BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Activul de refugiu al vremurilor moderne

    Valoarea bitcoin a crescut săptămâna trecută, tranzacţionându-se la peste 17.000 de dolari şi atingând maximul din 7 ianuarie 2018 miercuri,  18 noiembrie, anunţă CNBC.

    Bitcoin s-a tranzacţionat, mai exact, la 17.030 dolari. Specialiştii din industrie spun că ascensiunea bitcoin în acest an, care a înregistrat o creştere cu 137% până în prezent, este urmarea sumelor cheltuite de guverne pentru susţinerea economiilor precum şi interesului investitorilor de renume precum Paul Tudor Jones şi Stanley Druckenmiller.

    „Decalajul dintre lumea criptomonedelor şi instituţiile financiare tradiţionale s-a închis dramatic”, a declarat Charles Hayter, CEO al furnizorului de date CryptoCompare.

    Fanii criptomonedelor au descris bitcoin ca având calităţi similare activelor de refugiu, cum ar fi aurul, la care investitorii recurg adesea în perioade de turbulenţă economică.

    Sursa: Mediafax

    Foto: thought catalog / unsplash.

     

     

     

     

     

     


     

  • Cifra săptămânii 23-29 noiembrie 2020

  • Tânăr fără experienţă, caut un loc de muncă

    Piaţa muncii începe să-şi arate colţii: în septembrie 2020 aproape 500.000 de tineri, o categorie cuprinsă între 18-25 de ani, au aplicat pentru unul sau mai multe locuri de muncă pe cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţă, eJobs.

    Cifra este mare pentru că această categorie de vârstă nu era până acum în prim-plan. Cei mai mulţi care-şi căutau un loc de muncă aveau între 25-35 de ani, iar numărul lor era în septembrie de 550.000. Până în criză, categoria de vârstă 36-45 de ani era pe locul 2 şi după aceea veneau tinerii.

    Acum piaţa s-a inversat, iar presiunea care vine de la tinerii care-şi caută un loc de muncă este în creştere. Până în criză, tinerii nu-şi băteau atât de mult capul să-şi caute un job. Fie erau la şcoală, fie stăteau acasă la mama (vârsta la care pleacă băieţii de acasă, de la părinţi, a crescut spre 29 de ani de la 27 de ani, în timp ce fetele vor să plece de acasă mai devreme, vârsta scăzând de la 27 de ani spre 25 de ani), fie aveau perspectiva plecării la muncă în afară dar această variantă a căzut de când a venit Covidul, fie au surse de venituri care le permite să nu-şi caute un job.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, remarcă această căutare a tinerilor pentru un job şi crede că pandemia a schimbat felul în care se raportează tinerii la carieră, adică ar vrea să se angajeze mai devreme, au aşteptări salariale mai realiste, caută joburi în vânzări sau IT, dar până să le găsească sunt conştienţi că trebuie să accepte ceea ce oferă piaţa.

    Tinerii nu au niciun fel de experienţă, iar companiile nu se grăbesc să-i angajeze pentru că trebuie să investească în ei, iar când îţi este lumea mai dragă aceştia pleacă, căutând o altă experienţă.

    Aşa că joburile pentru ei sau şansa de a se angaja se reduce.

    Dacă într-adevăr sunt joburi disponibile pentru tineri, acestea sunt în vânzări, curierat, retail-lucrători comerciali, call-centere, înainte era HoReCa (toţi erau angajaţi pe salariul minim, dar bacşişul era substanţial, ceea ce le permitea să câştige 5.000-6.000 de lei pe lună), dar această piaţă s-a prăbuşit.

    Ca aspiraţii, tinerii vor să lucreze în marketing, publicitate, dar aici joburile sunt destul de limitate.

    În IT ofertele pentru tineri nu sunt atât de multe având în vedere că nu au experienţă şi de aceea nimeni nu vrea să rişte să plătească un salariu de 1.200-1.500 de euro net pe lună (adică 6.000-7.500 de lei net pe lună).

    Criza a retezat destul de mult din aşteptările salariale ale tinerilor. Doar 1 din 10 candidaţi ar cere un salariu lunar net cuprins între 3.000 şi 4.500 de lei, şi doar 4% cred că s-ar califica pentru un salariu mai mare de 4.500 de lei, adică 1.000 de euro, conform studiului eJobs.

    Cei mai mulţi (25% dintre ei) cred că un salariu cuprins între 2.000 şi 2.500 de lei este realist şi poate fi obţinut.

    Un sfert dintre ei ar accepta un salariu de început cuprins între 1.700 şi 2.000 de lei; 14% dintre ei ar cere între 2.600-3.000 de lei, iar 12% au aşteptări cuprinse între 1.500-1.700 de lei.

    Problema angajării tinerilor este pe agenda Uniunii Europene, având în vedere şomajul mare în rândul lor: în Grecia, Spania, Italia între 25-40% dintre tineri sunt şomeri, nu au un loc de muncă, iar perspectivele nu sunt atât de îmbucurătoare.

    Covidul a făcut ca piaţa muncii să fie şi mai dificilă în toate ţările occidentale.

    Pentru că au resurse din familie, pentru că au un loc unde să doarmă şi să mănânce – la mama acasă sau la bunici, tinerii din România încă nu sunt atât de vocali pe piaţa forţei de muncă.

    Dacă această criză va mai ţine iar prognozele actuale indică că şi 2021, chiar şi 2022 vor fi ani extrem de dificili pentru marile economii ale lumii, şi tinerii din România îşi vor face simţită prezenţa nu numai pe piaţa forţei de muncă, ci şi în viaţa socială şi politică.

    De aproape un deceniu, România nu s-a confruntat cu această temă, având în vedere că cererea companiile a fost mult mai mare decât oferta disponibilă de pe piaţă. Aproape 2 milioane de români care puteau să muncească nu munceau şi nu se regăseau nicăieri în statistici căutându-şi un job, iar dintre aceştia, o parte erau tineri, în categoria de vârstă 18-24 de ani.

    Aşa că s-ar putea să vedem mult mai des postări de genul „Tânăr fără experienţă caut un job”.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Doi antreprenori au pornit un business prin care educă românii în direcţia reciclării

    Proiectul nostru are trei componente. Cel mai uşor de înţeles, despre care am vorbit cel mai mult până acum este cea fizică, ambalajul reutilizabil – nu îl facem noi pentru că sunt foarte mulţi producători care vin cu tot mai multe soluţii viabile la nivel mondial pe care le vom implementa în platforma noastră. A doua componentă este platforma digitală care va fi integrată cu soluţiile de check-out ale magazinelor online, iar cea de-a treia componentă se referă la fluxul de retur pentru că noi le oferim ambalajul, dar şi modalităţi de retur”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Linda Vasilescu, cofondator şi CEO al R-CREATE. Ea a pus bazele proiectului, împreună cu Adina Huma – cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE, acesta începând să prindă contur înspre finalul anului 2018, când start-up-ul a fost acceptat în cadrul incubatorului de afaceri al Impact Hub.

    R-CREATE a câştigat atunci premiul cel mare de 25.000 euro, iar un investitor care a remarcat proiectul în cadrul incubatorului a finanţat start-up-ul. Astfel, împreună cu banii proprii cu care au pornit la drum cele două antreprenoare, start-up-ul a obţinut până acum în total investiţii de 70.000 euro. R-CREATE mai are însă nevoie de finanţare pentru a putea finaliza platforma. „În prezent suntem în faza de dezvoltare a platformei, iar în acelaşi timp mergem cu o campanie de finanţare pe SeedBlink. Ne aşteptăm să strângem 170.000 euro. Estimăm că vom încheia campania în cursul lunii noiembrie şi ca atare vom avea resursele necesare pentru a finaliza partea de dezvoltare astfel încât în prima parte a anului viitor să avem platforma disponibilă. Acest lucru va însemna că ceea ce în acest moment se poate întâmpla într-o discuţie, şi avem deja discuţii cu magazine online, se va întâmpla în mod digital. Magazinele online vor intra la noi pe site şi vor da datele lor, le vom face un cont şi le vom trimite necesarul de stoc de ambalaje reutilizabile”, a menţionat Linda Vasilescu.

    Strategia R-CREATE pe termen lung este să pună la dispoziţie o platformă tehnologică care oferă servicii de consultanţă şi implementare magazinelor online, pentru tranziţia acestora la o politică verde cuprinzătoare.

     R-CREATE

    Proiect: R-CREATE

    Ce face? platformă technologică de economie circulară prin care le va pune la dispoziţie jucătorilor din industria de comerţ electronic ambalaje reutilizabile pentru colete, şi va asigura întreaga gestiune a acestora

    Finanţare totală atrasă: 70.000 euro

    Necesar de finanţare: 170.000 euro

    Invitaţi: Linda Vasilescu şi Adina Huma, cofondatori R-CREATE

    Prima etapă constă în implementarea soluţiilor de ambalare ecologică, integrând această soluţie de packaging-as-a-service în lanţurile logistice, cu ajutorul instrumentelor digitale.

    „Noi am pornit la drum cu ideea clară de a face o platformă de economie circulară destinată comerţului online, dar pentru că această funcţionaliate este bazată pe fluxuri logistice prima dată a trebuit să testăm şi să vedem că totul funcţionează pentru toţi actorii implicaţi”, a precizat Adina Huma, cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE.

    Ea a adăugat că start-up-ul a făcut întâi teste cu magazine online de talie mai mică şi apoi cu jucători mai mari din piaţă. „Am avut mai mulţi clienţi mai mici, cu care lucrurile se desfăşoară mai simplu pentru că nu au fost multe categorii de produse, nu au foarte multe comenzi, şi atunci în prima fază am lucrat cu magazine online mai mici. Apoi am mers către un client mai mare cu platformă mai complexă şi am lăsat lucrurile să funcţioneze natural ca să vedem ce se întâmplă. Practic, am făcut un test pe o perioadă de două săptămâni cu libraria Cărtureşti şi am vrut să vedem ce se întâmplă la interacţiunea curierului cu clientul, dacă clienţii primesc bine această funcţionalitate – ei au fost lăsaţi să aleagă pe pagina de check-out ce ambalaj doresc (reutilizabil sau nu), iar 20% au ales varianta reutilizabilă.”

    Soluţia R-CREATE se va integra cu majoritatea platformelor de e-commerce folosite de magazinele online şi totodată cu sistemele jucătorilor care lucrează cu retailerii online, care le pun la dispoziţie diferite servicii auxiliare, precum depozitarea sau livrarea produselor ş.a.m.d.

    „Noi am discutat cu jucători din aproape toate verticalele de e-commerce. Suntem în discuţii cu cinci jucători mari de pe piaţa locală. Probabil veţi vedea sistemul implementat în 2021. Discutăm de fashion, cărţi, produse bio, mobilier mic, etc.”, a punctat Linda Vasilescu.

    În primul an de funcţionare, start-up-ul vrea să creeze soluţii viabile pentru verticalele pe care le are incluse în ţinta sa  –  fashion, cărţi, produse pentru copii, jucării, produse alimentare ambalate, platforma urmând să devină profitabilă cel mai probabil în al doilea spre al treilea an de funcţionare.

    „În 3 ani ne propunem să acoperim 5% din piaţa din România, dar nu vrem să ne limităm doar la piaţa locală. Ne dorim să ieşim din România pentru că există deja nevoia aceasta în Europa şi ştim că de acolo vor veni în principal volumele. Ca atare, avem două direcţii de dezvoltare – una regională şi una pe piaţa din Europa de Vest care are altă percepţie faţă de zona green. Ne uităm la pieţe cum ar fi DACH (Germania, Austria şi Elveţia – n. red.) – avem deja discuţii cu poşta austriacă, şi la pieţe din nord, precum Suedia”, a menţionat CEO-ul R-CREATE.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

    Undelucram.ro

    Proiect: Undelucram.ro

    Ce face? Platformă online pentru angajaţi şi angajatori

    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro

    Necesar de finanţare: peste
    1 mil. euro

    Ţintă venituri 2020: 500.000 euro

    Invitat: Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro

     

    Factide

    Proiect: Factide

    Ce face? Platformă bazată pe inteligenţă artificială care automatizează căutarea pe net de informaţii despre companii

    Necesar de finanţare: câteva zeci de mii de euro

    Invitat: Daniel Leu şi Ştefan Dorneanu, cofondatori Factide

     

    ENSO

    Proiect: ENSO

    Ce face? Platformă online pentru companii şi furnizori de servicii

    Finanţări totale atrase: 200.000 euro

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Andrei Pantelimon, cofondator şi CEO ENSO Business Services

     

    Pony Car sharing

    Proiect: Pony Car Sharing

    Ce face? Platformă de car-sharing

    Invitat: Demis Ghindeanu, cofondator şi CEO Pony Car Sharing

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum să faci bani din decorarea mesei

    Uneori izolarea le dă apă la moară celor cărora le place să-şi manifeste talentul artistic în diverse feluri, unii dintre ei având mai mult timp disponibil pentru aşa ceva, iar alţii alegând un nou hobby: decoratul mesei. Numit „tablescaping” (aproximativ „peisagistica mesei”), hobbyul a crescut în popularitate de când cu restricţiile din acest an, ţinând seama de numărul de postări de pe reţele de socializare online ale celor care se laudă cu „operele” lor.

    Aranjatul artistic al mesei poate dura câteva minute sau chiar câteva ore, scrie The Guardian, în funcţie de talentul şi răbdarea celui care o face, spre bucuria comercianţilor de şerveţele şi feţe de masă care şi-au văzut vânzările crescând într-o vreme în care n-ar avea de ce să fie optimişti. Decoratorii de mese pornesc la treabă fie cu obiecte confecţionate de ei, completate eventual cu şerveţele şi feţe de masă achiziţionate de la magazin, „peisajul” conformându-se, de regulă, unei teme, cum ar fi o anumită sărbătoare, ori apelează la designeri specializaţi care le furnizează cele necesare în funcţie de dorinţe.

    Interesul pentru aranjatul cât mai frumos al mesei a pornit în urmă cu câţiva ani ca o reacţie la mesele luate pe fugă sau în faţa televizorului şi ca o dorinţă de a le arăta celorlalţi ce frumos se pricepe cineva să pregătească o masă. Printre cei responsabili de răspândirea acestui hobby se numără şi unii designeri de evenimente care postează sugestii pe conturile lor de pe reţelele de socializare online, ca să-şi facă publicitate şi să mai câştige clienţi.

  • Creşteri ambiţioase pe timp de pandemie. Un business estimează dublarea cifrei de afaceri pe fondul noii crize

    Dragoş Mihalache a pornit businessul Red-Mall în mediul offline, cu un magazin tradiţional, dar antreprenorul a făcut conversia rapid spre mediul online, iar în 2016 a intrat pe eMag Marketplace. El a dezvoltat businessul comercializând medii de stocare şi accesorii pentru acestea. În timp, antreprenorul a observat că oamenii au diferite nevoi şi a ales să diversifice gama de produse pentru a răspunde cât mai multor nevoi din piaţă.

    „Am observat că clienţii aveau nevoie de diferite produse astfel că am ales să diversificăm portofoliul. Am cercetat piaţa, am văzut ce se cerea şi care erau nevoile clienţilor, am identificat produsele apoi le-am listat.  Acum avem o gamă foarte largă de produse, de la îngrijire personală până la electronice, scule şi unelte.”

    În iunie 2016, a intrat în marketplace-ul eMag. „În prezent, aproximativ 50% din cifra de afaceri este generată de canalele noastre de vânzare, iar 50% este generată de vânzările înregistrate pe marketplace”, povesteşte Dragoş Mihalache, fondatorul companiei Red-Mall în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Pandemia şi măsurile de distanţare şi limitare a răspândirii noului virus au îndrumat oamenii spre achiziţii online, ceea ce a generat atât creşteri ale vânzărilor companiilor active în mediul online, cât şi schimbări ale comportamentului consumatorilor. Astfel, spre deosebire de anul trecut, clienţii au cumpărat produse specifice contextului pandemic, ceea ce a dus la o scădere a valorii bonului mediu înregistrată anul acesta, spune Dragoş Mihalache.

    „Anul acesta valoarea bonului mediu a fost în jur de 300 de lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, vindeam produse care în pandemie nu s-au vândut, aici mă refer la electronice şi electrocasnice care aveau o valoare mult mai mare decât măştile şi dezinfectanţii pe care le vindem în această perioadă.”

    Fondatorul Red-Mall a adăugat că a fost nevoit să modifice planurile pe termen mediu şi lung în urma pandemiei. „Nu se mai vindeau produse precum sistemele audio, aparatele de fotografiat, astfel că ne-am adaptat şi am adus produse noi care să răspundă nevoilor din piaţă, cum ar fi dezinfectante, măşti, mănuşi, igienizante.”

    În ultimele două luni, businessul Red-Mall a înregistrat o creştere de 20% faţă de primele trei luni de pandemie, respectiv perioada martie-aprilie-mai. De asemenea, Red-Mall înregistrează peste 100 de comenzi zilnic pe platformă, oraşul care generează cel mai mare număr de comenzi fiind Capitala, urmată de zona Ardealului şi zona Moldovei. În ceea ce priveşte perioada de Black Friday, Dragoş Mihalache spune că în fiecare an, vânzările Red-Mall au „crescut în perioada de Black Friday, toţi clienţii aşteaptă ofertele de pe eMag Marketplace şi de pe eMag în general şi mereu am avut o creştere şi a numărului de produse listate în această campanie şi a numărului de comenzi. Anul acesta aşteptăm să creştem cu aproximativ 30% faţă de anul trecut, în această campanie de Black Friday.”

    Compania Red-Mall este printre primii selleri care au accesat linia de credit prin care Idea Bank oferă condiţii preferenţiale de creditare (precum dobândă zero) celor care vor să îşi dezvolte businessul. „Am investit banii obţinuţi în stocuri de Black Friday şi am avut vânzări pe măsură.”

    În prezent, businessul Red-Mall este activ doar pe piaţa din România, însă planurile antreprenorului Dragoş Mihalache vizează extinderea în Bulgaria şi Ungaria în 2021.

    „Anul viitor vom încerca să ne extindem pe alte pieţe, unde este prezent eMag Marketplace. Mă gândesc momentan la Bulgaria şi Ungaria. În plus, vrem să diversificăm gama de produse dedicate copiilor, adică zona de jucării. Acolo nu avem o diversitate foarte mare de produse,” a adăugat Dragoş Mihalache.

    El a spus că în urma diversificării gamei de produse şi a vânzărilor crescute ce vor fi înregistrate în perioada de Black Friday şi în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, estimează afaceri de circa 5 milioane de euro la finalul anului în curs, adică o dublare a cifrei de afaceri.

    „Având în vedere că avem Black Friday, apoi vin sărbătorile şi finalul anului, când cumpărăturile şi achiziţiile au valori mai mari, estimez o dublare a cifrei de afaceri şi mai sper să mergem aşa şi în perioada următoare. Anul viitor sper să fie măcar ca anul acesta”, a mai spus antreprenorul.

    În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2021, „acesta va fi stabilit după perioada de Black Friday.”

  • Altfel de amintiri. Un business „modelat” în ipsos

    MemoArt înseamnă, pe scurt, pachete cu toate materialele necesare pentru a realiza mulaje ale mâinilor, care fie să imortalizeze o stare, o legătură, o emoţie, fie să păstreze ca amintire delicateţea unor etape din viaţă care vor fi repede înlocuite de altele. Kiturile se găsesc pe site-ul cu acelaşi nume şi pe eMag şi se produc în Odorheiu Secuiesc, în judeţul Harghita.

    „În august 2017, s-a născut minunata noastră fetiţă, Gerda. Povestea noastră începe aici, căci împreună cu ea, sau prin ea, de fapt, s-a lansat MemoArt. Mânuţele şi picioruşele alea adorabile… Ne-am dorit foarte mult să le imortalizăm şi am vrut totodată să dăruim şi rudelor câte un cadou personalizat, în care era inclusă puţin şi Gerda. Aşa ne-a venit ideea să creăm mulaje de ipsos şi să le dăruim de Crăciun”, povesteşte Noemi Torok.

    Bucuria bunicilor şi a străbunicilor a fost, evident, foarte mare. Ce a urmat poartă astăzi numele MemoArt.

    „Noi oferim pachete complete, cu toate materialele şi uneltele necesare, cu ajutorul cărora oricine îşi poate crea foarte uşor mulajul propriu sau amprenta acasă. Noi îi ajutăm pe clienţi cu instrucţiuni clare şi cu tutoriale video foarte simple, uşor de urmat, dar şi cu sfaturi personalizate, oricând este cazul.”

    Compania a pornit cu sursele proprii ale celor doi antreprenori, aproximativ 9.000 de euro investiţi în materii prime şi în marketing. Noemi Torok se ocupă de marketing, ţine legătura cu clienţii, face achiziţiile de materii prime, preia comenzile, pregăteşte coletele, le facturează şi le trimite clienţilor. Soţul ei, inginer în construcţii la bază, este gata să o ajute oricând are nevoie.

    „Când am lansat afacerea, încă nu ne era cunoscută tehnologia de mulaj, aşa că am construit pas cu pas businessul şi brandul. La început, am avut un singur produs – kitul pentru mulaj mână şi picior pentru copiii între 0 şi 2 ani, apoi am lansat şi celelalte produse, gradual: kiturile de mulaj pentru mâini dedicate fraţilor, părinţilor, cuplurilor şi întregii familii. În următorul an, am creat kiturile pentru amprente.”

    Preţurile pachetelor pornesc de la 129 de lei şi pot ajunge la 229 de lei, pentru familia întreagă. Afacerile cresc în fiecare an, odată cu cererile. Anul trecut, de pildă, au ajuns la 105.000 de lei.

    MemoArt este genul acela de cadou pe care îl poţi oferi şi la o aniversare, dar şi de Crăciun sau de Ziua Îndrăgostiţilor. Clienţii principali sunt familiile şi cuplurile tinere, cei care aleg să devină ei înşişi protagonişti în jocul de-a amintirile sub formă de mulaj.

    „Pe aceste tipuri de clienţi ne concentrăm cel mai mult. Dar mai sunt şi cei care cumpără kiturile noastre pentru a le oferi cadou. Le achiziţionează mai ales cu ocazia aniversărilor, vizitarea bebeluşilor, de ziua de naştere, botez, de Crăciun sau Ziua Îndrăgostiţilor.”

    Aşa că acum, pentru că sărbătorile de iarnă bat la uşă, fondatorii MemoArt depun multe eforturi pentru a onora toate comenzile, iar din încasări vor să dezvolte şi mai mult brandul. Au planuri să se extindă cu produse noi şi se gândesc să acceseze fonduri europene în acest sens.

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Mariansterea.ro – studio de fotografie (Bucureşti)

    Fondator: Marian Sterea

    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa

     

    Business în agricultură (Leordeni, jud. Argeş)

    Fondator: Vasile Şoloiu

    Investiţii: 10.000 de euro anual

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro

    Prezenţă: piaţa 16 Februarie din Bucureştii Noi, magazine, băcănii, aprozare

     

    Simply Delicious by Anna – cofetărie (Ploieşti)

    Fondatori: Ana Ţigău şi Eugen Nan

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro

    Prezenţă: Ploieşti

     

    Aesthetic Design – producţie de tapet (Bucureşti)

    Fondatori: Oana Vlădilă, Dragoş Vlădilă, Adrian Marinescu

    Investiţia iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: aproape 1 mil. euro (împreună cu o firmă de producţie publicitară)

    Prezenţă: online, un showroom în Bucureşti

     

    Dots Planners – brand de agende personalizate (Alba Iulia)

    Fondatoare: Dana Iosa

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, eMag, o librărie din Piaţa Dorobanţi din Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea omului care a schimbat istoria industriei mondiale de petrol şi gaze. Compania pe care a fondat-o are astăzi venituri de sute de miliarde de dolari

    William Knox D’Arcy s-a născut pe 11 octombrie 1849, în Newton Abbot, Devon, Anglia, în familia unui avocat. El a urmat cursurile şcolii Westminster School până în 1866, când familia a decis să emigreze în Australia, stabilindu-se în Rockhampton, Queensland. Aici, D’Arcy şi-a continuat pregătirea academică, plănuind să îi calce pe urme tatălui său într-o carieră de avocat. Pe 23 octombrie 1872 s-a căsătorit cu Elena Birkbeck. Odată cu terminarea studiilor s-a alăturat businessului tatălui său şi s-a lansat în domeniul speculaţiilor. În 1882 a devenit partener într-un sindicat care a decis deschiderea unei mine în   regiunea Ironstone Mountain din Queensland. La 4 ani distanţă, sindicatul a luat numele de Mount Morgan Gold Mining Company, avându-l pe D’Arcy în funcţia de director şi acţionar majoritar. În 1889, cu o avere substanţială, antreprenorul s-a întors împreună cu familia sa în Anglia, unde a cumpărat un conac şi o casă. După ce soţia sa a murit, în 1897, el s-a recăsătorit cu Nina Boucicault.

    În 1900, a decis să finanţeze o operaţiune de căutare de petrol şi minerale în Persia. Negocierile cu regele Mozaffar al-Din Shah Qajar au început în 1901, cu o ofertă de 20.000 de lire sterline (2,2 milioane de lire în valoarea de astăzi a monedei), pentru o concesiune pe şaizeci de ani pentru explorarea petrolului. Ulterior, i s-au acordat drepturi de exploatare asupra întregii ţări, cu excepţia a cinci provincii din nordul Iranului. În schimb, guvernului iranian i s-a acordat 16% din profiturile anuale ale companiei, un acord care avea să îi „bântuie” pe iranieni până la sfârşitul secolului al XX-lea. După acest parteneriat, britanicii au devenit mult mai preocupaţi de stabilitatea Iranului din cauza dependenţei lor de vastele rezerve de petrol ale ţării.

    Forajul a început la sfârşitul anului 1902, sub conducerea lui George B. Reynolds. După acumularea unor datorii şi mutarea forajului în sudul Persiei însă, compania ajunsese, în 1908, în pragul falimentului. Pentru a-l evita, D’Arcy a decis, împreună cu conducătorii din Birmania, să abandoneze operaţiunea din Iran.  I-a trimis aşadar o telegramă lui Reynolds în care i-a spus că a rămas fără bani şi i-a ordonat  „să înceteze munca, să concedieze personalul şi să vină acasă”. Reynolds nu a urmat însă ordinul imediat, şi, printr-o întâmplare norocoasă, a descoperit o rezervă bogată de petrol, care avea să constituie piatra de temelie a companiei Anglo-Persian Oil Company (APOC), cunoscută astăzi sub numele de British Petroleum (BP), în fruntea căreia D’Arcy a fost numit în funcţia de director. Antreprenorul a murit pe 1 mai 1917, la vârsta de 67 de ani, fiind inclus postmortem, în 2012, în Queensland Business Leaders Hall of Fame.

    În aprilie 2010, BP a fost implicată în unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie, incident petrecut în Golful Mexic, cunoscut sub numele de Deepwater Horizon – cea mare deversare de petrol din istoria industriei petroliere.

    Anul trecut, compania a înregistrat venituri de peste 282 de miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de circa 73.000 de angajaţi. 


     

  • Cum au descoperit retailerii a 13-a lună a anului

    La noi, vânzările se împart în 13 luni, 12 luni calendaristice şi una de Black Friday”, a spus Robert Berza, general manager Fashion Days, într-o conferinţă de presă recentă, făcând referire la faptul că în cele 3 zile de reduceri compania înregistrează vânzări cât pentru o lună. În ciuda pandemiei de COVID-19, care a pus „pe butuci” mediul de business local, zona de e-commerce este cea care a avut numai de câştigat. „Dacă retailul în general a scăzut şi aici evident impactul a fost în offline, e-commerce-ul în schimb a crescut extrem de mult, în cele 2-3 luni de lockdown au fost valori foarte mari, variind între 40 şi 100% în funcţie de categorii şi de jucători, trend care s-a domolit în iulie-august-septembrie, ducându-se undeva în jur de 50-60%, şi care e posibil să accelereze în funcţie de potenţialele măsuri restrictive care vor apărea în următoarele săptămâni, spre valori pe care le-am văzut în primăvară”, notează executivul.

    Sectorul fashion nu face excepţie. În plan internaţional, un exemplu grăitor este cel al companiei Zalando, care „în primele şase luni ale anului a avut venituri de aproape 3,6 miliarde de euro. În trimestrul II, aprilie-iunie, în Germania, unde a fost lockdown, veniturile lor au crescut cu 27%, în timp ce în primul trimestru au avut un ritm de creştere de circa 15%”. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor Fashion Days bazate pe surse precum Euromonitor şi Ministerul Finanţelor Publice, în primul trimestru online-ul ocupa doar o cotă de 11% din piaţa locală de fashion, însă în trimestrul II, odată cu instaurarea lockdown-ului şi închiderea mallurilor, acesta a crescut vertiginos, atingând o valoare de 58%, „împinsă preponderent ori de jucători activi exclusiv pe zona online, printre care Fashion Days, About You, epantofi, dar şi de businessuri omnichannel care au început să comunice mai mult, precum CCC, Hervis sau Pepco”. După marcarea acestui vârf, executivul estimează o stabilizare – circa 30-33%, până la finalul lui 2020 şi începutul lui 2021. Dacă la începutul de acestui an, într-un material publicat de ZF, Robert Berza spunea că se aşteaptă, după un an în care înregistrase, în piaţa locală, venituri de 325 de milioane de lei, la o evoluţie a veniturilor similară cu cea înregistrată în 2019, de +30%, anul acesta, impulsionate de pandemie, veniturile nete ale companiei au crescut în medie, potrivit executivului, cu 80% în intervalul aprilie – octombrie, faţă de perioada similară din anul precedent.

    Potrivit lui, la aceste creşteri au contribuit şi investiţiile realizate de jucătorii din piaţa de profil în marketingul non-digital. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie 2020, target rating point-ul (TRP – valoare utilizată în marketing şi publicitate pentru a indica procentajul publicului-ţintă atins de o campanie sau o reclamă printr-un mediu de comunicare – n. red.) a crescut cu 57% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului spun că aceste investiţii au crescut cu 146% în acelaşi interval, iar investiţiile per total în imaginea brandului au fost de şase ori mai mari faţă de 2019, fără să ofere însă cifre. Peisajul care alcătuieşte topul jucătorilor din piaţa locală de fashion s-a schimbat la rândul său odată cu instaurarea lockdownului. Dacă în primul trimestru, potrivit estimărilor Fashion Days, clasamentul era condus de Inditex, urmat de discounterul Pepco, activ exclusiv pe retailul tradiţional, de H&M şi C&A, în trimestrul II în fruntea pieţei a ajuns Dante (cu Fashion Days şi Emag), Lidl, Inditex coborând pe a treia poziţie, iar Pepco, pe locul 4. În al III-a trimestru al anului Inditex şi-a reluat poziţia de lider, Pepco, locul secund, Dante a rămas în top 4, pe a treia poziţie, iar H&M, reintrat, a ocupat al patrulea loc în clasament. În perioada aprilie-octombrie, platforma Fashion Days a înregistrat o creştere de 96% a numărului de clienţi, până la 192.000, o evoluţie de 103% a numărului de aplicaţii active, şi o creştere cu şase procente a veniturilor din aplicaţie, care în acest moment acoperă 70% din vânzări.

    Anul acesta, una dintre schimbările aduse de pandemie este şi accelerarea intrării brandurilor premium în online, impulsionată de închiderea magazinelor de profil din aeroporturi şi scăderea numărului de city-breakuri, care a afectat turismul „de shopping”. Pe lângă o serie de firme cunoscute nou intrate în portofoliu, precum Tommy Jeans, Il Passo, EA7 sau DKNY, executivul aminteşte şi de o nouă secţiune specială a platformei Fashion Days – Romanian Corner – destinată producătorilor autohtoni, cu branduri ca Mihaela Glavan, Alina Cernătescu, Bluzat, Underess, Baden şi Miau. În prezent, numărul designerilor locali incluşi în portofoliul companiei a ajuns la 36, cu vânzări lunare de 500.000 de lei, iar pentru perioada decembrie 2020-martie 2021 reprezentanţii businessului se află în negocieri cu alte 20 de branduri.

     

    Black Friday, ediţia de pandemie

    Potrivit datelor companiei, la nivelul pieţei locale de fashion, numărul comenzilor plasate în săptămâna de Black Friday a evoluat, de la 268.000 de comenzi în 2017, la 372.000 în 2019, cu o estimare de 502.000 în acest an. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului prevedeau (înainte de închiderea ediţiei, în avansul derulării evenimentului – n.red.) că ediţia de Black Friday avea să aducă o creştere cu 50% a comenzilor, până la 200.000, şi cu 40% a numărului de clienţi, până la 170.000 de persoane. În ceea ce priveşte valoare medie a coşului de cumpărături pe platforma şi site-ul Fashion Days, dacă în 2019 aceasta a atins suma de 415 lei, cu o valoare medie per produs de 187 de lei, anul acesta vorbim de o valoare medie a coşului de până la 425 de lei, cu o valoare medie de 201 lei a fiecărui produs comandat, potrivit datelor preliminare ale companiei.

    În ceea ce priveşte veniturile medii înregistrate, estimările pre-eveniment erau de a ajunge de la 37 de milioane de lei (2019) la o valoare medie de 58 de milioane de lei, cele trei zile acoperind, astfel, veniturile unei întregi luni. Anul acesta, compania şi-a planificat debutul reducerilor începând cu dimineaţa zilei de 11 noiembrie, iar evenimentul a fost programat pe o perioadă de trei zile. Un trend remarcat anul acesta, în special după debutul pandemiei, şi care a accelerat cu ocazia perioadei de reduceri, este orientarea clienţilor către cele 900 de lockere (easy box), prin folosirea cărora se limitează interacţiunea dintre client şi curier. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie utilizarea acestora a crescut, doar în regiunea Bucureşti – Ilfov, de la 18% la 28%. Ce are în plus această ediţie de Black Friday faţă de cele precedente nu e doar contextul în care se desfăşoară, ci şi faptul că, pentru multe businessuri, alături de perioada sărbătorilor de iarnă, reprezintă un colac  de salvare după declinul înregistrat pe fondul pandemiei. „Dacă nu îşi revin, e posibil să vedem nişte ieşiri în ianuarie-februarie de la branduri mici şi medii”, spune Robert Berza.

  • În timp ce tot mai mulţi români se mută să lucreze de la sat, iar şcoala, în online, o întrebare devine tot mai importantă: Net ai?

    Operatorii de reţele de telecomunicaţii din România au experimentat creşteri cuprinse între 40% şi 60% în traficul de pe reţele faţă de anul trecut. Creşterea în sine poate fi gestionată, iar companiile din sector investesc în mod constant, dar piaţa de telecomunicaţii s-a regăsit în situaţia în care a devenit necesară extinderea accelerată înspre mediul rural, odată cu trecerea la munca de acasă şi la şcoala online, au concluzionat jucătorii din piaţă prezenţi în cadrul ZF Digital Summit ’20.

    „Pe măsură ce anul a trecut, a fost necesar să mergem cu serviciile din urban spre rural din ce în ce mai mult pentru că vrem ca toţi cetăţenii să aibă acces la servicii rapide prin reţele de fibră optică pe partea fixă şi de conexiuni 4G şi 5G în partea mobilă”, a explicat Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al Digi România.

    Reprezentantul Digi a explicat că operatorul a ajuns deja cu serviciile la peste 7 milioane de gospodării din România, însă cadrul legislativ nu încurajează investiţiile în extinderea către zonele rurale, o nevoie din ce în ce mai mare a economiei.

    „Ne-au lipsit legislaţia şi atitudinea potrivită a autorităţilor care ar trebui să creeze un cadru potrivit pentru ca jucătorii privaţi să investească şi să aibă acces la anumite infrastructuri (n.red: precum cea de energie electrică), pentru a putea merge şi în zonele izolate. Există o discuţie despre fezabilitatea numărului de clienţi şi despre cât pot plăti ei în zonele rurale, dar avem soluţii pentru asta; ce ne lipseşte este legislaţia care să genereze un cadru pentru a construi reţele de mare viteză în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.”

    n lipsa acestor investiţii, multe zone din mediul rural nu vor putea susţine migraţia tinerilor către sate, comune şi localităţi. Rolul critic al infrastructurii de telecomunicaţii şi al conexiunii la internet iese la iveală în acest an atipic mai mult ca oricând.

     Datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2019 arată că la finele anului trecut decalajul dintre urban şi rural era încă mare. Un procent de circa 75% dintre gospodăriile din mediul urban erau acoperite de servicii fixe de telecomunicaţii, în timp ce în zona rurală doar un procent de 49% dintre gospodării erau acoperite.

    Într-adevăr, în locurile în care există deja reţea, România beneficiază de una dintre cele mai bune conexiuni de internet din Europa sau chiar din lume, însă această performanţă a fost atinsă astăzi datorită investiţiilor demarate încă de acum câţiva ani de către operatorii telecom.

     „Niciodată nu a fost mai clar că fără o infrastructură bună de telecomunicaţii am fi avut o situaţie foarte diferită. Să ne imaginăm că ar fi venit această criză acum cinci ani, cum am fi gestionat-o? Care ar fi fost impactul asupra PIB-ului? Da, PIB-ul scade, dar care ar fi fost impactul fără calitatea infrastructurii pe care o avem pentru că eu cred că am contribuit la a reduce scăderea PIB-ului şi economia a mers înainte mulţumită reţelei”, a atras atenţia Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România.

    În linie cu această perspectivă, Lorilloux consideră că România este la o „răscruce de drumuri”, întrucât investiţiile operatorilor şi sprijinul legiuitorilor trebuie să vină astăzi pentru ca România să aibă o astfel de poziţie privilegiată şi peste 5 ani, în ceea ce priveşte conexiunile de internet.

    „Foarte mulţi oameni lucrează de acasă, clienţii au început să muncească de acasă, să facă sport acasă, să stea mult mai mult timp în casă, ceea ce a creat o cerere mult mai mare în ceea ce priveşte calitatea conectivităţii pe parcursul întregii zile, pentru că acum nu se mai bazează pe noi doar câteva ore pe zi, întrucât sunt acasă pe parcursul întregii zile. Cred că este o schimbare majoră pentru toată lumea.”

    Investiţiile trebuie să continue, iar statul trebuie să se implice mai mult, într-un domeniu în care operatorii au făcut investiţii masive din fonduri proprii în ultimii ani şi care livrează cel mai mic randament al capitalului investit pentru acţionari.

    În acest context, şefa Vodafone România insistă că autorităţile trebuie să atragă cât mai eficient cele 80 de miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene în următorii ani.

    „Este o sumă imensă. Între fondurile de reconstrucţie şi fondurile din cadrul multianual vorbim de 80 de miliarde de euro, adică o oportunitate unică pentru România. Sunt atât de fericită că au pus regula  ca un minimum de 20% din fonduri să se îndrepte înspre digital. Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix şi pe mobil peste tot? Este important să ne gândim cum vom folosi fondurile, cum vom folosi oportunitatea să accelerăm acoperirea ţării cu internet de mare viteză, să accelerăm acoperirea 5G, care ar trebui să devină un avantaj pentru România în viitor.”

    Studiile arată că migrarea dinspre urban spre rural continuă, a apreciat Vladan Pekovic, noul CEO al Telekom România, în cadrul videoconferinţei. În acelaşi timp, el a adus în discuţie un nou aspect interesant al acestei migraţii care trebuie susţinută prin infrastructurile critice, anume aplatizarea curbei de dezvoltare dintre rural şi urban.

     „Citeam o cercetare în India care arăta că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuţia de avere şi de locuri de muncă este în creştere în favoarea localităţilor mai mici. Deci cred că aici este un fenomen interesant şi nu aş compara România cu India, dar am văzut că mulţi români se întorc mai mult către părinţi, rude, case de vacanţă din zone rurale şi se simt acolo mai bine protejaţi de pandemie, dar au nevoie şi de infrastructura necesară pentru a lucra”, a explicat Vladan Pekovic, care a participat la eveniment cu câteva zile înainte ca Telekom România să anunţe că el va fi noul director executiv.

    În ceea ce priveşte acoperirea cu infrastructură de internet în zonele neacoperite din România, Comisia Europeană a aprobat în 2014 proiectul de 85,6 milioane de euro cunoscut drept RO-NET, care ar trebui în final să aducă infrastructură pentru mai mult de 700 de localităţi neacoperite din ţară. Proiectul este structurat pe 7 loturi, a câte 100 de localităţi în medie pe fiecare lot, iar la finalul anului 2019 guvernul de atunci anunţa finalizarea celui de-al 5-lea lot.

    „Lucrăm în continuare în proiectul RO-NET prin care furnizăm conectivitate pentru aproape
    700 de localităţi în care infrastructura era absolut necesară”, a menţionat Pekovic.

    Astfel, extinderea reţelei şi îmbunătăţirea capacităţii acolo unde presiunea a devenit mai mare pe reţele, adică în zonele rezidenţiale, reprezintă unele dintre principalele priorităţi pe care ar trebui să le aibă România în perioada următoare. Utilizarea internetului ca instrument pentru a munci sau a învăţa este încă la început, iar evoluţia anului 2020 dovedeşte că infrastructura de telecomunicaţii este la fel de critică pentru o ţară precum cea de energie sau cea de transport.

    Valentin Popoviciu, vicepreşedinte, Digi România: „Există o discuţie despre fezabilitatea numărului de clienţi şi cât pot plăti în zonele rurale, dar avem soluţii pentru asta şi ce ne lipseşte este legislaţia care să genereze un cadru pentru a construi reţele de mare viteză în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.”

    Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România: „Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix şi pe mobil peste tot?”

    Vladan Pekovic, CEO al Telekom România: „Studiile din India arată că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuţia de avere şi de locuri de muncă este în creştere în favoarea localităţilor mai mici.”