe dezvoltare de produse, am lansat o miere cu spirulină, o gamă de ciocolată cu spirulină şi alte superalimente, dar şi un săpun cu spirulină – toate produse local, în România.”

    Spirulina este produsă în Franţa şi în Burkina Faso, însă din 2021 Spinoa va avea producţie locală proprie. Clienţii sunt majoritar femei, care reprezintă 60% din total. Au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, sunt oameni care caută produse sănătoase, oameni sportivi, care vor o sursă alternativă de proteină şi micronutrienţi.

    „Spirulina fiind un antiviral puternic şi întărind sistemul imunitar, am avut o creştere la vânzări în primele luni de pandemie. Majoritatea spirulinei de pe piaţa din România provine din Asia şi nu are o trasabilitate clară. Consumatorii sunt însă din ce în ce mai atenţi la trasabilitate şi la sănătatea lor, iar acesta este un lucru pozitiv pentru noi. Totuşi, am simţit o scădere a puterii de cumpărare în lunile de vară. Rămânem însă încrezători pentru viitor.”

    Romain şi Florent lucrează acum la dezvoltarea unei ferme de spirulină artizanală lângă Bucureşti, folosind metodele federaţiei de fermieri de spirulină din Franţa, care reuneşte 200 de producători. Aşa vor putea produce în România spirulina proaspătă.

    „Ferma va fi deschisă pentru vizitatori şi studenţi de orice vârstă. Vom crea, împreună cu alţi trei fermieri din România, o cooperativă de produse artizanale şi locale care pun accentul pe calitate şi respectul pentru mediu”, spune Romain Couderc.

     

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

     

    Pastificio Ambra – producţie de paste (Bucureşti)

    Fondatori: Laurenţiu Baciu şi Silvia Enache

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată în 2020: 150.000 de lei (aproape 32.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

     

    Las Căpşuni – plantaţie de căpşuni (Fierbinţii de Jos, jud. Ialomiţa)

    Fondator: Ştefan Deiu

    Investiţie iniţială: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată în 2020: 200.000-250.000 de lei (42.000-52.000 de euro)

    Prezenţă: Mega Image

     

     

    3albine – fabrică de procesare a mierii (Brăila)

    Fondatori: Silvian Chiruţă, Ionuţ Ţăranu şi Maria Ilinca

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, băcănii şi cafenele din Bucureşti

     

     

    Miorlauu – brand de accesorii din pastă polimerică (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Avram

    Investiţie iniţială: 200 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Amistad – brand de bere artizanală (Voluntari, jud. Ilfov)

    Fondatori: Cătălin Minea, Doru Negrei şi Bogdan Burcea

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 15.000-20.000 de euro

    Prezenţă: online, HoReCa

     

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


     

  • Eleganţa, mereu la modă

    Ideea lansării Consiglieri, brandul de vestimentaţie masculină la comandă, care acoperă o gamă largă de ţinute pentru segmentul business, ceremonie şi smart-casual, a venit ca o extensie a brandului de rochii şi vestimentaţie feminină pentru ocazii speciale Cristallini, cofondat de Cristian Cîrstea în urmă cu 11 ani, la Bucureşti, şi prezent astăzi în ţări precum Italia, Elveţia, China, Singapore sau Arabia Sudită. Proiectul fondării Consiglieri a demarat în 2014 dar a fost lansat abia în vara anului 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 de euro, mare parte provenind din fonduri proprii.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,55 milioane de lei şi un profit de 82.000 de lei. Pentru anul în curs, previziunile iniţiale vizau o creştere cu 15-20% a cifrei de afaceri, însă în noul context de piaţă „ajustările prezente sunt într-o corecţie de minus 40%”, deoarece zona de ceremonii şi evenimente speciale, care reprezintă aproximativ 70-75% din veniturile brandului, a înregistrat o scădere drastică în urma amânării sau anulării a peste 80% dintre evenimentele programate anul aceasta. „Impactul pandemiei s-a resimţit în scăderea puternică a numărului de clienţi, în primă fază, urmată de o creştere uşoară. Specificul businessului este dat de interacţiunea fizică în showroom cu clientul, pentru partea de măsurători tehnice care se efectuează de către un maestru croitor şi care presupune o întâlnire. Aici s-a resimţit o uşoară reticenţă a clienţilor, cel puţin în primele 2-3 luni după lockdown”, notează fondatorul businessului. Spune însă că le-a fost de ajutor conceptul de showroom privat, „în care întâlnirile au loc pe bază de programare şi astfel putem asigura intimitatea şi un spaţiu rezervat fiecărui client”.

    Anual, compania înregistrează o medie de 650 de clienţi, cu preponderenţă din „top management, professionals şi proprietari de businessuri”, cu vârste cuprinse între 40 şi 55 ani şi venituri mari. Deşi nu au clienţi din afara ţării, Cîrstea spune că deservesc în schimb „expaţi din mediul business sau diplomaţi, cu un gust format pentru vestimentaţia la comandă, cărora le-am câştigat încrederea şi au devenit clienţi fideli”. Potrivit lui, cei care apelează la serviciile Consiglieri se împart în două categorii: clienţii care cumpără un produs făcut pe măsură pentru un eveniment special, şi clienţii care investesc în garderoba personală din raţiuni profesionale sau pur şi simplu pentru a-şi cultiva stilul personal. „Fiecare client beneficiază de consultanţă specializată din partea unui consultant dedicat, astfel produsele realizate respectă proporţiile corpului, iar clienţii sunt consiliaţi să aleagă cele mai potrivite ţesături şi opţiuni de design în funcţie de anumiţi factori specifici şi respectând regulile codului vestimentar masculin. Cel mai important lucru referitor la o ţinută este să fie făcută pe măsura purtătorului, iar acest lucru este tot mai apreciat şi de bărbaţii din România. Şi aici mă refer la Bucureşti în mod special. Poate mai mult decât oricând, bărbaţii îşi doresc ţinute care să li se potrivească perfect şi în care să se simtă confortabil.”

    În prezent, Consiglieri are şase linii dedicate de producţie: costume (sacouri, pantaloni, veste), cămăşi, paltoane, jeans, încălţăminte şi accesorii, prin intermediul cărora poate fi creată o gamă de peste 20-30 de produse de bază, definitorii pentru brand. „În primii ani de la înfiinţarea businessului, produsul principal a fost costumul la comandă, cu un preţ mediu de 700-1.000 de euro. Preţul poate varia în funcţie de alegerile clientului în ceea ce priveşte modul de construcţie a sacoului (tradiţional/semi-tradiţional), ţesătură sau detaliile de personalizare. Clienţilor care îşi doresc costume exclusiviste le oferim o selecţie de ţesături de la branduri de lux, precum şi elemente de personalizare manuală a vestimentaţiei. Preţul unui astfel de costum poate ajunge la câteva mii de euro”, explică Cristian Cîrstea. În ultimii doi ani, brandul a dezvoltat liniile de producţie şi pe partea de smart casual, toate produsele fiind în continuare custom made (realizate la comandă): jeans, cu un preţ mediu de 250 de euro, pantaloni chinos (250 de euro), paltoane, trenciuri şi jackete (600 de euro), sneakers sau pantofi sport (250 de euro) şi pantofi (450 de euro).

    De-a lungul timpului, executivul spune că principala provocare pe care a întâmpinat-o în dezvoltarea businessului a fost găsirea „factorului uman”. „La baza modelului nostru de business stă un serviciu de consiliere vestimentară şi îndrumare a clientului pe parcursul procesului de configurare a oricărei piese vestimentare sau a oricărui accesoriu, de la luarea măsurilor şi până la alegerea ţesăturii sau a detaliilor de stil – tipul reverului, al nasturilor,  detaliile de personalizare. Tocmai pentru că ne-am propus să oferim clientului o experienţă în jurul creării vestimentaţiei sale de zi cu zi sau a celei pentru un eveniment important, formarea echipei de consultanţi vestimentari profesionişti a durat destul de mult.” În prezent, echipa Consiglieri numără cinci membri.

    În ceea ce priveşte concurenţa, el spune că în ultimii ani au apărut în Bucureşti tot mai multe servicii de croitorie la comandă, pe partea de vestimentaţie business şi ceremonie, însă Cîrstea îi consideră competitori doar pe aceia care au reuşit să treacă testul timpului şi al consecvenţei. „Am căutat în permanenţă să creăm avantaje competitive pentru a ne diferenţia de concurenţă. Astfel, a apărut linia de vestimentaţie şi accesorii casual croite pe măsură, de pildă jeans sau sneakers. Iar faptul că strategia noastră este aplicată şi de competiţie într-o anumită măsură nu poate fi decât o validare a alegerilor noastre în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului.”

    Dată fiind impredictibilitatea actuală din mediul economic şi social, antreprenorul a decis să amâne deschiderea a două noi showroomuri Consiglieri, evenimente programate iniţial pentru acest an. „Rămânem atenţi la schimbările din comportamentul de consum şi încercăm să ne adaptăm serviciile şi produsele astfel încât să ne consolidăm poziţia pe piaţă. Fidelizarea clienţilor este, de asemenea, una dintre strategiile pe care mizăm.”

  • Asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan

    Piaţa asigurărilor din România, care a fost întotdeauna orientată spre asigurările generale, cu o dominanţă semnificativă a asigurărilor auto, se îndreaptă spre un nou trend în care asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan. Astfel, noul trend, care crează perspectivele unor creşteri semnificative pe liniile de business facultative, în special pe asigurările de viaţă şi sănătate, ar putea apropia structura pieţei asigurărilor din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative.

    „La nivelul pieţei, liniile de business viaţă şi sănătate vor înregistra creşteri semnificative. Acest trend va apropia structura pieţei din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative, mai ales cele de viaţă. Reiterăm încrederea noastră în piaţa de asigurări din România, care continuă să aibă potenţial. Pandemia nu va dispărea peste noapte şi nu-i vom uita repede efectele şi, poate, lecţiile. Prin urmare, credem că românii vor fi mai conştienţi de riscuri, de felurile în care acestea pot fi gestionate şi va exista o cerere legitimă pentru asigurări, atât fizice, cât şi juridice”, este de părere François Coste, directorul general al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    El mai susţine că perspectivele în România rămân atractive pe termen mediu şi lung pentru un asigurător care, cu o scală potrivită, o paletă largă de produs în afară de RCA şi auto şi cu o echipă eficientă poate reuşi.

    „Este destul de evident că sănătatea va fi prioritară în perioada următoare. Asigurările de sănătate încep să fie tot mai relevante în România, la fel ca în multe alte ţări, jucând, astfel, un rol important în creşterea bugetului disponibil pentru sănătate şi completarea sistemului public de bază. O expunere bună vor continua să aibă şi asigurările de viaţă, care au devenit importante atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, deopotrivă”, a mai explicat François Coste.

    El a mai adăugat că dacă trendul actual se menţine, Groupama Asigurări se aşteaptă la creşteri pe liniile facultative, iar în acelaşi timp, compania va continua să îşi dezvolte portofoliul prin adaptarea produselor şi serviciilor.

    „În orice caz, anul acesta a venit cu o lecţie: riscul este mai aproape decât credem. Iar această lecţie va impulsiona cererea pentru asigurări pe termen lung, pentru că asigurările sunt instrumente de gestionare a riscului. Nimeni nu îţi poate garanta siguranţa deplină, dar asigurările îţi oferă garanţia că evenimentele neprevăzute nu te opresc din activitate sau din a-ţi face planuri de viitor”, a mai spus François Coste.

    Din punctul de vedere al oportunităţilor, Groupama Asigurări îşi menţine poziţia faţă de agricultură, astfel acest sector rămâne unul strategic pentru companie.

    „Credem cu tărie în dezvoltarea asigurărilor agricole, mai ales în contextul în care agricultura românească se află pe locul 5 în Uniunea Europeană şi reprezintă un atu strategic pentru securitatea alimentară a României. Asigurările devin cu atât mai importante pentru fermieri cu cât fenomenele climatice din ultimii ani le cauzează tot mai multe pagube. Aceste fenomene sunt o provocare, Groupama Asigurări plătind daune agricole considerabile în perioada octombrie 2019 – iulie 2020, majoritatea cauzate de secetă”, a mai explicat directorul general al Groupama Asigurări.

    Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, François Coste susţine că Groupama Asigurări nu a apelat la o majorare de capital din 2012, în tot acest timp reuşind să se autofinanţeze şi să crească organic.

    Cu toate acestea, „în contextul crizei sanitare, am apelat la Grupul Groupama, care ne-a pus la dispoziţie un împrumut de 24 de milioane de euro, pe care l-am angajat pentru o perioadă de 10 ani. Este o măsură prudenţială, care să ne ajute să traversăm criza indiferent de impactul acesteia asupra industriei, în general. Cu acest sprijin, avem o rată de solvabilitate de 142%, care ne permite să investim în continuare în viitorul nostru”, a mai adăugat François Coste.

    Măsurile de eficientizare şi reducere a costurilor generate de perioada de criză au fost concepute în aşa fel încât să nu fie afectaţi de capacitatea investiţională, conform directorului general al Groupama Asigurări. Astfel, compania a continuat să investească în ofertă, procese, tehnologie şi brand.

    „Ne-am menţinut echipa completă de la debutul pandemiei, fiind în continuare cel mai mare angajator din piaţă, cu aproximativ 1.500 de angajaţi. Am reuşit să depăşim provocările cauzate de pandemie în zona de management al resurselor umane, fiind preocupaţi de menţinerea echipei, dar şi a sănătăţii şi siguranţei sale. Am reuşit în timp record să implementăm programul «work from home» la un nivel foarte aproape de 100%. A urmat un efort colectiv şi susţinut pentru managementul echipelor la distanţă, traininguri online, apoi managementul mixt al echipelor, în momentul în care am început să revenim parţial la birou”, a explicat François Coste.

    Strategia Groupama Asigurări a rămas neschimbată, dar a fost nevoie de o adaptare la implementarea ei cu flexibilitate şi viteză de reacţie, susţine François Coste.

    „Nu este vorba despre schimbări aduse modelului de business, ci doar de mici ajustări în ceea ce priveşte operaţiunile noastre, astfel încât să putem garanta siguranţa clienţilor şi a angajaţilor noştri. De departe cea mai mare schimbare a fost migrarea către un regim work from home”, a mai adăugat directorul general.

    Din perspectiva digitalizării, compania a ajuns la un nivel suficient de mare înainte de pandemie, ceea ce i-a permis doar să migreze spre sfera digitalului.

    „Nu am fost nevoiţi să creăm niciun serviciu de la zero, ci doar să continuăm să ne anunţăm clienţii că pot apela la serviciile deja existente, prin care pot face operaţiuni remote şi rapide, fără să compromită distanţarea socială sau să amâne operaţiunea respectivă. Spre exemplu, daunele au putut fi notificate online, la fel ca plata ratelor existente, iar inspecţiile de risc şi constatarea daunelor pentru toate produsele non-life au putut fi realizate la distanţă, printr-o simplă aplicaţie instalată pe telefonul clientului, o inovaţie introdusă pe piaţa românească de Groupama Asigurări”, a mai explicat François Coste.

    În continuare, compania va investi în infrastructura IT pentru îmbunătăţirea proceselor şi produselor.

    Piaţa asigurărilor a ajuns la un nivel al primelor brute subscrise de 5,6 miliarde de lei, înregistrând o creştere cu 3,4% în primele şase luni ale anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Groupama Asigurări a terminat primele şase luni din anul 2020 în top 5 cele mai mari companii de asigurări, cu un volum al primelor brute subscrise de 523 de milioane de lei, în scădere uşoară cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Zbor de milioane

    În momentul de faţă procesăm aproape 20% din traficul mondial de pasageri. Obiectivul nostru pe termen scurt este să avem o prezenţă în 50% din aeroporturile din orice zonă geografică, iar pe termen lung, pentru că ştim foarte multe despre aviaţie, înţelegem foarte multe din problemele aviaţiei, probabil că va trebui să dezvoltăm o nouă aripă a firmei şi anume una de consultanţă pentru că clienţii noştri cer deja lucrul acesta şi nu suntem capabili să îl oferim“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Ligiu Uiorean, fondator şi director AirportLabs.

    Povestea AirportLabs începe în urmă cu şase ani, când Ligiu Uiorean, absolvent de Politehnică în Cluj-Napoca, s-a întors în ţară după aproape zece ani petrecuţi în străinătate, unde a acumulat experienţă în domeniul aviaţiei. Ultimul rol avut înainte de a se întoarce acasă pentru a pune bazele AirportLabs a fost în cadrul Abu Dhabi Airports, care operează cinci aeroporturi din Emiratele Arabe Unite. „Am lucrat pentru guvernul Emiratelor Arabe Unite timp de 6 ani şi jumătate, unde am creat designuri pentru aeroporturi, am îmbunătăţit aeroporturi existente şi am operat cinci aeroporturi, cu susţinerea echipei, bineînţeles. Ultimul meu proiect a fost un terminal mare de 720.000 mp pentru care am executat un design bun care se baza pe nişte produse pe care speram să le găsim pe piaţă. Fiind o organizaţie guvernamentală am organizat o licitaţie pentru acele produse, iar răspunsul din piaţă a fost foarte slab – pur şi simplu nu se găsea ceea ce ne doream noi şi atunci am hotărât că ar fi bine să umplu eu acest gol”, a relatat el cum i-a venit ideea demarării proiectului AirportLabs. De la idee până la punerea în practică a acesteia au trecut trei ani, timp în care Ligiu Uiorean a făcut toată partea de planificare a proiectului.  

    „Am început cu primii clienţi în Marea Britanie unde am rezolvat probleme relativ minore pentru ei, iar apoi am fost lăsaţi ca firmă să abordăm probleme mai mari şi mai serioase. Astfel, de la nişte sisteme simpatice, sistemele noastre au devenit sisteme critice. Încetul cu încetul ne-am construit încrederea pe piaţă, o bază de clienţi care ne recomandă şi nu am avut nicio situaţie în care să ne dezmăgim clienţii în aceşti şase ani.”

    Proiectul AirportLabs a pornit cu scopul de a face industria aviaţiei mai eficientă, acoperind tot spectrul problemelor legate de eficienţă – de la aeroporturi şi linii aeriene la operatorii de la sol (firmele care se ocupă cu mâncare, bagaje, combustibil).

    „De la început am pornit cu ideea de a face lucrurile mai eficiente. Ne-am gândit cum putem face acest lucru şi am observat că prima problemă a fost cea a comunicării în timp real, astfel că prima noastră generaţie de produse a fost axată pe această direcţie”, a menţionat antreprenorul. Practic, AirporLabs a dezvoltat prima dată o platformă de comunicare în timp real pentru personalul din aeroport care este folosită de oricine este implicat în procesele aeroportuare – de la securitate până la oamenii de la liniile aeriene, soluţia fiind implementată în mod direct în 35 de aeroporturi şi în 140 indirect.

    „Apoi am dezvoltat comunicarea cu pasagerii, am dezvoltat o soluţie de afişaj, care comunică date în timp real, alerte dar afişează şi reclame, care a fost adoptată în 11 aeroporturi. Între timp am dezvoltat şi o soluţie de comunicare M2M. În aeroporturi sunt foarte multe sisteme care în general folosesc fiecare în parte limbajul lor, formatul lor; noi am dezvoltat o platformă care preia aceste date, le transferă către sistemele noastre sau către alte sisteme în timp real, şi le translatează în ceva ce poate fi folosit. Aceasta a fost prima generaţie a soluţiei noastre”, a detaliat el.

    După prima soluţie dezvoltată, echipa AirportLabs s-a concentrat pe eficientizarea fluxurilor de pasageri şi a realizat o alta care permite măsurarea cozilor, direcţionarea pasagerilor către cozile cele mai scurte, mai rapide, predicţia de cozi ş.a.m.d. „Pe partea de avioane am dezvoltat o platformă completă de management a ce se întâmplă în jurul unui avion din momentul în care a aterizat până când este pus din nou în aer. Aceasta a fost a doua generaţie a soluţiei.”

    Astăzi, AirportLabs dezvoltă o soluţie de management complet al tuturor proceselor aeroportuare, care a ajuns să fie folosită în unele dintre cele mai mari aeroporturi din lume.

    „Prin a treia generaţie de produse, adresăm managementul complet al tuturor proceselor aeroportuare, alocarea dinamică de resurse în timp real în funcţie de cum evoluează programul de zbor. Aici se vede ce se întâmpă într-un aeroport, ce se întâmplă cu procesele, cum se influenţează procesele unul pe altul, dar se vede şi creşterea de eficienţă care este adusă de platformele noastre.”

    Tot ceea ce produc este furnizat ca software as a service ceea ce înseamnă că nu doar dezvoltă aceste produse, dar le şi operează pentru clienţii lor. „Sunt sisteme critice, este o largă plajă de responsabilităţi pe care o avem, nu numai software-ul în sine. În timp am devenit specialişti în aviaţie, înţelegem problemele clienţilor noştri câteodată mai bine decât ei. Deci suntem o firmă de tehnologie, dar cu o puternică specializare pe sectorul de aviaţie”, a subliniat Ligiu Uiorean.

    Firma are un business de câteva milioane de euro pe an şi, spune el, nu este interesată să acceseze finanţări. „Nu publicăm cifra de afaceri pentru că ne pune într-o poziţie dificilă de negociere şi am avea atunci şi o atenţie nedorită din partea firmelor mari din industrie. Cifra de afaceri este de ordinul milioanelor de euro. (…) Am investit mulţi bani, nu aş putea spune o cifră exactă, cred că m-am oprit din numărat la 250.000 de euro, după aceea nu a mai contat. Banii au provenit de la mine, au fost economiile mele personale, nu am apelat niciodată la investitori şi aceasta este o abordare care ne oferă flexibilitate în decizii şi independenţă, care ne permite să lucrăm inclusiv cu firme concurente pentru că ei au încredere în noi şi poziţia noastră neutră ne permite să facem lucruri interesante. (…) Nu, nu ne interesează finanţări de la fonduri sau alte entităţi de acest tip, ne bazăm pe o creştere sustenabilă, nu avem un interes să avem o creştere explozivă, deci nu avem nevoie de cash disproporţionat faţă de ceea ce poate produce firma. Toţi banii pe care îi investim anul acesta sunt banii pe care i-am făcut anul trecut şi aşa mai departe, cred că asta înseamnă creştere sustenabilă.“

     

    Invitat: Ligiu Uiorean, fondator şi director AirportLabs

    Proiect: AirportLabs

    Ce face? Soluţie de management complet al tuturor proceselor aeroportuare care acum este folosită în unele dintre cele mai mari aeroporturi din lume

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

     

    Proiect: Themesberg şi Creative Tim

    Ce fac? Două companii locale care dezvoltă „componente“ pentru site-uri şi aplicaţii mobile şi-au unit forţele pentru a ataca piaţa internaţională

    InvitaŢI: Zoltán Szogyényi şi Alexandru Păduraru, Themesberg şi Creative Tim

     

     

    Proiect: lizit.ro

    Ce face? Platformă online pentru închiriere de gadgeturi

    Ţintă de cifră de afaceri pentru primul an de funcţionare: 100.000 euro

    Valoare stoc actual de gadget-uri: 75.000 euro

    InvitaT: Paul Neagoe, fondator lizit.ro

     

     

    Proiect: Yummdiet.com

    Ce face? Platformă de diete şi wellbeing care îi ajută pe utilizatori să slăbească

    Finanţare atrasă: 200.000 euro

    Invitat: Cori Grămescu, fondator Yummdiet.com

     

     

    Proiect: ServiFy

    Ce face? Aplicaţie SaaS pentru managementul activităţii service-urilor auto

    Invitat: Dragoş Stan, fondator şi CEO ServiFy

     

     

    Proiect: SMSO

    Ce face? Platformă de comunicare prin SMS

    Necesar de finanţare: 2-5 milioane euro

    Cifră de afaceri 2019: 1,7 mil. euro

    Ţintă venituri 2025: 5 milioane euro

    Invitat: Cătălin Sporiş, cofondator SMSO

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Unde mai lucrează muncitorii asiatici?

    În anul 2019 am adus în jur de 2.000 de oameni noi în România. A fost un contingent de 30.000 de oameni şi, în total, au venit undeva la 26.000 de oameni. Anul acesta am pornit cu un contingent tot de 30.000 de oameni, dar până acum s-au epuizat doar 16.000 de avize”, a spus Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine, în cadrul emisiunii ZF Live.

    Anul 2020 este destul de imprevizibil şi acest lucru creează probleme companiilor de recrutare şi plasare de personal asiatic, precum şi clienţilor lor, spune ea.

    „Un proiect de recrutare necesită timp şi trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm pentru a face demersurile necesare aducerii personalului”, explică Corina Constantin.

    Muncitorii asiatici aduşi de Multi Professional Solutions au venit în România să lucreze în domenii precum HoReCa, construcţii şi producţie.

    „Pe partea de producţie au venit în industria alimentară, mase plastice, componente în domeniul ceramicii. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti”, spune directorul general al companiei.

    În lunile ianuarie – martie, înainte de pandemie, Multi Professional Solutions a adus în România circa 300 de muncitori asiatici, însă din martie şi până acum au mai adus doar câteva zeci.  

    „Zborurile au fost o problemă, iar ambasadele din ţările cu care lucrăm au activitatea restrânsă. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti. Activitatea lor s-a restrâns foarte mult şi am rămas cu personalul plasat aici pentru a îl redistribui pe piaţa muncii din România. Prin urmare, pentru o parte dintre ei a trebuit să facem o reconversie profesională, să încercăm să îi adaptăm în alte businessuri”, a explicat Corina Constantin.

    Contractele angajaţilor asiatici sunt încheiate pe o perioadă de minimum doi ani, astfel că ei trebuie să lucreze pentru angajator pentru cei doi ani, după care pot reînnoi contractul sau pot să se întoarcă acasă.

    „Am avut personal din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele. Cred că în jur de 10% – 15% au ales să se întoarcă acasă, iar toţi sunt din domeniul hotelier. O parte dintre cei care au rămas sunt încă în şomaj tehnic sau în Kurzarbeit. Muncitorii nu pot părăsi ţara dacă sunt în şomaj tehnic“, a explicat Corina Constantin.

     

    Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions
    „Am avut angajaţi din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele.”

    În ceea ce priveşte cererea de personal asiatic din partea companiilor de pe piaţa locală, expertul în recrutare spune că piaţa construcţiilor este una în care cererea este încă similară cu perioada de dinaintea pandemiei.

    „Observ o cerere similară pe piaţa construcţiilor. În afara unor proiecte care au fost anulate pentru că aceasta a fost dorinţa beneficiarului final, avem clienţi în domeniul construcţiilor care îşi doresc în continuare să atragă forţă de muncă din Asia. În continuare, în România nu găsim muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul acesta, operatori de utilaje, sudori şi angajatorii îşi doresc să atragă forţă de muncă din Asia pe aceste posturi”, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    Cele mai mari salarii sunt câştigate de muncitorii asiatici care lucrează în domeniul construcţiilor, iar în HoReCa şi în industrie câştigă similar cu românii.

    O evoluţie puternică a cererii de personal asiatic a fost înregistrată pentru serviciile bonelor, având în vedere că multe şcoli funcţionează în scenariul galben, cel ce presupune că elevii învaţă de acasă prin rotaţie, sau în cel roşu, unde toate cursurile se ţin în mediul online.

    „Începând cu luna martie, am primit undeva la 50 de cereri de bone, semnificativ mai multe decât în 2019. Părinţii trebuie să meargă la serviciu în continuare, nu vor să expună bunicii şi caută soluţii“, spune Corina Constantin.

    Cifra de afaceri a companiei pe care ea o reprezintă este în scădere comparativ cu 2019, iar acum încearcă să păstreze veniturile şi cheltuielile în linie pentru a nu ieşi pe pierdere anul acesta.

    „Cu ajutorul relocărilor am reuşit să ne păstrăm pe o linie de plutire. Cred că începând din martie anul viitor ne vom duce spre normalitate. Eu sper ca, în viitor, importul de forţă de muncă să fie mai aşezat şi mai ordonat, tocmai de aceea am şi format un patronat al importatorilor de forţă de muncă. Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia au scăzut, clienţii noştri nu îşi mai permit să facă investiţii la fel de mari ca înainte de pandemie şi ne adaptăm împreună“, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de lei, în creştere cu aproape 4% comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia, spune că, în acest moment, angajatorii români sunt interesaţi de muncitori asiatici care să lucreze în service-uri auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi.

    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală”, explică el.

    Acestor domenii li se adaugă şi agricultura, zootehnia şi construcţiile.Cele mai mari salarii înregistrate de muncitorii asiatici în România sunt ca angajaţi în joburi precum: operatori CNC şi operatori utilaje, adaugă Yosef Gavriel Peisakh.

    Reprezentantul Work from Asia spune că şi ei s-au lovit de situaţia în care muncitorii pe care îi aduseseră pe piaţa din România au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei.

    „Da, ne-am lovit de multe astfel de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în domeniul HoReCa, unde muncitori asiatici veniţi să lucreze în restaurante, fie ca bucătari sau ospătari, au fost relocaţi în ferme agricole sau reangajaţi ca personal în domeniul curăţeniei”, explică Yosef Gavriel Peisakh.

    În primele nouă luni din 2020, compania Work from Asia a adus pe piaţa din România câteva zeci de muncitori asiatici, cifrele fiind similare cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Anul acesta, Work From Asia a raportat un număr mai mic de angajaţi asiatici cu 10-15% faţă de primele nouă luni ale anului trecut”, spune managerul general al companiei.

     

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia
    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală.”

     

    Pentru a se adapta la contextul creat de pandemie, agenţia încearcă un nou model de business, unul care presupune colaborarea cu parteneri care, în schimbul unui comision de 10%, să contribuie activ la încheierea contractelor de angajare a forţei de muncă asiatică în România.

    ,,În plină pandemie am realizat că singura şansă e aceea de a fi creativi şi dispuşi la schimbare, aşa că adaptăm regulile şi deschidem uşa tuturor celor care vor să muncească.  Contractele mari, încheiate cu firmele de construcţii, de exemplu, care se traduc prin angajarea a zeci de muncitori asiatici pot fi extrem de profitabile pentru potenţialii colaboratori. Mai mult decât atât, sunt de interes si contractele de aducere a forţei de muncă asiatice pentru fabricile de textile, fermele agricole, firmele de curăţenie, hoteluri şi restaurante, practic tot ce are legatură cu segmentul HoReCa”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

    Prin acest model de business, Work From Asia îşi anunţă disponibilitatea de a găsi noi colaboratori şi de a permite oricui să aibă acces la aria sa de activitate.

    „Concret, oferim un comision de 10% celor care ne aduc contracte noi pentru plasarea muncitorilor asiatici. Sunt vremuri pline de provocări pentru toate businessurile şi acum mai mult ca niciodată cred că dacă nu dăm dovadă de flexibilitate şi capacitate de adaptare, businessurile noastre vor avea de suferit.

    Asta nu înseamnă că începem să recrutăm personal din Romania şi că brusc ne schimbăm domeniul de activitate, ci doar că suntem dispuşi să lucrăm mai mult cu exteriorul, în cazul nostru cu noi colaboratori români, pe partea de vânzări”, spune reprezentantul Work From Asia.

    Schimbarea a venit din nevoia de adaptare la cerinţele pieţei şi aceea de a identifica un nou model de business cu potenţial de succes.

    „Este important pentru clienţii noştri să ştie că suntem flexibili şi deschişi şi că le oferim tot sprijinul nostru, toată experienţa logistică de a-şi găsi angajaţii de care au nevoie. Personalul asiatic este pe cât de dedicat, pe atât de stabil. România este una dintre puţinele ţări în care construcţiile sunt în continuare într-un trend ascendent. Noi le oferim personalul calificat sau necalificat, în funcţie de caz, de care au nevoie, în condiţii optime de salarizare şi eficienţă”, concluzionează Yosef Gavriel Peisakh

    Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi este parte integrantă a grupului de firme Isrom Group.

    Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, costuri în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale şi diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.

    În anul 2018, numărul de avize de muncă eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de puţin sub 11.000. Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019 şi apoi majorată din nou până la 30.000. În 2020, contingentul de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii este de 30.000.


     

  • Călătorii lunare în universul lecturii

    Este soţie, mamă şi antreprenoare full time, dar nu neglijează nici lectura, o activitate pe care o îndrăgeşte şi căreia îi dedică serile libere. Una dintre cele mai admirate personalităţi feminine din businessul românesc, RUCSANDRA HUREZEANU, fondatoarea companiei IVATHERM, este cea care ne-a povestit în această ediţie, pentru proiectul #BooksofLeaders, realizat în parteneriat cu Libris.ro, ce opere literare o ajută să evadeze din cotidian, în ce cărţi îşi găseşte inspiraţia şi ce titluri au format-o în liderul de astăzi.

    Rucsandra Hurezeanu este cea care a pus bazele primei companii româneşti de dermatocosmetice, Ivatherm, business care a ajuns, anul trecut, la venituri de peste 16,5 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile. Înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, antreprenoarea obişnuia să călătorească cel puţin o dată sau de două ori pe lună în Asia sau în Orientul Mijlociu, unde brandul este Ivatherm este prezent de câţiva ani. În paralel cu călătoriile de business însă, obiceiurile executivului le includ şi pe cele literare.

    În opinia sa, lectura e importantă pentru orice om care îşi pune întrebări despre rolul lui în societate şi în lume. „Încurajez discuţiile despre cărţi la Ivatherm şi mulţi dintre colegii mei citesc zilnic.” De altfel, cărţile i-au schimbat şi modul de a conduce compania şi echipa Ivatherm. „Sunt un manager mult mai bun acum decât eram în urmă cu 15 ani, când am devenit antreprenor. Am mai multă încredere, curaj, sunt mult mai relaxată. Mă bucur de tot ceea ce fac în fiecare zi. Am devenit mai atentă la ceilalţi, ascult şi am grijă de oameni, dar nu pierd din vedere obiectivele mele şi sunt fermă când este nevoie.” Obiceiul său de lectură cuprinde citirea a 2-3 cărţi lunar, seara, şi cu preponderenţă în weekend. „Dacă sunt «lăsată» tot weekendul pe canapea cu o carte, sunt fericită, nu-mi lipseşte nimic. Cel mai mult îmi place literatura – romanele, dar şi biografiile.”

    Antreprenoarea spune că îşi alege cărţile mergând des în librărie, dar citeşte şi recomandările oamenilor pe care îi admiră sau pe cele ale prietenilor. „Caut scriitori moderni, actuali. Aşa am descoperit-o pe Elif Shafak, cea mai citită scriitoare de origine turcă. I-am citit aproape toate romanele, de la «Bastarda Istanbulului», care a făcut-o celebră, la toate celelalte. O altă autoare căreia îi aştept cu nerăbdare cărţile este Guzel Yakhina, o tânăra scriitoare rusă al cărei titlu de debut, «Zuleiha deschide ochii», i-a adus nenumărate premii, şi care a publicat recent «Copiii de pe Volga». Este considerată urmaşa clasicilor ruşi.”

    LECTURI DIN LISTA ANTREPRENOAREI:

    Bastarda Istanbulului – Elif Shafak

    Zuleiha deschide ochii – Guzel Yakhina

    Copiii de pe Volga – Guzel Yakhina

    Omul în căutarea sensului vieţii – Victor Frankl

    Printre cărţile copilăriei Rucsandrei Hurezeanu se regăsesc multe titluri – „toţi clasicii ruşi şi francezi”. În general, executivul spune că îşi alege lecturile în funcţie de starea în care se află. „Am mereu multe romane pe noptieră şi alternez genurile. Urmăresc noile descoperiri şi tendinţe în nutriţie şi biohacking. Mai nou am devenit pasionată de felul în care reuşim prin stilul de viaţă şi alimentaţie să ne menţinem o stare de energie şi performanţă maxime reuşind, în acelaşi timp, să încetinim procesul de îmbătrânire.” În prezent, antreprenoarea citeşte „Omul în căutarea sensului vieţii”, scrisă de Victor Frankl, autor care a trăit experienţa lagărelor de concentrare naziste timp de 3 ani şi, în ciuda acestor provocări, a reuşit „să îşi dezvolte o viziune psihoterapeutică pentru găsirea motivaţiei, a bucuriei, a sensului vieţii, chiar şi în suferinţă”. Cartea este inclusă în categoria „cele mai influente zece cărţi ale Americii”, motiv pentru „demult pe lista mea de lecturi”, povesteşte Ruxandra Hurezeanu. În ceea ce o priveşte, spune că preferă romanele tipărite, „dar dacă sunt pe drum ascult audiobooks sau citesc pe Kindle. Nu cred că vor dispărea cărţile în format fizic, cititorii pasionaţi vor prefera tot timpul o carte tipărită.”

    În zona de business, scriitorii pe care îi recomandă sunt: Malcolm Gladwell, Dale Carnegie, Jack Trout şi Seth Godin. Spune însă că îi plac şi lecturile din sfera spiritualităţii, a conexiunii cu Dumnezeu, precum şi cele psihologie, printre scriitorii favoriţi din această nişă numărându-se Eckhart Tolle, Deepak Chopra, Brene Brown şi Marianne Williamson. De asemenea, antreprenoarea studiază, lunar, revistele profesionale ale industriei cosmetice. „Domeniul în care activez este foarte dinamic, apar ingredienţi activi inovanţi în fiecare zi. În plus, urmăresc cu atenţie tendinţele în ceea ce priveşte obiceiurile şi preferinţele consumatorilor.” Dacă ar putea lua masa cu un scriitor pe care îl admiră, spune că i-ar plăcea să stea de vorbă cu Elif Shafak. „Aş întreba-o despre relaţia ei cu scrisul, care e sursa creativităţii sale, ce ritual de muncă are. Aş fi curioasă să aflu dacă ştie dinainte ideea cărţii şi unde vrea să ajungă sau dimpotrivă, se lasă dusă de inspiraţia zilei şi deznodământul e neprevăzut. Sunt fascinată de oamenii foarte creativi care par a avea un har ce le vine din altă lume.”

    SCRIITORI DIN ZONA DE BUSINESS RECOMANDAŢI DE RUCSANDRA HUREZEANU:

         Excepţionalii – Malcolm Gladwell      The Tipping Point – Malcolm Gladwell

     

     Cum schimbarea aduce succesul – Dale Carnegie

    Trout despre strategie – Jack Trout

      Triburi. Avem nevoie de tine să ne conduci

       Permission Marketing – Seth Godin

     

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

    O campanie Business Magazin si Libris

  • „Form follows functions”, conceptul pe care se bazează cele 3 showroom-uri de mobilă dezvoltate de Diana Şucu

    În România sunt multe magazine care promovează gustul italian, francez sau german, promovează produse frumoase, dar nu neaparat şi practice. Noi am preferat să oferim ceva diferit, nu doar să fim un magazin de mobilă”, descrie Diana Şucu poziţionarea pe care şi-a propus-o încă de la deschiderea primului magazin Ethan Allen din Europa Centrală şi de Est,  specializat în mobilier şi amenajări interioare, în anul 2013.

    Ulterior, acestuia s-au adăugat şi showroomurile Caracole şi Bernhardt, iar toate trei au ajuns să totalizeze o suprafaţă de aproape 2.000 de metri pătraţi, unde sunt expuse colecţii întregi, produse pe care Diana Şucu spune că le-au ales din oferta uriaşă a celor trei furnizori americani. „Şi dacă aveam o suprafaţă de zece ori mai mare tot nu am fi putut expune multitudinea de produse pe care am fi dorit să le arătăm”, spune antreprenoarea.

    Businessul a ajuns în 2019 la vânzări de 2 milioane de euro, iar pentru anul în curs, unul atipic, previziunile antreprenoarei sunt în continuare optimiste. „Chiar dacă vânzările nu mai merg la fel de bine, suntem optimişti şi credem că până la finalul anului vom recupera perioada în care magazinul nostru a fost închis”, punctează ea.

    Când vine vorba despre modul în care se diferenţiază cele trei branduri, Diana Şucu spune că Ethan Allen reprezintă stilul clasic, elegant, anglo-saxon, Caracole se adresează unui gust glamour, iar Bernhardt aparţine stilului modern, inovativ. Toate cele trei sunt însă liderii designului anglo-saxon şi în principal al pieţei americane, fiind caracterizate de o orientare spre funcţionalitate. „Ne dorim să venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu produse de bun gust, dar care să fie în acelaşi timp confortabile şi funcţionale. Este de notorietate faptul că producătorii europeni nu reuşesc aproape niciodată să îmbine funcţiunea cu frumosul. Design-ul anglo-saxon susţine întotdeauna principiul «Form follows functions»” (Forma este ghidată de funcţionalitate n.red).”

    Toate cele trei showroomuri se adresează unui tip de clienţi exigenţi, informaţi şi sofisticaţi: „Acel client care cumpără ceea ce este mai bun sau nu cumpără deloc. Toate cele trei showroomuri sunt dedicate aceluiaşi tip de client din punct de vedere al exigenţelor şi, evident, al preţurilor. Este doar o diferenţă de gust”.

    Cum a evoluat însă comportamentul clienţilor în contextul pandemic? „După cum ştim cu toţii, din fericire, vânzarea de mobilă, decoraţiuni şi accesorii nu a fost afectată de pandemie. Clienţii sunt mult mai interesaţi acum de casa lor, îşi petrec aproape tot timpul acasă, drept pentru care atenţia lor a crescut în ceea ce priveşte detaliile. Cred că şi bugetul pentru casă are un loc privilegiat în această perioadă. Ne bucurăm să descoperim clienţi obsedaţi de calitate, confort şi detalii”, descrie ea comportamentul sesizat recent. De altfel, spune că tipologia de client căreia s-au adresat dintotdeauna a a avut mereu posibilitatea materială de a-şi alege tot ce este mai bun, a fost întotdeauna informat şi a ales ce este în trend. „În concluzie, nimic nu s-a schimbat, ba din contră, acum că este nevoit să stea acasă mai mult, caută să îşi îmbunătăţească confortul.”

    Impactul contextului pandemic nu a fost unul major asupra businessului, iar antreprenoarea spune că au anticipat faptul că lanţurile de producţie şi aprovizionare vor fi date peste cap în toată lumea şi au cumpărat multă marfa în avans. Astfel, un stoc generos ajută la disponibilitatea produselor din showroom, pentru care nu mai este nevoie să aştepte la comandă decât completările. Criza actuală a adus însă şi o oportunitate, în contextul în care,   în perioada de stare de urgenţă, au dezvoltat site-ul Select Design by Diana Sucu (www.selectdesign.ro). Astfel, pentru cei care nu pot ajunge fizic în Băneasa, au creat  această platformă în principal de informare, dar prin care reuşesc să facă şi vânzări.

    Parcursul antreprenorial al Dianei Şucu ar putea fi descris ca fiind unul atipic: a studiat dreptul (este licenţiată în această disciplină şi a absolvit şi un master în drept), iar apoi a avut o carieră în televiziune şi a lucrat ca prezentator de ştiri în cadrul postului public.

    „Iniţial, am vrut să deschid o galerie de artă, apoi am avut în vedere deschiderea unei grădiniţe”, descria antreprenoarea într-un interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN gândurile avute înaintea debutului antreprenorial, după o pauză în care s-a dedicat familiei.

    Domeniul ales a fost generat în continuare de dorinţa de promovare a frumosului: „De la bun început mi-am dorit o afacere liniştită, care să promoveze frumosul, un business în care să întâlnesc oameni fericiţi (mobilă cumperi doar atunci când îţi merge bine, niciodată când eşti nefericit sau bolnav)”.

    Chiar dacă aparent sunt total diferite, cele două domenii în care şi-a construit parcursul se întâlnesc într-un punct comun: „Întotdeauna am iubit să ajut, să fiu de folos, să contribui la fericirea celor din jur. Acest lucru mi-a fost de folos atunci când lucram in televiziune şi îmi este de ajutor şi astăzi.”

    Începutul afacerii cu mobilier american a fost inspirat de showroomul Ethan Allen din Manhattan, pe care, atunci când l-a văzut, şi-a dorit să îl aducă şi pe piaţa locală. Mărturiseşte însă că experienţa antreprenorială nu i-a aparţinut. „Soţul meu m-a ajutat în alegerea colecţiilor şi în formarea unei echipe care să fie competitivă din prima clipă. Cu o asemenea expertiză am ajuns la brake-even din primul an şi de atunci afacerea merge bine an după an”, spune ea.

    Cum arată viitorul afacerii? Diana Şucu spune că nu au în plan expansiunea cu noi unităţi fizice, însă vizează o intensificare a activităţii în online. „Considerăm firma ca fiind matură şi nu intenţionăm să ne dezvoltăm în alte locaţii fizice. Preferăm să ducem noi magazinul la client acasă printr-o prezenţă virtuală mai puternică. Lupta noastră de zi cu zi este de a face mai bine ceea ce facem acum, adică un design personalizat pentru fiecare client al nostru şi nu o extindere fizică. Investiţiile noastre viitoare sunt în principal în competenţă umană, nu în pardoseli sau tavane.” 

    Iar când vine vorba despre sfaturile pentru antreprenori aflaţi la început de drum, Diana Şucu îi îndeamnă să stea lângă cei de la care au ce învăţa: „Cea mai simpla variantă însă este de a învăţa de la antreprenorii veritabili dacă ai şansa să stai pe lângă ei. Eu din fericire am această şansă. Învăţ în fiecare zi!”

  • Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

     

    Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

    „În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

    În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

    Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

    Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

    Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

    Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

     

    Parteneriate sănătoase

    Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

    Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

    „Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate
    în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

    Performanţă locală, recunoscută internaţional

    CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

    Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

    La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

    Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

     

    Educaţia, cheia spre o medicină performantă

    „Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

    Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

    În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

    Paşi spre medicina digitală

    De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

    Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

     

    O călătorie în viitor

    Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

    În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

    Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

    În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”

  • Electric off-road

    Americanul Robert Bollinger este pe punctul de a strânge aproape 50 de milioane de dolari pentru a-şi lansa un brand de maşini electrice care arată similar cu modelele Hummer, potrivit Bloomberg Businessweek.

    Compania de automotive care îi poartă numele (Bollinger Motors) a fost înfiinţată în 2014, în New York City, şi-a propus să dezvolte un vehicul off-road electric.

    Primul prototip a fost cel al unui autovehicul cu trei uşi. Denumit B1, acesta a fost prezentat în iunie 2017. Lansarea pe piaţă a fost apoi programată pentru anul 2019, iar până în august 2017, compania a primit 6.000 de comenzi pentru acest model.

    La doi ani distanţă după prezentarea prototipului, Bollinger a prezentat primele două maşini gata pentru producţie – celei iniţiale i s-a adăugat un model pickup mai mare cu patru uşi (B2).  

    În aprilie 2020, el a anunţat că producţia de serie şi vânzările pentru ambele modele vor începe în 2021. În august, compania şi-a mutat sediul central din Ferndale în Oak Park, Michigan.