BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Asistentul virtual pentru medici

    Tehnologia intră şi în cabinetele medicale: mai exact, de data aceasta ia forma unui asistent digital care înţelege ce spun doctorii, ia notiţe pentru ei şi le transpune automat în fişele de consultaţie ale pacienţilor. Ideea îi aparţine unui start-up local de tehnologie care deja testează soluţia în patru clinici private şi un spital public din România.

     

    MediNav este un software, noi îi spunem un asistent virtual medical care ascultă când medicul vorbeşte, înţelege şi extrage informaţia medicală relevantă pentru formularele pacientului. Practic le autocompletează. Medicul la sfârşit doar face un review final, verifică, salvează şi a terminat munca de completare a acelor formulare”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO al MediNav. Ea a adăugat că principalul obiectiv al MediNav este să îi ajute pe medici în scurtarea timpului de a scrie în timp ce discută cu pacientul, de a repeta un aspect pe care l-au discutat deja cu pacientul.

    „Acest lucru este valabil şi în spital în momentul în care se documentează o epicriză sau o documentaţie mai stufoasă, unde nu este în faţă cu pacientul, însă este foarte multă informaţie care trebuie scrisă manual.”

    Ideea MediNav a luat naştere ca urmare a unei experienţe proprii cu sistemele medicale din mai multe ţări – România, Danemarca şi Elveţia de-a lungul mai multor ani. „Acum şapte ani am început să am o problemă de sănătate un pic mai ciudată, nu am ştiut exact ce am, eram în Danemarca atunci şi am vizitat o grămadă de medici în România, în Danemarca şi am ajuns şi în Elveţia la un moment dat. Am văzut aceeaşi ineficienţă peste tot, o lipsă de comunicare a sistemelor medicale şi o grămdă de lucruri care se pot îmbunătăţi şi pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Trecând timpul am devenit tot mai frustrată şi am decis să fac ceva în această privinţă.”

    MediNav

    Proiect: MediNav

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual pentru medici care înţelege ce spun doctorii şii au notiţe pentru ei, completând în mod automat formulare pentru pacienţi

    Necesar de finanţare: 100.000 euro  

    Invitat: Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO MediNav

    Dezvoltarea propriu-zisă a soluţiei a pornit însă în primăvara aceasta în cadrul unei competiţii online.

    „Am început să lucrăm după Techstars Startup Weekend COVID edition care a fost la sfârşitul lunii aprilie şi unde am luat locul trei, iar de atunci nu ne-am mai oprit din lucru. Ne-am format o echipă de patru oameni, din care doi am rămas full-time dedicaţi proiectului – eu şi cofondatorul – şi CTO-ul nostru, Adrian”, a precizat ea.

    De profesie matematician şi economist, Adina Wanda Fiat are o experienţă de business, dar şi în zona de data science de circa nouă ani. „Am început să lucrez în Danemarca, acolo a fost primul meu job şi acolo mi-am format cariera profesională lucrând cu companii mari în zona de data science pentru marketing – atunci nu se numea aşa. În 2015 m-am întors în România ca să lucrez cu start-up-uri. Am format un incubator pentru un investitor străin şi am lucrat cu câteva start-up-uri din New York, Marea Britanie şi Suedia.”

    Pentru MediNav însă, ea a renunţat la celelalte proiecte în care era implicată, iar pentru a finaliza dezvoltarea soluţiei are nevoie de o finanţare de 100.000 euro.

    „Practic am renunţat la proiectele noastre şi am decis să investim banii noştri puşi deoparte. Acum suntem în faza în care căutam o finanţare. Suntem în discuţii cu câţiva investitori şi ne-ar trebui circa 50.000 euro ca să terminăm soluţia şi să o scalăm în România, şi încă 50.000 euro pentru a scala internaţional, cel puţin în primă fază în ţările vorbitoare de limbă germană”, a spus fondatoarea MediNav.

    Modelul de business al MediNav se bazează pe perceperea unui tarif pe ora de utilizare a asistentului virtual.

     

    KidsFinance

    Proiect: KidsFinance

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă de educaţie financiară pentru copii, care se foloseşte de bani reali prin asocierea unui card bancar preplătit dedicat celor mici.

    Necesar de finanţare:
    100.000 euro  

    Invitat: Alexandru Topor, CEO şi fondator al KidsFinance

    Tracknamic

    Proiect: Tracknamic

    Ce face? Platformă complexă de management al flotelor

    Investiţie totală până în prezent: 1,05 mil. euro

    Necesar actual de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Istvan Barta, CEO şi fondator Tracknamic

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Expoziţia mascată

    Dorindu-şi o expoziţie care să reflecte realitatea zilei de azi, o galerie de artă din Denver le-a cerut unor artişti să participe cu creaţii pe o temă dată. Galeria Vicki Myhren a invitat 45 de artişti să-şi pună imaginaţia la contribuţie având ca subiect masca pe care atât de multă lume o poartă astăzi şi să o reinventeze. Printre creaţiile expuse se numără măşti în formă de peşte, în formă de corali pentru a atrage atenţia asupra problemei acestora, în formă de trifoi sau una confecţionată din brăţările de spital ale unor oameni care au murit de COVID-19.

  • Ferestre la purtător

    Elementele arhitecturale pot fi o sursă bună de inspiraţie pentru creatorii de bijuterii, după cum se vede din colecţia unei artiste cunoscute sub numele de Tomka. Aceasta a reuşit să creeze o serie de cercei care arată ca nişte ferestre prin care trece lumina şi în dreptul cărora se găsesc flori sau podoabe de sărbătoare. Cerceii lucraţi manual sunt confecţionaţi dintr-o răşină specială, de unde şi transparenţa lor asemănătoare sticlei.


     

  • Cum ar putea România să fie printre câştigătorii acestei crize venite după pandemia de Covid-19

    Anul 2020 aduce un moment interesant pentru piaţa din România din perspectiva pieţei de inginerie şi a celei de consultanţă IT, în contextul în care „adaptarea” este cuvântul-cheie, pe lângă „digitalizare”. Privită prin ochii subsidiarei locale a gigantului francez Alten, piaţa din România se bucură de o nouă serie de oportunităţi, în mijlocul crizei.

    România ar putea fi printre câştigătorii acestei crize, în contextul în care pandemia de Covid-19 a adus o schimbare de optică în economia globală. Inginerii şi specialiştii IT din piaţa locală se bucură de o încredere din ce în ce mai mare la nivel global, iar competenţele lor atrag din ce în ce mai multe proiecte pe plan local.

    „Observăm pe piaţa de inginerie câteva trenduri interesante care cu siguranţă vor marca anul viitor şi nu numai. În primul rând, mă refer la un transfer de activităţi cu valoare adăugată mare către România. Astfel, marii jucători din piaţa de inginerie decid tot mai des să încredinţeze echipelor locale activităţi complexe, cum ar fi, spre exemplu, programarea noilor interfeţe pentru planşele de bord ale autovehiculelor viitorului sau realizarea de testări complexe în mediu virtual”, a explicat Adrian Nicolae, director executiv al Alten România.  

    Fondat în 1988, conglomeratul francez Alten are peste 28.000 de angajaţi la nivel global şi activează în 20 de ţări. În România, francezii au intrat în urmă cu 14 ani şi au ajuns în 2019 la o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro. Compania a ajuns la aproape 100 de clienţi în piaţa locală, care provin din sectoare precum producţie, telecomunicaţii, sectorul bancar, automotive, asigurări, farma, retail şi aeronautic.  

    Activitatea businessului din România este structurată pe două divizii, şi-anume cea de inginerie şi cea de IT. În ceea ce priveşte divizia de inginerie, executivul spune că nu a remarcat modificări majore din cauza pandemiei, iar proiectele derulate în ultimele luni au păstrat linia de activitate a companiei.

    „Dacă ar fi să notez o diferenţă, însă, m-aş referi totuşi la creşterea cererii pentru adaptare şi digitalizare. Mai exact, primele săptămâni ale pandemiei au fost dedicate, în principal, adaptării mediilor de lucru la formula remote şi dezvoltării şi implementării de soluţii de digitalizare în contextul proiectelor aflate în curs. Acesta a fost, de altfel, laitmotivul anului 2020 – în aproape toate industriile şi independent de modelul de business, procesul de digitalizare a fost accelerat puternic, aceste soluţii permiţându-le managerilor să fie mai aproape de clienţi, să le ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra de oriunde, chiar şi din cele mai izolate colţuri de ţară, sau să livreze servicii şi produse cu doar câteva clickuri.”

    El a explicat că sectorul IT, alături de jucătorii din telecom şi din sectorul bancar, au fost mai puţin afectaţi în această perioadă, iar revenirea este deja vizibilă pe finalul anului 2020, urmând ca ea să continue la începutul anului 2021, ceea ce va determina companiile să iniţieze noi proiecte.

    „Ei vor continua, fără îndoială, să aibă o dinamică peste medie şi anul viitor, în special dacă rămân în vigoare restricţii cu impact asupra comportamentului de consum al utilizatorilor sau a modului de lucru.”

    Criza generată de pandemie a lovit din plin economia, însă proiectele de cercetare şi dezvoltare (R&D) au un specific de durată mai lungă. Spre deosebire de criza anterioară, când multe proiecte de acest fel au picat rapid, în timp ce altele luau naştere, proiectele de R&D sunt în plin avânt astăzi.

    „Industriile în care ciclul de dezvoltare este mai îndelungat, iar planurile de business gândite în general pe termen mai lung, respectiv industrii precum cea auto sau aeronautică, vor continua să investească în zona de R&D. Chiar dacă momentul actual nu este neapărat propice pentru ele, companiile din aceste domenii investesc întotdeauna pentru un orizont de timp mai lung, de 3-5 ani, şi trebuie să menţină investiţiile pentru a-şi asigura aceste soluţii în viitor.”

    De cealaltă parte a businessului Alten în piaţa locală, serviciile de consultanţă IT au fost cu atât mai căutate în 2020 cu cât pandemia a apăsat pedala de acceleraţie pentru proiectele de digitalizare la nivel local.

    „A fost o perioadă plină de provocări, iar pentru multe companii sau chiar industrii soluţiile digitale au însemnat diferenţa dintre faliment şi supravieţuirea pe piaţă. La nivelul activităţii noastre de zi cu zi, această transformare nu a avut, însă, un impact crucial. Lucrând pe proiecte de R&D, care sunt, practic, proiecte pentru soluţii pe care le vom vedea implementate abia în 3-5 ani, adaptările necesare astăzi şi acum nu au jucat un rol important. Ce cred însă că va fi benefic, pentru noi şi pentru industrie per total, va fi deschiderea mai multor companii şi industrii către potenţialul benefic al tehnologiei.”

    Cu toate acestea, anul 2021 aduce cu el multă incertitudine în ceea ce priveşte perspectivele pieţei, nu doar la nivel local, ci şi la nivel internaţional. Reprezentantul Alten consideră că evoluţia sectorului în care activează depinde atât de dinamica situaţiei epidemiologice, cât şi de răspunsurile autorităţilor în faţa acestei dinamici.

    „Dacă, însă, ne raportăm la ultimele luni şi ne păstrăm un optimism precaut, cred că anul viitor va fi unul bun pentru întreaga industrie IT&C. Pandemia a forţat deja companiile din regiune să îşi schimbe perspectiva, ceea ce va impulsiona cererea de suport şi consultanţă pentru R&D.”

    Compania are astăzi 630 de angajaţi, dintre care 340 lucrează în divizia de IT din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, iar 190 lucrează în divizia de inginerie, împărţiţi între Bucureşti, Timişoara şi Sibiu. Angajaţii din România deservesc în proporţie de 70% piaţa internă, iar 30% din activitatea lor este reprezentată de proiecte pentru piaţa externă.

    „Activitatea noastră şi modul nostru de organizare face să avem roluri nişate, pentru care avem nevoie de oameni specializaţi, foarte buni – oameni care nu sunt uşor de găsit, mai ales pe o piaţă atât de dinamică precum piaţa locală de IT.  De aceea, recrutarea este un proces constant pentru noi, indiferent de perioadă.”

    Una dintre provocările crizei a fost reprezentată şi pentru ALTEN de trecerea înspre munca de acasă, în contextul în care compania a fost nevoită să creeze premisele necesare muncii de la distanţă pentru câteva sute de angajaţi.

    „În primul rând, activitatea noastră, precum cea a multor altor companii din cele mai diverse industrii, s-a mutat anul acesta în casele angajaţilor noştri. Practica muncii remote exista deja în companie, iar cei mai mulţi dintre angajaţi erau deja obişnuiţi să lucreze de acasă o zi pe săptămână, ceea ce a făcut tranziţia către acest nou mod de lucru un pic mai simplă. Chiar şi aşa, a fost un efort concertat să mutăm 90% din echipă în regim de telemuncă, dar mai ales să ne asigurăm că sistemele IT şi procedurile noastre interne sunt adaptate acestui mod de lucru şi că puteam menţine eficienţa muncii, respectând, simultan, toate cerinţele de securitate a datelor clienţilor.”

    Subsidiara locală a gigantului francez a înregistrat în 2019 afaceri de 25 milioane de euro pe piaţa locală, conform cifrelor oferite de companie, iar pentru anul 2020 a înregistrat o creştere de 5% după primele nouă luni.

  • Povestea româncei care face zeci de mii de euro cu un site. Cum a reuşit şi ce planuri are pentru viitor

    Ionela Roxana Esin a pus bazele businessului Esin Group Logistic, platformă online prin care vinde produse de home and deco şi jucării la începutul anului în curs, înainte ca pandemia să acapareze Europa şi să producă schimbări în toate sectoarele economice. Antreprenoarea estimează afaceri de 150.000 de lei pentru primul an de activitate, bazându-se pe creşterea tot mai mare înregistrată în mediul online.

    În prezent avem 10 clienţi pe zi, iar valoarea bonului mediu este de 200 de lei. Dar anul viitor estimez că vom ajunge la circa 2.000 de clienţi zilnic”, a spus Ionela Roxana Esin, fondator al Esin Group Logistic, în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Compania şi-a început activitatea la începutul acestui an, chiar înainte ca noul coronavirus să ajungă în Europa, iar în prezent înregistrează 350 de produse în portofoliu, şi are în plan ca până la finalul anului în curs să ajungă la 1.000 de produse. „Am observat că sunt cerinţe pe acest segment de articole, urmăresc tutorialele pe care le dezvoltă eMag şi am văzut o oportunitate. Vrem să păstrăm cele două nişe – home and deco şi jucării, dar vreau să aducem mai multe modele, poate aceleaşi produse dar fabricate din mai multe materiale.” Produsele sunt achiziţionate din Turcia, compania aflându-se la cel de-al 10-lea import de marfă. „Acum achiziţionăm produsele din afară, din Turcia, iar în funcţie de nevoile pe care le sesizăm pe piaţă aducem noi produse. Încă nu colaborăm cu furnizori români. Ne gândim să lucrăm şi cu producători locali, dar momentan aşteptăm răspunsurile lor.”

    Businessul Esin Group Logistic şi-a început activitatea pe platforma eMag Marketplace, iar în timp a extins canalele de vânzare, dezvoltând şi propriul site. „Am ales să începem cu eMag Marketplace deoarece am vrut să direcţionez resursele financiare către stocuri, pentru a putea livra mai rapid. Pe parcurs ne-am dezvoltat un site propriu şi am încercat să folosim cât mai multe canale de vânzare.”

    În prezent, comenzile înregistrate prin intermediul eMag Marketplace reprezintă 60% din veniturile companiei, a adăugat Ionela Roxana Esin. „Platforma Marketplace ne-a ajutat mult. În primul rând mi-a alocat o persoană timp de 3 luni care m-a direcţionat şi astfel am avut suport.” Printre cel mai căutate produse pe platforma Esin Group Logistic se regăsesc lenjeriile de pat, care au un preţ mediu de 300 de lei, şi corpurile de iluminat. În perioada evenimentului de shopping Black Friday, magazinul online de articole home and deco şi jucării a vândut „într-o zi cât într-o săptămână”, a mai spus fondatoarea Esin Group Logistic. „Corpurile de iluminat au fost cele mai căutate în ziua de Black Friday. Pentru noi a mers foarte bine această campanie.”

    Pentru finalul anului în curs, fondatoarea Esin Group Logistic estimează afaceri de 150.000 de lei, sumă ce acoperă investiţia făcută de antreprenoare pentru dezvoltarea businessului. „A fost o perioadă cu multe emoţii care s-a desfăşurat totul bine până la urmă. Am avut vânzări, comenzi, oamenii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre mediul online şi am făcut un pas corect să intrăm de la început pe marketplace. Eu sper să depăşim o cifră de afaceri de 150.000 lei la finalul acestui an. Astfel acoperim şi investiţia.” Planurile companiei vizează extinderea pe plan internaţional, în primă fază în Bulgaria şi Ungaria, ţări unde este activă şi platforma eMag Marketplace. „Ne dorim să ne extindem internaţional. Dar trebuie să mai studiez şi să mai învăţ pe partea de costuri, distribuţie, iar apoi o să aplic. Pe termen scurt vreau să îmbunătăţesc indicatorii din platforma eMag, să lucrez la partea de descriere produs. Trebuie să citesc şi să urmăresc materialele încărcate pe platforma eMag.”

    În prezent, în cadrul companiei lucrează doi angajaţi, dar planurile fondatoarei vizează şi extinderea echipei. „În prezent este o afacere de familie, lucrez doar eu şi încă o persoană. Avem planuri şi de extindere a echipei.”

  • Fashion în haine lejere

    „Industria de fashion din România se va subscrie evoluţiei la nivel global, fiind evidente deja câteva tendinţe: o mai mare preocupare pentru sustenabilitate, creşterea preferinţei consumatorilor către branduri locale, o creştere a comerţului online şi a vânzărilor directe către consumatorul final, în defavoarea sistemului classic buyers-resellers”, spune Mihaela Dulgheru, designer vestimentar şi fondator al brandului de articole vestimentare Dalb, cu afaceri de 70.000 de euro în 2019.

    Jucătorii din industria de fashion trebuie să înţeleagă şi să se adapteze acestor schimbări pentru a putea supravieţui, iar acest context creat de pandemie poate fi un catalizator pentru dezvoltarea industriei, consideră Cristina Dragoman, fondator, director de creaţie şi CEO al brandului Miss Grey România, cu afaceri de 430.000 de euro anul trecut.

     „Companiile care au supravieţuit crizei imediate au făcut deja intervenţii îndrăzneţe şi rapide pentru a-şi stabiliza activitatea de bază, înainte de a căuta noi pieţe şi viitoare oportunităţi de creştere. Pentru a ajunge la consumatori, companiile trebuie să găsească strategii inventive de marketing şi trebuie să regândească modelele de business”, a spus Cristina Dragoman. În primul rând, pandemia a adus schimbări în segmentul de vânzare. Ca urmare a distanţării sociale, a fost evidenţiată importanţa canalelor digitale, iar perioada de lockdown (stare de urgenţă) a ridicat mediul online pe primul loc în lista de priorităţi a companiilor din industria de fashion din România.

    „Tendinţa de creştere a acestui canal din ultimii ani s-a accelerat puternic în Europa înainte de pandemie, iar în România, acest canal de distribuţie a crescut semnificativ în ultimii doi ani, 2018 şi 2019. Cu toate acestea, doar 23% dintre români cumpărau online, deci există încă foarte mult potenţial de creştere. Izolarea din ultimele luni a condus la o explozie a cumpărăturilor online şi a obligat companiile să regândească modalităţile de prezentare şi promovare a colecţiilor. Brandurile trebuie să acţioneze rapid pentru a face performanţă în zona de digital, iar în perioada următoare va urma o extindere şi consolidare a capacităţilor digitale, pe măsură ce consumatorii vor continua să solicite mai mult în acest spaţiu”, a adăugat Cristina Dragoman.

    O altă schimbare se vede în segmentul de producţie. Astfel, dacă înainte de pandemie, colecţiile erau creionate, gândite şi finalizate cu câteva luni înainte de a intra pe rafturi, în prezent, jucătorii din domeniul fashion se străduiesc să dezvolte linii care rămân relevante pe termen cât mai lung pentru consumatori.

    Ruxandra Antochi, fondator al businessului Bluzat, cu afaceri de 475.000 de euro la finalul anului trecut, consideră că această criză reprezintă o oportunitate de a încetini şi de a realinia totul, pentru a schiţa un viitor mai realist, deoarece ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare supraproducţie din istoria modei.

    „În această perioadă ne schimbăm strategia şi am putea renunţa la trenduri. În schimb, vom crea piese pentru o garderobă de durată, care nu se vor demoda după fiecare sezon. Tendinţele nu se vor mai schimba într-un mod accelerat, cumpărătorii s-ar putea reorienta către îmbrăcămintea atemporală şi calitativă. Vom deveni mai cumpătaţi şi vom renunţa mai greu la hainele care nu mai sunt pe gustul nostru. Teama de virus ne va ţine departe şi de magazine, astfel, ne orientăm mai mult spre cumpărăturile online”, spune Ruxandra Antochi.

     Mihaela Dulgheru subliniază şi faptul că preferinţele în materie vestimentară s-au schimbat, în lipsa evenimentelor de socializare, care au început să fie din ce în ce mai rare, şi a faptului că mulţi oameni continuă să lucreze de acasă, oamenii orientându-se acum spre hainele casual.

     „Sunt căutate piese atemporale, de calitate, considerate investiţii bune pe termen lung. Acesta este feedback-ul pe care îl primim atât direct, de la clientele noastre, cât şi de la magazinele partenere din Marea Britanie şi SUA.”

    Şi Ruxandra Antochi a observat că, în perioada de izolare, piesele vestimentare elegante şi cele pentru activităţi în aer liber au pierdut temporar interesul consumatorilor, în timp ce articolele casual au câştigat teren, datorită faptului că oamenii au fost izolaţi în casele lor, a mai spus Ruxandra Antochi.

    „În absenţa evenimentelor sau a contextelor formale care necesită un anumit cod vestimentar, există o creştere a cererii de articole vestimentare confortabile, în stil casual/smart casual/athleisure. Această tendinţă determinată de schimbarea de comportament a consumatorilor din ultimele luni va schimba portofoliul de produse al companiilor din industria fashion. Totodată, contextul pandemiei determină şi fluctuaţii ale cererii anumitor tipuri de produse, iar companiile care reuşesc să răspundă la aceste cerinţe în timp real (una – două săptămăni) vor avea un avantaj în faţa competitorilor”, a adăugat Cristina Dragoman.

    Ideea de schimbare de strategie şi adaptare la noile cerinţe ale pieţei este susţinută şi de Andreea Veneciuc, fondatoarea brandului românesc de articole vestimentare cu acelaşi nume, business înfiinţat în 2018, cu afaceri de peste 85.000 de euro anul trecut.

     „Pandemia a venit la pachet cu schimbarea strategiei pe termen lung în termen scurt şi cu un grad de adaptabilitate extins. Din păcate, în această perioadă comportamentul consumatorului din orice industrie se modifică în mod constat, aşa că ne adaptăm din mers şi gândim mereu prin prisma consumatorului şi a schimbărilor pe care le traversează, luând în calcul faptul că veniturile multor persoane s-au redus iar acolo unde nu s-au redus, s-a instalat „economy mood”, aşa că producem articole pentru toate buzunarele. Capacitatea noastră de adaptare, pe care de altfel am văzut-o în mai multe industrii, mă face să cred că jucătorii din industria fashion din România se vor adapta şi atelierele de creaţie vor fi mai deschise către diversificare”, spune Andreea.

    Bineînţeles că problemele generate de pandemie sunt diferite şi vor fi gestionate diferit în funcţie de nivelul la care se află companiile – branduri deja consolidate pe piaţă, cu putere financiară, branduri mici, la început de drum, mai adaugă Mihaela Dulgheru.

    „Această situaţie fără precedent cu care ne confruntăm acum creează o serie de oportunităţi pentru acestea din urmă, care le-ar putea deschide perspective de creştere nesperate, generate chiar de schimbarea preferinţelor consumatorilor”, spune fondatoarea Dalb.

    De altfel, odată cu pandemia, consumatorii au început să susţină din ce în ce mai mult brandurile locale, astfel că au achiziţionat mai mult de la acestea.

    Diana Albu şi Anda Psait, fondatoarele brandului Instinctive.ro, cu afaceri de peste 60.000 de euro în 2019, observă cum în această perioadă, consumatorii au încercat să susţină producătorii locali, iar în cazul lor, vânzările înregistrate în timpul pandemiei au fost chiar mai mari decât vânzările din aceeaşi perioadă a anului anterior, iar producţia articolelor nu a fost oprită. „Businessurile online au înregistrat vânzări mai mari în această perioadă, faţă de perioada de dinainte de pandemie şi sperăm ca românii să conştientizeze mai mult decât au făcut-o până acum că e important să susţinem cu toţii cât de mult putem afacerile locale pentru că acestea să poată activa în continuare.” Ele spun că până în prezent, industria online s-a adaptat cu succes situaţiei şi au folosit din ce în ce mai multe campanii de promovare pentru a se face „văzute” în mediul online, prin promovarea unor articole vestimentare adaptate situaţiei actuale.

    „Am observat tendinţa magazinelor online de a promova preponderent produse destinate sportului, produse fashion dar confortabile şi lejere şi inclusiv produse din categoria home & deco. Cât despre consumatori, am observat că aceştia au achiziţionat în continuare articolele fashion uzuale, singura diferenţă fiind că aceştia s-au îndreptat spre online, având în vedere închiderea spaţiilor comerciale.”

    Diana Albu şi Psait Anda consideră că industria fashion din România este în ascensiune, iar contextul pandemic va da naştere mai multor branduri româneşti. „Am observat o tendinţă a tinerilor spre antreprenoriat, predominant în această industrie. Suntem convinşi că există mult potenţial creativ în generaţiile care vin, însă credem că problema cea mai mare rămâne know how-ul vânzărilor, perseverenţa, adaptarea şi menţinerea pe piaţă.”

    În continuare, planurile companiilor citate în articol vizează în primul rând adaptarea la nevoile consumatorilor. „Ne adaptăm, iar cu ajutorul tehnologiei expunem şi promovăm noile colecţii în online”, a spus Ruxandra Antochi.

    Dacă înainte de pandemie brandul Instinctive.ro şi avea în plan extinderea prin magazine fizice, în prezent, Diana Albu şi Psait Anda investesc în mediul online, la fel şi brandurile Bluzat, Andreea Veneciuc Fashion, Miss Grey România şi Dalb.

  • Povestea vaccinului care va salva omenirea

    Când pandemia de Covid-19 începea să pună stăpânire pe Statele Unite, la mijlocul lunii martie, directorul executiv AL PFIZER, ALBERT BOURLA, şi-a chemat cei mai buni specialişti în vaccinuri pentru a le da o misiune clară. Misiunea a fost atât motivantă, cât şi descurajantă. Aceasta a oferit cercetătorilor oportunitatea de a se ocupa de ceva ce nu mai fusese făcut până atunci: dezvoltarea în mai puţin de un an a unui vaccin pentru a opri o pandemie în plină desfăşurare.

    „El practic ne-a spus: «Sarcina voastră este să faceţi acest vaccin. Şi dacă aveţi nevoie de resurse, veniţi să le cereţi şi le veţi avea»”, a povestit pentru Reuters Philip Dormitzer, cercetătorul şef al echipei Pfizer care a lucrat la găsirea vaccinului de imunizare contra Covid-19.

    „Bourla nu a vrut să ne concentrăm pe barierele de care ne-am fi putut lovi, ci a spus că ar fi mult mai bine să încercăm să facem ceva care părea imposibil şi, chiar dacă n-am fi reuşit, am fi făcut totuşi ceva grozav”, a spus Dormitzer, menţionând că dezvoltarea unui nou vaccin poate costa aproximativ 1 miliard de dolari.

    Ceea ce a urmat a fost un efort total realizat în condiţii stricte de lockdown din cauza coronavirusului, împrumutând elemente din cercetarea în desfăşurare în domeniul gripei şi cancerului, dezvăluie o serie de interviuri realizate de Reuters cu mai mulţi oameni de ştiinţă vitali pentru programul de producere a vaccinului contra COVID-19 produs de Pfizer şi de partenerul său german BioNTech. Pe 9 noiembrie, companiile au devenit primele din întreaga lume care anunţau rezultate promiţătoare ale unor teste clinice efectuate la scară largă şi riguroase din punct de vedere ştiinţific – deşi o distribuţie pe scară largă este aşteptată abia începând cu aprilie.

    Câteva zile mai târziu, Moderna, o companie de biotehnologie care a beneficiat de aproape 1 miliard de dolari pentru cercetare şi dezvoltare din partea guvernului SUA, a anunţat ceea ce părea a fi propriul vaccin de succes, realizat folosind aceeaşi tehnologie nouă care a adus pentru Pfizer rezultate atât de rapide.

    Ambele companii au raportat rezultate preliminare care arată  o eficienţă de peste 90% – o rată neaşteptat de mare, mai ridicată chiar decât a vaccinurilor obişnuite contra gripei, varicelei şi rabiei – ceea ce a dat speranţa că poate fi oprită o pandemie care a ucis peste 1,3 milioane de oameni la nivel global, a compleşit economiile şi a perturbat viaţa de zi cu zi a miliarde de persoane. De asemenea, nivelul de eficienţă a demonstrat că pentru prima dată virusul mortal poate fi înfrânt de ştiinţă, după cum remarcă Financial Times.

    Realizările acestor companii o validează pe cea a mai multor firme de biotehnologie mărunte care ani de zile au muncit pentru a dovedi o idee odinioară neortodoxă: corpul uman poate acţiona ca propria sa fabrică de vaccinuri. Atât vaccinurile Pfizer, cât şi Moderna funcţionează prin inocularea oamenilor cu cod genetic personalizat, care instruieşte celulele umane să producă proteine virale speciale pentru a induce un răspuns imun.

    În cazul Pfizer şi al BioNTech,  luarea deciziilor care, în mod normal, ar dura luni, a fost redusă la zile, inclusiv decizia crucială privind care versiune de vaccin să fie utilizată într-un studiu clinic uman realizat pe aproximativ 44.000 de oameni în întreaga lume.

    În multe privinţe, însă, munca este abia la început. În continuare, Pfizer-BioNTech şi Moderna trebuie să-şi ducă până la capăt studiile privind eficacitatea şi siguranţa şi să împărtăşească aceste informaţii comunităţii ştiinţifice şi autorităţilor de reglementare – inclusiv administraţiei SUA pentru alimente şi medicamente, care va decide în privinţa autorizării vaccinurilor pentru utilizare de urgenţă. Companiile va trebui să majoreze producţia până la 2 miliarde de doze sau mai mult până la sfârşitul anului 2021 – şi să facă faţă misiunii titanice de distribuire a acestora.

    Dormitzer de la Pfizer este mai pregătit decât mulţi pentru a face faţă provocărilor deoarece a condus eforturile de cercetare la Novartis în pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009. Acest proiect a produs trei vaccinuri autorizate în cel mai rapid răspuns prin vaccin antipandemic de până acum.

    La Novartis, Dormitzer a început să testeze noi modalităţi de a face vaccinuri folosind acid ribonucleic mesager, sau ARNm, care conţine instrucţiuni pentru celulele umane. În acest caz, oamenii de ştiinţă introduc instrucţiuni ARNm pentru celule pentru a produce o parte din virus pe care sistemul imunitar o recunoaşte ca ameninţare şi o combate cu un răspuns protector. Niciun virus propriu-zis nu este implicat în proces.

    În schimb, pentru a crea un vaccin tipic, oamenii de ştiinţă folosesc viruşi morţi sau slăbiţi care sunt apoi injectaţi în organism pentru a produce răspunsul imun.

    Atuul vaccinurilor ARNm – şi secretul vitezei lor – este că acestea sunt plug-and-play: vehiculul ARNm nu trebuie schimbat, ci doar instrucţiunile genetice specifice pe care le poartă. Dacă virusul se modifică sau suportă mutaţii, detaliile instrucţiunilor pot fi modificate în consecinţă.

    La Pfizer, una dintre colegele lui Dormitzer, Julia Li, căuta de câţiva ani eventuali parteneri cu tehnologie ARNm. Li s-a hotărât asupra unei firme de biotehnologie mai puţin cunoscută, numită BioNTech, din Germania, care folosea tehnologia ARNm pentru a face tratamente împotriva cancerului. Compania a fost cofondată de directorul executiv Ugur Sahin şi de soţia sa, directorul medical şi cercetătorul Oezlem Tuereci.

    „La început nu eram atât de interesat”, a spus Dormitzer. „De ce m-aş uita la o companie de oncologie?” şi-a amintit el. „Noi ne ocupam de boli infecţioase virale”.

    Însă ce a văzut Li s-a dovedit extrem de important. BioNTech putea produce ARNm, avea o echipă puternică de oameni de ştiinţă şi dorinţa de a începe să lucreze în domeniul bolilor infecţioase. „Până la urmă ne-am dus în Germania  să ne întâlnim cu oamenii de la BioNTech”, a spus Dormitzer.

    În august 2018, cele două companii au început să lucreze la un vaccin antigripal pe bază de ARNm.

    În ianuarie anul acesta, deja îngrijorat de o posibilă pandemie de coronavirus, Sahin – citind într-un jurnal ştiinţific despre o nouă boală care se răpândeşte în China şi-a dat seama că patogenul are un potenţial de a infecta chiar mai mare decât credeau autorii – a decis că BioNTech trebuie să înceapă dezvoltarea unui vaccin, spune Katalin Karikó, vicepreşedinte senior al companiei şi unul dintre pionierii din spatele tehnologiei ARNm. Următorul pas a fost să-şi convingă echipa de acest lucru. La numai două săptămâni după ce secvenţa genetică a SARS-CoV-2 a fost făcută publică, BioNTech pornea programul de dezvoltare a vaccinului anti-COVID-19.

    CEO-ul a conceput el însuşi câteva din vaccinurile candidate, a spus Karikó. Când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie globală în martie, compania avea deja 20 de candidaţi ARNm în dezvoltare. În câteva zile a venit şi noua colaborare cu Pfizer.

    Din nou, companiile s-au dovedit a avea competenţe complementare. „BioNTech este o companie mai mică, mai flexibilă”, a spus Karikó. „Un colos farma precum Pfizer are infrastructura, ştie cum să ducă totul la alte dimensiuni, cum să conducă lucrurile.”

    La începutul lunii martie, cele două companii au decis să-şi extindă parteneriatul, angajându-se într-un acord pentru un vaccin anti-coronavirus în valoare de până la 750 de milioane de dolari.

    Ambele companii au găsit că vaccinurile cu ARNm funcţionează foarte diferit la animale faţă de oameni. Din acest motiv, după ce au efectuat studii preliminare pe animale pentru a se asigura că vaccinurile candidat sunt sigure, au efectuat studii suplimentare pe animale pentru identificarea celui mai bun candidat şi au trecut la studii pe oameni cu mai multe vaccinuri prototip.

    În primăvară, au pornit primele studii pe om, începând cu teste de siguranţă de fază 1 în Germania în aprilie, urmate de cele din Statele Unite în mai. Au fost testate patru versiuni în total. Scopul a fost „să-şi dea seama dintr-un foc ce funcţionează cel mai bine la oameni”, a spus Dormitzer.

    Pfizer şi BioNTech au dezvăluit datele preliminare de fază 1 referitoare la 45 de voluntari adulţi din SUA pe 1 iulie, acestea arătând că o versiune a vaccinului — numită pe scurt B1 — părea să fie sigură. Oamenii de ştiinţă au observat atunci că vaccinul pare să inducă o producţie de anticorpi mai mare decât cea de la persoanele care şi-au revenit singure din COVID-19.

    Pe 20 iulie, testul german a indicat pentru prima dată că vaccinul a indus şi producerea de celule T, despre care se crede că sunt importante în activarea unui răspuns imun împotriva coronavirusului şi crearea unei bariere de apărare secundare.

    Cele două companii au crezut că sunt pregătite să testeze acest candidat într-un studiu clinic la care ar fi trebuit să participe în cele din urmă 44.000 de persoane în Statele Unite, Argentina, Brazilia, Germania, Africa de Sud şi Turcia.

    Însă pe 24 iulie, cu doar câteva zile înainte de a fi programate să înceapă testul crucial, au devenit disponibile date despre un alt candidat, numit B2. Această versiune producea un răspuns imun similar cu B1, dar avea mai puţine efecte secundare la adulţii cu vârste înaintate. Prima versiune producea febră.

    Lucrurile s-au derulat cu atâta rapiditate încât unii cercetători au muncit cu săptămânile fără să-şi vadă familiile. Dormitzer nu-şi mai văzuse soţia şi copiii din martie.

    „Urgenţa, coordonarea, intensitatea, nu le-am simţit niciodată mai puternic … nu există timpi morţi”, a povestit doctorul Pei-Yong Shi de la secţia de medicină a Universităţii din Texas, care a dezvoltat o metodă nouă pentru testarea concentraţiei anticorpilor generaţi de vaccin.

    În acelaşi timp, sute de muncitori de la centrul de cercetare Pfizer din Pearl River, New York, au îndurat protocoale riguroase de prevenire a infectării cu coronavirus: nu aveau voie să atingă mânerele uşilor, astfel încât toate uşile erau larg deschise. Trebuiau să-i enumere în fiecare zi pe toţi cei cu care intrau în contact, astfel încât, dacă cineva se îmbolnăvea, să existe o hartă detaliată a posibilelor expuneri.

    Când pentru procesul din faza târzie de testare erau recrutaţi rapid voluntari, Bourla de la Pfizer a anunţat că datele privind eficienţa ar putea veni încă din octombrie. A durat puţin mai mult — dar nu cu mult.

    Pe 9 noiembrie, pe baza rezultatelor de la 94 de persoane infectate, Pfizer a făcut anunţul bombă. Dormitzer spune că a aflat de eficienţa aparentă a vaccinului cu doar câteva ore înaintea publicului.

    „Nu cred că vreunul dintre noi se aştepta să vadă o eficacitate mai mică de 90%”, a spus Dormitzer, adăugând că Administraţia Medicamentelor din SUA a specificat un obiectiv de cel puţin 50%.

    Şi Karikó povesteşte că nu a avut niciodată îndoială că vaccinul nu va funcţiona. „Am putea vedea nivelul ridicat de răspuns imun celular”, a spus ea. „Nu eram nervoasă. Am fost atât de încrezătoare.” Sahin şi Tureci spun însă că nu pot explica precis de ce produsul lor preţios funcţionează. Nu se ştie exact care anume din armele create prin vaccin anihilează SARS-CoV-2. De aceea, cercetările vor continua.

    Cu toate acestea, vaccinul este „aproape perfect, în unele privinţe”, şi reprezintă succesul unei revoluţii pe care cuplul îl anticipează de 25 de ani. Dar dacă pandemia ar fi venit acum trei ani, de exemplu, lupta pentru descoperirea vaccinului ar fi fost mult mai grea. La succes a contribuit şi o doză generoasă de coincindenţă.

  • Soluţia ingenioasă de a vinde case într-o perioadă în care lucrurile nu merg cum trebuie

    Când scoţi ceva la vânzare şi nu se încheie tranzacţia pe cât de repede ţi-ai dori, poţi să renunţi temporar sau să încerci altceva, dacă piaţa nu merge bine, cum a decis să procedeze investitorul imobiliar londonez Arnon Katz. Acesta, scrie Wall Street Journal, s-a gândit să-şi pună penthouse-ul din ceea ce este cunoscut drept Billionaire’s Row din Manhattan la licitaţie, după ce nu a reuşit să-l vândă în 2018. Apartamentul se află într-o clădire din anii ’30, are vedere spre Central Park şi vine cu autorizaţii pentru nişte modificări, iar licitaţia pentru el se va ţine în luna decembrie.

  • Filip Truţă, Bitdefender: De ce neglijează angajaţii protocoalele de securitate când nu muncesc de la birou

    COVID-19 a schimbat radical modul în care ne facem cumpărăturile, călătorim, socializăm şi lucrăm. Ca orice schimbare majoră, această deviere de la normal se dovedeşte greu de adoptat la mai bine de zece luni de la începutul pandemiei. O problemă notabilă o reprezintă lucrul de la distanţă – în special, respectarea politicilor de securitate când biroul s-a mutat oriunde.

     

    Cercetătorii au alocat anul acesta resurse considerabile nu doar pentru combaterea răspândirii virusului însuşi, ci şi înspre înţelegerea impactului pandemiei asupra vieţii de zi cu zi. În mediul de afaceri, studiile s-au axat pe impactul muncii din afara sediului asupra operaţiunilor. În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    Iluzia securităţii când muncim de acasă

    Încă de la începutul pandemiei, Bitdefender şi-a propus să înţeleagă cum exploatează infractorii informatici presiunile la care sunt supuşi angajaţii la distanţă. Un sondaj din acest an la care au răspuns 6.700 de profesionişti din IT arată că o treime se temeau că angajaţii care lucrează la distanţă, mai ales din confortul casei, sunt mai relaxaţi cu privire la securitatea IT. În acelaşi timp, administratorii IT au devenit tot mai îngrijoraţi de securitatea datelor şi sistemelor informatice. O serie de studii efectuate de diverse organizaţii au confirmat ulterior aceste temeri. De exemplu, un raport realizat de MobileIron arată că unu din trei angajaţi nu consideră securitatea sistemelor IT o prioritate. Iar un raport DTEX Systems dezvăluia ulterior că mulţi angajaţi încalcă protocoalele de securitate intenţionat, pentru a-şi masca activităţile online.

     

    În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    2020: locuinţa ca birou

    Unii experţi spun că soluţiile de securitate curente nu sunt eficiente în combaterea acestor riscuri. Deşi nu este o afirmaţie falsă, aceasta e doar una din faţetele problemei. Politicile lucrului la distanţă îi obligă pe angajaţi să trateze conexiunea wireless de acasă ca pe reţeaua de la birou. Şi pentru că mulţi nu o fac – fie din neglijenţă, fie că refuză – departamentul IT este bombardat cu alerte, majoritatea false sau neimportante. Acest zgomot de fond asurzitor împiedică administratorii IT să depisteze ameninţări reale care pot duce la o breşă de proporţii. În plus, nici arsenalul tehnic nu îi ajută de multe ori. Grupul The Ponemon Institute scoate la iveală această lacună într-un studiu unde jumătate dintre profesioniştii IT recunosc că soluţiile curente de securitate nu produc suficiente date pentru combaterea ameninţărilor sofisticate din ziua de azi.

    Nouă din zece breşe sunt rezultatul erorii umane, mai spune un raport Tessian publicat anul acesta. Jeff Hancock, profesor în comunicare la Stanford, oferă şi o ipoteză pentru riscurile generate de angajaţii la distanţă, spunând că ei sunt tentaţi mai degrabă să îşi ascundă erorile decât să le recunoască, de frică să nu fie judecaţi prea aspru de management. Un click dat în grabă pe un link fals primit în numele unei companii de curierat poate rămâne o greşeală pe care s-o ţinem ascunsă, fără să mai informăm echipa IT, îşi spun mulţi. Hancock sugerează însă că o cultură bazată pe încredere şi comunicare poate reduce considerabil riscul unei breşe din eroare umană. Errare humanum est, perseverare diabolicum.

     

    Cum securizăm veriga umană din lanţul slăbiciunilor

    Interviurile Bitdefender cu profesionişti IT în diverse ţări au arătat încă din prima parte a anului că organizaţiile nu aveau un plan de intervenţie pentru o situaţie ca cea generată de COVID-19. Pandemia a oferit astfel o lecţie importantă companiilor mici şi mari de pretutindeni. Acestea trebuie să integreze elementul uman în strategiile şi politicile de securitate. Angajaţii trebuie instruiţi şi trebuie să se simtă confortabil să raporteze potenţiale erori sau ameninţări care îi vizează. Directorii şi managerii trebuie să ajute departamentul IT cu soluţii capabile să depisteze şi să blocheze ameninţări moderne care trec nedetectate de soluţiile tradiţionale. Cu lucrul la distanţă aproape o normalitate, organizaţiile trebuie să includă factorul uman la baza strategiei de protecţie a datelor şi sistemelor informatice. E singura şi pentru a limita cât mai mult riscul unei breşe care poate să paralizeze întreaga organizaţie.


    Filip Truţă este analist în securitate informatică, Bitdefender

  • Cum ajută pandemia de COVID-19 anumite afaceri să crească

    Pandemia de COVID-19 a dus în general la scăderi semnificative ale unor industrii şi chiar la lacăte puse pe unele companii active în diverse sectoare impactate puternic de criza sanitară. Pe de altă parte, sunt şi domenii care, în urma impactului adus de contextul pandemic, înregistrează creşteri care susţin dezvoltarea şi extinderea acestora. Piaţa de optică medicală, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei, pare să se înscrie în rândul industriilor „fericite”, după cum reiese din evoluţia afacerii Artemis Optic, dezvoltată de Olivia Nicula.  

    Pandemia schimbă domeniul opticii, precum şi celelalte domenii, prin digitalizarea accelerată. Această digitalizare începuse deja în acest domeniu, prin digitalizarea instrumentelor de refracţie şi măsurare, aparate de ultimă generaţie, ce permit eficientizarea activităţii”, spune Olivia Nicula, proprietarul cabinetului de optică medicală Artemis Optic din Bragadiru, cu afaceri de peste 130.000 de euro anul trecut.

     Piaţa locală de optică a început să îşi creioneze creşterea în ultimii cinci ani, fiind evaluată la valoarea de aproximativ 1 miliard de lei, mai ales pe segmentul de lentile progresive. Însă, în ultimele luni, în urma tranziţiei angajaţilor la munca de acasă şi a faptului că interacţiunea oamenilor s-a mutat în mediul online, s-a accentuat nevoia de tratamente ce filtrează lumina albastră-violet şi de lentile adaptate lumii digitale din ce în ce mai mare.

     „O altă tendinţă de creştere o reprezintă piaţa lentilelor pentru miopie, atât lentile pentru ochelari, cât şi lentile de contact. Creşterea este datorată schimbării stilului de viaţă, petrecem mai puţin timp în exterior şi mai mult timp în interior, în spaţii închise, conectaţi la mediul online. Creşterea gradului de urbanizare la nivel global şi a educaţiei, precum şi sedentarismul contribuie la prevalenţa miopiei în zilele noastre.”

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, în anul 2015 se estima că 23% din populaţia globului suferă de miopie, iar până în 2050 se previzionează că 50% din populaţie va suferi de miopie.

    Împinsă de noile nevoi ale pieţei, Artemis Optic s-a adaptat acesteia şi chiar a accelerat digitalizarea businessului.

    „Contextul crizei sanitare a schimbat planurile cu privire la investiţii. Astfel, ceea ce reprezenta iniţial un plan pe termen mediu, s-a transformat în plan pe termen scurt. Pentru a creşte măsurile de siguranţă în cabinet, am decis achiziţionarea unui foropter automat, ce permite menţinerea distanţei faţă de pacient în timpul consultaţiei pentru prescrierea dioptriilor. Începusem încă din 2019 modernizarea atelierului de montaj prin achiziţionarea unui nou sistem de prelucrat lentile, cabinetul fiind actualizat la nivel de instrumente din 2018.”

    Olivia Nicula, fondator Artemis Optic: „Oamenii ne găsesc în online. Am sesizat, conform rapoartelor Google MyBusiness, o creştere a căutărilor pe Google cu peste 50% începând cu aprilie 2020 în ceea ce priveşte indicaţiile de orientare, apelurile şi accesarea site-ului. De exemplu, în luna iunie, apelurile sosite din Google au crescut cu 100% faţă de luna precedentă, iar în august solicitările de indicaţii de orientare au crescut cu 200% faţă de iulie.”

    În plus faţă de digitalizarea procesului de refracţie, care este confortabil atât pentru pacient, cât şi pentru optometrist, Olivia Nicula a optat şi pentru îmbunătăţirea şi tehnologizarea activităţii de recomandare a lentilelor aeriene personalizate, prin dotarea cu un instrument ce permite măsurarea parametrilor fizici şi de comportament ai purtătorului de ochelari, în baza cărora este făcută alegerea şi comandarea lentilelor.

    Astfel, pandemia a reprezentat pentru businessul Artemis Optic „o confirmare că am luat decizia bună atunci când am decis digitalizarea proceselor de măsurare şi refracţie, precum şi a activităţii de consiliere în alegerea lentilelor aeriene (pentru ochelari). Practic, contextul pandemic a micşorat perioada de implementare a planurilor pe termen scurt şi mediu, accelerând deciziile”, adaugă Olivia Nicula.

    Investiţiile în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii au susţinut veniturile companiei din ultimele 10 luni ale acestui an la nivelul înregistrat în aceaaşi perioadă a anului trecut. „Deşi am înregistrat scăderi în perioada martie – aprilie 2020, ne desfăşurăm activitatea într-un domeniu considerat esenţial şi ni s-a permis să lucrăm în perioada stării de urgenţă. Activitatea s-a redus semnificativ în cele două luni, au venit doar oamenii care au avut strictă nevoie, fără o vedere bună neputându-şi desfăşura activitatea în niciun alt domeniu”, povesteşte Olivia Nicula.

    Cabinetul Artemis Optic, înfiinţat în 2009 de familia Nicula, a încheiat anul 2019 cu afaceri de 130.000 de euro, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor furnizate de companie. Pentru anul în curs, în noul context economic, antreprenoarea estimează că cifra de afaceri a companiei îşi va menţine nivelul înregistrat anul trecut.

    „La începutul anului, estimările au fost de a încheia 2020 cu o creştere de 15-20% faţă de anul anterior, dar în acest moment, într-un scenariu optimist, estimăm că vom încheia anul cu venituri similare celor din 2019. Noiembrie a înregistrat o scădere faţă de lunile anterioare, iar în decembrie veniturile oamenilor sunt direcţionate în general către pregătirea sărbătorilor de iarnă”, spune Olivia Nicula.

    În cadrul cabinetului din Bragadiru lucrează în prezent doi angajaţi, însă anul viitor reprezentanţii companiei au în plan angajarea altor două persoane – un optometrist şi un optician.

     „Clienţii sunt persoane fizice în proporţie de 95%, iar restul de 5% sunt în general antreprenori, proprietari de afaceri.”

     În prezent, Artemis Optic deţine doar cabinetul din Bragadiru, dar este prezent în mediul online cu un site propriu şi pagini deschise pe reţelele de socializare. „Oamenii ne găsesc în online. Am sesizat, conform rapoartelor Google MyBusiness, o creştere a căutărilor pe Google cu peste 50% începând cu aprilie 2020 în ceea ce priveşte indicaţiile de orientare, apelurile şi accesarea site-ului. De exemplu, în luna iunie, apelurile sosite din Google au crescut cu 100% faţă de luna precedentă, iar în august solicitările de indicaţii de orientare au crescut cu 200% faţă de iulie.”

    În noul context generat de criza sanitară, activitatea cabinetului de optometrie medicală s-a desfăşurat pe bază de programări.  

    „Programările reprezintă atât un avantaj, cât şi o gestionare mai eficientă a timpului angajaţilor. Acest lucru reduce numărul de clienţi aflaţi în acelaşi timp în spaţiul de vânzare, în cabinet accesul efectuându-se pentru o singură persoană. Având în vedere domeniul, în luna martie, când a fost o criză a dezinfectanţilor în piaţă, ne-am descurcat deoarece aveam deja stocuri. Ne-am echipat cu măşti, viziere şi am continuat să lucrăm.” Olivia Nicula vrea să menţină modul de lucru pe bază de programare şi în următorul an de activitate. „Planul este de a creşte permanent măsurile de siguranţă atât pentru angajaţi, cât şi pentru pacienţi pentru a crea un mediu sigur.”

    De asemenea, ea spune că „aşteptările vizează creşterea gradului de conştientizare a oamenilor cu privire la importanţa unei vederi bune. Trebuie să educăm consumatorul cu privire la soluţiile disponibile în acest moment pentru vederea acestuia, precum şi să îl facem să înţeleagă beneficiile aduse de lentilele din segmentul mediu-premium.”

    Cu toate că digitalizarea ajută şi uşurează munca angajaţilor şi îmbunătăţeşte interacţiunea cu clienţii în vremuri tulburi, Olivia Nicula consideră că mediul online nu poate înlocui „offline-ul”.

    „O întâlnire cu specialistul vederii este necesară pentru măsurători personalizate şi alegerea celui mai potrivit produs pentru fiecare persoană. Astfel, ne dorim să oferim clienţilor noştri o experienţă interactivă şi prietenoasă.”

    Olivia Nicula consideră că o soluţie care poate ajuta companiile şi mediul antreprenorial să treacă peste efectele negative generate de pandemie o reprezintă susţinerea locurilor de muncă nou create, dezvoltarea unor programe de educare a antreprenorilor în ceea ce priveşte gestionarea crizei generate de pandemie, precum şi educarea acestora în vederea accesării finanţărilor.