Category: Revista BM

  • Răzbunarea perfectă a unui angajat care a fost refuzat de şeful lui cand i-a cerut să se asocieze. A construit o afacere mai mare ca a fostului şef

    Antreprenorul Bernard Henry Kroger a fost una dintre acele persoane care au transformat un „nu” într-o oportunitate. Refuzat ca partener de afaceri de angajatorul său, el s-a ambiţionat să pornească la drum pe cont propriu. Rezultatul? Kroger, al cincilea retailer alimentar din lume, cu venituri anuale de miliarde.

    Kroger s-a născut pe 24 ianuarie 1860 în Cincinnati, Ohio, SUA, fiind al cincilea din cei zece copii ai unei familii de imigranţi germani, John Henry şi Mary (Schlebbe) Kroger. Cuplul deţinea şi un magazin de alimente uscate (orez, făină, paste, cereale), deasupra căruia locuia, şi pe care, în 1873, din cauza încetinirii economiei, a fost forţat să îl închidă. Astfel, tânărul Kroger a fost nevoit, la doar 13 ani, să meargă la lucru pentru a-şi ajuta familia.

    Primul job a fost într-o farmacie; s-a angajat apoi ca fermier în Pleasant Plain, Ohio, însă după un timp s-a îmbolnăvit de malarie şi s-a întors acasă. Aici a început să lucreze ca agent de vânzări door-to-door (din uşă-n uşă) pentru Great Northern and Pacific Tea Co., transformată ulterior în Imperial Tea Co. Pentru că businessul nu mai mergea bine, proprietarii au decis să îi ofere lui Kroger funcţia de manager, refuzând însă, ulterior, să îl accepte ca partener de business. În urma refuzului, el a decis să pornească, cu 372 de dolari (circa9.250 de dolari la valoarea de acum a monedei) pe care-i avea din economii, propriul său business, o băcănie, numită The Great Western Tea Co.

    Afacerea a avut succes în ciuda nenumăratelor încercări şi, în numai doi ani, a deschis alte trei unităţi. În 1902, antreprenorul a schimbat numele companiei în Kroger Grocery and Baking Co., scurtat ulterior pentru a rămâne Kroger. Sub acest nume, până în la sfârşitul anilor ’20 ajunsese deja la 5.500 de magazine. Una dintre strategiile lui Kroger a fost de a-şi face publicitate în ziarele locale. Lui îi e atribuit modelul de succes al băcăniilor low-cost, folosit şi în ziua de astăzi. În plus, în 1972 Kroger a devenit primul retailer alimentar din SUA care a testat un scanner electronic. 

    Antreprenorul a investit de asemenea şi în crearea Provident Bank, vânzându-şi participaţiile deţinute în 1928, cu puţin timp înainte de crahul bursier de pe Wall Street, cunoscut şi drept „joia neagră”, din 1929. Kroger a fost, de asemenea, implicat în multe proiecte caritabile, inclusiv deschiderea de parcuri, donaţii către grădinile zoologice şi diverse cercetări medicale. Antreprenorul a murit în urma unui atac de cord pe 21 iulie 1938, în Cape Cod, Massachusetts, la vârsta de 78 de ani, fiind îngropat în cimitirul Spring Grove din Cincinnati. 

    În prezent, Kroger este cel mai mare supermarket din Statele Unite din punct de vedere al veniturilor, anul trecut înregistrând o cifră de afaceri de peste 121 de miliarde de dolari, dar şi al doilea mare distribuitor american de retail alimentar, după gigantul Walmart, al cincilea retailer la nivel mondial şi al patrulea cel mai mare angajator privat din SUA, echipa businessului numărând circa 453.000 de angajaţi.

    Kroger este clasată pe locul 20 în clasamentul Fortune 500 al celor mai mari corporaţii din Statele Unite în funcţie de veniturile totale. Retailerul operează, direct sau prin francize, 2.757 de supermarketuri şi magazine cu mai multe departamente în 35 de ţări, precum şi 35 de centre de prelucrare sau fabricare a alimentelor, 1.567 de centre de aprovizionare pentru supermarketuri, 2.270 de farmacii şi 221 de clinici medicale in-store (pe galerii) sub brandul Little Clinic. Sediul central al companiei se află în oraşul Cincinnati.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.

    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Povestea unor tineri care vând biscuiţi de zeci de mii de euro în România. Cum au reuşit ei să îşi pornească un business şi cât i-a costat afacerea mult dorită

    Cu 20.000 de euro, cu poftă de dulciuri şi chef să le pregătească, Ani şi Răzvan Popa au fondat o „biscuiterie”. Evident, denumirea este o invenţie, dar una la fel de savuroasă precum reţetele pe care tot ei le inventează.

    Ani Popa lucrează în domeniul alimentar de peste zece ani şi este, de fapt, „creierul” dulciurilor pe care le vinde LaBiscuiterie. Răzvan este de meserie inginer IT, iar în afacerea de familie se ocupă de tot ce înseamnă marketing şi management.

    „Am fondat acest business plecând de la dorinţa de a ne pune amprenta în domeniul alimentar, oferind produse artizanale din ingrediente naturale. La bază stau pasiunea, determinarea şi principiile sănătoase. Am reuşit să construim cu un capital mic, reinvestind constant profitul în dezvoltarea afacerii”, spune Răzvan Popa.

    Au plecat la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, apoi au mai continuat cu aproximativ 30.000 de euro, totul din surse proprii. Au făcut eforturi să nu se împrumute de la început, gândindu-se că va veni un moment în care vor fi nevoiţi s-o facă, pentru a se dezvolta. Şi-au amenajat un laborator de cofetărie-patiserie în Deva şi vând atât într-un spaţiu fizic adiacent laboratorului, cât şi online.

    Ce vând? Tot soiul de biscuiţi, cornuleţe, crackers, ciocolată de casă, sărăţele, turtă dulce şi lista poate continua. Folosesc siropuri şi făinuri integrale, pe care le înnobilează cu infinite arome. Aşa au apărut biscuiţii cu cardamom, cu cafea, turmeric, cu sfeclă roşie, piper roşu, lavandă sau anason.

     

    „Clienţii direcţi sunt, în cea mai mare parte, persoane fizice, către care vindem direct prin intermediul site-ului nostru şi al magazinului fizic aflat în incinta laboratorului de producţie. O altă categorie de clienţi sunt persoanele juridice care revând o mare parte din produsele noastre, iar aceşti clienţi reprezintă afaceri precum magazine naturiste, băcănii sau unităţi din zona HoReCa.”

    Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pungă de crackers şi se apropie de 100 de lei pentru cozonaci, după cum se observă pe site-ul LaBiscuiterie. De altfel, comenzile plasate online au „salvat” afacerea de când a început pandemia, în condiţiile în care businessurile din retail sau HoReCa au funcţionat cu întreruperi în ultimele luni, din cauza pandemiei.

    Anul trecut, LaBiscuiterie a însemnat o cifră de afaceri de 80.000 de euro şi un profit de 13.000 de euro, cu un total de patru oameni în echipă.

    „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

    Sunt în plan şi dezvoltarea reţelei de parteneri B2B (business to business), dar şi identificarea unei soluţii de finanţare nerambursabilă, pentru a permite creşterea capacităţii de producţie şi crearea unor noi produse speciale pentru persoanele care suferă de diabet, mai ales că Ani şi Răzvan Popa au deja experienţa deserturilor fără zahăr, fără margarină sau fără gluten.

    Răzvan Popa, cofondator LaBiscuiterie: „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

     



     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Isidess – salon (Galaţi)

    Fondator: Sandu Voicu

    Investiţia iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 130.000 de euro

    Prezenţă: Galaţi


    AnaDance – şcoală de dans (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Musledin

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 200.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Arpedia Filtrare – comerţ cu sisteme de filtrare şi purificare a apei (Iaşi)

    Fondatoare: Camelia Dinu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 350.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: regiunea Moldovei


    MM Boutique – centru de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Moise

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    peste 80.000 de euro

    Prezenţă: strada Matei Basarab din Bucureşti


    The Cheesecake House – cofetărie (Târgu-Mureş)

    Fondatori: Vlad Niculici, Sabina Niculici, Anca Hintea

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 650.000 de lei (137.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş


    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea a doi tineri din România care în plină pandemie îşi schimbă afacerea în ceva unic in lume

    Declanşarea pandemiei a fost un moment de reset pentru VoxiKids, un start-up care a pornit la drum în 2018, acesta regândindu-şi atât modelul de business, cât şi produsul în sine: de la o aplicaţie mobilă de logopedie dezvoltată pentru piaţa din România, la un proiect cu ambiţii globale, de o cu totul altă anvergură – o clinică virtuală dedicată terapiei de limbaj. Chiar prima din lume, după cum susţin fondatorii proiectului VoxiKids, cunoscut iniţial sub numele de Nummo.

    Iniţial planul nostru era să testăm aplicaţia şi să vedem care este răspunsul din piaţă şi pentru că am avut foarte multă lume interesată am mers mai departe cu produsul, iar anul acesta ne-am gândit să facem un rebranding şi l-am redenumit VoxiKids. Apoi a venit pandemia şi am fost cumva forţaţi să ne uităm mai atent la care sunt nevoile clienţilor noştri, mai ales într-un context atât de nou şi total diferit şi neaşteptat, şi am ajuns la concluzia că este nevoie de ceva mai mult decât pregătisem noi aşa că în aprilie ne-am apucat să lucrăm la prima clinică virtuală dedicată terapiei de limbaj, singura de acest fel cred din lume chiar. Până în acest moment nu am găsit nimic similar”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ana-Maria Onică, fondator şi CEO al VoxiKids.

    Ideea dezvoltării unei clinici digitale care să faciliteze şedinţele de terapie dintre logopezi şi copii în mediul virtual a venit în contextul în care la începutul declanşării pandemiei echipa VoxiKids a fost sunată de mai mulţi părinţi logopezi care întrebau dacă nu oferă posibilitatea unor şedinţe de terapie online.

    „Am discutat cu mai mulţi părinţi şi logopezi şi ne-am dat seama că de fapt nevoile lor s-au schimbat şi că în terapia logopedică sunt trei actori importanţi: părintele, copilul şi logopedul, iar noi ţinteam cumva doar nevoile copiilor cu deficienţe de limbaj”, a precizat Ana-Maria Onică. Ea adăugat că echipa VoxiKids a gândit produsul astfel încât să poată fi folosit şi după această perioadă marcată de pandemie,

    „Practic, oferim un cabinet virtual pentru orice logoped. Noi le punem la dispoziţie pe lângă partea de comunicare online – video-audio, şi partea de exerciţii, de management al cabinetului – management al programărilor, al pacienţilor, posibilitatea de a face evaluări prin intermediul platformei şi chiar de a le compara la un moment dat între ele astfel încât terapia logopedică să fie mult mai uşor de ajustat.”

    Prima funcţionalitate disponibilă acum în clinica digitală VoxiKids este aceea de a face terapie online. Pe lângă partea de video-audio copilul poate face live exerciţii dedicate de logopedie în cadrul unei şedinţe de terapie online. În plus, start-up-ul nu a renunţat la aplicaţia de mobil dezvoltată iniţial, ci a integrat părţi din ea în clinica digitală.

    „Anul viitor este programată lansarea aplicaţiei în varianta premium. Se va schimba designul, vom adăuga noi exerciţii, iar în plus vom adăuga chiar de luna aceasta un modul de inteligenţă artificială pentru procesarea de voce care le va permite copiilor să îşi exerseze pronunţia prin intermediul aplicaţiei de mobil”, a subliniat Ana-Maria Onică.  

    Începând cu anul viitor, clinica digitală va comunica cu partea de mobil, astfel încât terapeutul va putea da teme în cadrul aplicaţiei de mobil pe care copilul să le poată face acasă.

    „Avem clinica digitală care conectează părintele cu logopedul, iar părintele are şi el acces la evoluţia copilului, poate vedea rapoartele pe care le-a făcut logopedul, notiţe despre ce ar trebui să facă acasă copilul, temele pe care le are copilul de făcut şamd. Pe de altă parte copilul are aplicaţia de mobil pe care o poate folosi de pe o tabletă pentru a exersa până la următoarea şedinţă”, a menţionat antreprenoarea.

    Start-up-ul lucrează acum la aprox. 19 capitole cu conţinut cu totul nou. Vrem să adăugăm şi posibilitatea ca un logoped să îşi poată crea singur exerciţiile lui digitale aşa cum şi le doreşte, VoxiKids punându-i la dispoziţie doar elementele de care are nevoie – imagini şi un template pe baza căruia îşi poate crea el exerciţiile dorite.

    Clinica digitală pentru logopedie a fost testată deja cu peste 27 de terapeuţi, iar la începutul anului viitor va fi lansată oficial, start-up-ul având ca ţintă venituri de circa 600.000 euro la finalul lui 2021.

    „Lucrăm cu peste 27 de cabinete acum care ne dau feedback în permanenţă despre ceea ce facem şi avem permanent în echipă un logoped, Cristina Badea, care ne ajută cu tot ceea ce înseamnă conţinut pentru logopedie. Strategia noastră pentru anul viitor este de a marşa mai mult pe zona de marketing şi vânzări şi a deveni cât mai cunoscuţi nu doar pe plan local, ci şi internaţional. Estimăm că astfel vom reuşi să avem venituri mult mai mari faţă de anul acesta, ţinta pentru 2021 fiind de 600.000 euro. Pentru zona de B2C, clienţi care nu sunt specialişti în logopedie, avem ca ţintă 140.000 de clienţi – o parte vor veni din App Store şi Google Play, iar o parte vor folosi aplicaţia ca recomandare a logopezilor. În ceea ce priveşte numărul de logopezi, ne-am propus o ţintă de peste 2.000 de conturi”, a precizat ea.

    În prima jumătate a anului, start-up-ul a oferit aplicaţia de mobil gratuit pentru orice părinte a avut nevoie de ea pentru că a fost un context dificil pentru mulţi părinţi, iar o parte dintre ei au rămas în continuare utilizatori plătitori.

    „Am înregistrat o creştere de 40% în folosirea aplicaţiei de mobil şi în numărul de descărcări, iar veniturile au crescut cu aprox. 20%. Nu sunt încă venituri considerabile pentru că noi ne-am axat pe a dezvolta aplicaţia de mobil în versiunea premium pentru 2021, cât şi pe crearea clinicii digitale pe care să o punem pe piaţă chiar de anul acesta.”

    Pentru a putea dezvolta în continuare clinica virtuală şi pentru a se extinde în străinătate, primele ţări vizate fiind cele vorbitoare de limba engleză, VoxiKids are nevoie de o nouă rundă de finanţare. Primele investiţii le-a obţinut la începutul acestui an, acestea ridicându-se în total la 115.000 euro.

    „La începutul lui 2020 am primit prima noastră rundă de finanţare de la GapMinder şi Techcelerator şi investitori privaţi – 90.000 euro. Am fost acceptaţi şi în programul EIT Innostar Health chiar pe zona de sănătate, care ne adus încă 25.000 euro smart money, ceea ce înseamnă că am primit şi training, mentorat în acest timp, plus expunere în zona internaţională care a fost foarte importantă pentru noi pentru că ne dorim ca din 2021 să fim prezenţi pe pieţele internaţionale.”

    În toamna aceasta, start-up-ul s-a listat pe platforma de equity crowdfunding SeedBlink.com cu scopul de a obţine o nouă rundă de finanţare de aprox. 300.000 euro.

    „Ne-am listat pe SeedBlink.com pentru că am vrut să dăm posibilitatea cât mai multor oameni să vină într-o companie românească, nouă, care încearcă să vină cu un produs inovativ pe o piaţă care este aproape goală chiar la nivel internaţional. Este o lipsă de astfel de produse care în această perioadă sunt foarte căutate şi vor fi cu siguranţă şi după”, a punctat Ana-Maria Onică.

    „Ne-am pus o ţintă de 290.000 euro, iar momentan am strâns jumătate din sumă. Vrem ca cu aceşti bani să putem creşte mai repede pe pieţe internaţionale şi să dezvoltăm în continuare partea de clinică digitală”, a completat ea.

    Start-up-ul VoxiKids cedează 10,39% din capital pentru investiţia de 290.000. Din această sumă, 115.000 euro vor fi investiţi de GapMinder VC, care a investit anterior şi susţine în continuare compania, precum şi de Cleverage VC şi business angels. Restul de 175.000 euro sunt disponibili pentru equity crowdfunding prin intermediul SeedBlink, pentru 6,27% din capital. Înainte de demararea campaniei de finanţare, start-up-ul a fost evaluat la 2,5 mil. euro.

    VoxiKids

    Proiect: VoxiKids

    Ce face? Platformă online dedicată terapiei de limbaj ce funcţionează asemenea unei clinici virtuale, având în componenţă şi o aplicaţie mobilă de logopedie pentru copii

    Finanţare totală atrasă: 115.000 euro

    Necesar de finanţare: 290.000 euro

    Evaluare proiect: 2,5 mil. euro

    Invitat: Ana-Maria Onică, fondator şi CEO VoxiKids



     

    iziBAC

    Proiect: iziBAC

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru învăţare prin joc

    Investiţie iniţială: 300.000 euro

    Finanţare totală atrasă:
    160.000 euro

    Evaluare proiect: 1,5 mil. euro

    Invitat: Raluca Bacinschi-Stratulat, cofondatoare şi CEO iziBAC


    Weddplanner

    Proiect: Weddplanner

    Ce face? Platformă online ce ajută utilizatorii să îşi planifice nunta pas cu pas prin intermediul unor instrumente de automatizare a proceselor de organizare a unui eveniment

    Investiţia iniţială: 3.000 euro

    Necesar de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Tania Grigore, fondatoare a Weddplanner


    Better Speach Coach

    Proiect: Better Speach Coach

    Ce face? Platformă online ce ajută utilizatorii să îşi dezvolte abilitatea de a vorbi în public

    Invitaţi: Teodora Păucean şi Bianca Costin, Better Speach Coach


     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Pe pat de muşchi

    Când nu poţi ieşi în natură, poţi aduce natura la tine sub formă de pietre sau muşchi, după cum o arată colaborarea dintre firma suedeză Front şi cea italiană Moroso. Acestea au lansat o colecţie de mobilier gândită să imite natura, mai precis pietre şi crăci de copaci acoperite cu muşchi, licheni şi alge, scrie Dezeen. Piesele colecţiei, realizate după modele din natură scanate tridimensional, seamănă cu nişte banchete, iar creatorii lor îndeamnă utilizatorii nu numai să stea aşezaţi, dar şi să se întindă pe acestea, la fel cum ar face-o într-o pădure sau pe malul unui râu sau al mării.

  • Care este motivul pentru care oamenii cumpără mai puţine apartamente de 120.000 de euro. Ce ne aşteaptă în anul următor pe piaţa imobiliară?

    La final de an, în cadrul celei mai recente ediţii a webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, am tras linie şi am decis să privim spre viitor. Ce rezervă 2021 în domeniul imobiliar? Ce tendinţe putem observa? Cum va fi influenţată piaţa proprietăţilor premium de TVA-ul de 5%? A răspuns la toate aceste întrebări Andreea Comşa, fondator şi CEO al Premier Estate Management.

    Cred că putem fi optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare în 2021 – eu mă aştept la un an mai bun decât 2020, dar şi acesta a fost surprinzător de bun pentru condiţiile şi starea de incertitudine pe care le-am experimentat cu toţii”, descrie Andreea Comşa, fondator şi CEO al companiei Premier Estate Management, perspectivele sale pentru anul viitor.

    Uitându-se în urmă, spune despre 2020 că a fost pentru ea şi echipa sa un „roller coaster al emoţiilor”, dar care i-a ajutat să identifice şi oportunităţi: „În primăvară, în momentul în care au fost anunţate măsurile de lockdown, ne aflam în faţa unei situaţii cu totul aparte şi necunoscute şi nu ştiam ce va urma, orice antreprenor care a trebuit să îşi închidă businessul timp de câteva luni având în acelaşi timp costuri constante a trecut printr-o stare de nelinişte. Ulterior am fost surprinsă să văd că lucrurile şi-au revenit mai repede decât m-am aşteptat şi că au apărut chiar noi oportunităţi de business. Ne-am şi reinventat oarecum la nivel de companie, am câştigat în agilitate; până la urmă pot să spun că această perioadă a avut şi efectele ei pozitive. Cu toţii am trecut printr-o transformare, am analizat, am repriotiziat şi am pus lucrurile în perspectivă.”

    Andreea Comşa adaugă că, după perioada de 15 mai, când s-a terminat oficial starea de urgenţă, şi-au luat toate măsurile de siguranţă şi au revenit la birou, iar clienţii au reînceput şi ei să semneze contracte. „Mai mult decât atât, am fost solicitaţi de anumiţi dezvoltatori foarte mari, care aveau deja echipele lor interne, in-house, să le oferim consultanţă de marketing şi de vânzări. Aveau nevoie de o viziune nouă pentru a se adapta la contextul actual, prin urmare am dezvoltat acest tip de serviciu de consultanţă.”

    Referindu-se la întreaga piaţă, spune că una dintre principalele tendinţe care s-au desprins la nivelul acesteia este creşterea cererii de case cu aproximativ 30% faţă de perioada anterioară pandemiei. „Faptul că această cerere a crescut nu înseamnă că oamenii dintr-o dată îşi permit să cumpere case sau că sunt mai bogaţi, ci că, în loc să cumpere un apartament cu 100.000 de euro sau cu 120.000 de euro şi-au dat seama că este important să investească mai mult în calitatea vieţii lor, să cumpere o casă care este poziţionată puţin mai în afara Bucureştiului sau în zonele limitrofe, dar să aibă parte de confort, de suprafaţă, de grădină. Acest lockdown prin care am trecut cu toţii, chiar dacă a durat doar câteva luni, a determinat o schimbare în mindsetul tuturor şi efectele vor rămâne pe termen lung.”

    De asemenea, în afară de creşterea cererii pe acest tip de locuinţe, clienţii şi-au schimbat comportamentul şi în ceea ce priveşte apartamentele căutate – în cazul acestora au început să solicite suprafeţe din ce în ce mai mari.

    O altă tendinţă care a rezultat din această perioadă este scăderea cererii pe zona de chirii, ca urmare a faptului că studenţii nu mai vin în centrele universitare mari şi au rămas, în multe cazuri, acasă, în oraşele de provincie de unde provin; la fel şi expaţii, care s-au întors în ţările lor de origine şi, în cazul multora dintre ei, nu au mai revenit. În acest context, „competiţia pentru partea de închiriere a început să fie din ce în ce mai acerbă”, sesizează Andreea Comşa.

    Există apartamente suficient de mari pentru clienţii care şi-au mutat deseori birourile în locuinţe?

    TVA-ul de 5%, care va fi aplicat de anul viitor la un plafon care reprezintă echivalentul în lei al 140.000 de euro, va influenţa modul în care vor fi construite noile proiecte în continuare, în contextul în care limitările pe partea de TVA de 5% i-a determinat să construiască anterior apartamente mici.

    „În ultimii ani, legislaţia referitoare la aplicarea TVA-ului pentru achiziţiile imobiliare nu a ţinut pasul cu evoluţia costurilor de construcţie care au crescut galopant. Astfel, compromisul făcut în multe cazuri era micşorarea suprafeţelor apartamentelor. Diferenţa dintre 5% şi 19% este una importanta, iar modificarea plafonului permite accesul la o locuire de calitate superioară.”

    CEO-ul Premier Estate Management este de părere că în contextul majorării plafonului de TVA de 5%, de anul viitor, apartamentele cu trei – patru camere, care nu sunt foarte scumpe (având în vedere că un preţ de 140.000 de euro nu înseamnă chiar un apartament cu patru camere într-o zonă extraordinar de bună, dar înseamnă un apartament decent, precizează ea) să se poată vinde, iar proiectele noi vor începe să poată să includă un mix de apartamente cu o pondere mai mare de apartamente mari.

    În ceea ce priveşte scăderea semnificativă a preţurilor sau chiar „prăbuşirea” discutată în piaţă, Andreea Comşa răspunde: „Dacă această scădere nu a avut loc până acum, nu se va întâmpla nici anul viitor, când vom avea un cumul de efecte dat de majorarea plafonului aplicării cotei de TVA de 5% şi noile reglementări ale Programului Noua Casă. Chiar dacă au fost afectate anumite joburi, vor apărea altele noi, inclusiv în urma mutării producţiei din Asia înspre Europa, aşadar în contextul în care ne aşteptăm ca pandemia să fie ţinută sub control, piaţa imobiliară poate doar să aibă o evoluţie pozitivă”.

    Evoluţia pieţei va fi influenţată şi de modul în care reacţionăm la nivel psihologic lavestea vaccinului şi oferă ca exemplu în acest sens un comportament descris în presa internaţională după lockdown-ul din China: acolo, după ce s-a ieşit din starea de urgenţă, au crescut vânzările la toate produsele – la produsele de lux mai ales; potrivit unui articol citat de Andreea Comşa, retailerul de bijuterii Tiffany’s a vândut cu 50% mai mult decât până acum în China.

    „Psihologia umană este cea care ne împinge ca după un moment de frustrare, un an de frustrare în această situaţie, să avem tendinţa să compensăm lipsa resimţită. Aşadar, pentru anul viitor, eu nu previzionez neapărat creşteri ale preţurilor şi chiar nu recomand dezvoltatorilor ca această diferenţă de TVA de 5% să se reflecte într-o creştere a profitului, ci într-o creştere a calităţii şi a suprafeţei. Dacă tot poţi să beneficiezi de această facilitate fiscală mai relaxată, atunci construieşte apartamente mai mari şi mai frumoase – dacă cei mai mulţi dintre dezvoltatori sunt serioşi pot pune presiune şi pe ceilalţi să menţină acelaşi ritm fiindcă vorbim despre o competiţie acerbă.”

    Andreea Comşa observă că piaţa de lux nu a fost lovită într-un mod major – aşadar, pentru acest segment, lucrurile vor evolua în continuare. „Nu cred că vom avea creşteri de preţuri pe acest segment fiindcă oricum preţurile pe piaţa de lux sunt destul de mari – chiar dacă în alte ţări, rezidenţialul de lux are preţuri de cateva ori ori mai mari. Cred însă că, în prezent, există un echilibru între piaţa de lux şi cerere iar anii viitori vom vedea proiecte foarte frumoase, care vor redefini ideea de lux în Bucureşti.”

    Ea punctează şi că majorarea pragului de TVA nu a avut ca menire stimularea pieţei apartamentelor premium – ci ajutarea clienţilor care îşi doresc un apartament de trei camere sau de patru camere. „Să nu uităm că este o măsură care are o componentă socială, beneficiarii fiind cei care au nevoie să locuiască într-un apartament mai mare şi care nu puteau accesa proprietăţi noi decât dacă făceau anumite compromisuri majore – la suprafaţă, la zonă etc. Piaţa a crescut, costurile au crescut, lucrurile au avansat faţă de momentul lansării aplicării unui TVA de 5%, o adaptare la noile condiţii de piaţă era necesară. Eu cred ca preţurile nu vor creşte din simplul motiv că acest TVA se aplică la un plafon de 140.000 de euro. Avem posibilitatea de a cumpăra apartamente mai mari şi nu cred ca vorbim de o marjă de profit cu care să se joace dezvoltatorii.”

    Andreea Comşa este însă optimistă în ceea ce priveşte viitoarele proiecte. „Există mulţi dezvoltatori serioşi, care au fost implicaţi în acest demers de creştere a plafonului pentru TVA-ul de 5%, aceştia vor încerca să îşi vândă şi apartamentele cu suprafeţe mai mari, la acelaşi preţ pe metrul pătrat. Celor care doar vor vrea să profite de această diferenţă, ca să le crească lor marja de profit, dar să nu ofere plus valoare, le va fi dificil să justifice o diferenţă de preţ de 20.000 de euro pentru nimic în plus.”

    Preţurile nu vor scădea, argumentează CEO-ul Premier Estate Management, pe baza unor motive logice şi matematice. „Logic vorbind, anul viitor nu ar trebui să fie mai prost, ci doar mai bun. Eu sper că vom vedea o piaţă care se reaşează după acest an impredictibil, dezvoltatorii îşi vor continua proiectele, aşadar singura variantă în care ar mai creşte preţurile ar fi să crească preţurile de construcţie.”

    Prin urmare, CEO-ul Premier Estate Management nu vede o creştere de preţ pentru anul următor, ci mai degrabă o creştere a volumului de vânzare de apartamente şi de parcări. „Cred că, în ciuda pandemiei, avem o piaţă imobiliară sănătoasă. Ne aşteptăm ca o parte din cumpărători să fie în continuare foarte precauţi şi să îşi amâne decizia de cumpărare, dar odată ce pandemia va trece, să revină la planurile lor. Dacă totul va decurge conform cu informaţiile pe care le avem azi despre vaccinare, în a doua parte a anului ne aşteptăm la o revenire spectaculoasă a pieţei, iar la finalul anului viitor vom ajunge la concluzia că piaţa a mai crescut cu nişte procente.”

    De asemenea, ea anticipează că în contextul în care pandemia va fi ţinută sub control, şi băncile vor fi mult mai flexibile în acordarea de finanţări – şi acest element este cheie pentru anul viitor. „Eu nu mă bazez pe faptul că vor scădea preţurile, dar nici că vor creşte, ci că vom vorbi despre despre mai multe tranzacţii în care apartamentele mari vor avea o pondere ridicată.”

    De asemenea, ea consideră că există suficientă ofertă care să satisfacă această cerere – şi nu se referă doar la apartamentele care sunt finalizate, ci şi la proiectele care au fost anunţate anul acesta şi sunt în construcţie. „Cred că oferta acoperă foarte bine cererea în acest moment, pe toate segmentele – există ofertă pentru case şi cred că se va dezvolta tot mai mult pentru că această cerere îşi va continua trendul. Chiar dacă anul viitor ne întoarcem cumva treptat la viaţa normală – ideea de spaţiu nu va dispărea.”

    Nu identifică astfel schimbări majore în planurile dezvoltatorilor: „Au planuri, proiecte, pe care le vor duce la capăt, pe toate categoriile de preţ şi pe toate segmentele de proprietăţi există o oferta corespunzătoare”.

    Un nou tip de proiecte care s-a „născut” în pandemie este cel al reconversiilor unor clădiri de birouri în clădiri rezidenţiale – însă specialistul Premier Estate Management este de părere că nu putem vorbi încă despre o tendinţă în acest sens. „Nu cunosc clădiri de birouri operaţionale şi care să fie dintr-o dată transformate în rezidenţial pentru că o astfel de reconversie presupune un cost foarte mare. Chiar şi aşa apartamentele ar fi deja compromise pentru că nu pot să respecte toate cerinţele clienţilor. Este posibil să vorbim mai mult despre proiecte care au fost gândite iniţial pentru birouri şi care încă din faza de proiect, de autorizare, se pot schimba în rezidenţial.”

    În ceea ce priveşte apartamentele vechi existente pe piaţă, Andreea Comşa este de părere că acestea îşi vor pierde din valoare: „Poziţionarea a determinat faptul că apartamentele vechi au avut foarte mult timp preţuri pe metru pătrat mai mari decât apartamentele noi, în medie, sau au avut un preţ destul de similar. Cred că oamenii vor începe din ce în ce mai mult să migreze de la bloc vechi, la o construcţie nouă, chiar şi în aceeaşi zonă – dacă în Titan stă cineva în bloc vechi, va vrea să cumpere tot în Titan, într-un bloc nou. Astăzi, avantajul poziţionării nu mai este unul exclusiv al locuinţelor vechi, iar în cazul unui amplasament comparabil e greu să nu îţi doreşti un astfel de apartament când vezi ceea ce primeşti comparativ cu un apartament mai vechi.”

    Ce îi sfătuieşte pe oamenii care îşi caută o locuinţă?

    „Eu cred foarte mult în vorba – bate fierul cât e cald – dacă avem de la anul anumite facilităţi fiscale, TVA-ul de 5% se aplică pentru tranzacţiile de până în 140.000 de euro, Programul Prima Casă devine Noua Casă, băncile oferă finanţare, înseamnă că se îndeplinesc condiţiile şi contextul arată favorabil pentru a face acest pas. Unii cumpărători tot aşteaptă să scadă piaţă, dar realitatea arată că pe termen lung, preţurile bunurilor imobiliare cresc. Dacă îţi cauţi o locuinţă şi ai găsit ceva pe placul tău şi banca te finanţează, cumpără. Dacă preţurile vor scădea şi va fi o problemă în piaţă – va fi o problemă la nivel economic general – asta înseamnă că toţi vom trece printr-o recesiune şi chiar dacă preţurile sunt jos, puterea de cumpărare e şi ea scăzută, nici tu nu îţi vei mai permite să cumperi.”


    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.



     

    1. Care este tendinţa preţurilor în imobiliare pentru anul 2021 în ceea ce priveşte complexurile rezidenţiale?

    Preţurile se vor menţine, cu excepţia unor segmente care vor suferi mici corecţii. Nu văd un motiv economic pentru care să crească preţurile şi cred că în 2021 va creşte doar volumul de vânzări în aceste proiecte rezidenţiale. Pe măsură ce trec anii, dezvoltatorii învaţă din proiectele lor anterioare, integrează feedbackul din piaţă – am văzut dezvoltatorii care sunt la al doilea, al treilea, al cincilea proiect şi le fac din ce în ce mai frumoase, mai bune, mai eficiente, la un preţ similar pe metrul pătrat – cred că aceste proiecte vor răspunde din ce în ce mai bine nevoilor clienţilor. Cred, de asemenea, că vor creşte vânzările la apartamente noi care, pot să vină la pachet cu anumite facilităţi suplimentare – locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi, magazine, sală de fitness etc.

     

    2. De ce să mai cumperi un apartament dacă preţurile acestora au crescut, iar valoarea chiriilor a scăzut, prin urmare nu mai obţii un randament bun, de 7%?

    Un randament de 7% nu se mai obţine atât de uşor ca acum câţiva ani. În general, lumea calculează randamentul brut, dar valoarea netă ajunge la 6% sau la 5,5%,  însemând că incluzi toate taxele pe care tu le ai de plătit ca proprietar, mobilarea si gradul de neocupare.

    Chiar şi aşa, şi dacă a scăzut randamentul – la apartamentele premium, de lux, randamentul este mai mic, în general, pentru că valoarea apartamentelor este mai mare, îşi menţin valoarea în timp, iar chiria nu poate să ţină pasul cu valoarea apartamentului respectiv – în general la premium nu prea vorbim despre randamente de 7%.

    Şi totuşi continuăm să avem randamente în medie mai mari decât aproape majoritatea ţărilor europene, occidentale, unde preţurile pe metru pătrat şi preţurile apartamentelor sunt foarte mari – deci în continuare investiţional, rezidenţialul este ofertant, chiar dacă chiriile mai fluctuează. Probabil de anul viitor şi piaţa chiriilor îşi revine treptat, iar peste doi ani va creşte şi mai mult. E normal ca piaţa chiriilor să aiba fluctuatii, dar în continuare cred că o achiziţie imobiliară pentru închiriere, chiar şi la un randament mai mic, este o investiţie mult mai sigură decât orice alt instrument financiar care are o mai mare volatilitate.

     

    3. Crezi că preţurile actuale sunt corecte?

    Preţul corect este acela la care se încheie o tranzacţie. Toată lumea consideră că preţurile sunt mari, dar apartamentele se vând, iar dezvoltatorii al căror business plan îl cunoaştem au un model matematic în spate.

    În ultimii ani au crescut mult preţurile de construcţie, costul achiziţiei terenurilor, dar au crescut şi veniturile. Preţurile apartamentelor însă nu au avut acelaşi ritm. În realitate, marjele de profit au scăzut în ultimii ani.

    În mare, la proiectele mari, profitul mediu este undeva de 20-25%, cu tot cu parcări subterane – însă vorbim despre o piaţă cu riscuri foarte mari, iar daca marja de profit nu ar rămâne atractivă, investitorii ar alege să plaseze banii in alte ţări sau în alte industrii.

     

    4. Care este strategia pe care ar trebui să o adopte agenţiile imobiliare în 2021, ţinând cont de anul atipic pe care îl traversăm?

    La finalul anului, când vom trage linie, vom vedea că nu a fost un an prost pentru nicio agenţie imobiliară. Probabil că pe office lucrurile au stat diferit, dar şi acolo au existat alte surse de venituri (property management ş.a.).

    Pentru anul viitor capacitatea de adaptabilitate este esenţială – pentru că în ultimii ani ne-am ocupat de foarte multe proiecte rezidenţiale, de proiecte mari care au presupus mult efort şi implicare pe partea de dezvoltare.

    În timpul pandemiei m-am gândit că trebuie să ne reinventăm – mi-am spus că dacă am strâns atât de multe cunoştinţe şi networking, de ce să nu ne extindem domeniile în care acţionăm, de exemplu promovarea terenurilor. Noi am dezvoltat foarte mult partea aceasta de consultanţă – adică dacă un dezvoltator are propria echipă de vânzări, noi venim cu partea de consultanţă şi stăm alături de ei prin sales şi marketing management şi ne place foarte mult şi acest lucru; întotdeauna poţi să te reinventezi, dar trebuie să fii acolo, prezent şi implicat şi să munceşti. Rezultatele vin şi anul viitor cei care se adaptează vor fi cei care vor încheia anul cu bine.

  • Conferinţa BM Inovatori în vremuri de pandemie: Nu discutăm „dacă” inovăm, ci „când” inovăm

    Inovaţia reprezintă o provocare pentru companii, influenţându-le modelul clasic de business. În vremuri „tulburi”, reprezintă şi singura soluţie de supravieţuire, după cum a reieşit din evenimentul de anul acesta dedicat companiilor care inovează în România.

    Conferinţa dedicată companiilor inovatoare este un proiect pornit în 2014, când redacţia Business MAGAZIN observa că, în pofida faptului că suntem consideraţi un Silicon Valley al Europei Centrale şi de Est, România este în peisajul european clasată de Eurostat drept singurul inovator modest alături de Bulgaria. Lucrurile nu s-au dezvoltat prea mult de atunci, dacă ne gândim că în 2019, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, adică 5,6 miliarde de lei, din care 0,28% generate de sectorul privat şi 0,2%, de sectorul public. La nivelul UE, investiţiile în cercetare şi dezvoltare s-au plasat la circa 2,18% din PIB, valoarea totală a cheltuielilor alocate acestui sector fiind de 295 de miliarde de dolari (în 2018); 1,45% din total a fost generat de sectorul privat, potrivit Eurostat. Cum stau lucrurile în pandemie – poate fi contextul pandemic o oportunitate pentru stimularea inovaţiilor din România? Au răspuns invitaţii noşţri din cadrul celei de-a şaptea ediţii a conferinţei inovaţiei realizate de Business MAGAZIN în parteneriat cu INFORM LYKOS, Roca X, Frigotehnica.

     

    Nu discutăm despre “dacă” inovăm, ci despre “când” inovăm

     

    BM: Cum a fost anul 2020 pentru dvs. şi pentru businessul INFORM LYKOS România?

    Kostas Fiakas, INFORM LYKOS: Putem spune că pandemia a deschis un nou capitol în viaţa socială şi economică. Vorbim despre lucruri noi care au apărut în viaţa noastră şi acestea ne vor influenţa activitatea şi în viitor – COVID va rămâne cunoscut în istorie nu doar pentru criza economică şi financiară – dar şi ca fiind un driver al inovaţiei şi digitalizării. Un bun exemplu al ceea ce se întâmplă este această videoconferinţă, putem să avem evenimente digitale, colaborări online. Credem că această situaţie care stimuleaza inovaţia, pe care o vedem cu toţii, în afară de ceea ce se întâmplă cu pandemia, din punct de vedere tehnologic este benefică. Aceste soluţii video pot fi îmbunătăţite mai rapid nu pentru a înlocui comportamentele şi atitudinile, dar şi pentru a ne aduce mai aproape, mai uşor. Putem vedea că se dezvoltă zone în care vorbim despre realitatea augmentată, plăţile digitale, recunoaşterea digitală a identităţii şi soluţiile paperless ce înlocuiesc documentele operate fizic şi interacţiunile fizice. Serviciile cloud şi de curierat sunt de asemenea, în creştere.

     

    BM: Descrieţi-ne activitatea din România a dvs. şi  a companiei, dar şi felul în care integraţi inovaţia în aceasta, având în vedere faptul că inovaţiile sunt greu de definit şi sunt diferite pentru fiecare companie şi pentru fiecare domeniu de activitate.

    Kostas Fiakas: La Inform Lykos România avem în oferta noastră de produse şi servicii gama noastră de patrimoniu, şi anume servicii de tipărire şi distribuţie a declaraţiilor digitale, precum şi formularistică şi tipărire securizată, dar de asemenea, servicii de producţie şi personalizare a cardurilor, mai ales pentru sistemul bancar, prin colaborări cu Visa, Mastercard, American Express etc. şi pe acest segment pot spune că suntem în top 3 la nivel european şi avem o linie importantă de producţie în România.

    În afară de asta, adoptăm inovaţia, am evoluat în direcţia serviciilor ce adresează transformarea digitală a companiilor şi furnizăm clienţilor noştri soluţii specializate şi personalizate pentru a răspunde nevoilor lor. Spre exemplu, am folosit serviciile de comunicaţii precum cel al videoconferinţei de astăzi pentru a construi alte noi produse şi noi servicii – acum am dezvoltat soluţii prin care, în plus faţă de produsele video, putem identifica mai bine clienţii, folosind tehnologii precum cele de scanare OCR. Am ajuns in punctul în care vorbim despre „VBanking”, „VInsurance” – suntem foarte aproape de o digitalizare completă astfel încât să facem online tot ce se poate face fizic într-o sucursală prin soluţii digitale dedicate clienţilor. De exemplu, la INFORM oferim serviciul  de digital onboarding, prin care companiile îşi pot identifica si inregistra clienţii, pot concluziona şi semna electronic un contract, fără să fie necesară vizita într-o sucursală.

    Pentru oamenii care merg in sucursale bancare, avem un kit special prin care clienţii pot să îşi gestioneze singuri documentele – introducem astfel şi un nou concept, cel de „phydigital”, fiindcă avem abordarea fizică din sucursale, precum şi abordarea digitală, având în vedere faptul că clientul nu mai foloseşte hârtii in relatia cu bănca. De asemenea, dacă înainte imprimam facturi pentru clienţi, acum le oferim e-bills şi e-declaraţii fiscale şi suntem foarte mândri de aceste realizări.

     

    BM: Aşadar, aţi spune că pandemia a accelerat genul acesta de inovaţii?

    Kostas Fiakas: Pandemia a grăbit de fapt realizarea tuturor acestor lucruri, a trebuit doar să îi aducem pe oamenii potriviţi împreună şi să facem un plan pentru a lansa produsele şi serviciile în piaţă.

     

    BM: Cunoaşteţi expresia „Inovează sau mori”- aceasta este situaţia în care s-au găsit multe dintre companii în această perioadă. Cum s-au descurcat clienţii dvs. să integreze noile soluţii?

    Kostas Fiakas: Piaţa merge mână în mână cu dezvoltarea acestor tehnologii, vedem că tot mediul de IT&C dezvoltă produse remarcabile, sunt multe minţi extraordinare aici pe plan local care prin contribuţia lor îşi îmbunătăţesc portofoliile de servicii şi asta este ceea ce facem şi noi, la INFORM – în afară de aceste creşteri şi de soluţii complementare, vedem şi multe atitudini extroverte – căutarea si încercarea de noi pieţe şi de noi regiuni – aşadar, în mod cert, este un trend.

     

    BM: Cum finanţezi un proiect de inovaţie, în special într-un context atipic precum cel pe care îl traversăm acum?

    Kostas Fiakas: Finanţarea este întotdeauna un aspect complex, putem să o împărţim între propria finanţare, dar şi finanţare externă – cu fonduri europene, de la fonduri de capital de risc, angel investors – indiferent de sursa acesteia, ar trebui corelată cu un plan de afacere corespunzător şi cu obiective bine determinate – desigur, să aibă ingredientele potrivite ca să se întâmple.

     

    BM: Cum măsuraţi efectele inovaţiei ?

    Kostas Fiakas: Este bine să ai mereu indicatori de performanţă, să vezi cum evoluează lucrurile şi care este impactul, impactul trebuie să existe în organizaţie, dar în mod ideal, trebuie să fie un capacitator al industriei şi, într-un final, al societăţii. Câţiva indicatori ar putea fi – reducerea ciclului de timp necesar pentru a realiza obiectivele, creşterea calităţii, optimizarea costurilor şi, desigur, generarea de noi linii de venituri pentru companie.


    „Piaţa locală încurajează inovaţia – văd aici companii locale care construiesc lucruri noi în domeniul IT&C şi au ajuns să se remarce la nivel regional, european şi chiar şi global, sunt optimist în ceea ce priveşte cultura inovaţiei din România – avem exemple bune de colaborare la nivel de companie.”

    Kostas Fiakas, Chief Strategy Officer, Inform (Lykos România)


    BM: Cum generezi noi idei în companie?

    Kostas Fiakas: Companiile sunt „organisme vii” – vedem exemple precum Amazon, care prin Amazon Web services a crescut profitul companiei, ce s-a întâmplat a fost că au construit un marketplace pentru a-şi susţine ecosistemul de parteneri – aşadar a trebuit să ofere tuturor acestor companii capacitatea potrivită, să ofere acces la comerţul online; într-un final au realizat că pot transforma acest business în core businessul lor, 60% din profit vine din acest domeniu pe care l-au lansat recent. Ideile inovatoare pot veni de oriunde.

    Transformarea este importantă, ai nevoie de oamenii potriviţi care au o bună înţelegere a afacerii în care se află, o privire de ansamblu şi pot să conducă schimbarea, companiile se concentrează puţin pe acest aspect, dar transformarea aduce un potenţial imens.

     

    BM: Este inovaţia dependentă  în vreun fel de dimensiunea companiei?

    Kostas Fiakas: Atât companiile mari, cât şi cele mici pot inova – pentru start-up-uri trebuie să facă ceva inovator implicit pentru a supravieţui în piaţa de business. Companiile mari trebuie să angreneze oamenii potriviţi pentru a lansa inovaţia, să aibă uneltele potrivite, machine learning, RPA, roboţi software pentru a permite inovaţia în organizaţie. Un aspect important are legătură cu cultura companiei care trebuie să fie schimbată, mentalitatea trebuie schimbată în organizaţie pentru a genera inovaţia. HR-ul joacă un rol important, este bine să ai indicatorii de performanţă optimi, oamenii care gândesc astfel să fie recompensaţi.

     

    BM: Care sunt disruptorii de top pe care i-aţi văzut recent – care sunt companiile, invenţiile, ideile, care au schimbat lumea dvs. recent?

    Kostas Fiakas: Aş menţiona zona de Big Data, care a permis dezvoltarea de noi produse şi soluţii în domeniul inteligenţei artificiale şi machine learning, ne lovim de acestea în diferite forme şi în diverse aplicaţii, acestea trebuie adoptate de companie pentru a ajunge la inovaţie şi la transformare digitală în companiile lor – dacă cuplăm asta cu robotizarea automatizării proceselor, cu siguranţă putem face o diferenţă uriaşă. Combinaţia acestora poate aduce rezultate uimitoare, urmăm acest trend şi suntem foarte optimişti în legătură cu viitorul şi ceea ce poate aduce pentru a ne face vieţile mai uşoare şi pentru a ne lăsa pe noi oamenii, să ne concentrăm pe activităţile de bază şi să avem mai mult timp pentru o viaţă echilibrată.

     

    BM: Oferiţi-ne un sfat pentru clienţi şi parteneri pentru ca inovaţia să fie implementată mai uşor.

    Kostas Fiakas: Sfatul este să lucreze în continuare, să ofere rezultate, să facă parteneriatele şi coaliţiile potrivite, să înţeleagă faptul că one man show este un concept care nu mai există în prezent – trebuie să fim în parteneriate, în ecosisteme, să ne deschidem ochii şi, în mod cert, aceasta este modalitatea prin care putem ajunge într-o poziţie bună în economia globală – sky is the limit.

     

    BM: Dle. Neacşu, înainte să deschidem discuţia despre inovaţie, spuneţi-ne mai multe despre compania pe care o reprezentaţi.

    Adrian Neacşu, Frigotehnica: Frigotehnica este o companie cu experienţă şi istorie de 70 de ani în România, este o companie care prestează servicii în domeniul instalaţiilor frigorifice, foloseşte echipamente şi componente de la furnizori şi parteneri din ţară şi străinătate, ne lăudăm cu faptul că suntem lideri în Bulgaria, Ucraina şi am avut proiecte şi în Cehia, Slovacia şi Germania. Anul acesta ne-am propus o cifră de afaceri de 26 de milioane de euro doar în România, iar cifra de afaceri pe întreg grupul se ridică undeva la 29 de milioane de euro; tot grupul suntem undeva la 220 de angajaţi.

     

    „Din punctul meu de vedere, o companie are nevoie de două lucruri – are nevoie de resursa umană şi de finanţare. Resursa umană, oamenii, trebuie să fie deschişi, proactivi, noi lucrăm într-o industrie cu specific tehnic şi unde este nevoie să ţinem clar pasul cu inovaţia şi tehnologia. Cel de al doilea element de care este nevoie, finanţarea, îţi oferă practic libertatea de a accesa inovaţia şi se dovedeşte a fi un asset destul de important în aplicarea inovaţiei.”

    Adrian Neacşu, general manager Frigotehnica


    BM: Este o companie mare, prin urmare am să vă întreb cum se desfăşoară inovaţia într-o astfel de companie şi în domeniul pe care îl reprezentaţi?

    Adrian Neacşu: Noi mergem pe două tipuri de inovare – în primul rând, mergem pe linia de inovare tehnologică şi inovare a proceselor interne de lucru. Prin inovarea tehnologică încurajăm trecerea cât mai rapidă de la freonii de lucru clasici la soluţiile prietenoase cu mediul. De asemenea, ne concentrăm şi pe soluţii tehnice ce au ca ţintă economisirea de energie electrică. De asemenea, pentru consumul de energie optimizat al instalaţiilor noastre frigorifice folosim şi propunem clienţilor ultimele soluţii apărute în piaţă – bineînţeles, efectuăm setările indicate de furnizori şi le adaptăm împreună cu echipele noastre din teren.

     

    BM: Nu pare o misiune uşoară – îl invităm în discuţie şi pe Ionuţ Bindea, investment manager la Roca X – să ne spună cum vede inovaţia având în vedere că Roca recunoaşte ideile inovatoare şi le şi susţine? Cum susţineţi inovaţiile din România şi companii inovatoare precum Frigotehnica?

    Ionuţ Bindea, Roca X: Am să pornesc de la ceea ce aţi spus mai devreme, „Innovate or Die”. Noi considerăm că trăim din ce în ce mai mult într-o epocă în care acel creative disruption este din ce în ce mai real. Din punctul nostru de vedere, nu discutăm despre „dacă” inovăm, ci despre „când” inovăm. Am observat din experienţa noastră că acele companii care nu îmbrăţişează inovaţia vor dispărea de pe piaţă cu certitudine şi vor lăsa loc celor mai inovatoare companii.

    Pornind de la această idee, Roca susţine inovaţia în companiile din portofoliu prin trei piloni principali – knowledge, capital şi skin in the game. În ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le oferim companiilor, trebuie să menţionez şi ideea de sinergie – sinergiile între companii şi transferul de cunoştinţe de la Roca către companiile din portofoliu şi între companiile din portofoliu.

    De exemplu, suntem într-un proces de eficientizare operaţională în toate companiile prin adaptarea de noi procese tehnologice şi noi modalităţi de măsurare a rezultatelor – suntem în proces de discuţii cu mai mulţi potenţiali parteneri pentru a trece la formula de Industry 4.0 acolo unde aceasta se pretează în companii şi încercăm, pe cât posibil, să promovăm tot ce este eficient pentru fiecare companie în parte, dar nu pe o idee de „one pitfall” pentru că „one pitfall” nu se aplică.

    Al doilea palier este cel de capital – în primul rând trebuie să plecăm de la premisa că orice upgrade, orice soluţie inovativă trebuie ca într-un final să aibă un payback şi să se plătească practic singură – pornind de aici, ideea de capital se transformă într-un bridge până la momentul în care această soluţie ajunge la rezultate. Al treilea element cu care venim în companie este cel de „Skin in the Game”, adică de partnership, de parteneriat cu antreprenorul care a fondat compania, care trebuie să aibă viziune din punctul nostru de vedere şi cu care stabilim un parteneriat de win-win, lose-lose şi împreună trecem prin toate etapele inovaţiei.

    Nu discutăm despre «dacă» inovăm, ci despre «când» inovăm. Am observat din experienţa noastră că acele companii care nu îmbrăţişează inovaţia vor dispărea de pe piaţă cu certitudine şi vor lăsa loc celor mai inovatoare companii.”

    Ionuţ Bindea, investment manager RocaX


     

    BM: Cum alegeţi proiectele pe care vreţi să le finanţaţi?

    Ionuţ Bindea: Există trei direcţii în care ne uităm atunci când ne gândim dacă să investim sau nu într-o companie – în primul rând ne uităm la antreprenorul cu care ne parteneriem – dacă avem un antreprenor cu care să stăm de aceeaşi parte a mesei şi nu de părţi diferite ale mesei, atunci sky is the limit, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu.

    Apoi, ne uităm la produs şi la piaţă pentru că sunt esenţiale pentru dezvoltarea companiei – dacă partenerul şi produsul sunt de calitate, atunci ne uităm la companie fiindcă orice companie poate să crească dacă are aceste prime ingrediente.

    Unul dintre elemente – dacă e să revenim şi la tema de astăzi, pe care le căutăm într-un antreprenor, este să fie deschis să îmbrăţişeze inovaţia, să fie deschis să vadă în viitor şi să caute acele soluţii out of the box, să nu rămână închistat în aşa se face sau aşa făceam până acum – şi să vadă potenţialul.

     

    BM: Dle. Marius Ghenea, cum vedeţi dvs. inovaţia după atât de multă experienţă în domeniu – aţi început într-o perioadă în care cuvântul nu era pe buzele tuturor în România?

    Marius Ghenea, Catalyst Solutions: Într-adevăr, în anii ’90, s-a vorbit destul de puţin despre inovaţie, iar în continuare, şi în prezent cred că există diverse confuzii cu privire la inovaţie, cel puţin în relaţie cu creativitatea şi procesele creative.

    În realitate inovaţia înseamnă execuţie, înseamnă implementare, înseamnă ducerea la bun sfârşit a unor concepte sau punerea în practică cu succes a unor proiecte inovative şi, din acest punct de vedere, ca investitor, antreprenor în serie, investitor în venture capital, am încercat să fac inovaţie şi să stimulez inovaţia acolo unde am putut.

    Se vorbea la început despre studiile cu privire la inovaţie în România, respectiv în alte ţări din Europa şi, într-adevăr, pe studiile comparative recente, România este pe unul dintre ultimele locuri, dacă nu chiar pe ultimul loc în ceea ce priveşte inovaţia, dar aici sunt câteva componente pe care ar trebui să le menţionăm.

    De multe ori, antreprenorii români fac inovaţie fără să îşi dea seama că o fac şi perioada de pandemie ne-a demonstrat chiar aceasta – că facem inovaţie fără să realizăm acest lucru – până la urmă inovaţie înseamnă o îmbunătăţire de produse, procese, sisteme de a face business, chiar dacă acestea nu sunt revoluţionare, nu sunt cele care schimbă paradigme de business, ci doar aduc îmbunătăţiri discrete şi continue ale produselor, serviciilor existente şi, evident, ale proceselor, sistemelor, pe baza cărora funcţionează companiile.

    Într-un an ca 2020, toţi antreprenorii şi toate companiile a trebuit să facă inovaţie fiindcă cine nu a făcut inovaţie a murit pur şi simplu. Era tot aşa, un studiu recent apropo de antreprenori în zona de tehnologie în particular din care reieşea că mai mult de o treime dintre ei spuneau că 2020 a fost un an de pivotare – acest lucru înseamnă că se schimbă semnificativ produsul, serviciul sau diverse procese, sisteme şi metode de a face businessul. De asemenea, se poate schimba nu neapărat produsul, ci modul în care este el adresat pe piaţă.

    Avem, spre exemplu, mai ales în zona noastră de activitate, de tehnologie, o mulţime de companii care fac cercetare dezvoltare, dar nu pot să aducă această cercetare dezvoltare înspre programele guvernamentale care asigură fie scutiri de taxe, fie granturi legate de cercetare dezvoltare pentru că nu există experţi care să certifice aşa ceva. Din acest punct de vedere, alte ţări raportează cifre mult mai bune pe inovare pur şi simplu pentru că încadrează mai bine procesele de inovare acolo unde ar trebui să fie încadrate – să nu uităm că inovare nu înseamnă neapărat ceea ce se întâmplă în companiile mari – în corporaţii – parte din procesele de inovare se desfăşoară în mod continuu, constant, în companiile mici şi mijlocii, companii în care noi cu fondul Catalyst România, atât cu fondul I, cât şi cu fondul II, investim.

     

    BM: Dle Neacşu, cum a fost influenţată Frigotehnica de pandemie – mai cu seamă prin prisma oportunităţilor pe care le-a adus această pandemie companiilor de peste tot?

    Adrian Neacşu: Desigur că această perioadă, începând cu lunile martie-aprilie, cumva ne-a direcţionat către locul în care să mergem şi să facem progrese în ceea ce înseamnă digitalizare spre exemplu, noi, acum, folosim aplicaţii care ne permit să avem acces practic din orice loc, în orice moment, acces la informaţie în timp real şi acest lucru a reieşit odată cu această situaţie şi cu această criză sanitară. Modificarea de care spuneam, referitoare la activitatea noastră, a fost în zona aceasta de digitalizare, la începutul anului ne-am propus să inovăm şi procesul de lucru, în sensul de a lucra în BIM (Building Information Modeling), care ne va ajuta să avem o proiectare mai riguroasă, o coordonare mai bună între specialităţi, erori mai puţine.

     

    BM: Au fost mai multe proiecte inspirate în mod evident de contextul pe care îl trecem – cele de proiecte inovatoare?

    Ionuţ Bindea: Au fost proiecte interesante şi challenging tocmai datorită proiectelor pe care le-am avut în acest an, în companiile din portofoliul nostru, absolut partea de digitalizare a fost o prioritate – a fost o necesitate, care oricum era planificată. Aşa cum vă spuneam, ne îndreptăm cu paşi repezi spre zona de industry 4.0, în toate companiile şi în zona de eficientizare, încercăm să implementăm în companii cât mai multă digitalizare în activitate şi, mai ales, în toate palierele de activitate, chiar suntem foarte interesaţi în  a introduce IT-ul în zona de producţie, este un plus.

     

    BM: Ce contează cel mai mult atunci când reprezentantul unei companii solicită finanţarea sau mergeţi dvs. către ei?

    Ionuţ Bindea: Contează în primul rând ca persoana cu care ne aşezăm la masă să aibă aceleaşi valori ca şi noi, să avem aceeaşi viziune, să aibă o dorinţă internă de a se parteneria şi să fie pregătit pentru a se parteneria cu tot ce înseamnă asta – parteneriatul înseamnă să pui la masa ta un străin la început, dar să înţeleagă că împreună putem face mai mult decât singuri şi dacă aceste elemente sunt acolo, atunci trecem la pasul următor, unde ne interesează foarte mult potenţialul.

    Ne uităm la potenţialul companiei, nu la unde este ea astăzi şi problemele pe care le-ar avea compania – suntem la origini specializaţi în zona de distress – ne uităm cu mult interes la cum se face turnaround în companiile cu probleme, dar şi la cum se poate face scalare – venim şi punem capital exact în această zonă de creştere pentru a da un boost companiilor.

     

    BM: Dle Ghenea, care sunt criteriile pe care pariaţi la Catalyst când alegeţi ce companii să finanţaţi?

    Marius Ghenea: În primul rând, cred că orice investitor, orice fond de investiţii, trebuie să îşi definească o strategie de investiţii – aceasta cuprinde sectoare, priorităţi, stadii de dezvoltare ale companiilor – pentru noi, lucrurile sunt simple, noi vrem să facem ceea ce ştim, am făcut deja acest lucru în primul fond şi am demonstrat deja randament şi succes pentru investitorii noştri; în primul fond, avem un portofoliu frumos de 10 companii, în al doilea fond intenţionăm să mai investim în 15-16 companii – toate acestea au fost şi vor fi din domenii tehnologice, respectiv companii care produc tehnologie sau care se bazează substanţial pe tehnologie, ceea ce noi numim, tehnology companies şi technology enabler services.

    În ceea ce priveşte stadiul de dezvoltare a companiiilor, părerea mea este că nu poţi să investeşti şi în companii care sunt la început de drum, dar şi în companii care sunt foarte târziu în stadiile lor de dezvoltare – pentru că sunt pentru că sunt ipostaze diferite – aşa că noi ne-am orientat către zona aceasta de early stage, de companii care nu sunt evident doar la stadiul de start-up înainte de a genera venituri, înainte de a avea un produs validat pe piaţă, dar care sunt în stadiul acela iniţial de dezvoltare în care au atins o minimă tracţiune pe piaţă – aşadar au demonstrat produsul, fie pe piaţa românească, fie pe piaţa internaţională.

    Ne uităm la oameni, la echipe, în general apropo de companiile în care investim, cu puţine excepţii ele sunt fondate şi construite de echipe de antreprenori – nu de antreprenori solitari – eu personal am fost mereu un susţinător al antreprenoriatului în echipă pentru că asta înseamnă premise mai bune de succes în business. Ce mi se pare absolut spectaculos şi este o chestiune demonstrată de multe companii din România, inclusiv din portofoliul nostru, este că noi realizăm rezultate pe plan internaţional în ceea ce priveşte creşterea valorii companiilor, cu investiţii mult mai mici decât cele care se fac în occident în companii asemănătoare cu ale noastre – Cum reuşim asta? Există talent nu doar în zona de IT, ci din ce în ce mai mult în zona de management general şi de project management, oamenii sunt foarte motivaţi şi foarte serioşi; nu în ultimul rând, oferim costuri relativ mai mici pentru diverse tipuri de servicii, de activităţi în România faţă de ceea ce ar plăti o companie asemănătoare în Vestul Europei. Există acest mit neplăcut despre România cum că am avea o productivitate scăzută, în măsura în care aşa ceva ar putea să fie adevărat pentru activităţile de business tradiţionale, dar şi aici trebuie să luăm în calcul capitalul investit fiindcă nu putem să ne uităm doar la munca brută – trebuie să vedem şi cât de capitalizate sunt companiile româneşti pentru a putea să evaluăm într-adevăr productivitatea muncii pe piaţa locală, dar pot să vă spun şi este o chestiune demonstrată de faptul că numeroase ţări mult mai dezvoltate decât România sunt foarte interesate să facă outsourcing în România. Acest lucru înseamnă că, pe lângă elementele de cost, ei pun semn de preţuire în România şi pentru productivitatea muncii şi pentru rezultatele dezvoltărilor de proiect din România. Din punctul nostru de vedere este extraordinar că asemenea companii de outsourcing generează oameni bine pregătiţi, manageri cu experienţă în România care apoi pot să devină antreprenori şi pot să dezvolte propriile proiecte, de obicei tot în zona de tehnologie, tot în zona de IT, iar acest tip de fondator este genul de fondator care alături de investitori de calibru şi investitori cu experienţă, pot să genereze proiecte extraordinare de dezvoltare tehnologică în România, care ajung să atingă scară internaţională, scară globală. România este pe locul 2 în UE ca procent din PIB generat de IT, asta însemnă inclusiv outsourcing.

    Există talent nu doar în zona de IT, ci din ce în ce mai mult în zona de management general şi de project management, oamenii sunt foarte motivaţi şi foarte serioşi şi, nu în ultimul rând, sunt costuri relativ mai mici pentru diverse tipuri de servicii, de activităţi din România faţă de ceea ce ar plăti o companie asemănătoare în Vestul Europei.”

    Marius Ghenea, managing partner, Catalyst Solutions


     

    BM: Cât de greu este să găsiţi timpul pentru idei inovatoare, dle Neacşu?

    Adrian Neacşu: Din punctul meu de vedere, o companie are nevoie de două lucruri – are nevoie de resursa umană şi de finanţare. Resursa umană, oamenii, trebuie să fie deschişi, proactivi, noi lucrăm într-o industrie cu specific tehnic şi unde este nevoie să ţinem clar pasul cu inovaţia şi tehnologia. Cel de al doilea element de care este nevoie, finanţarea, îţi oferă practic libertatea de a accesa inovaţia şi se dovedeşte a fi un asset destul de important în aplicarea ei. Amintesc în acest sens faptul că am avut susţinerea partenerilor noştri de la fondul de investiţii Roca, am reuşit să scăpăm de presiunea finanţării şi aceasta ne-a dat libertatea să ne dezvoltăm pe mai multe direcţii – am reuşit să facem investiţii noi – a fost şi o schimbare de mentalitate, odată cu acest parteneriat, schimbare de organigramă, am reuşit să extindem echipa de management la un management integrativ, de asemenea am reuşit să facem un plan strategic de dezvoltare a companiei pe care îl urmărim şi în implementarea căruia deja vedem că sunt evoluţii – este deja o evoluţie.

     

    BM: Ce finanţare aţi atras şi ce procent din aceasta este direcţionată către digitalizare?

    Adrian Neacşu: Vorbim despre un credit în valoare de 3 milioane de euro, ca finanţare nu pot spune care ar fi bugetul pentru direcţia inovare fiindcă noi, cumva, le facem treptat, la fiecare început de an ne setăm anumite priorităţi şi, în funcţie de necesităţi, ajungem în zona în care putem să accesăm mai multe programe – putem să modificăm priorităţile şi în timpul anului, dacă într-adevăr ideile din partea colegilor sunt susţinute, noi luăm deciziile împreună, dacă găsim o idee care este într-adevăr bună şi credem că merită să mergem în continuare cu ea, mergem înainte.

     

    BM: Dle Ghenea, fiindcă aţi menţionat că ideile inovatoare sunt stimulate de criză, suntem în criză?

    Marius Ghenea: Suntem într-adevăr în criză, aceasta nu este conştientizată de multe dintre companii şi de majoritatea populaţiei, dar au fost tot felul de procese, de lucruri din economie care au suferit disrupţii majore în 2020 şi asta generează anumite efecte – activitatea economică a unor sectoare a scăzut semnificativ în 2020, la fel cum în domeniul nostru, din tehnologie, mai multe companii au fost stimulate să îşi crească activitatea – şi probabil aşa va fi şi în 2021, dar revenind la situaţia de ansamblu, suntem şi vom fi într-o criză, este foarte important cum se vor poziţiona companiile, clienţii şi consumatorii în 2021 – deocamdată nu am văzut ca fiind manifestă această criză pentru că, în anumite pieţe, precum România, au fost oferite sume semnificative de bani ca ajutoare de criză, partea de cashflow a fost asigurată – interesant în România este că deşi Guvernul nu a făcut mare lucru pentru asigurarea cashflow-ului companiilor afectate, se pare că în ansamblu nu s-a simţit foarte mult.

     

     

    Doar cu talentul şi inspiraţia nu vom ajunge nicăieri

     

    „Doar cu talentul şi inspiraţia cu siguranţă nu vom ajunge nicăieri. Este incredibil de important să îi luăm pe antreprenorii români din tehnologie sau din orice domeniu doriţi şi să începem să îi matchuim în roadshow-uri în care oamenii noştri pot învăţa de la modele de succes din afară.”  

    Ionuţ Stanimir, director de marketing la BCR şi cofondator InnovX


    BM: Cum stă România la capitolul inovaţie prin prisma antreprenorilor cu care aţi discutat voi de-a lungul timpului şi prin prisma acestui proiect, InnovX?

    Ionuţ Stanimir, BCR: Discuţia despre inovaţie este extrem de importantă pentru România, pentru Europa şi pentru întreaga lume în momentul actual fiindcă trebuie să spunem un lucru foarte clar – suntem la o răscruce de drumuri în momentul acesta, iar această răscruce priveşte mai multe opţiuni pe care le avem în faţa noastră. În mod clar, facem o trecere de la o economie mai industrială către una a serviciilor şi tehnologiei. În mod clar, această trecere va influenţa mai mult decât revoluţiile industriale precedente societatea, omul şi chiar statul. În mod clar această revoluţie ţine şi de schimbarea abilităţilor de care avem nevoie, de la firme, de la oameni, de la  manageri de sistem – că sunt ele sisteme economice sau sociale, putem discuta. Atunci, pentru noi, împărţim tabla în două şi avem câteva avantaje şi dezavantaje.

    Avantajele – la un moment de restart, toată lumea porneşte din nou, ceea ce înseamnă că avem ocazia să recuperăm anumite decalaje într-un mod foarte accelerat. Un al doilea avantaj pomeneşte evoluţia noastră ca societate care a făcut ca noi să fim rezistenţi, creativi, să căutăm soluţii, să avem gândire combinatorică, să fim însetaţi de succes şi de reuşită şi să ne vină uşor să ardem etape.

    Partea de dezavantaje se referă la toate cărămizile pe care se construieşte – acceleratoare, incubatoare, un anumit sistem de educaţie, un anumit ecosistem de investitori, un anumit tip de politică la nivel de stat şi avantaje pentru cei care investesc în tehnologie. Pornind de la aceste lucruri, putem să vedem ce funcţionează, ce nu funcţionează şi putem să luăm măsuri foarte rapid.

    Noi, cei de la BCR, am lansat InnovX, acceleratorul de business dedicat companiilor din tehnologie, cred că în momentul acesta avem deja peste 50 de companii din tehnologie accelerate, iar soluţiile cu care cei care doresc să vină în accelerator sunt foarte diverse, arătând că de fapt potenţialul pentru a retehnologiza România este foarte mare, de la agricultură, la property management, la fintech, la sateliţi de joasă şi medie înălţime, la sisteme de nutriţie, la sisteme în healthcare, efectiv nu există domeniu major în care un start-up din tehnologie să nu se fi prezentat pentru accelerare, ceea ce mă face pe mine personal să fiu foarte încurajat de evoluţia sistemului de aici, din România.

     

    BM: Cum vezi inovaţia din România anul acesta, Victor?

    Victor Iancu, KPMG România: Cred că depinde de perspectivele fiecăruia, este clar că ceea ce s-a întâmplat anul acesta a condus şi va conduce la transformări radicale, în foarte multe domenii, în unele mai accentuate decât în altele. Cred că pandemia oferă acum un mediu mult mai propice pentru inovare pentru că în spatele oricărei mişcări inovative se află o problemă, se află o nevoie, o necesitate. Slavă Domnului, ceea ce s-a întâmplat în ultimele 9 luni a creat destule probleme şi destule nevoi, astfel încât, dacă eşti foarte atent şi concentrat la ceea ce se întâmplă în jurul tău, descoperi modalităţi de a inova foarte mult. Cu cât această nevoie este mai stringentă, mai apăsătoare, cu atât soluţia inovatoare va avea tracţiune şi îşi va demonstra valoarea pe piaţă.

    Aşadar, oportunităţi există, însă aici depinde de cât de capabili suntem şi de cât de concentraţi suntem să depistăm aceste oportunităţi – noi, chiar în momentul lockdownului am făcut studiul nostru de customer experience în care am testat percepţia clienţilor cu brandurile cu care interacţionează şi ceea ce am observat acolo, la nivel transformaţional, este că am văzut foarte clar modul în care clienţii şi-au schimbat dramatic anumite zone la nivel de valori, la nivel de percepţie, la nivel de perspective şi am observat, în acelaşi timp, două mari categorii de organizaţii – unele care erau deja pregătite să acţioneze şi să asigure continuitatea businessului pe canale digitale atunci când, din motivele izolării fizice, contactul fizic nu a mai putut fi susţinut şi organizaţii care nu au avut această capacitate sau, dacă au avut-o, interacţiunile pe digital nu au fost suficiente astfel încât să susţină această interacţiune.

    Ei bine, din această perspectivă este clar că au fost oganizaţii care au inovat înainte ca un astfel de şoc să se întâmple, vedem organizaţii care s-au repliat foarte repede şi intră masiv şi depun eforturi foarte mari în zona de digital, dar, şi aici este semnul de întrebare pe care îl am, având contact cu foarte multe firme mici, mari, mijlocii – există şi organizaţii care sunt în negare – există organizaţii care în acest moment se aşteaptă ca după ce acest vaccin îşi va demonstra eficienţa, după ce lucrurile vor reintra în normal, se aşteaptă ca totul să revină la realitatea lui 2019 primăvara. Ori acest lucru este un pericol pentru că, dacă ne-au demonstrat ceva aceste 9 luni, este că nimic nu va mai fi la fel. Faptul că nu conştientizăm că lucrurile se schimbă şi că se schimbă atât de repede – cred că este un pericol foarte mare, inclusiv pentru această zonă a posibilităţii de a inova.

     

    „Cred că pandemia oferă acum un mediu mult mai propice pentru inovare pentru că în spatele oricărei mişcări inovative se află o problemă, se află o nevoie, o necesitate.”

    Victor Iancu, director advisory KPMG România


    BM: Care este profilul companiilor care conştientizează că lucrurile nu vor mai fi la fel?

    Victor Iancu: Sunt organizaţii din toate sectoarele economice, sunt de peste tot – dacă ne uităm puţin la sectoarele care au fost afectate puternic, vedem organizaţii care s-au repliat imediat şi care şi-au regândit modelul de business – de exemplu, dacă ne gândim la HoReCa, care s-a numărat printre cel mai lovite din perspectiva aceasta, am văzut organizaţii care şi-au creat imediat flote, care s-au dus imediat în online şi şi-au regândit modelul de business probabil nereuşind să ajungă la acel nivel de performanţă de dinainte, dar cel puţin să menţină o linie de plutire până când lucrurile vor reveni, dar am văzut şi organizaţii care pur şi simplu nu au făcut nimic şi doar să aştepte ca această pandemie să se termine. Sunt organizaţii care au investit masiv în tehnologie şi în digitalizare şi BCR e una din ele, iar aceste organizaţii nu au făcut decât să capitalizeze pe ceea ce s-a întâmplat fiindcă aveau deja infrastructura, au reuşit să asigure clienţilor acea continuitate de interacţiune şi inclusiv să poată să îşi livreze serviciile, sigur, probabil, nu la acelaşi nivel de performanţă ca înainte, dar sigur aceste companii sunt câştigătorii ai acestor vremuri. În acelaşi timp, cei care în momentul de faţă îşi regândesc modelele de business, se uită şi fac ceea ce se numeşte horizon scanning, se uită să capteze care sunt semnalele mai puternice, mai puţin vizibile, să le agrege, să creeze echipe care să se ocupe de aşa ceva şi toate aceste insighturi să fie duse la cel mai înalt nivel de decizie în companie, acestea sunt organizaţiile care au şi vor avea capacitatea cea mai mare să inoveze în viitor. De ce, fiindcă sunt foarte aproape de ceea ce se întâmplă în realitate. Este important să fii foarte aproape de client, să înţelegi mediul în care evoluezi şi să înţelegi ce este la tine în curte – în momentul în care ai această imagine de ansamblu, ai şi posibilitatea să începi să inovezi, să vii cu soluţii, produse, adaptate pentru piaţă – care să aibă tracţiune şi care apoi să fie captate de către piaţă.

     

    BM: Dvs., din rolul de vicepreşedinte al Genesis Property, spuneţi-ne în ce categorie aţi reuşit să vă clasaţi – în rândul celor care au reuşit să se adapteze sau în rândul celor care aşteaptă ca lucrurile să vină la normal.

    Ştefan Tudos, Genesis Property: Dacă pot menţiona un aspect pozitiv al acestei conjuncturi, acesta este legat de inovare şi de nevoia de schimbare. Grupul nostru, chiar dacă este destul de tradiţional, avem parcul de birouri pentru companii multinaţionale, unde am fost cumva obişnuiţi cu inovarea de când am început acest business.

    Am fost inovatori în 2004, am avut primul parc de birouri de clasa A pentru companii multinaţionale, Novo Park, apoi am continuat cu un pionierat pe partea de parcuri de birouri în zona de Vest cu Westgate Park, unde am implementat şi conceptul de coliving, care în 2007-2008 nu era atât de cunoscut pe piaţa de real estate – un spaţiu cu 1.000 de unităţi locative şi cu partea de coworking – grupul nostru a inovat în permanenţă şi am încercat să venim cu soluţii pentru chiriaşii noştri care sunt multinaţionale cu nevoi sofisticate în ceea ce priveşte partea lor de birouri.

    Concret, însă, în partea de criză, a apărut ca urmare a acestei pandemii o problemă de încredere, după cum toţi vedem se lucrează foarte mult de acasă, există o neîncredere în spaţiile de birouri, în siguranţa de a te întoarce la birou în colectiv şi noi am venit aici cu o soluţie pe care am lansat-o în luna iunie după trei luni de muncă. Este vorba despre un nou standard, IMMUNE Building Standard, care adresează exact această nevoie, de a da încredere că mediul de lucru din clădirile de birouri este un mediu sigur din punctul de vedere al sănătăţii angajaţilor – a fost o iniţiativă care a avut un impact extrem de mare, nu doar în România, ci la nivel global, subiectul fiind preluat de publicaţii precum Wall Street Journal, Financial Times, Sky News, am creat mult interes la această iniţiativă fiindcă am găsit o soluţie la o problemă extrem de importantă şi de actuală – Cum ne asigurăm că mediul de lucru din clădirile de birouri este un mediu sănătos şi sigur pentru angajaţi?

    „Românii sunt o naţiune creativă, o naţiune care găseşte soluţii la probleme şi are o gândire outside the box, este cumva un mesaj pe care ni-l transmit majoritatea companiilor multinaţionale cu care lucrăm din România.”

    Ştefan Tudos, vicepreşedinte, Genesis Property


     

    BM: Cum v-a venit ideea şi cât de greu este să lansezi o astfel de idee pe pieţele globale?

    Ştefan Tudos: Românii sunt o naţiune creativă, o naţiune care găseşte soluţii la probleme şi are o gândire outside the box, este cumva un mesaj pe care ni-l transmit majoritatea companiilor multinaţionale cu care lucrăm din România şi din acest motiv – pentru că angajaţii români nu se blochează atunci când apare o problemă, dimpotrivă, o iau ca pe o provocare şi reuşesc să aducă nişte soluţii în care angajaţi din alte ţări nu ar avea această flexibilitate mentală şi abordare creativă. În acest context, şi proprietarul Genesis Property, liderul grupului nostru, Liviu Tudor, cred că este un fel de Chief Innovator Officer în compania noastră – dumnealui întotdeauna urmăreşte cele mai noi tendinţe în ceea ce priveşte partea de office, de real estate şi dumnealui a sesizat extrem de bine problema aceasta de încredere şi a venit cu o soluţie care în acel moment cumva nu era oferită de alt grup – de altă societate în piaţă – prin urmare impactul a fost extrem de pozitiv şi în prezent suntem în discuţii cu companii şi proprietari din Statele Unite, Dubai, Singapore, pentru implementarea standardului nostru în clădirile lor de birouri – chiar recent am semnat cu unul dintre grupurile cele mai mari de project management, de design şi arhitectură de la Londra, am certificat clădirea lor de acolo cu noul standard IMMUNE. Nu e foarte greu să promovezi un produs în momentul în care există o nevoie extrem de mare pentru produsul respectiv în piaţă şi produsul respectiv răspunde anumitor îngrijorări importante ale companiilor. În primul rând sănătatea este pe primul plan, nu poţi să fii productiv dacă nu eşti sănătos, iar din punctul acesta de vedere a fost extrem de bine primit standardul – asta nu înseamnă că nu a implicat o muncă enormă în cadrul grupului nostru, cu o echipă multidisciplinară, de specialişti, pe partea de arhitectură, de proiectare, iar rezultatele muncii se văd.

     

    BM: Ionuţ Stanimir, sunt într-adevăr românii mai creativi sau mai plini de idei decât alte naţii, vedeţi acest lucru în rândul antreprenorilor cu care lucrezi la InnovX?

    Ionuţ Stanimir: Sunt extrem de creativi, extrem de flexibili, gândesc lateral, sunt însetaţi de succes, nu au nicio problemă să sară etape, nicio problemă să se pună cu goliaţii, să meargă de la 0, la infinit – avem genul acesta de exemple. Am terminat 30 de secunde de vorbit încurajator şi voi începe să vorbesc foarte realist – doar aceste skilluri nu sunt de ajuns – trebuie neapărat să vorbim despre asta. Voi cita un prieten de al meu, fondator al unui start-up şi care îmi povestea că irlandezii îi spuneau – „Voi românii sunteţi «mobiliaţi» cum nu am văzut pe nimeni. La nivel de organizare şi de planificare comercială nu am văzut pe nimeni care să fie atât de prost organizat.” – cred că trebuie să vorbim foarte serios despre asta. Până la urmă, un business trebuie organizat, trebuie să aibă gândire modulară, pe etape, să vedem unde ajungem într-un an, în trei ani, ce se întâmplă în momentul în care căutăm o investiţie, care este value proposition pe care o facem clienţilor sau investitorilor – asta ţine de o maturitate  a businessurilor care pornesc de la o idee extraordinară şi rezistă 3-5-10-15 ani şi avem timp să învăţăm lecţiile de management. Doar cu talentul şi inspiraţia cu siguranţă nu vom ajunge nicăieri – hai să vedem ce ne trebuie pentru asta – pentru noi răspunsul acestui tip de provocare este întotdeauna expunerea – adică este incredibil de important să îi luăm pe antreprenorii români din tehnologie sau din orice domeniu doriţi şi să începem să îi matchuim în roadshow-uri în care oamenii noştri pot învăţa de la modele de succes din afară. Roadshow este cuvântul de ordine, dacă avem antreprenori fantastici în tehnologie, hai să deschidem un birou de liaison în Silicon Valley, sponsorizat şi echipat de guvernul României sau de o asociere privată care să matchuiască antreprenorii de aici cu românii de succes de acolo, într-un fel de mentoring, eu nu cred că ar fi o problemă de timp şi disponibilitate.

    Este incredibil de important să ardem aceste etape nu doar la nivel conceptual, de idee, dar şi la nivel de operaţionalizare. Avem români de succes peste tot în lume şi ideea este nu să îi aducem înapoi ca să îi descalăm ci să ne ducem noi după ei, să îi căutăm, să organizăm „o joi de tehnologie în Silicon Valley”, „Ambasada de tehnologie din Singapore” şi programe de R&D exchange cu antreprenorii din Tel Aviv – pentru mine este o reţetă simplă – expunere şi roadshow-uri.

     

    BM: Victor Iancu, tu ce părere ai, ce trebuie adăugat creativităţii româneşti, astfel încât ideile noastre să devină globale?

    Victor Iancu: Sunt cu totul de acord cu ceea ce spunea Ionuţ, da, românii sunt înzestraţi probabil şi genetic, şi istoric, facem de toate şi undeva, în gena noastră, avem acest spirit antreprenorial, dar da, avem nevoie de mai mult decât atât, creativitatea fără livrarea unei propuneri de valoare şi concretizarea respectivei propuneri este artă, dar în business trebuie să şi livrezi valoare, cineva trebuie să îţi cumpere produsul sau serviciul. Eu cred că – poate pare puţin condescendent – dar pe lângă creativitate, cred că în primul rând ar trebui să ne educăm puţin, să punem mâna pe carte, dar tot ce înseamnă aceste acceleratoare, oferă nişte oportunităţi extraordinare pentru oamenii care au idei şi în aceste hub-uri care sunt destul de multe şi au porţile deschise, antreprenorii pot să îşi umple aceste spaţii de cunoaştere, de relaţionare, în care să înţeleagă contextul mai global al posibilităţilor lor creative.

    În acelaşi timp, trebuie să fim şi realişti, apropo de întoarcerea înapoi a celor care au revenit de pe alte pieţe – inovarea în România nu poate să fie mai sofisticată decât gradul de sofisticare a economiei noastre. Economia noastră nu are gradul de sofisticare a economiei Germaniei sau Statelor Unite, iar acest lucru se reflectă inclusiv în posibilităţile de a inova şi de capacitatea de a inova, precum şi în posibilitatea de a scala ceva. Scalarea ca piaţă nu este un etalon – în SUA se întâmplă acest lucru în mod plenar şi s-a adus exemplul Silicon Valley – aş pomeni de Coreea de Sud – ce au în comun toate aceste ţări în care inovarea este un mindset, o cultură, acolo cererea a fost statul, guvernul, atât în Silicon Valley, cât şi în Israel, totul a plecat de la o nevoie pe care guvernul a finanţat-o, aş duce puţin discuţia şi în partea aceasta – suntem într-adevăr conform European Innovation Scoreboard pe ultimul loc ca inovare – acela e un indice compozit, modul în care este construit este mai complex, poate nu suntem pe ultimul loc, dar nişte componente ale acelui indice au legătură cu statul, cu guvernele, care finanţează, care oferă platformele necesare astfel încât să impulsioneze acest mediu – nu despre asta este vorba, dar ceva trebuie să vină şi din zona aceea.

  • Care sunt cărţile preferate ale unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali. Şi-a început cariera ca electrician, iar acum conduce liderul local în domeniul său de activitate

    Absolvent de Drept, electrician, fost COO al actualului competitor, cofondator al liderului pieţei locale de curierat, antreprenor în domeniul medical şi un cititor atipic – sunt câteva dintre elementele care alcătuiesc profilul lui Felix Pătrăşcanu, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri din mediul de business românesc. Iar dacă parcursul său profesional este unul interesant, obiceiurile de lectură sunt pe măsură.

    Nu am un plan de citit, nu am liste şi nu îmi dau dead­line-uri de tipul «o carte pe săptămână» cum am citit că făcea Mark Zuckerberg. Încerc să găsesc timpul necesar acestei activităţi şi, recunosc, savurez o carte când mi-e poftă. Mă bucur că acesta este un obicei pe care nu l-am pierdut”, spune Felix Pătrăşcanu, managing partner al companiei de curierat FAN Courier.

    Antreprenorul a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi, înainte de a fonda FAN Courier alături de fraţii Adrian şi Neculai Mihai, prieteni din copilărie şi vecini în satul natal din Vrancea, a lucrat timp de trei ani ca electrician şi alţi trei ani în poziţia de COO în cadrul companiei Cargus. Compania de curierat FAN Courier a luat naştere în 1998 şi deserveşte în prezent peste 50.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei flote de peste 4.200 de autovehicule. În urmă cu trei ani, Felix Pătrăşcanu a intrat şi pe piaţa de servicii medicale, prin înfiinţarea clinicii de neurologie Neuroaxis, alături de familie şi de medicul Dan Mitrea, businessul înregistrând venituri de circa 400.000 de lei în primul an de activitate.

    Un cititor avid de cărţi din zona de dezvoltare personală, intercalate uneori cu cărţi politico-istorice, antreprenorul citeşte în prezent „Naţiunea start-up: Povestea miracolului economic israelian”, scrisă de Dan Senor şi Saul Singer.

    „Este o carte apărută prin 2009, în prima ediţie, dar în continuare actuală, în care autorii explică cum Israelul, o ţară mică, aflată permanent în alertă din cauza conflictelor, poate crea mai multe start-up-uri decât toate marile puteri economice ale lumii la un loc. Este o carte-şcoală, în opinia mea.” Pentru beletristică, spune el cu regret, nu mai are atât de mult timp pe cât şi-ar dori, rămânând cu aminterea cărţilor citite între adolescenţă şi anii Revoluţiei din 1989. „De la acel moment (1989) am citit foarte mult despre ororile comunismului din România, dar nu
    numai, şi mi-am dat seama câtă minciună ne fusese servită în şcoală, la orele de istorie, filosofie şi chiar literatură.”

    Dincolo de curiozitate, recomandări sau review-uri, criteriile după care îşi alege lecturile ţin de aspiraţii: „Vreau să mă înţeleg mai bine, să înţeleg mai bine modelele de leadership, să descopăr ce mi se potriveşte, să corectez anumite minusuri, să înţeleg mai bine fenomene economice, politice sau militare. Cartea pe care o citesc acum vorbeşte, de exemplu, despre cum poate o naţiune să performeze în condiţii vitrege mizând pe antreprenoriat şi inovaţie. Mă interesează nu doar pentru că sunt antreprenor, ci mai ales pentru că sunt implicat în proiecte de mentorat în organizaţiile în care sunt membru şi vreau să ofer şi perspectiva a ceea ce am aflat despre alţii.

    Deoarece cărţi despre industria de curierat nu prea se găsesc, antreprenorul spune că citeşte, în schimb, pe această zonă, tot ce apare în media: reviste de specialitate – despre curierat, logistică sau last mile delivery, din care îşi ia informaţii despre trenduri, tehnologie avansată din domeniu, comportamente de consum şi obişnuinţe ale clienţilor. În opinia sa, lectura este importantă pentru fiecare persoană, la orice vârstă, dacă îşi doreşte mai mult de la sine, în primul rând. „Nu este ceva ce poţi impune, dar este ceva ce poţi încuraja sau facilita. Noi am luat decizia să oferim echipei FAN Courier posibilitatea de a avea acces la cărţi, printr-un parteneriat cu Bookster. Astfel, au acces la o bibliotecă modernă, cu titluri din toate categoriile, pentru toate gusturile sau aspiraţiile personale şi/sau profesionale.”

    Despre cartea care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui antreprenor sau om de business, Felix Pătrăşcanu spune că alegerea sa ar fi „Cum să livrezi fericire”, scrisă de Tony Hsieh. „Este o carte din care înveţi cum să-ţi construieşti un brand solid, cum să gestionezi relaţia cu angajaţii, cum să navighezi cu succes în business, cum să nu renunţi la vis.”

    Personal spune că în general îl relaxează foarte mult cărţile tehnice despre maşinile de epocă. „Iubesc enorm maşinile oldtimer, sunt pasionat de istoria lor si de tot ce ţine de mecanica auto de început. E fantastic să descoperi ingineri auto inovatori cu realizări tehnice senzaţionale sau antreprenori vizionari cum au fost Henry Ford, Gottlieb
    Daimler sau Enzo Ferrari.”

    Din rândul scriitorilor cu care i-ar plăcea să ia masa, îi numeşte pe Liviu Rebreanu şi George Orwell, autorul celebrei „1984”, iar dacă este să numească o carte care i-a marcat copilăria, antreprenorul alege, fără să stea pe gânduri, „Martin Eden” a lui Jack London. „Se spune că ar fi de fapt un soi de autobiografie a lui Jack London, scrisă într-o vreme în care nu se punea aşa mare preţ pe autobiografii. Privind-o acum, prin ochii adultului, îmi dau seama că era o carte aspiraţională, că într-un fel, şi eu am fost un mic Martin Eden. Este o carte care te face să îţi pui întrebări, să te gândeşti la ce vrei cu adevărat, să nu te dezarmezi, să vrei să te depăşeşti pe tine şi, mai ales, să crezi că o poţi face”, o descrie Felix Pătrăşcanu. De altfel, este şi una dintre cărţile care au avut cel mai mare impact asupra sa, alături de „Fenomenul Piteşti” scrisă de Virgil Ierunca şi „Închisorile noastre cele de toate zilele”, a autorului Ioan Ioanid. „Din ultimele două am aflat ce capacitate uriaşă de suportabilitate poate crea mintea umană atunci când ai un crez şi nişte valori fundamentale adânc înrădăcinate în propriul fel de a fi. Martin Eden este despre puterea cunoaşterii indiferent de vârsta la care începi să devii erudit sau de nivelul social de la care porneşti în viaţă.”

    Felix Pătrăşcanu spune că preferă şi rămâne la cartea tipărită, deşi a descoperit şi audiobook-urile. „Ca şi în cazul maşinilor de epocă, cărţile tipărite ar putea să devină, dacă nu au devenit deja, rare şi foarte scumpe. Despre o astfel de parabolă puteţi citi o carte simpatică, apărută recent şi la noi, «Biblioteca de pe lună», scrisă de Francesc Miralles”, recomandă antreprenorul.


    O recomandare de la Felix Pătrăşcanu:

    Biblioteca de pe lună – Francesc Miralles


     

    O „carte-şcoală” din lectura sa curentă:

     Naţiunea start-up: povestea miracolului economic israelian – Dan Senor şi Saul Singer



    Alegerea sa pentru antreprenori şi oamenii de business:

      Cum să livrezi fericire – Tony Hsieh


     


    Cărţi care i-au schimbat perpectiva:

     Martin Eden – Jack London

     

     Închisorile noastre cele de toate zilele – Ioan Ioanid

     

    ♦ ♦ Fenomenul Piteşti – Virgil Ierunca



    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Business MAGAZIN a lansat catalogul celor mai inovatoare companii din România. Citiţi de astăzi în ediţia printată a revistei cum inovează companiile din România

    Noi proceduri, sisteme, produse sau servicii au devenit nu numai un atu, ci chiar condiţia esenţială pentru ca o companie să supravieţuiască în contextul actual.

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

    Găsiţi aici lista de proiecte înscrise de companiile din România pentru acest catalog. 

  • Nu vom uita anul 2020 nici când vom avea Alzheimer

    Acesta este ultimul număr din 2020 al revistei Business Magazin, un an în care nici acum nu ştim ce ne-a lovit (mulţi continuă să creadă că este o conspiraţie mondială pentru a mai tăia din populaţia lumii şi a-i sărăci pe ceilalţi care rămân în viaţă) şi pe care nu-l vom uita nici când vom avea Alzheimer.

    Acest Covid, această pandemie, ne-a terminat psihic – pe cei care sunt numai angajaţi şi din punct de vedere financiar, ca şi pe cei care au avut marea neşansă ca în 2020 să aibă un business ce a fost închis sau afectat de pandemie.

    Sub ameninţarea Covidului şi a autorităţilor, toată lumea a început să experimenteze convieţuirea între cei patru pereţi de acasă, ceea ce a scos la suprafaţă monştri comportamentali din fiecare şi ne-a făcut să apreciem biroul şi colegii de open space, mai mult decât colocatarii de acasă.

    Zoomul a devenit la început cel mai bun prieten, dar acum este cel mai mare duşman al nostru. Toată lumea a acumulat mii şi zeci de mii de ore pe Zoom în şedinţe sau discuţii.

    Cel mai „nasol” este pentru cel care trebuie să vorbească, pentru că de cele mai multe ori vorbeşte la nişte pătrate închise la culoare, având în vedere că toţi îşi ascund faţa pentru a face altceva în timpul unei şedinţe. Celebra expresie „parcă vorbeşti cu pereţii” s-a transformat în „vorbeşti cu Zoomii”.

    Pentru a scrie acest ultim articol din 2020 şi a face bilanţul acestui an kafkian am revăzut titlurile puse la articole scrise pe această pagină în 2020.

    La începutul anului chiar discutam despre posibilitatea apariţiei unei crize, eram la al optulea an de creştere economică neîntreruptă, dar nimeni nu s-a gândit la forma prin care va veni această criză.    

    La finalul lunii februarie, când au venit primele informaţii din China legate de un virus care se răspândea extrem de rapid şi care a dus la închiderea unui oraş – Wuhan – nu credeam că în secolul XXI, unde Facebook, Uber, zborurile low-cost şi telefonul mobil, lumea occidentală, europeană, bogată, cu sute de miliarde investite în cercetare şi dezvoltare, cu o protecţie sanitară extrem de ridicată, cu dezvoltări continue de medicamente şi tratamente pentru ridicarea speranţei de viaţă, se poate confrunta cu aşa ceva, cu o pandemie de secolul trecut. Cu toţii am citit despre gripa spaniolă şi nu ne venea să credem că am putea purta măşti, ca atunci.

    Am început anul vorbind despre cea mai bună carte de business pe care am citit-o în 2019 – Povestea de la colţul mesei, în care Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La mama îşi povesteşte viaţa şi istoria acestui brand. A fost o carte destul de sinceră, în care Cătălin Mahu vorbeşte mai puţin despre succes şi mai mult despre eşec, greşeli, trădări şi luptele între partenerii de business.

    Ironic, am încheiat anul 2020 tot cu o carte, „My way”, scrisă de Octavian Radu, cel care deţine lanţul de librării Diverta, în care îşi povesteşte viaţa personală şi profesională de antreprenor care a trăit pe viu căderea comunismului, începutul unui capitalism fabulos după 1990, explozia consumului şi boomul economic după 2000, iar apoi drama prăbuşirii afacerilor, cu datorii imense în spate, când a venit criza din 2008.

    Sunt lecturi foarte bune pentru perioada sărbătorilor, vi le recomand.

    La începutul anului puneam o întrebare: Ce cultură organizaţională poţi să creezi într-o companie, când aproape 50% dintre angajaţi îşi caută un alt job, iar gradul de retenţie este extrem de mic? Aceasta era România corporatistă înainte de pandemie, când pe piaţa muncii telefoanele de la
    head-hunteri sunau continuu.

    Pe 2 martie am scris un articol – Un chelner a ajuns să câştige mai mult decât un bancher –, evidenţiind situaţia din Cluj, unde restaurantele erau pline, iar bacşişurile făceau diferenţa între o rată la garsonieră sau la un apartament de 2 camere.

    Din martie a venit criza, iar subiectele articolelor s-au schimbat în consecinţă: Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul; Nu vreau să lucrez de-acasă! Nu vreau să devin propriul meu şef!; Întrebarea după această criză este: Cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?; Dacă patronii falimentează şi mor, cine mai readuce businessurile şi companiile la suprafaţă, cine mai face angajări şi plăteşte salarii?; O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională; Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri, cu facilităţile lor, nu mai contează ?; Care vor fi câştigătorii crizei de acum?

    Pentru noi, ca ziarişti care trebuie să scriem despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru, această criză a fost ca o mană cerească.

    Să vedem ce va fi în 2021. Până atunci Business MAGAZIN vă doreşte toate cele bune, să fiţi sănătoşi şi să ne vedem cu bine în 2021!