BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană

    Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană – mai exact centrul de securitate cibernetică, instituţia care va decide unde vor merge investiţiile de aproape 5 miliarde euro ale întregului bloc comunitar în acest domeniu în următorii 7 ani. Câştigul principal pentru România? Găzduirea agenţiei cyber a UE va aduce la Bucureşti toate numele mari din întreaga lume din cybersecurity.

    Găzduirea Centrului European de Cyber, prima instituţie europeană care va avea sediul la Bucureşti, cu rolul de a gestiona investiţiile Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice, va face din România un magnet pentru toţi jucătorii globali care dezvoltă şi oferă soluţii, servicii şi produse de tehnologie în domeniul securităţii cibernetice, care vor vâna un spaţiu gol în Capitală pentru a-şi deschide sucursale şi filiale în proximitatea structurii europene.

     „Cu siguranţă toate drumurile vor duce la Bucureşti. Vom observa că toate firmele mari de tehnologie vor fi atrase să deschidă birouri, puncte de prezenţă, sucursale, filiale în România, dacă nu au făcut asta deja. Vor dori să fie aproape de experţii din centru, să participe la seminarii şi la diverse activităţi împreună cu specialiştii din centru şi să afle oficial şi transparent despre viitoarele investiţii în securitatea cibernetică”, spune Dan Cîmpean, director general al CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

    La finalul anului trecut, respectiv în prima parte a lunii decembrie, ministerul Afacerilor Externe a anunţat că România va găzdui Centrul Cyber al UE la Bucureşti, în urma unei selecţii la care au depus dosarele de participare şapte oraşe candidate – Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).

    „Punctul forte al României a fost buna pregătire diplomatică, un efort intens din ultimele luni. Ceea ce mă bucură este că mai multe instituţii în domeniul IT au colaborat pragmatic şi eficient pentru a aduce Centrul European Cyber la Bucureşti. Actualul ministru al Finanţelor Alexandru Nazare este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura României pentru găzduirea centrului la Bucureşti şi care continuă şi acum negocierile şi pregătirile logistice, împreună cu Comisia Europeană”, a spus Dan Cîmpean. El a adăugat că găzduirea Centrului European Cyber la Bucureşti înseamnă mult pentru România, având în vedere că, din 2007 şi până în prezent, ţara a contribuit semnificativ la transformarea digitală şi la îmbunătăţirea securităţii cibernetice europene. „Faptul că găzduim la Bucureşti Centrul European Cyber este un rezultat remarcabil pentru România, o recunoaştere clară la nivel european al capabilităţilor, rolului şi potenţialului pe care ţara noastră îl are în acest domeniu.”

    Un alt câştig al României, generat de dezvoltarea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, va fi pe partea de forţă de muncă, deoarece experţi şi specialişti internaţionali vor dori să fie cât mai aproape de instituţia care ia ultimele decizii privind investiţiile în domeniul securităţii cibernetice la nivel european. „Acest centru va fi o agenţie europeană de dimensiune medie în care sperăm să activeze între 30 şi 40 de funcţionari europeni, până la jumătatea anului în curs. Cifra va creşte până la 80-100 de funcţionari europeni, până la finalul acestui an. Fiind funcţionari europeni, atât managementul, cât şi personalul vor fi selectaţi de Comisia Europeană. În plus, directorul executiv al unei astfel de agenţii nu este numit din ţara gazdă, în mod normal.”

    Centrul European de Securitate Cibernetică va derula investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul secutităţii cibernetice, în următorii şapte ani. „Din suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani proveniţi de la statele membre UE.”

    Directorul general al CERT-RO spune că în prima fază, Centrul European Cyber va reprezenta un nou competitor pentru jucătorii din piaţa locală de IT, care va atrage specialişti români, deoarece reprezentanţii agenţiei vor căuta să angajeze în primul rând persoane cu experienţă în domeniu. Însă, în faza a doua, centrul va fi deschis şi pentru persoane la început de carieră, cu unu-doi ani de experienţă, ceea ce va genera, pe termen lung, o creştere a numărului de specialişti locali în domeniul securităţii cibernetice.

    „Aceşti experţi trebuie să aplice pentru poziţiile care vor fi deschise dar, din câte am văzut în draftul de regulament al centrului, se va pune accent pe expertiza şi capabilitatea dovedită a personalului. CV-urile vor conta mult. Pe termen mediu-lung va creşte numărul de experţi şi specialişti din domeniul securităţii cibernetice din România.”

    Centrul European va fi condus de un comitet director, la construcţia căruia vor participa toate ţările membre din Uniunea Europeană. Conform regulamentului publicat de Comisia Europeană, doar statele care vor participa şi din punct de vedere financiar în programele de securitate cibernetică derulate prin acest centru vor avea şi drept de vot, iar Comisia Europeană va deţine 50% din puterea de vot pentru a controla modul în care banii sunt cheltuiţi, a explicat directorul general al CERT-RO.

    De asemenea, Centrul European Cyber va avea şi un Consiliu Consultativ industrial şi ştiinţific care va fi un organism de specialitate consultativ ce va asigura dialogul constat cu sectorul privat, cu organziaţii ale consumatorilor şi cu alte părţi relevante.

    În plus, un procent semnificativ din personalul activ în Centrul European de Cyber vor fi experţi locali, a menţionat Dan Cîmpean.

    „Experienţa altor agenţii din diverse ţări UE arată că un procentaj semnificativ sunt experţi locali. Să nu uităm că România are o capacitate impresionantă în ceea ce priveşte expertiza în domeniul securităţii cibernetice, pe care o poate oferi acestui centru. Putem să ne aşteptăm ca 30-40%, poate chiar mai mult, din personalul acestui centru să fie reprezentat de experţi şi specialişti români”.

    În ceea ce priveşte nivelul salarial stabilit pentru specialiştii şi experţii ce vor lucra în cadrul structurii europene dedicate securităţii cubernetice, Dan Cîmpean spune că regulamentul este încă în faza de negociere, „dar, din câte ştim, agenţiile europene au o grilă proprie a salarizării care diferă de la o ţară la alta. Vor fi pachete salariale de agenţie europeană, care sunt atractive şi reflectă nivelul real pe care ar trebui să îl avem pentru toţi specialiştii din domeniu din ţară.”

    În plus, în urma deciziei de dezvoltare a unui centru european cyber, fiecare ţară membră a UE trebuie să dezvolte sau să desemneze o instituţie deja activă ca fiind Centrul Naţional de Coordonare, care să lucreze şi să colaboreze împreună cu Centrul European de la Bucureşti.

    „Acestea vor trebui create şi selectate de statele membre, împreună cu Centrul European. Sunt câteva cerinţe deja publicate pentru aceste centre – să le fie facilitat accesul la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, dar în special pe domenii cheie precum criptografia, servicii de securitate IT, detectare de intruziuni, securitate de sisteme, reţele, aplicaţii, protecţie a datelor.”

    Rolul Centrelor Naţionale va fi de coordonare cu industria securităţii cibernetice, cu sectorul public, cu incubatoare de business, cu comunitatea de cercetare.

    „Alegerea sau crearea acestui centru de coordonare va avea loc după propria strategie a fiecărei ţări membre UE, iar autorităţile vor trebui să aleagă. Vor fi ofiţeri de proiect, ofiţeri de legătură europeni care vor avea în sarcini interacţiunea cu autorităţile cheie din ţara gazdă. Vor interacţiona cu guvernul, cu ministere, cu alte autorităţi, vor defini programe şi acţiuni practice, activitatea principală a centrului european va fi derularea de programe finanţate din fonduri europene, dar nu numai, pentru securitate cibernetică.”

    Astfel, una dintre activităţile care ar trebui să se afle pe agenda actualului guvern al României este crearea sau desemnarea propriului Centru Naţional de Coordonare, care să intre în colaborare cu Centrul European Cyber. „Trebuie să reuşim rapid să derulăm împreună cu Centrul European Cyber programul de investiţii cu finanţare europeană. Dorinţa Uniunii Europene este să se înceapă cât mai rapid derularea acestor programe, cel mai optimist scenariu fiind în a doua jumătate a anului în curs”, a mai spus Dan Cîmpean.

    De asemenea, pentru dezvoltarea Centrului European Cyber România a propus patru variante de clădiri de birouri – fostul sediu al Institutului de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii (IPCT SA), Vila Rosetti, Şoseaua Nordului 94W şi H Victoriei 109.

    „Urmează să se facă o selecţie fnală a variantei dorite. Toate clădirile respectă cerinţele Comisiei Europene. Nu ne aşteptăm la cerinţe excepţionale din punct de vedere al securităţii fizice sau informatice, cibernetice.”

    Momentan, reglementările şi regulamentul care vor sta la baza dezvoltării Centrului European de Securitate Cibernetică şi prin care se vor detalia modul de organizare şi de funcţionare a instituţiei sunt în faza de ngociere. „Sperăm ca la jumătatea lunii ianuarie să fie publicate şi disponibile tuturor”, a mai spus Dan Cîmpean. El a menţionat că principala provocare cu care se vor confrunta jucătorii din industria locală de IT, în 2021, va fi rprezentată de păstrarea şi menţinerea angajaţilor la locurile de muncă.

    „Să ne păstrăm şi să pregătim resursa umană va fi principala provocare. Oamenii sunt cei care mişcă lucrurile în domeniul securităţii cibernetice, care contribuie la educare, conştientizare în sensul cel mai larg. La nivel naţional, provocarea va fi menţinerea resursei umane active în domeniul securităţii cibernetice. Să nu uităm, România este unul dintre cei mai mari producători de creiere în acest domeniu. Ultimele statistici arătau că suntem a 6-a ţară la nivel global ca număr de absolvenţi pe specializări în securitate cibernetică, dar din păcate, în acelaşi timp, avem şi deficit de astfel de specialişti”, a conchis directorul general al CERT-RO.

     

    Artizanul Centrului European de Securitate cibernetică de la Bucuresti

    Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanţelor, este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura şi dosarul României pentru atragerea Centrului Cyber la Bucureşti, punând în lumină atuurile, avantajele şi contribuţia ţării în domeniul securităţii cibernetice.

    Ministrul Finanţelor se ocupă şi în prezent de negocierile şi pregătirile logistice ce trebuiesc puse la punct pentru dezvoltarea Centrul European Cyber împreună cu Comisia Europeană.

    Alexandru Nazare deţinea titlul de reprezentant al Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securităţii cibernetice când a susţinut şi a ajutat la crearea dosarului care a adus României ocazia de a găzdui primul sediu al unei agenţii europeane.

  • Războiul ascuns din spatele Covid: Datoria întregii lumi la bănci şi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii

    Nu cu mult timp în urmă austeritatea şi reducerea cheltuielilor publice erau singura cură de însănătoşire fiscală prescrisă de doctorii în economie. „Am repara acoperişul în timp ce soarele străluceşte sus pe cer” şi vom promova creşterea economică prin tăierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insistând că dacă datoriile ar fi prea mari, consecinţele ar fi severe, scrie revista americană Newsweek într-o analiză despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii faţă de datorii de la criza trecută la cea actuală.

    „Cele mai recente cercetări sugerează că odată ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra creşterii pe termen lung devin extrem de semnificative”, a declarat în 2010 cancelarul britanic George Osborne, precizând că Marea Britanie era „prognozată să rupă pragul de 90% din PIB în doar doi ani”.

    Lumea trece acum prin „impactul unui tsunami de datorii”, potrivit Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). La nivel global, se aşteaptă ca datoria să atingă 277.000 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2020, ajungând la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de puţin peste patru ori valoarea care îi îngrijora pe teoreticienii finanţelor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente „fără precedent”, iar datoria nu a fost niciodată mai mare ca număr total şi nici ca procent de la instaurarea păcii după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Acum există puţine economii occidentale cu datorii sub acest „temut” prag de 90%. Raportul datorie/PIB al SUA se situează la puţin sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% şi Grecia la 213%.

    În vest există o serie de excepţii – Germania, Austria şi Olanda fiind cele mai importante.

    Cancelarul britanic Rishi Sunak efectuează o analiză a cheltuielilor în care va sublinia în continuare nevoia de a creşte cheltuielile guvernamentale, încercând în acelaşi timp să reducă orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanică tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dată şi este probabil să crească în timp ce restricţiile anti-COVID sunt menţinute. Cu toate că datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va întoarce la retorica „austerităţii” din era Osborne de acum un deceniu. Şi nici Marea Britanie nu se va reîntoarce în UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finanţele statului. Ca economia britanică acum 10 ani erau multe din Europa şi din alte părţi ale lumii.

    În timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-şef şi vicepreşedinte la Banca Mondială, şi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard şi mare maestru la şah. Într-o lucrare celebră publicată  de Harvard în 2010, teoreticienii susţineau că „ratele mediane de creştere pentru ţările cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici decât dacă datoriile ar fi mai mici; ratele medii de creştere sunt cu câteva procente mai mici”. În esenţă, dacă datoria unei ţări este prea mare, îngreunează creşterea economică, au concluzionat aceştia.

    „Numerele din spatele acestei cercetări de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte“, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-şef la Deloitte UK. „Nu prea ştiu care este raportul corect”. În cazul Japoniei, raportul depăşeşte 200%. Nu pledez pentru datorii atât de mari, dar această ţară a reuşit să trăiască cu atâta datorie.

    „Datoria este o problemă gestionabilă. Asta nu înseamnă că nu putem spune că nu există riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care încearcă să reducă povara reală a datoriilor prin inflaţie, defaulturi, o criză a datoriei care necesită o austeritate semnificativă – însă costurile de finanţare sunt atât de mici că aproape nu există.“

    Lucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizată în cele mai mici amănunte de un student absolvent în 2013, într-o vreme în care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn şi republicanul Paul Ryan citau amândoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-şi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni şi neconcordanţe în cifre pe care Reinhart şi Rogoff le-au abordat într-un articol publicat în New York Times, spunând că „nu există nicio regulă care să se aplice oricând şi oriunde … Nicăieri nu am afirmat că 90% este un prag magic care transformă sorţii, aşa cum au sugerat politicienii conservatori.“

    Cercetarea a fost discreditată, dar viziunea din spatele ei nu era una nouă. În anii 1970, premierul britanic James Callaghan a ţinut un discurs în care a spus că „a-ţi deschide prin cheltuieli ieşirea dintr-o recesiune şi a majora rata de ocupare a locurilor de muncă prin reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor guvernamentale” ar duce la inflaţie ridicată.

    Să fim într-o epocă în care această viziune este discreditată până într-acolo încât o versiune modernă a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova creşterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, în timp ce acestea suportă datorii de peste 100% din PIB?

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Când pasiunea pentru cifre şi cea pentru litere fac front comun

    A lăsat Olanda pentru a face carieră în România, este unul dintre cei mai admiraţi executivi din mediul de business local şi conduce a şasea bancă din piaţa locală după valoarea activelor. Din acest rol, Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, a găsit o cale de a face punte între tabelele cu cifre, care îi ocupă programul zilnic, şi paginile pline de litere, pe care le scrie sau le citeşte în dimineţile de weekend şi în serile târzii.

    Exceptând bankingul, practicat în familia sa de generaţii, Steven van Groningen, unul dintre cei mai apreciaţi bancheri din businessul românesc, clasat pe poziţia 35 în cel mai recent top al celor mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin, are o listă de pasiuni pe cât de lungă, pe atât de diversă. Fost canotor de performanţă, reprezentant al Ţărilor de Jos în proba de canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 1984 şi la mai multe Campionate Mondiale de Canotaj, pasiune pe care o împărtăşeşte cu soţia sa, campioana olimpică Valeria Răcilă, executivul îşi dedică timpul şi picturii, scrisului (are un blog), actelor caritabile şi, nu în ultimul rând, lecturii.

    „Am prostul obicei de a citi mai multe cărţi în acelaşi timp. Am mai multe cărţi începute, dar neterminate, iar pe unele nici nu le mai găsesc. Cititul mă relaxează în general, indiferent de carte. Intru în altă lume. Când încep o carte nouă o fac în funcţie de starea mea de spirit din acel moment. Îmi place să citesc seara, când este linişte, dar problema mea este că adorm destul de repede. Şi în weekend de dimineaţă este un moment bun, când pot citi în linişte sau pot pune muzică”, îşi descrie executivul rutina literară. Iar perioada cea mai propice pentru lectură este, în opinia sa, cea a sărbătorilor de iarnă, „cu linişte, pomul de Crăciun, foc în cămin şi copiii acasă”.

    Dintre cele mai recente lecturi cu care s-a delectat aminteşte „The Hidden Life of Trees” de Peter Wohlleben şi „Range” de David Epstein, pe care le recomandă cu căldură, alături de „Identity” de Francis Fukuyama şi „Vrijheid voor Gevorderden” („Libertatea pentru Avansaţi”) de Paul Teule – „o carte care se focusează pe conceptul de libertate”.

    Executivul se autodescrie drept un cititor pasionat, deopotrivă de literatura fiction şi non-fiction. „Adesea mă bazez pe recomandări, poate dintr-un articol din FT sau The Economist, poate recomandarea unui prieten sau coleg. Se mai întâmplă să intru într-o librărie şi să plec de acolo cu un braţ plin de cărţi.”

    Cărţi specifice industriei bancare spune că nu prea citeşte, dar că a citit, în schimb, multe cărţi despre criza financiară, cum ar fi „House of Debt” a economiştilor Atif Mian şi Amir Sufi, „Too Big to Fail”, scrisă de Andrew Ross Sorkin, alături de „The Big Short” şi „Boomerang”, de Michael Lewis, pe care le descrie ca fiind „intersante si utile”. În general preferă însă literatura sau cărţile de interes general, considerând că din fiecare carte pe care a citit-o a învăţat ceva.

    Printre scriitorii care l-au fascinat în copilărie se numără Enid Blyton şi Astrid Lindgren, cititul fiind una dintre pasiunile sale încă din acei ani. „Mă «certam» cu mama mea seara, să închid lumina şi să mă culc. Era o negociere continuă la noi în casă, seara, ba pentru «încă o pagină, te rog», ba pentru «până termin capitolul», povesteşte el.

    Experienţa de a lua masa cu un scriitor spune că a trăit-o deja cu ocazia vizitei în România a lui James Robinson, coautorul cărţii „Why Nations Fail”. „Chiar dacă există cercetări multiple în domeniu şi ştim exact «Why Nations Fail», asta nu înseamnă că devine mai uşor să schimbăm lucrurile spre mai bine. Cam asta a fost concluzia discuţiei cu James Robinson atunci”, îşi aminteşte el.

    La întrebarea «Care a fost cartea cu cel mai puternic impact asupra dvs.?», bancherul crede că este imposibil de răspuns. „Fiecare are un impact într-un anume fel. Îmi aduc aminte de povestea unui scriitor olandez care îşi organiza cărţile în ordinea în care le citise, cred că o facea în ideea că fiecare are un impact asupra ta şi atunci contează ordinea în care le citeşti. Un impact colectiv al cărţilor pe care le-am citit este, poate, că am realizat câtă suferinţă a stat la baza evoluţiei noastre, a omenirii. Putem să fim mulţumiţi de progres şi unde am reuşit să ajungem, dar să nu uităm şi să nu luăm lucrurile ca şi cum ni s-ar fi cuvenit. Cărţile citite, adaugă executivul, l-au afectat, l-au schimbat, l-au dezvoltat ca om şi au avut o mare influenţă asupra modului în care îşi trăieşte viaţa, inclusiv cea profesională.

    Legat de obiceiul de lectură al angajaţilor companiei pe care o conduce, executivul spune: „Mi-e greu sa imi imaginez cum cineva se poate dezvolta fără să citească măcar din când în când o carte bună”.

    În opinia lui van Groningen, un antreprenor sau om de business ar trebui să aibă multe cărţi în bibliotecă, iar cartea care, cu siguranţă, nu trebuie să lipsească, este „The Constant Choice” de Peter Georgescu.

    În privinţa procesului de digitalizare a cărţilor, şeful Raiffeisen consideră că pe viitor cărţile tipărite vor rămâne pe piaţă. „Digitalizarea va impulsiona mai mult sistemul de «print on demand» şi nu ar fi rău dacă putem comanda şi cărţi tipărite care sunt «out of print». Experienţa de a citi o carte tipărită pentru mine rămâne diferită de experienţa digitală. Poate e aceeaşi diferenţă ca atunci când vizionăm un film la televizor sau îl vedem la cinema, ori o fotografie văzută pe un ecran sau tipărită aşa cum trebuie.”

     

    Cartea care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui antreprenor sau om de busniess:

    The Constant Choice — Peter Georgescu

    Le-a citit şi le recomandă:

    The Hidden Life of Trees — Peter Wohlleben

     
     

    Range — David Epstein

     

    House of Debt — Atif Mian şi Amir Sufi

     

    Too Big to Fail — Andrew Ross Sorkin

     

    The Big Short — Michael Lewis

     

    Boomerang — Michael Lewis

     

    Lecturile recente ale executivului:

    Identity — Francis Fukuyama

     

    Vrijheid voor Gevorderden (Libertatea pentru Avansaţi) — Paul Teule

     

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

     

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Tesla accelerează în Romania

    Tesla intră în linie dreaptă cu planurile pentru România şi a actualizat lista oraşelor unde va construi staţii de tip Supercharger. Prima staţie ar urma să fie gata în primul trimestru al acestui an în Timişoara, potrivit planului Tesla, descris de ZF.

    În trimestrul al doilea Tesla are în plan să deschidă staţii de încărcare şi în Sibiu, Piteşti şi Bucureşti. Iniţial compania condusă de Elon Musk avea planuri de a construi staţii pentru superchargere în Craiova, Bucureşti şi Brăila.

    Tesla deja a deschis în Bulgaria la Plovdiv o staţie Supercharger, dar şi în Serbia, iar în Ungaria deja sunt şapte funcţionale.

    Miza unei reţele de superchargere o reprezintă faptul că maşinile Tesla, alături de alte maşini electrice, vor putea traversa România mult mai uşor, staţiile de mare putere ale constructorului american având suficientă putere pentru a alimenta un automobil Tesla în doar jumătate de oră. Spre exemplu Tesla Model 3, cel mai accesibil din gamă, care are un preţ de 57.900 de euro pentru versiunea Long Range, are o baterie de 75 kWh, iar un Supercharger încarcă cu până la 250kW.

    Tesla a intrat în linie dreaptă cu deschiderea centrului din Bucureşti şi a scos la concurs mai multe posturi pe site-ul oficial al companiei la mijlocul lunii decembrie.

    Zvonurile cu privire la deschidere circulă deja de mai bine de un an, iar americanii iau în calcul mai multe locaţii pentru a deschide un centru, iar cel mai probabil vor alege o locaţie în partea de nord a Capitalei.

    Tesla a fost brandul cu cea mai puternică creştere în 2020 în România, de 250% în primele 11 luni, la 56 de maşini noi înmatriculate. Până acum clienţii comandau online maşinile care sunt livrate în România.

     

     


     

  • Cifra săptămânii 11 – 17 ianuarie 2021

    Piaţa de maşini rulate nu a fost la fel de lovită, iar ponderea importurilor de second-hand a urcat în piaţă de la 73% în 2019, la 75% în 2020.

    Totuşi, decembrie a fost a patra lună consecutivă în care piaţa auto a punctat o creştere  de 16% faţă de perioada similară a anului trecut, cu un volum de aproape 16.000 de unităţi, creşterea fiind chiar mai mare decât în lunile anterioare.

    Dacă în septembrie volumele pieţei totale, luând în calcul şi vehiculele comerciale, creşteau cu 73% – creştere realizată în condiţiile în care august 2019 a adus o creştere puternică, urmată de o lună septembrie 2019 cu o scădere la fel de puternică pe fondul schimbărilor standardelor de poluare, în octombrie piaţa urca cu 14%, iar în noiembrie avansul s-a mai domolit spre 1%, pe fondul mesajelor legate de un nou posibil lock­down în decembrie, care însă nu a mai avut loc.

  • Ce va fi în 2021? Greu de prezis

    „Suntem condamnaţi să fim primii care cred în businessul nostru”, spun antreprenorii şi managerii care au răspuns exerciţiului propus de Business Magazin de a contura imaginea anului 2021.

    Incertitudine. Reconstrucţie. Încredere. Revenire. Teamă. Adaptare. Lista cuvintelor care caracterizează anul 2021 rămâne deschisă, dar, după cum spune Octavian Radu, antreprenor călit în lupta cu crizele economice, 2021 va fi un an „de destin”, un moment al adevărului pentru multe businessuri, unele din ele ţinute în viaţă cu perfuzii primite sub forma programelor de sprijin în 2020.

    Ce va fi în 2021? Greu de prezis. Mai ales după un an 2020 pe care companiile l-au început cu gândul la creştere, cu planuri de investiţii, cu încredere. Lockdown-ul din martie şi urmările pe care criza sanitară le-a lăsat în economie îndeamnă acum la multă prudenţă.

    „Trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem bine capitalizaţi”, spune Nicolae Duşu, acţionar al Celco, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor de construcţii, cu afaceri din acest sector de 154 de milioane de lei în 2019.

    Economia ar urma să crească cu o rată cuprinsă între 3% şi 5% în acest an, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale.

    „Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică”, explică Bogdan Belciu, partner al Boston Consulting Group.

    Cursul valutar este aşteptat să rămână stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu moneda unică.

    De unde pornim însă în acest an? De la pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Există două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce 13 sectoare au avut diminuări de 20%. În ceea ce
    priveşte creşterile, acestea au fost înregistrate în construcţii, fabricarea de tutun, servicii medicale şi în domeniul IT.

    Pornim de la un PIB care a scăzut cu 5,1% în primele nouă luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, de la o industrie auto, motor al economiei în mod normal, care a pierdut într-un singur an 5 miliarde de euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni”, spune Stelios Savva, CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice.

     

     

    Raul Ciurtin 

    este proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods. El este totodată unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, cunoscut drept artizanul dezvoltării Albalact în liderul pieţei de lactate. Businessul a fost apoi vândut către gigantul francez Lactalis, iar Ciurtin a dezvoltat Prefera Foods.

    „Anul 2021 va fi marcat de incertitudini legate de terminarea sau nu a pandemiei. Cred că acest lucru va influenţa major comportamentul de consum, în multe domenii. Cel mai mare semn de întrebare e dacă guvernul reuşeşte să se ţină de promisiune, adică să nu umble la taxe şi să operaţionalizeze toate programele cu fonduri europene. Dacă va reuşi, cu siguranţă va fi un moment pe care nici un jucător din economia românească nu ar trebui să-l piardă! Ci din contră, ar trebui să-şi regândească strategia şi să facă investiţii, accesând aceşti bani.”

     

    Dragoş Petrescu

    este fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. Prin prisma businessului pe care l-a dezvoltat, el este totodată unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

    „Anul 2021 va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorial. Mai mult ca oricând, capacitatea de adaptare a antreprenorului va fi pusă la încercare. În industria ospitalităţii există o cerere neaşteptată pentru ieşit în oraş sau plecat în vacanţe, de aceea preconizez că în trimestrul al doilea va fi explozie în restaurante, cu o presiune mare pe angajaţii împuţinaţi. Văd totuşi că moralul este ridicat datorită startului vaccinării. Astfel, per ansamblu, trimestrele trei şi patru le văd apropiate de 2019 ca potenţial. Cine îşi asigură o poziţie pe piaţă va fi câştigător. Văd că jucători noi iau locul celor înfrânţi de pandemie, iar livrarea la domiciliu nu îşi va pierde segmentul câştigat. Un segment de 20% din piaţa de food-service nu este de neglijat. Per total piaţă, cred că vom ajunge la încasări de 2,2 mld. euro în 2021, faţă de 3 miliarde de  euro în 2019. Cele mai mari temeri ale mele în 2021 sunt impredictibilitatea legată de o potenţială revirusare în afara protecţiei vaccinului actual, scăderea veniturilor clienţilor angajaţi în sectorul public şi dificultatea reconstrucţiei echipelor pierdute în pandemie.”

     

    Octavian Radu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură – plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum un an la Sinaia.

    „Anul 2021 va fi un an «de destin»: se restrânge răspândirea Covid-19 datorită vaccinurilor sau vine o nouă panică de la eventuale mutaţii ale virusului, nu doar mai infecţioase, ci şi mai mortale? Totuşi, nu ştiu dacă îndatorarea globală din 2020 poate fi repetată încă o dată.

    Noi, ca antreprenori, avem capacitatea de a ne adapta relativ repede, spre deosebire de firmele globale. Acest aspect va conta, mai ales dacă schimbările legate de Covid-19 vor fi de durată. Totuşi, noi, antreprenorii, nu avem resursele lor financiare pentru a implementa «adaptarea». După criza din 2009, antreprenoriatul a ieşit mult mai dărâmat decât transnaţionalele.

    Anul 2020 a fost pentru majoritatea firmelor mele un an bun. Am certitudinea că oamenii vor mânca în continuare, vor citi în continuare (sau mai mult), vor merge în continuare cu maşina, vor trimite şi primi facturi. Iar firmele noastre servesc în aceste domenii.”

     

    Dragoş Anastasiu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism, ce deţine în Delta Dunării resortul Green Village. El este totodată acţionar în proiectul Valea Verde din Transilvania.

    „Anul acesta va fi mai bun, astfel că anunţul începerii vaccinării oferă un confort psihic oamenilor care îşi doresc să plece. Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem.“

     

    MIrcea Turdean

    conduce operaţiunile Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, companie ce are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, cu o istorie de câteva zeci de ani. Farmec Cluj s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, atacând segmente de piaţă noi şi dezvoltând produse pentru a se lupta de la egal la egal pe o piaţă puternic concurenţială.

    „Am setat un buget de venituri şi cheltuieli cu o creştere mică a cifrei de afaceri, în conformitate cu inflaţia estimată pentru anul 2021. Bineînţeles că va fi un an greu, vânzările, mai ales la produse cosmetice, nu vor avea creşteri, ba chiar poate chiar scăderi. Totuşi, noi sperăm ca prin planul de lansări şi modernizări să introducem produse noi, adaptate pieţei, mai ales celei din România. E vorba de produse care să ţină cont de cerinţele consumatoarelor/consumatorilor noştri, vorbim de cosmetice eficiente, care să aibă preţuri accesibile, mai ales în contextul crizei economice care va continua din 2021 probabil în primele trimestre şi care va influenţa bugetul fiecărei familii. Ori noi, cu produsele care le producem, suntem exact în targetul consumatorilor şi al timpurilor de azi.”


     

    Bogdan Belciu

    este Partner Boston Consulting Group.

    „E foarte multă incertitudine în 2021. Sunt vaccinuri aprobate, în fază de testare, dar sunt semne de întrebare care persistă legate de eficienţă, de rapiditatea cu care se vor administra, sunt multe elemente neclare. Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică. O planificare eficientă este cea bazată pe scenarii, identificăm două-trei scenarii şi ne modelăm activitatea în acest context. Să fim pregătiţi în condiţiile în care lucrurile sunt mai dificile sau dimpotrivă când dinamica este una pozitivă.”

     

    Selios Savva

    este CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice. Alexandrion Group este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri. Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela Iconic Estate.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni. Noi ne bugetăm o creştere moderată a business-ului nostru în 2021, o parte a acestei dezvoltări fiind generată de creşterea organică a produselor noastre existente, iar cealaltă de noi lansări de produse pe care le planificăm pentru anul viitor.”

     

    Ştefan Mandachi

    este proprietarul lanţului de restaurante Spartan, ce numără peste 50 de unităţi. Compania este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de profil atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. Omul de afaceri mai are şi alte businessuri precum cele din industria hotelieră.

    „Dacă Guvernul României nu pune piedici (mediului de business – n.red.), nimic nu mă poate opri, ca antreprenor, să dezvolt puternic toate brandurile pe care le-am fondat şi pe care le conduc. Mă simt foarte bine pregătit, vreau să muncesc cât mai mult, îmi place ceea ce fac, am construit echipe şi sisteme în ani de zile. M-am autoeducat şi am trecut prin numeroase eşecuri, aşa că anul 2021 poate să fie prosper. Cred însă că guvernul ar trebui să reducă taxele pe salarii în industria HoReCa, este absurd să ne taxezi şi ulterior să ne restitui aceiaşi bani. Ipotetic vorbind. Mai cred că trebuie subvenţionate chiriile la malluri deoarece foarte mulţi comercianţi din food-courturi nu mai au de multă vreme fonduri pentru a onora debitele, care s-au majorat enorm pe fondul închiderii forţate a locaţiilor în lockdown. Sunt utile şi fonduri guvernamentale pentru readaptarea restaurantelor cu coridoare de plastic, circuite, terase şi protecţii, dar e necesară şi urgentarea şi aplicarea efectivă a sprijinului de 20% din cifra de afaceri. Plafonarea la 800.000 euro a acestei contribuţii este în dezacord cu realitatea. Noi am avut diferenţe mult mai mari, care se datorează doar faptului că am fost închişi prin lege. Până la urmă este binevenită şi această sumă, dar cu cât o amână, cu atât de afundăm.”

     

    Monica Cadogan

    este CEO şi fondator al Vivre, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă şi decoraţiuni din România.

    „Cred că 2021 va începe cu un ton optimist – autorizarea vaccinurilor în majoritatea ţărilor înseamnă că vedem luminiţa de la capătul pandemiei şi că, în sfârşit, avem o soluţie aplicabilă la scară largă. Cel mai bun lucru care se va întâmplă este că în sfârşit comunicarea se va orienta pe soluţii şi planuri concrete în zona de reconstrucţie/ re-aşezare, adică se va dezgheţa economia. Cu siguranţă anumite industrii vor ieşi din această perioadă de restricţii profund schimbate. Este cazul HoReCa, transportul de persoane, organizarea de evenimente sau serviciile medicale. Deja sunt mulţi actori care au închis sau se zbat pentru supravieţuire. Alte industrii vor avea o nouă audienţă, mărită – învăţatul la distanţă, e-commerce, curierat/livratori, platforme care să susţină comunicarea şi (deja) trec prin provocările creşterii. Cel mai pesimist scenariu pentru 2021 este că se menţine incertitudinea şi starea aceasta de aşteptare. Atât economic, cât mai ales moral este dureros să nu ştii ce va fi mâine, să nu poţi acţiona sau să ţi se schimbe „peste noapte” toate realităţile.”

     

    Grigore Horoi

    este preşedinte al grupului Agricola din Bacău, una dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentară locală.

    „Cel mai important element pentru 2021 este încrederea. Noi avem aşteptări de încredere de la toţi partenerii noştri, inclusiv de la consumatori, suntem datori să fim primii care au încredere în businessul nostru. Ne construim bugetele cu reţinere având o expertiză a anului care s-a încheiat, învăţând din experienţă, facem lucruri echilibrate. Aşa cum sunt creionate bugetele noastre acum, toate sunt cu mici creşteri în 2021 faţă de anul trecut şi reflectă în primul rând efortul nostru de adaptare care s-a manifestat în 2020.”

     

    NIcolae Duşu

    este preşedinte al consiliului de administraţie al Celco, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa materialelor de construcţii.

    „Una dintre temerile pe care le am este legată de ce se va întâmpla într-o economie care a fost împinsă cu foarte multe fonduri, împinsă cu relaxări la primirea banilor. Factorul determinant în dezvoltarea unei economii sunt investiţiile, care înseamnă creaţie şi asumare, modul acesta de a împinge consumul este o soluţie intermediară doar. Greul se va vedea abia acum. Au fost multe fonduri eliberate de Guvern, facilităţi oferite de bănci pentru antreprenori şi pentru populaţie. Însă toate acestea se vor opri pentru că nu poţi să mergi la nesfârşit cu bani aruncaţi în piaţă. Noi trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem la fel de bine capitalizaţi.”

     

    Doru Simiz

    este administrator al Pandora Prod, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de textile, cu afaceri de 145 mil. lei în 2019 şi 750 de salariaţi în prezent.

    „Pe o scădere puternică a consumului, previziunile nu pot fi generate de istoricul companiei, încercăm să facem scenarii. Industria textilă din România în acest context are şi avantaje date de proximitatea pieţei, însă venind din spate de câţiva ani cu o creştere a costurilor, acest lucru ne face să nu mai fim la fel de competitivi cu produsele venite din Orient. Ne aşteptăm la un scenariu în care va trebui să lucrăm şi patru zile pe săptămână, ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în 2020 şi ne e greu să credem că 2021 va veni cu mari diferenţe.”

     

    Călin Fusu

    este antreprenor şi fondatorul platformei de recrutare BestJobs şi al grupului Neogen.

    „O evoluţie interesantă (în 2021 pe piaţa muncii – n.re.d) este creşterea folosirii de personal colaborator, plătit pe proiecte, pe o anumită perioadă de timp, pe oră. Asistăm la creşterea importanţei acestor metode de colaborare parţiale, facilitată şi de faptul că muncim de acasă. Dacă îşi termină bine treaba şi la timp, angajaţii au posibilitatea să mai câştige nişte bani în plus oferind servicii către alte companii. Totodată, probabil că vom asista la o continuare a tendinţelor de anul trecut. Unele dintre companii vor fi în continuare afectate, unele vor opri angajările, în timp ce altele le vor creşte, fiind afectate pozitiv de pandemie. Tot mai mulţi oameni caută de lucru, fie pentru că au fost reduse salariile, fie că au fost reduse posturile. Numărul de aplicări a crescut de patru ori faţă de perioada de dinaintea pandemie. În 2021, sectorul IT&C rămâne cam la fel ca în anii trecuţi, tot mai mulţi şi-au dat seama că este foarte importantă componenta aceasta tehnologică. Deşi pare că băncile au avut de suferit, cresc fintech-urile, apar companii noi care au nevoie de profesionişti, lucrurile se schimbă în un mod destul de accelerat. Transporturile, ecommerce-ul, livrările la domiciliu au crescut foarte bine în 2020 şi ne aşteptăm să crească în continuare.”

     

    CE VA FI ÎN 2021. MACRO, FISCALITATE ŞI BĂNCI

    ►Economia ar urma să crească cu 3-5%, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. După primele nouă luni din 2020, PIB-ul avea o scădere de 5,1%.

    ►Cursul valutar va rămâne stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu monedă unică.

    ►Deficitul bugetar s-ar putea să se reducă la 7% din PIB, de la 9% din PIB în 2020.

    ►Salariile bugetarilor îngheaţă.

    ►Datoria statului va continua să crească cu încă cel puţin 100 mld. lei, până spre 60% din PIB.

    ►Şansa României stă în atragerea fondurilor europene: pentru investiţii, infrastructură, şcoli şi spitale.

    ►Rata NPL poate să revină pe creştere în 2021, după expirarea moratoriului de amânare a ratelor la credite, prelungit şi în acest an.

    ►BNR poate menţine dobânda-cheie la 1,5% sau poate să mai opereze ajustări, pe lângă controlul lichidităţii.

     

    CE VA FI ÎN 2021. OAMENI ŞI COMPANII

    ►Se vor deschide în continuare aproape 500 de magazine noi, în special pe format mic – proximitate şi supermarketuri.

    ►Telemunca va continua şi în 2021. Procentul angajaţilor români care lucrau de acasă a ajuns la 24%.

    ►Vor apărea insolvenţe în rândul firmelor slab capitalizate, după ce 2020 a fost anul cu cel mai redus număr de companii intrate în insolvenţă din ultimul deceniu.

    ►Va creşte interesul pentru case, în detrimentul apartamentelor, după o perioadă lungă de „work from home“ în care oamenii au realizat cât de important este spaţiul de acasă.

    ►Circa 65% dintre hotelieri spun că mai rezistă până în martie fără sprijin din partea statului.

    ►O listare de succes a UiPath la New York va crea un nou val de milionari din IT în România, care vor plasa bani în noi proiecte hi-tech.

    ►Agenţia de cybersecurity a UE, de la Bucureşti, va aduce în Capitala României toate marile companii de securitate cibernetică din lume.

  • Cumpărăm acum sau nu un apartament? Ce concluzie putem trage

    Ianuarie 2020, de la ce date de pe piaţa imobiliară pornim:

    1. În noiembrie 2020 creditele ipotecare noi acordate de bănci au fost de 1,47 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din anul crizei Covid. Este al doilea maximum din ultimii trei ani şi jumătate.

    2. În noiembrie 2020 rata dobânzii DAE la creditele ipotecare în lei a fost de 5,15%, minimul ultimilor doi ani şi jumătate. În februarie şi în martie DAE a fost de 5,75%.  

    3. În octombrie 2020, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal de profil, s-a înregistrat cel mai înalt nivel de tranzacţii din an: numărul apartamentelor, caselor şi terenurilor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 83.675, în creştere cu 43% faţă de octombrie 2019. În Bucureşti s-au tranzacţionat 13.623 de imobilie, în Ilfov 6.281, în Timiş 4,805 imobile şi în Cluj 4.392 de imobile. Cel mai probabil octombrie a fost o lună atipică, având în vedere că în lunile anterioare numărul de tranzacţii la nivel naţional a oscilat între 35.000 – în ianuarie, 27.000 – în aprilie, când s-a închis economia din cauza Covid, şi 50.000 – în iulie. În septembrie au fost 48.000 de tranzacţii imobiliare.

    4. La finalul lunii decembrie, guvernul Cîţu a luat decizia să amâne pentru un an creşterea plafonului de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, la care se aplică TVA de 5%, care a fost o lovitură neaşteptată pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru clienţii care îşi făcuseră deja nişte calcule şi erau pregătiţi să cumpere apartamente cu suprafeţe mai mari şi cu preţuri mai mari.

    5. Conform Eurostat, jumătate din populaţia României (46%) trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fiind cel mai mare procent din rândul statelor UE. În Letonia procentul era de 42%, în Bulgaria 41%, în Polonia 37%, iar cel mai bine se trăia în Cipru – 2%, Irlanda – 3%, Malta – 3% şi Olanda – 4,8%. La polul opus, numai 7% din populaţia României trăia într-o locuinţă prea mare, Bulgaria avea un procent de 11%, Italia – 14%, Grecia – 10%. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost de 32%, adică mai mult de una din trei persoane locuiau în locuinţe subocupate în 2019.

    6. Din cauza restricţiilor sociale, cursurilor online, prăbuşirii turismului şi a călătoriilor de afaceri, lipsei studenţilor în centrele mari universitare, lipsei Airbnb, piaţa de chirii s-a prăbuşit atât ca cerere (între 50%-80%)m cât şi ca preţuri (între 20%-30%).

    În aceste condiţii, mii de apartamente cumpărate ca investiţie, pentru a fi date în chirie sunt goale, iar randamentul a scăzut de la 8% spre 4-3% în euro, astsa dacă găseşti chiriaşi. Oricum, este un randament mai bun decât o dobândă de 0-1% la bancă sau 1,85% la titlurile de stat în euro.  

    7. Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat platforma Iscut din zona Preciziei din Capitală, unde ar vrea să facă locuinţe.

    8. Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, anunţă noi proiecte de case şi apartamente, mai ales că a ridicat bani de pe bursă, vânzând obligaţiuni pentru care plăteşte o dobândă de 6,4% la euro.

    9. Conform Imobiliare.ro, în decembrie 2020 preţul mediu la nivel naţional la apartamente a fost de 1.371 de euro/mp, în creştere cu 2,2% faţă de decembrie 2019, adică 30 de euro pe metrul pătrat în plus. Faţă de anul 2008, maximul preţurilor pe piaţa imobiliară, preţul mediu este în continuare sub nivelul de atunci, care a fost în martie 2008 de 2.058 euro/mp.

    10. În Bucureşti, în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a fost de 1.425 euro, în creştere cu 0,8% faţă de decembrie 2019, adică 12 euro/mp în plus. În martie 2008, pe vârful imobiliar, preţul pe metrul pătrat a fost de 2.264 euro.

    11. În Cluj în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a ajuns la 1.840 euro, în creştere cu 7,5% faţă de decembrie 2019, adică 120 de euro în plus. În mai 2008 metrul pătrat în Cluj a fost de 1.537 de euro, sub nivelul de acum.

    12. În Timişoara, în decembrie 2020 metrul pătrat a fost de 1.292 de euro, în creştere cu 1,5% faţă de decembrie 2019 şi sub martie 2008, când se înregistra un nivel de 1.311 euro/mp.

    13. În octombrie 2020, salariul mediu pe economie a fost 3.343 de lei, adică 686 de euro. În 2008, salariul mediu a fost de 1.282 de lei, adică 340 de euro. Deci avem o creştere de 101% a salariului mediu între 2008-2020.

    14. În IT salariul mediu a crescut de la 2.500 de lei în 2008, adică 690 de euro, la 7.674 de lei net în octombrie 2020, adică 1.575 de euro.

    Multă lume se întreabă dacă să cumpere sau nu un apartament, unde să locuiască sau daca să-l dea în chirie. Concluzia este evidentă.

    cristian.hostiuc@zf.ro

  • Cum şi-a propus o companie sa folosească criza pentru reconstrucţia strategica e unei economii mai solide în România

    Confidex este un proiect pro-business pornit dintr-o nevoie de comunicare, „o invitaţie lansată de Impetum Group mediului de afaceri românesc, de a folosi criza pentru o reconstrucţie strategică şi corectă pentru o economie mai solidă în România”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei.

    Descrierea inovaţiei:

    Iniţiat la scurt timp după declanşarea pandemiei, proiectul Confidex a pornit din dorinţa de a radiografia pas cu pas efectele pe care criza coronavirusului le are asupra economiei şi de a ajunge la nişte repere concrete şi direcţii de acţiune care vor ajuta mediul de business să traverseze această criză într-un timp cât mai scurt posibil. „Cu o mobilizare fără precedent, într-un moment vulnerabil pentru stakeholderi, Confidex a coalizat întreg mediul de business în jurul unui ţel unic: de a restabiliza economia şi de a privi criza într-o manieră constructivă şi informată. Fiind un proiect de analiză şi o colecţie de cercetări calitative şi cantitative, videoconferinţe şi dezbateri cu top antreprenori ai mediului de afaceri românesc, Confidex reuşeşte să ofere repere concrete şi actuale în mediul de afaceri, contribuind la informarea în timp real a antreprenorilor asupra percepţiei publice a oamenilor de afaceri asupra evoluţiei economiei naţionale, europene şi globale”, spun reprezentanţii Impetum Group. Studiul Confidex, având drept respondenţi persoane cu rol de CEO şi top management, cumulează răspunsurile în timp real din partea reprezentanţilor a 500 de companii mari, mici şi mijlocii din România, cu privire la evoluţia crizei, a indicatorilor propriilor companii şi a pieţei. „Mai departe, plănuim să dezvoltăm o componentă macroeconomică care să ne ajute să înţelegem economia mult mai bine. Analizând probleme şi provocări ajungem în ţesuturile adânci şi reale ale mediului de afaceri şi să avem un impact real asupra acesteia.” Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Andrei Cionca, CEO şi cofondator Impetum Group, şi Alina Bîrsan, coordonator studiu Confidex.

    Elementul de noutate:

    Confidex este, în plan local, „o premieră”, cu posibilitate de scalare internaţională, prin faptul că: nu a existat un astfel de proiect în criza economică mondială anterioară, iar în criza actuală este singurul instrument de acest tip existent în piaţă; acoperă un eşantion de aproape 500 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contributoare la PIB; respondenţii studiului sunt doar CEO sau manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion euro cifră de afaceri şi 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri, ajutând totodată mediul de business să înţeleagă cât mai bine piaţa şi schimbările care se întâmplă în timp real, ca să acţioneze mai eficient şi să reducă efectele crizei şi durata ei.

    Acest proiect a fost inclus in revista dedicata companiilor invoatoare din Romania, publicata recent de Business MAGAZIN.

    Efectele inovaţiei:

    Studiul Confidex ajută mediul de business să înţeleagă cât mai bine piaţa şi schimbările care se întâmplă în timp real, ca managerii să acţioneze mai eficient şi să reducă efectele crizei şi durata ei. Dezvoltatorii proiectului doresc să îl transforme într-un jurnal al crizei, pentru ca mediul de business să poată înţelege economia mult mai bine şi să aibă un impact real în economie.

  • Cum a reuşit o firmă românească de curierat să ajungă la un timp mediu de livrare de 55 de minute în Bucureşti

    BeeFast este un sistem de curierat super-rapid (livrare în timp mediu de 55 de minute în Bucureşti şi Ilfov), bazat pe o platformă informatică dezvoltată local şi pe integrarea acestuia cu soluţii de e-commerce.

    Descrierea inovaţiei:

    Cu un timp mediu de livrare de 55 de minute, BeeFast se bazează pe o platformă informatică ce are mai multe caracteristici: primirea comenzilor se face atât de la afaceri, cât şi de la persoane fizice, fie prin integrarea cu soluţiile de e-commerce ale afacerilor, fie prin plasarea directă a comenzii. Alocarea curierilor se face automat pe baza proximităţii. În cazul în care afacerea-client nu are deja un shop online, BeeFast construieşte gratuit, în 24 de ore, un astfel de shop şi îl integrează cu soluţia de livrare. În acest fel, afacerile pot fi online în 24h. Pentru perioada următoare, BeeFast îşi propune să continue direcţia de dezvoltare de infrastructură digitală, urmărind implementarea în aplicaţie de noi facilităţi, atât pe zona B2B pentru integrarea unor business-uri mai complexe din punct de vedere al produselor şi serviciilor oferite, cât şi pentru curieri şi clienţi finali.

    „Contextul actual va afecta în continuare semnificativ multe industrii, care vor fi forţate să se orienteze către soluţii e-commerce integrate şi sustenabile. Lucrăm la un ecosistem prin care serviciile BeeFast să asigure o experienţă digitală plăcută pentru utilizatori, dar mai ales eficientă şi productivă. Vrem să facem pentru bunuri ce a făcut internetul pentru informaţie: accesibilitate şi viteză”, spune Marian Ionescu, cofondator şi CTO al companiei. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului au fost: Cristian Grozea, care deţine funcţia de cofondator şi CEO, Marian Ionescu, cofondator şi CTO, Claudia Stroe, cofondator şi head of communication, Andrei Curelea, cofondator şi head of mobile, precum şi Andrei Fusea, partener şi head of sales.

    Elementul de noutate:

    BeeFast oferă infrastructură de comerţ (cumpărare şi livrare) pentru a ajuta afacerile să ajungă într-un timp record la clienţii lor. În loc de 24-48h, timpul de livrare mediu este de 55 de minute. „În modelul BeeFast, afacerile-client îşi păstrează identitatea şi independenţa, comunicând şi vânzând direct către clienţi. De asemenea, afacerile încasează direct şi super-rapid banii de la clienţi, ceea ce contribuie la un cash-flow cursiv”, explică Ionescu.

     

    Efectele inovaţiei:

    În primele 8 luni de activitate, peste 75 de businessuri offline au trecut în online cu ajutorul BeeFast, numărul total al clienţilor fiind de 175. Aceştia au generat aproape 60.000 de livrări. Astfel, cifra de afaceri rezultată după 11 luni a fost de 300.000 de euro. Cele mai active businessuri sunt restaurantele, cafenelele, florăriile, dar şi băcăniile, magazinele alimentare şi de băuturi, magazinele de jucării, farmaciile, magazinele de haine şi încălţăminte.

    Acest proiect a fost inclus in cadrul revistei dedicate companiilor invoatoare din Romania, publicata recent de Business MAGAZIN.

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Noi proceduri, sisteme, produse sau servicii au devenit nu numai un atu, ci chiar condiţia esenţială pentru ca o companie să supravieţuiască în contextul actual.

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.