BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum reuşeşte un business românesc început în 1992 să vândă de milioane de euro în online

    Businessul românesc Sharolt Group, care furnizează şi distribuie echipamente şi soluţii IT, precum laptopuri, tablete, sisteme de supraveghere, echipamente de printat, servere şi soluţii software, şi-a început activitatea în mediul offline în 1992, când piaţa de e-commerce încerca să prindă formă în România. Însă, în prezent, vânzările înregistrate în online reprezintă jumătate din cifra de afaceri a companiei.

    Anul trecut, vânzările din mediul online au reprezentat jumătate din cifra de afaceri. Nu sunt cifre clare, dar comenzile de pe marketplace se apropie de valoarea de 4 milioane de euro, pentru finalul anului trecut. Am avut peste 15.000 de comenzi în mediul online, fiind prezenţi doar pe platforma eMag Marketplace”, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Marius Cioroiu, proprietar Sharolt Group. Companie românească înfiinţată în 1992 care furnizează şi distribuie echipamente şi soluţii IT, precum laptopuri, tablete, sisteme de supraveghere, echipamente de printat, servere şi soluţii software.

    El a adăugat că pe parcursul anului trecut valoarea generată de vânzările online s-a dublat, de la 2 milioane de euro în 2019, la 4 milioane de euro.

    Compania a deţinut şi un magazin fizic, însă reprezentanţii acesteia au preferat să renunţe la el şi să dezvolte alte canale de vânzare şi distribuţie. Astfel, în prezent, compania românească îşi desfăşoară activitatea prin mai multe canale de vânzare – atât în mediul online, cât şi offline – prin intermediul partenerilor, vânzări directe, proceduri de achiziţie, licitaţii.

     „Lucrăm şi cu jucători privaţi şi cu firme de stat. Am preferat să vindem prin parteneri care cumpără marfă pentru revânzare, avem canalul de vânzări directe, licitaţii, închirieri de echipamente, platforma marketplace, suntem diversificaţi”, a menţionat antreprenorul român.

     Sharolt Group a înregistrat anul trecut o creştere de aproximativ 60% a cifrei de afaceri, creştere susţinută de cererea pentru produsele de IT – precum laptopuri, tablete şi alte dispozitive – care au susţinut în mare parte munca de la distanţă şi digitalizarea.

     „2020 a fost un an bun pentru noi. În 2019 am înregistrat afaceri de 5 milioane de euro, iar anul trecut am ajuns la 8 milioane de euro. În acest domeniu vânzările au explodat în urma digitalizării accelerate şi a trecerii la munca în sistem remote. Sunt convins că trendul de creştere accelerată se va menţine în continuare”, a adăugat Marius Cioroiu.

     De asemenea, tot în urma creşterii accelerate a cererii pentru produsele şi serviciile de IT, care a însemnat o mai bună pregătire din punctul de vedere al stocurilor, compania Sharolt Group a început să îşi pună în practică planurile de dezvoltare încă de anul trecut, investind 80.000 de euro în extinderea depozitului, şi trecând astfel de la un spaţiu de 300 mp la unul de 1.300 de mp.

     „Acum suntem într-un complex de depozite, iar spaţiul de aici e de patru ori mai mare. A trebuit să fim pregătiţi cu stocuri, pentru că cererea s-a dublat şi capacitatea de producţie a stagnat, iar comenzile de peste hotare nu şi-au menţinut programul, sectorul transporturilor fiind impactat de resticţiile impuse de autorităţi la nivel global, acestea au întârziat, am avut comenzi date în august care au venit la finalul lui decembrie.”

     În ceea ce priveşte bonul mediu, antreprenorul a menţionat că acesta se situează în jurul valorii de 1.200 – 1.300 de lei, compania pe care o conduce având la vânzare şi produse de 15 lei, dar şi produse în valoare de 20.000 de lei.

     „Bonul mediu este de circa 1.000 de lei pentru o comandă. Dacă în eMag am înregistrat 20 mil. lei anul trecut, împărţim la 15.000 de comenzi şi avem un bon mediu de 1.200 – 1.300 de lei.”

    În plus, pe lângă investiţia în creşterea spaţiului de stocare de marfă, pe parcursul anului trecut, compania şi-a extins şi portofoliul de produse, semnând contracte cu producători noi.

    „Am început să ne dezvoltăm şi să lucrăm cu producători cu care înainte nu lucram, pentru că am fost obligaţi de piaţă să extindem portofoliul de produse cu articole pe care înainte nu le comercializam”, a mai spus Marius Cioroiu.

    El a adăugat că portofoliul de produse al companiei numără în jur de 1.000 de articole.

    „Am listat mereu între 500-1.000 de produse în mediul online, dar numărul se modifică.

    Am avut 1.560 de produse postate în online pe parcursul anului 2020, acum avem în jur de 800. Vrem să ne diversificăm şi pe partea de distribuţie şi să mărim portofoliul din online cu alte produse şi producători cu care nu am lucrat până acum.”

    În cadrul companiei lucrează aproximativ 20 de persoane, după ce pe parcursul anului trecut furnizorul de soluţii IT a mărit echipa cu cinci angajaţi. În plus, compania deţine şi o flotă de maşini cu care mai face livrări de comenzi, însă, pe acest segment Sharolt Group lucrează şi cu jucătorii de pe piaţa naţională de curierat. „Avem parc auto, dar lucrăm şi cu jucătorii de curierat, nu putem să ne descurcăm singuri.”

    În continuare, compania Sharolt Group mai are în plan să atace noi pieţe, a spus Marius Cioroiu.

    „Avem pe listă şi extinderea pe alte pieţe, dar vrem să ne punem la punct pe plan local pentru că anul 2020 şi creşterile aduse de acest an ne-au solicitat logistic şi factorul uman a fost sub presiune. Am fost obligaţi să mai angajăm oameni, am adus cinci persoane noi, ne-am mutat într-un sediu nou. Trebuie să facem faţă noilor nevoi.”

    Marius Cioroiu a adăugat că piaţa de e-commerce îşi va continua creşterea şi anul acesta, având în vedere că este departe de nivelul la care se află alte pieţe internaţionale, precum China sau America.

    „Cred că piaţa de e-commerce din România are potenţial să crească în continuare. Oricum pandemia a fost un factor care a făcut ca utilizatorii să se obişnuiască să cumpere online.”

  • Economia divizată a naţiunii: cozile la pâine vs. cei care-şi permit să-şi facă pâine acasă

    Într-o naţiune americană divizată în profunzime, pandemia a adâncit şi mai mult inegalităţie sociale şi economice. Iar inegalităţile, alături de rasism şi polarizare, erodează democraţia, pericolul fiind ştirbirea acesteia, după cum o arată atacurile asupra Capitoliului de la Washington, clădirea care adăposteşte legislativul SUA. Bloomberg a făcut o incursiune în profunzimea inechităţilor economice cu un reportaj intitulat „Economia divizată a naţiunii: cozile la pâine vs. cei care-şi permit să-şi facă pâine acasă”.

    Economia este poporul. Alături de cei 19 milioane de oameni infectaţi şi peste 330.000 de persoane ucise de pandemia de Covid-19 în SUA, mai sunt milioane ale căror vieţi au fost întoarse pe dos de colapsul economic provocat de aceasta. Cine ia la pas străzile din partea de est a Clevelandului, se conectează la un grup de Facebook care îi ajută pe cei rămaşi fără loc de muncă să obţină beneficii de şomaj sau discută la telefon cu membrii clasei muncitoare din mediul rural care de curând au devenit dependenţi de ajutoare alimentare va da peste o economie care iese din criză mai dezechilibrată decât era.

    Oamenii din clasa de mijloc se chinuie să-şi asigure hrană, adăpost şi un venit decent. În acelaşi timp, alţii se bucură de creşterea preţurilor locuinţelor, de noi modele de muncă şi de plăcerea coacerii pâinii. Aceasta este America în pandemie – iar cei ce urmează sunt personaje care îi spun povestea.

    Donna Swangler este obişnuită să-i ajute pe ceilalţi în timpul sărbătorilor. În pandemie, acest lucru înseamnă administrarea unui grup pe Facebook cu mai mult de 19.000 de întreprinzători şi muncitori de ocazie, mulţi dintre ei încercând să navigheze prin sistemul ajutoarelor de şomaj. De asemenea, înseamnă că îşi are propriile griji în legătură cu plata chiriei şi facturilor.

    Swangler a început anul crezând că ea, soţul ei Bryan şi cei trei copii ai lor, cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani, vor putea în cele din urmă să strângă  bani şi să-şi consolideze locul în clasa de mijloc americană. Sfârşitul de an a prins-o acasă, în Bensalem, Pennsylvania, aşteptând să afle când va începe să primească din nou ajutoare de şomaj şi cât va primi familia în bonuri de masă.

    „Banii puşi deoparte nu mai există ”, spune Swangler, 42 de ani, o antreprenoare independentă a cărei muncă constând în scanarea documentelor de acasă a încetat atunci când oamenii n-au mai putut să mai meargă la birouri. „Totul depinde de ceea ce aduce soţul meu. Dacă nu putem acoperi chiria şi mâncarea, vom începe să rămânem datori. Mi-e frică de ce se va întâmpla. Nu avem unde să mergem dacă nu putem trăi aici.“

    La începutul lunii decembrie, când numărul de cazuri de Covid-19 a crescut în ţinutul Bucks, iar lumea n-a mai apelat la serviciile de zugrav ale soţului ei, doamna Swangler a atins limita de 39 de săptămâni pentru  cecurile cu ajutoare de şomaj de 195 dolari care au ţinut-o pe linia de plutire. Un nou plan de salvare al Congresului, de 900 de miliarde de dolari, pe care preşedintele Trump l-a ţinut ostatic de Crăciun a adus 300 de dolari în plus pe săptămână. Dar chiar şi după ce Trump a semnat actul legislativ, banii au rămas la câteva săptămâni distanţă de familia Swangler. O cerere pentru bonuri de masă a fost suspendată deoarece incertitudinea cu privire la veniturile soţului ei a făcut dificil de calculat cât ar trebui să primească familia. Cu o săptămână înainte de Crăciun, funcţionarul care s-a ocupat de caz încă nu ştia cât să-i aprobe din cauza dezbaterilor care se prelungeau în Congres.

    Necazurile familiei Swangler reflectă nu doar modul în care recuperarea economică a SUA s-a oprit, ci şi cât de dependentă a devenit aceasta de programele de salvare ale guvernului. Problemele sugerează şi câte familii şi companii se confruntă cu noua lume a speranţelor reduse.

    Nici chiar un ritm de recuperare mai bun decât era de aşteptat în al treilea trimestru nu a reuşit să recupereze terenul pierdut în urma prăbuşirii economice din 2020. Economia SUA a terminat anul 2020 probabil, cu aproximativ 5% mai mică, decât ar fi fost dacă nu era pandemia. Nivelul de ocupare a forţei de muncă din noiembrie, de 57%, a fost cel mai scăzut din mai 1983.

    Doamna Swangler speră că va lucra din nou. A căutat să se întoarcă la un post cu normă întreagă de asistentă medicală după ce mezinul familiei a intrat la clasa întâi. În urmă cu un an îşi lustruia CV-ul. Acum, acesta este un vis îndepărtat, deoarece copiii ei sunt ocupaţi în majoritatea zilelor şcolare cu lecţii online pe care ea trebuie să le supravegheze. „Nu cred că este vreo posibilitate în viitorul apropiat”, spune Swangler.

    Între timp, o redresare a pieţelor financiare a dus la creşterea avuţiei nete agregate a americanilor, pe măsură ce bogaţii au devenit şi mai bogaţi. Mulţi din cei din clasa de mijloc care au scăpat de impactul economic al pandemiei îmbrăţişează noi moduri de lucru, în contextul în care propria lor avuţie a crescut.

    Însă pentru milioane de americani, ce e mai rău urmează probabil să vină. O multitudine de indemnizaţii de şomaj, moratorii de evacuare, asistenţă pentru chirii şi programe de ajutor la plata ipotecii i-au ajutat pe mulţi să acopere facturile lunare. Unele dintre aceste beneficii sunt extinse. Planul de salvare semnat în cele din urmă de Trump a extins un moratoriu pentru evacuări şi a autorizat mai mult ajutor pentru chiriaşi. Însă activiştii pentru locuinţe sunt încă îngrijoraţi că va urma un val de evacuări.

    Până la sfârşitul lunii ianuarie, Denisa Cole şi cei patru copii ai ei, cu vârste cuprinse între 2 şi 20 de ani, pot fi daţi afară din casa lor. Denisa riscă evacuarea chiar dacă în decembrie a reuşit, cu ajutorul mai multor programe, să plătească cei peste 7.000 de dolari pe care îi datora la chirie, restanţe care s-au acumulat după ce şi-a pierdut slujba de menajeră la un hotel Hyatt Place în martie.

    Beneficiile de şomaj au ajutat, mai ales atunci când Cole primea de la guvern un supliment de 600 de dolari pe săptămână la cei 189 de dolari oferiţi ca ajutor de la stat. Un cec de stimulare de 1.200 de dolari pe care l-a primit s-a dus în cea mai mare parte pe plata celor 750 de dolari pe care îi datora pentru chiria aferentă lunii martie. Dar atunci când aceste beneficii suplimentare au dispărut, s-au dus pe apa sâmbetei şi speranţele ei de a ajunge la zi cu plăţile. Cole nu este singură. Potrivit U.S. Census,  unul din şase chiriaşi din ţară este în urmă cu plata a aproape jumătate din cât datorează. În această situaţie sunt mai mult de 4 milioane de oameni, care în decembrie se temeau că vor fi forţaţi să se mute din casele lor în următoarele două luni.

    Cole spune că nu ar deranja-o să plece din casa îmbătrânită din partea de est a Clevelandului în care stă cu familia ei acum. Prin acoperiş curge apă, iar coşul de fum nu este de încredere. Un raton trăieşte în subsol. Există şi gândaci supărători. Însă pata unui caz de evacuare pe punctajul de credit şi lipsa de opţiuni înseamnă că acest lucru nu va fi uşor, chiar şi după ce a început să lucreze la un nou loc de muncă în decembrie la un magazin de reduceri.

    Cole a încheiat anul la distanţă mare de locul în care intenţiona să fie la început. Sperase că slujba ei de menajeră la hotel îi va aduce în cele din urmă stabilitate şi calificative care într-o zi s-ar putea traduce într-o locuinţă proprie. „Încercam să mă mut şi să fiu proprietar de locuinţă pentru prima dată”, spune Cole. „Pentru prima dată părea că totul merge în această direcţie.”

    Nici chiar un ritm de recuperare mai bun decât era de aşteptat în al treilea trimestru nu a reuşit să recupereze terenul pierdut în urma prăbuşirii economice din 2020. Economia SUA a terminat anul 2020, probabil, cu aproximativ 5% mai mică decât ar fi fost dacă nu era pandemia. Nivelul de ocupare a forţei de muncă din noiembrie, de 57%, a fost cel mai scăzut din mai 1983.

    Cole are motive întemeiate să-şi dorească să fie proprietar. Creşterea preţurilor locuinţelor şi capacitatea de a refinanţa creditele ipotecare la rate de dobânzi foarte scăzute înseamnă că mulţi proprietari suburbani au înregistrat o creştere a avuţiei lor nete în acest an.

    Disparitatea dintre venituri care s-a extins în 2020 nu se referă doar la bursele de acţiuni şi la preţurile locuinţelor. Cei mai afectaţi de criză şi-au văzut veniturile scăzând şi economiile epuizate chiar dacă datele statistice oferă o imagine mai roz asupra economiei. Acest lucru este adevărat chiar şi în locuri precum Florida şi Sunbelt care au ales să acorde prioritate menţinerii deschise a economiei.

    Craig Barnette a revenit la lucru ca toboşar profesionist în Jacksonville, Florida. Însă este la limită cu banii. Într-un an obişnuit, el şi trupa sa cu influenţe sudice, JJ Gray & Mofro, ar susţine 100 sau mai multe concerte. În 2020 au susţinut mai puţin de 20, iar 2021 nu pare normal.

    Datele agenţiei guvernamentale de recensământ publicate în noiembrie arată că veniturile din munca salariată au scăzut anul acesta pentru aproximativ jumătate dintre cei care trăiesc în gospodării cu venituri mai mici de 100.000 de dolari pe an. Pentru cei care câştigă peste 200.000 de dolari pe an, cifra este mai mică de o treime. Aproape 40% dintre cei care câştigă mai puţin de 50.000 de dolari pe an au spus că se aşteaptă ca veniturile lor să scadă în luna următoare. Economistul Ernie Tedeschi de la Everie ISI spune că aceste lucruri arată cine poartă povara crizei. În noiembrie, treimea inferioară a gospodăriilor americane în funcţie de venit câştiga cu 17% mai puţin decât în urmă cu un an, dacă nu este luată în calcul asistenţa guvernamentală de urgenţă, cum ar fi indemnizaţiile de şomaj. Motivul: locuri de muncă pierdute sau program de lucru redus.

    Barnette, în vârstă de 45 de ani, s-a recuperat după ce a făcut Covid-19 într-o formă care a necesitat internarea în vară. În timp ce asigurarea de sănătate a acoperit toate costurile, cu excepţia a 2.500 de dolari din factura de peste 75.000 de dolari pentru tratamentul său, el va avea de plătit costurile economice ceva mai mult timp. Barnette şi soţia sa au câştigat aproximativ 55.000 de dolari înainte de taxe în 2019. Anul acesta veniturile lor au scăzut la aproape jumătate, chiar şi cu indemnizaţiile de şomaj pe care le-a primit timp de câteva luni şi cu un împrumut federal de urgenţă de 21.000 de dolari pe care a putut să-l obţină şi pe care va trebui în cele din urmă să-l ramburseze. Înscrierea într-un program de asistenţă la plata ipotecii i-a ajutat familia să supravieţuiască. Însă va trebui să înceapă din nou să îşi plătească ipoteca anul viitor, când veniturile sale vor fi probabil mai mici decât în 2019. „Latura mea optimistă spune că lucrurile vor reveni la normal, posibil până la sfârşitul anului 2021”, spune Barnette. „Dar, mai realist, va fi în 2022.”

    Între timp, clasa bogată a Americii şi-a văzut averile crescând. Cei mai bogaţi 100 de oameni din SUA au adăugat aproximativ 600 de miliarde de dolari la avuţiile lor în 2020, suficient pentru a trimite un cec de 2.800 de dolari fiecărui adult din ţară. Unul dintre norocoşi, Elon Musk de la Tesla, a încheiat anul 2020 de şase ori mai bogat decât era la început.

    Unele dintre cele mai persistente imagini ale crizei economice au fost despre noile cozi la pâine ale Americii: maşini aliniate pe distanţe de kilometri pentru a aştepta să le vină rândul la mâncare gratuită.

    Înainte de pandemie, aproximativ una din 10 persoane care trăiesc în gospodării cu probleme financiare spunea că nu are întotdeauna suficientă mâncare, potrivit datelor U.S. Census. În acest an, raportul a crescut la 1 din 5, în ciuda ajutoarelor date de guvern şi de ONG-uri.

    Criza durează de suficient timp pentru ca grupul de advocacy Feeding America (Hrănim America) să estimeze că peste 50 de milioane de americani vor încheia anul depinzând de ajutorul guvernului sau de cel al organizaţiilor caritabile locale.

    În Lancaster, Pennsylvania, Jaime Torres şi-a văzut afacerile odată înfloritoare cu tratamente faciale, extensii de gene şi modelare corporală prăbuşindu-se din cauza lockdownului impus de guvern în martie. De aceea, ea şi-a petrecut toamna învăţând cum să navigheze într-o nouă realitate în care depinde de donaţiile pentru băncile de alimente. Acest lucru înseamnă o mulţime de conserve de fasole, sos pentru spaghete şi paste şi nu prea multe legume proaspete. Şi o mulţime de programări şi reguli complicate. „Totul este diferit şi nu poţi merge în acelaşi loc de două ori”, spune ea. „Trebuie literalmente să ţopăi de colo până colo şi să mergi la un centru diferit de fiecare dată.”

    O afacere care anul trecut a făcut 75.000 de dolari a dispărut. Puţinii clienţi pe care îi tratează în magazia care este acum studioul ei sunt în mare parte asistente medicale care nu pot purta machiaj când lucrează şi îşi doresc ca „sprâncenele şi genele să arate frumos”, spune Torres. „Asta e tot ce ele pot arăta lumii, evident, pentru că au o mască pe faţă toată ziua.”

    Pentru Torres, 2020 a fost „anul ruinei financiare, anul în care mi-a fost furată viaţa”. A făcut o histerectomie cu o săptămână înainte de Crăciun şi îşi face griji că operaţia o va lăsa cu datorii noi de zeci de mii de dolari. În drumul de la spital spre casă a aflat că şi-a pierdut al doilea bunic din cauza Covid-19. Acum, Torres speră să poată trece de la ajutoarele de şomaj pe termen scurt la asistenţa socială. Solicitarea ei pentru bonuri de masă a avut succes, iar ea s-a calificat deja pentru asistenţă la plata utilităţilor.

    Noua viaţă a lui Torres este în contrast puternic cu traiul din gospodăriile care au supravieţuit crizei într-o formă mai bună. Vânzările de făină pentru pâine şi de  drojdie către cei care şi au descoperit pasiunea de brutar au crescut în acest an. La fel şi achiziţiile de pachete complete pentru gătit şi de produse necesare meselor acasă.

    Retailerii online, precum Goldbelly, susţinuţi de diferiţi investitori, au devenit salvatori pentru restaurantele aflate în dificultate din întreaga ţară. Acest lucru se datorează faptului că cei care au evitat pagubele economice majore au cheltuit generos pe orice, de la stridii din Maine la fripturi din Kansas City. Sau pe coacerea pâinii.

  • Martina Huemann, WU Executive Academy: Arta managementului digital al proiectelor

    În ultimii zece ani, digitalizarea a transformat profund domeniul managementului de proiect. În acelaşi timp, ponderea muncii bazate pe proiecte în cadrul companiilor a crescut în mod constant în toate industriile: conform unei previziuni a Institutului de Management al Proiectelor (PMI), companiile din întreaga lume vor avea nevoie de încă 2,2 milioane de manageri de proiect până în anul 2027. Dar ce abilităţi ar trebui să definească un manager de proiect modern în viitor şi care sunt diferenţele dintre managementul de proiect digital şi cel tradiţional?

     

    Transformarea digitală a ajuns în toate ramurile de afaceri şi a transformat profund modul în care proiectele sunt gestionate. Disponibilitatea absolută a noilor instrumente digitale solicită factorilor de decizie să îşi schimbe radical abordarea în ceea ce priveşte managementul de proiect. Schimbările aduse de digitalizare sunt clar vizibile în toate industriile şi funcţiile – în unele industrii impactul lor este substanţial, în timp ce în altele, consecinţele sunt mai puţin pronunţate. În domeniul construcţiilor, de pildă, impactul digitalizării a fost semnificativ: în proiectele de construcţii, toţi contractorii implicaţi folosesc modele digitale de procese şi date, denumite în mod colectiv modelarea informaţională a clădirilor sau BIM, pentru a planifica împreună un proiect.

    În acest fel, se creează o infrastructură digitală care încorporează toate datele, de la începutul planificării până la etapa de întreţinere, într-un singur sistem. Rezultatul este reprezentat de efecte sinergice de dimensiuni cu totul noi.

    Dar ce abilităţi şi expertiză sunt necesare managerilor de proiect, având în vedere ritmul alert cu care digitalizarea continuă să avanseze? Mai jos sunt răspunsurile la cele cinci întrebări cheie pe acest subiect:

    1. Cum schimbă digitalizarea managementul de proiect? Soluţiile software moderne, big data, social media şi tehnologiile inovatoare de simulare deschid posibilităţi noi şi captivante în gestionarea digitală a proiectelor. Echipa de proiect se poate menţine la curent în legătură cu evoluţia proiectului printr-un simplu clic, iar furnizorii externi, partenerii sau sponsorii pot fi integraţi eficient folosind soluţii holistice de cloud. Mai mult, managerii de proiect pot folosi instrumente de vizualizare digitală pentru a reprezenta diferite scenarii, ceea ce le permite să implementeze eventuale schimbări într-un stadiu incipient şi astfel să economisească o multitudine de resurse. Ca rezultat, proiectele devin mai transparente pentru toate părţile implicate, în timp ce procesele organizaţionale sunt  simplificate şi eficientizate. Managerii de proiect de astăzi lucrează mână în mână cu mici roboţi cărora le pot delega multe sarcini consumatoare de timp.

    2. Ce va rămâne neschimbat? Leadershipul este şi va rămâne o sarcină esenţială pentru managerii de proiect, motiv pentru care ar fi, de fapt, mult mai potrivit ca aceştia să se numească lideri de proiect şi nu manageri. Un alt lucru care nu a fost afectat de transformarea digitală este faptul că niciun proiect nu seamănă cu celălalt. Mai mult, deşi colaborarea este, cu siguranţă, facilitată de platformele şi instrumentele digitale, este esenţial ca membrii echipei să se reunească pentru o întâlnire faţă în faţă la începutul unui proiect. Succesul unui proiect depinde întotdeauna de relaţiile personale dintre membrii echipei.

    3. Este posibil să trasăm o linie clară între managementul de proiect convenţional şi digital? Diferenţele nu sunt atât de clare. Metodele stabilite care fac parte din pachetele individuale de lucru vor continua să funcţioneze aşa cum au făcut-o până acum, chiar dacă planul structural ar putea arăta oarecum diferit faţă de cel anterior. Şi, deşi utilizarea instrumentelor digitale este recomandată pentru orice proiect, nu este întotdeauna necesar să achiziţionaţi o mulţime de instrumente în acest scop. Colaborarea digitală a devenit de mult timp standardul şi pentru proiectele mici. Cu toate acestea, o cooperare de succes poate fi adesea realizată şi folosind instrumente open-source sau programe IT convenţionale. În câteva cuvinte, „reduceţi la maximum.“

    4. Ce abilităţi le vor fi necesare managerilor de proiect în viitor? Astăzi, nu există aproape nicio industrie care să nu se aştepte ca angajaţii să cunoască bine tehnologiile digitale. Însă pentru managerii de proiect, aşteptările sunt şi mai mari. Descrierea jobului lor se va schimba drastic. Aceştia va trebui să acţioneze ca adevăraţi lideri chiar mai mult decât în trecut, deoarece leadershipul este un subiect crucial în managementul de proiect, chiar mai mult decât în alte sfere ale unei companii tradiţionale: aceasta deoarece echipele de proiect sunt puse împreună pentru o perioadă de timp stabilită cu scopul de a realiza un proiect dat – adică o adevărată provocare pentru liderul proiectului, care trebuie să se asigure că proiectul rulează eficient cât mai curând posibil. În al doilea rând, managerii de proiect au rareori angajaţi care le raportează direct, deoarece proiectele sunt adesea gestionate din afara ierarhiei existente, iar aceştia întâmpină frecvent rezistenţă din partea companiei: din păcate, de multe ori proiectele sunt încă percepute ca o ameninţare la adresa ierarhiei stabilite a unei companii.

    Aceasta înseamnă că managerii de proiect trebuie să poată implementa rapid structuri adecvate şi, în acelaşi timp, să conducă echipa de proiect pentru a-şi face treaba cu succes. Reuşita unui proiect depinde întotdeauna de modul în care managerii de proiect pot gestiona contradicţiile şi interesele conflictuale şi de capacitatea acestora de a rămâne la conducere chiar şi atunci când se confruntă cu turbulenţe puternice.

    5. Ce instrumente ar trebui să utilizeze managerii de proiect? Există o varietate imensă şi în continuă creştere de instrumente digitale în diverse domenii. Toate au avantajele şi dezavantajele lor. Jira este utilizat în multe companii, dar şi instrumentele cunoscute, precum MS Projects, sunt încă populare datorită aplicabilităţii lor modulare. Mai mult, există instrumente speciale potrivite pentru metode agile, precum Zenhub sau Taiga. Alte exemple care s-au dovedit foarte eficiente în practică sunt Clarizen, monday.com şi Celoxis.

    WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU), organizează pe plan local programul Executive MBA Bucharest, la care se înscriu anual circa 30 de manageri şi antreprenori.

     

    Martina Huemann este directorul academic al programului de Professional MBA în Project Management din cadrul WU Executive Academy, care organizează programul Executive MBA Bucharest

  • Fiscalitate: KPMG România

    KPMG Corporate Tax Manager (o inovaţie de Tax Technology Solution) este o aplicaţie pentru gestionarea eficientă a procesului privind calculul impozitului pe profit, precum şi întocmirea declaraţiilor fiscale.

    Descrierea inovaţiei:

    Lansată în mai 2020, aplicaţia este folosită atât de către clienţii KPMG (prin acordarea dreptului de utilizare în baza unui contract Software as a Service), cât şi de echipa de contabilitate din cadrul KPMG care pregăteşte calcule şi declaraţii pentru clienţii cărora compania le prestează servicii de contabilitate, dar şi intern, de departamentul financiar-contabil al KPMG. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: René Schöb, Partner, Head of KPMG Tax & Legal; Daniel Pană, Director; Andrei Dolgae, Project Manager, Technology Unit; Vlad Crăciun, Senior Manager; Andrei Zainea, Tax Manager; Cosmin Nişcoveanu, Associate Manager; Alina Pascu, Senior Consultant; Ionuţ Măstăcăneanu, Director; Diana Drăgulin, Associate Manager

    Elementul de noutate:

    Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prezintă aspecte inovative şi automatizări faţă de aplicaţiile de calcul tabelar care sunt folosite de regulă de companii pentru a calcula impozitul pe profit. Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prelucrează automat şi inovativ anumite informaţii în legătură cu calculul impozitului pe profit. De asemenea, elimină anumite riscuri, legate, printre altele de cantitatea de informaţii ce poate fi procesată. KPMG Corporate Tax Manager asigură un confort sporit în ceea ce priveşte corectitudinea algoritmilor de calcul, fiind astfel eliminate posibile erori. KPMG Corporate Tax Manager asigură de asemenea integritatea algoritmilor de calcul, care sunt menţinuţi la zi de echipa KPMG.

    Efectele inovaţiei:

    • Reducerea timpului necesar pregătirii calculelor si declaratiilor de impozit pe profit;

    • Diminuarea riscului de erori în procesul de calcul şi declarare a impozitului pe profit;

    • Posibilitatea de a avea în acelaşi loc toată documentaţia suport pentru impozitul pe profit şi astfel o încredere mai mare din partea autorităţilor fiscale în legătură cu procesele fiscale ale societăţii;

    • Standardizarea fluxului de lucru şi documentarea acestui flux de lucru (inclusiv revizuiri şi aprobări).

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Bitcoin în 2021: Românii cumpără, dar educaţia financiară rămâne o problemă. România este „aproape un paradis fiscal” pentru bitcoin

    Concomitent cu sosirea pandemiei în Europa şi cu restricţiile pe care le-a adus aceasta, piaţa criptomonedelor – condusă de bitcoin – a început să crească în martie 2020 şi nu s-a mai oprit până în primele zile ale lunii ianuarie, când a atins un maximum istoric de 41.962 de dolari. Cu un val de bani noi care intră în piaţă, dezbaterile din jurul criptomonedelor s-au reaprins, iar rolul bitcoin este pus din nou sub lupă, precum şi educaţia financiară a celor care aderă la acest fenomen.

    „Pentru compania noastră, anul 2020 a adus un multiplu de 10x din toate punctele de vedere, de la utilizatori şi până la imagine, satisfacţia clienţilor, feedback. Noi suntem un start-up, iar explozia se simte mai puternic pentru noi, însă cred că putem spune că 2020 a fost anul de 10x în piaţa criptomonedelor”, a declarat Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange, unul dintre cele mai populare exchange-uri din piaţa locală, cu mii de utilizatori.

    El estimează că numărul celor care investesc în România în criptomonede se ridică la peste 50.000 de oameni, după o creştere puternică începută anul trecut. Într-un interviu anterior, Morra estima în martie 2020 piaţa din România la circa 15.000 de oameni. Fiind încă la început, nu există însă o estimare exactă a numărului de participanţi ai acesteia.

    Cu toate acestea, creşterea numărului de investitori s-a confirmat ca unul dintre factorii care au condus creşterea preţurilor pentru monedele digitale în ultimele 9 luni, la intersecţie cu alţi factori, precum intrarea investitorilor instituţionali în piaţă, teama de inflaţie şi halvingul bitcoin (n.red: înjumătăţirea recompensei pentru mineri, deci a numărului de monede noi care ies pe piaţă).

    În acelaşi timp, sumele tranzacţionate în România au crescut, conform CEO-ului LDV Exchange, iar piaţa locală a început să cunoască o anume efervescenţă şi în zona persoanelor juridice.

    „Noi avem şi conturi corporate, de firmă, în cadrul platformei. Încă nu sunt reglementări foarte bune pentru persoanele juridice, dar sunt condiţii în care dacă vorbeşti cu un contabil sau cu un jurist poţi ieşi chiar mai bine decât pe persoană fizică. Am înregistrat un număr semnificativ de firme înscrise, dar a crescut şi valoarea tranzacţiilor.”

    Creşterea de 750% înregistrată de bitcoin din 12 martie 2020 până în 8 ianuarie 2021 a atras şi atenţia românilor, în contextul în care chiar şi oamenii neexperimentaţi în privinţa investiţiilor sunt interesaţi de multipli atât de mari.

    „Este un moment încărcat de acţiune şi efervescenţă, care îţi dă senzaţia că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket şi m-a oprit un gardian care a văzut că pe maşina mea scrie bitcoin şi m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea şi el să investească.”

    Mai mult, printre cei 50.000 de români care investesc în criptomonede există şi cazurile  mai atipice de persoane cu o anumită educaţie financiară, care tranzacţionează într-o manieră specializată.

    „Sunt mai puţine femei care investesc în criptomonede decât bărbaţi, iar femeile în vârstă chiar reprezintă o categorie atipică. A fost cazul unei femei în vârstă care m-a întrebat lucruri punctuale, comisioane de depunere pentru Ethereum (n.red: a doua cea mai mare criptomonedă), întrucât cumpăra Ethereum şi vindea la o firmă din SUA, făcea trading pentru utilizatori. Ea avea 62 de ani şi am fost surprins că era la un nivel de înţelegere foarte avansat, însă am aflat că lucrase într-o bancă şi era destul de experimentată”.

    Recent, George Rotariu, CEO al Bitcoin România, companie care operează o franciză de ATM-uri cu criptomonede, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că românii au deja circa 1 miliard de euro în criptomonede.

    Despre educaţie şi riscuri

    În goana după randamente ieşite din comun, mulţi dintre investitorii de retail care sunt la început de drum se confruntă cu lipsa educaţiei financiare, mult-dezbătută în România.

    „Noi românii suntem deficitari la educaţie financiară, inclusiv eu am fost foarte mult timp. Noi românii suntem învăţaţi doar de economisire, în sensul să punem bani deoparte, dar acum mi se pare că este echivalentul unui păcat să stea banii degeaba. Ar trebui să fie al 11-a păcat: nu lăsa banii să stea”, a subliniat Marius Morra.

    Cu toate acestea, condiţiile ca cineva să câştige în piaţă sunt strâns legate de educaţia financiară pe care o are acel român devenit investitor. Cunoaşterea precară şi lipsa de răbdare pentru a cerceta monedele digitale în care investesc i-ar putea conduce pe români spre pierderi.

    „Dacă rămânem în logica aceasta de «păcate», cred că al 12-lea păcat ar fi reprezentat de faptul că oamenii nu mai citesc. Noi am făcut schimbări destul de mari în platformă, am făcut butoanele mai mari, mai colorate, ne-am orientat după studii despre comerţul online care dovedesc că oamenii nu mai citesc. Ei vor să facă acum, vor drumul scurt, nimeni nu vrea să se documenteze”.

    Pentru a aborda lipsa de educaţie, LDV Exchange a lansat un proiect de educaţie în domeniu, denumit „Prima Criptomonedă”, alături de compania de blockchain Elrond din Sibiu.

    Mai mult, Marius Morra face aici o diferenţiere, întrucât el consideră că pe lângă cei care nu vor să se documenteze sunt şi cei care nu au timp, dar au bani, iar pentru aceştia din urmă vor apărea noi soluţii în piaţă în următoarea perioadă.

    „Vrem să venim în întâmpinarea lor cu un fel de manager de portofoliu, în care să pui nişte bani şi să te intereseze doar să punctezi un anumit profit, să nu te intereseze ce şi cum se cumpără. Aici ţine de noi ca şi companie să venim cu soluţii noi în piaţă. Vrem să avem câţiva colaboratori, deja am identificat câteva firme dar mai căutăm, firme în care să putem avea încredere pentru a avea grijă de portofoliile oamenilor care nu au timpul sau dispoziţia să se intereseze mai mult”.

    Bitcoin în 2021

    După un raliu care a dus pentru scurt timp valoarea totală de piaţă a criptomonedelor la peste 1.000 de miliarde de dolari, valoarea pieţei se situa marţi, 12 ianuarie, la ora 15:20 (ora României) la valoarea de 950 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap. Astfel, bitcoin se situa la peste 34.700 de dolari, cu o capitalizare de aproape 650 de miliarde de dolari.

    Aceste creşteri au readus în discuţie rolul bitcoin, în contextul în care mulţi dintre susţinătorii pieţei susţin că acesta este „noul aur” şi că va deveni o parte integrantă a sistemului financiar global, sau îl va da peste cap din temelii. Dincolo de această abordare înfocată, Marius Morra crede că bitcoin este un deschizător de drumuri pentru alte elemente care modifică pieţele financiare şi transferurile de bani.

    „Cel mai mare câştig al bitcoin până acum este că nu mai are nevoie să întindă cartea de vizită. De la un challenger care atinsese 20.000 de dolari în 2018 pentru ca mai apoi să o ia în jos, a crescut la un nou maxim istoric şi nu mai are nevoie să se prezinte. Chiar şi investitorii instituţionali au auzit de bitcoin şi au început să investească, deci aceasta a fost un fel de confirmare”

    De altfel, una dintre trăsăturile care caracterizau bitcoin a fost anonimitatea, însă în contextul în care evoluează pieţele la nivel global, măsurile de tip KYC (Know Your Customer – măsuri gândite pentru a şti cine este în spatele conturilor, ca parte a luptei împotriva spălării banilor) au devenit larg răspândite.

    Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange: „Este un moment încărcat de acţiune şi efervescenţă care îţi dă senzaţia că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket şi m-a oprit un gardian care a văzut că pe maşina mea scrie bitcoin şi m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea şi el să investească.”

    „S-a pornit cu această anonimitate, dar în 2021 această chestiune nu mai este la fel de bună. Eu nu aş duce criptomonedele către zona aceasta de anarhism în care facem noi P2P, nu ne mai interesează băncile, nu ne mai interesează guvernele, ci aş axa-o pe îmbunătăţirea vieţii consumatorului. În primă fază băncile şi serviciile clasice de transfer luau comisioane foarte mari pentru transferul banilor. Western Union ia 8% ceea ce este enorm, iar fintech-urile ca noi au venit şi puţin câte puţin determină giganţii financiari să scadă comisioanele.”

    Un alt exemplu care arată utilitatea monedelor digitale dincolo de tranzacţionarea pentru profituri este proiectul de monedă digitală EGLD, lansat de sibienii de la Elrond. În acest caz discutăm în primul rând despre transferuri mai rapide şi cu costuri mai reduse. Dacă bitcoin permite circa 7 tranzacţii pe secundă – ceea ce îl face insuficient pentru transferuri şi plăţi – Elrond îşi propune 10.000 de tranzacţii pe secundă, devenind o opţiune viabilă.

    „Eu nu cred că bitcoin trebuie să facă totul, este ok să se ducă el către zona de stocare de valoare şi să vină altele pentru tranzacţii rapide, pentru a ne plăti cafeaua sau pentru a plăti în magazine. Monopolul nu este bun în niciun domeniu. Eu personal nu mi-aş dori ca bitcoin să facă 1.000 de lucruri în zona criptomonedelor”.

    Abordarea reglementatorilor şi autorităţilor fiscale faţă de criptomonede a cunoscut o evoluţie în ultimii ani, iar în România persoanele fizice care obţin câştiguri din criptomonede trebuie să plătească impozit 10% din diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie. În acest sens există o particularitate: câştigul sub nivelul de 200 de lei pe tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor dintr-un an fiscal să nu depăşească suma de 600 de lei.

    „Noi încurajăm plata taxelor. Vorbeam cu oameni din Germania, spre exemplu, unde taxele sunt mult mai mari, aproape de 50%. De-asta în România este aproape un mic paradis din punct de vedere fiscal.”

    Cu toate acestea, unele discuţii ale investitorilor în bitcoin de pe grupurile de social media se concentrează pe ideea de a evita plata taxelor datorate pe câştigurile din criptomonede, însă aceştia sunt de cele mai multe ori începători.

    „Asta vine ca o problemă de imagine a sistemului pentru că tu plăteşti şi vezi că banii tăi parcă nu se regăsesc nicăieri, nu îi vezi în spitale, în străzi. Cred că dacă s-ar vedea mai mult nu ar exista genul acesta de discuţii şi nu la acest nivel.”

    Marius Morra, care a pariat anterior că anul 2020 ar putea aduce o valoarea totală a pieţei de peste 1.000 miliarde dolari, are un nou pariu şi anume că 2021 ar putea fi anul în care se lansează prima monedă digitală la nivelul unui stat.

    Acesta s-ar putea adeveri în contextul în care China se pregăteşte să îşi lanseze moneda digitală naţională, potrivit CNN, iar Beijingul s-ar putea folosi de acestă pârghie pentru a dărâma supremaţia dolarului în pieţele financiare globale.

    De asemenea, anul 2021 ar putea aduce şi o atenţie sporită din partea autorităţilor, în contextul în care se discută despre reglementări mai dure în SUA, spre exemplu.

     

    De ce a crescut bitcoin?

    De la 4.927 de dolari în data de 12 martie la un maxim istoric de 41.962 de dolari în data de 8 ianuarie, bitcoin a crescut cu 750% în mai puţin de 10 luni, ceea ce a determinat atât investitorii, cât şi observatorii să se întrebe acelaşi lucru: de ce a crescut bitcoin?

    Unul dintre motivele punctate în cadrul unei analize Investopedia ar fi spargerea punctului de rezistenţă. În iunie 2019 bitcoin reuşise din nou să ajungă la aproape 14.000 de dolari, însă la acel moment preţul s-a dus brusc în jos până la 3.800 de dolari, întrucât piaţa criptomonedelor a cunoscut un punct de rezistenţă.

    În octombrie 2020, bitcoin s-a apropiat din nou de acest punct, însă a scăzut rapid. În data de 4 noiembrie, bitcoin a reuşit să spargă pragul de 14.000 de dolari şi să se îndrepte rapid spre maximul istoric de 20.000 de dolari. În baza acestei evoluţii, mulţi investitori au început să se uite iar spre piaţă şi au început să cumpere.

    Sumele enorme pompate de guverne în economie au readus teama de inflaţie, iar aceasta a reprezentat un alt factor care i-a împins pe investitori spre bitcoin pe parcursul anului 2020. Astfel, bitcoin a acţionat ca un „activ sigur”, într-o gamă care cuprinde în mod tradiţional active precum metalele preţioase şi acţiunile companiilor din sectoare mai puţin volatile.

    Un alt factor care a condus preţul a fost reprezentat de adoptarea bitcoin ca mijloc de plată. Recent, PayPal a anunţat că le va permite comercianţilor să cumpere, să vândă, să deţină şi să accepte bitcoin şi alte criptomonede la plată. Această veste a împins puternic în sus preţul bitcoin, în contextul în care PayPal are circa 350 de milioane de utilizatori şi 20 de milioane de comercianţi activi cu care lucrează.

    Un flux de capital a intrat în piaţă şi dinspre investitorii instituţionali, iar cel mai notabil efort înspre criptomonede al fondurilor de investiţii a venit din partea companiei MicroStrategy, care a investit circa 425 de milioane de dolari în bitcoin. La scurt timp după această companie, procesatorul de plăţi Square a anunţat că a investit circa 50 de milioane de dolari în piaţă.

    Alte companii publice au făcut mutări similare: Galaxy Digital Holdings a investit circa 134 de milioane de dolari, iar Hut 8 Mining Corp a investit peste 36 de milioane de dolari. Investopedia a identificat un număr de 18 companii şi fonduri de investiţii care au investit un total de 8,8 miliarde de dolari în criptomonede.

    Un alt eveniment care a influenţat preţul a fost aşa-numitul „bitcoin halving”, o actualizare a sistemului care are loc odată la 4 ani, în cadrul căreia se înjumătăţeşte recompensa primită de mineri. Astfel, ultimul halving a redus recompensa la 6,25 bitcoin, ceea ce înseamnă şi un flux mai mic de monede noi care intră în piaţă.

  • Din generaţie în generaţie

    Peste nouă ani de experienţă, peste 80.000 de obiecte lucrate manual şi peste 36.000 de comenzi la activ. Acesta ar fi, în cifre, bilanţul Ioanei Bugean pentru afacerea pe care a fondat-o, Le Cose Animate. Acum mai bine de nouă ani, atelierul ei de cadouri handmade personalizate şi decoraţiuni era nu mai mult de o sufragerie şi o bucătărie pline de cutii şi cutiuţe. Astăzi, povestea are mult mai multe pagini deja scrise.

    Ioana Bugean a început aventura ei în business de la zero, împreună cu mama ei, Ester. În scurt timp, li s-a alăturat sora Ioanei, Dana, aşa că businessul a prins contur în familie.

    „Produsele noastre sunt confecţionate manual din lemn şi lacuri ecologice sau materiale textile brodate şi încercăm să folosim cât mai mult materie primă românească. Am plecat de la cutii din lemn pentru amintiri, iar astăzi, la noi găseşti cadouri personalizate pentru nou-născuţi şi copii, pentru bunici şi mătuşi, decoraţiuni de nuntă, trusouri de botez sau daruri cu suflet pentru orice ocazie”, spune Ioana Bugean.

    Lemnul se îmbină cu broderia, la fel cum studiile în comunicare ale Ioanei s-au împletit cu cele în economie ale mamei şi surorii ei şi aşa s-a dezvoltat Le Cose Animate. Businessul este „în priză” tot anul, indiferent că se lucrează pentru sărbătorile de iarnă, pentru mărţişor sau pur şi simplu pentru nunţi sau botezuri.

    Toate micile – sau marile – creaţii ale celor trei antreprenoare se vând online, pe site-ul lor, iar preţul unei decoraţiuni personalizate pleacă de la 29 de lei. În funcţie de destinatarul cadoului şi de buget, cumpărătorul îşi poate „construi” singur darul. Odată cu timpul, s-a diversificat oferta, dar şi businessul a crescut la rândul lui.

    „În 2019, cifra de afaceri a fost de aproximativ 170.000 de euro. Anul 2020 a fost unul greu pentru noi, aşa cum a fost pentru toată lumea, dar în acelaşi timp a fost şi un prilej extraordinar să ne reinventăm şi să ne adaptăm unei noi realităţi sociale şi de business. Am căutat să găsim oportunităţi şi produse noi pentru clienţii Le Cose în fiecare an, încercând să le oferim o experienţă de shopping cât mai personalizată”, spune Ioana Bugean.

    Toate micile – sau marile – creaţii ale celor trei antreprenoare se vând online, pe site-ul lor, iar preţul unei decoraţiuni personalizate pleacă de la 29 de lei.

    Pentru sărbătorile care tocmai au trecut, ea, împreună cu mama şi sora ei, au gândit mai multe produse de dăruit celor dragi, părinţilor, bunicilor, nepoţilor sau prietenilor. Cadourile au fost toate personalizate la cererea clienţilor şi expediate direct destinatarului, pentru a păstra sentimentul de apropiere chiar şi într-un Crăciun în care întâlnirile fizice nu au fost întotdeauna posibile. Odată această provocare depăşită, cum arată anul 2021 pentru Le Cose Animate?

    „Pentru că suntem o afacere de familie, ştim foarte bine cât de important este să ne ajutăm şi să ne susţinem reciproc, de aceea, pentru 2021, ne propunem să ne dezvoltăm şi mai mult decât până acum în jurul sintagmei «Buy Local», căutând parteneri locali pentru toate produsele noastre de bază”, spune Ioana Bugean.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare
    pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Firul cuvintelor – proiect de caligrafie (Bucureşti)

    Fondatoare: Mădălina Tătaru

    Prezenţă: online, naţională

    Foldo – producţie de mobilier şi decoraţiuni din carton (Bucureşti)

    Fondator: Nicolae Baciu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Forest Food – prelucrare de ciuperci şi fructe de pădure (Căpuşu-Mare, jud. Cluj)

    Fondatori: Dănuţ şi Bogdan Costea

    Cifră de afaceri în 2019: 8,6 mil. lei (1,8 mil. euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    KaminHorn – producţie de accesorii pentru coşuri de fum (jud. Bacău)

    Fondator: Răzvan Anăstăsoaie

    Investiţie iniţială: 16.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: online şi în magazine de bricolaj

    Hug Me Blanket – atelier de producţie de pături (Alexandria)

    Fondatoare: Anamaria Pirea

    Investiţie iniţială: 170.000 de lei (36.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 90.000 de lei (19.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Grana – fabrică de pâine artizanală (Feleacu, jud. Cluj)

    Fondatoare: Monica Ichimescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: Feleacu, jud. Cluj

    Thaice Cream – îngheţată artizanală

    Fondator: Valentin Ghiţă

    Investiţie iniţială: 600 de lei

    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro

    Prezenţă: AFI Cotroceni şi o rulotă mobilă

    Zamir – brand de şosete

    (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Ionel Timiş şi Bene Laszlo

    Investiţie iniţială: 600 de lei

    Cifră de afaceri în 2019: 330.000 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: online, Iulius Mall din Cluj-Napoca

    Wine & Dine – magazin de vinuri (Oradea)

    Fondatori: Adina şi Dani Todea

    Investiţie iniţială:
    4.000-5.000 de euro

    Prezenţă: online, Oradea

    EastRide – servicii de curierat pe bicicletă (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Botond Bakos, Arpad Joo şi Balazs Halmen

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 3,1 mil. lei (654.000 euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Târgu-Mureş

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ShopMania NET SRL: MerchantPro Connect

    Parte din platforma SaaS de e-commerce MerchantPro, dezvoltată local în cadrul companiei ShopMania Net, MerchantPro Connect facilitează integrarea platformei cu o serie de sisteme menite să îmbunătăţească facilităţile de care beneficiază utilizatorii MerchantPro.

    Descrierea inovaţiei:

    MerchantPro Connect cuprinde sistemul de API-uri şi conectori care permit integrarea extrem de facilă şi rapidă a platformei SaaS de e-commerce MerchantPro cu soluţii third party precum sisteme ERP, WMS, CRM, facturare sau gestiune, management al vânzărilor, fulfillment. În acelaşi timp, MerchantPro Connect permite partenerilor MerchantPro şi dezvoltatorilor terţi să creeze în mod complet independent aplicaţii şi integrări armonizate cu ecosistemul MerchantPro. Astfel, comercianţii care utilizează MerchantPro pentru a-şi administra businessul online îşi pot personaliza şi adapta funcţionalităţile platformei la propriile necesităţi operaţionale specifice şi în acelaşi timp, dezvoltatorii de tehnologie îşi pot, la rândul lor, extinde businessul, capitalizând potenţialul reprezentat de cele peste 1.500 de afaceri online care folosesc MerchantPro. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului vin din departamentele: Business Analysis, care s-a ocupat cu identificarea fluxurilor şi interacţiunilor posibile dintre platforma MerchantPro şi soluţii third party de tip ERP, WMS, CRM, facturare şi gestiune, management al vânzărilor, fulfillment, definirea fluxurilor predefinite de comunicare între sisteme şi validarea acestora); development – dezvoltarea şi optimizarea sistemelor API şi a conectorilor integraţi; Quality Assurance – testare structurată a sistemelor, asigurarea compatibilităţii funcţionalităţii cu obiectivele propuse; Project Management – coordonarea globală a echipelor implicate.

    Elementul de noutate:

    Integrarea în mod tradiţional de soluţii terţe de optimizare a proceselor de business prezintă o complexitate ridicată şi necesită, ca urmare, angrenarea unor resurse extinse de timp şi de personal, o astfel de implementare putând ajunge la o durată de câteva luni de zile. Pornind de la o analiză detaliată a interacţiunilor posibile dintre o astfel de soluţie (fie ca este vorba despre un ERP, WMS sau o aplicaţie de gestiune sau facturare) şi sistemul de administrare al unui magazin online, MerchantPro Connect încorporează o serie de fluxuri predefinite de comunicare între cele două entităţi şi permite astfel conectarea acestora şi operaţionalizarea integrării într-un timp mult mai scurt, de aproximativ 2-3 săptămâni, şi la un cost minim.

    Efectele inovaţiei:

    Pe baza sistemului MerchantPro Connect s-a finalizat integrarea şi operaţionalizarea într-un termen de opt săptămâni a patru sisteme ERP, trei sisteme de facturare şi gestiune – de către MerchantPro şi simultan conectarea direct de către terţi a unei platforme de fulfillment şi a unui sistem de automatizare a strategiei multi-channel cu ecosistemul MerchantPro.

    Acest proiect a fost inclus in cadrul revistei dedicate companiilor invoatoare din Romania, publicata recent de Business MAGAZIN.

  • La conducerea germanilor care fac curăţenie în România

    După câteva luni de la preluarea conducerii operaţiunilor locale ale companiei germane Kärcher, Monica Iavorschi, fost director de marketing al grupului ArÇelik (proprietarul Arctic), s-a văzut nevoită să ghideze businessul prin furtuna economică declanşată de pandemia de COVID-19. Ea ne-a povestit ce planuri a fost nevoită să amâne, ce strategii să reinventeze şi ce rezultate a avut filiala locală a grupului în primul său an de mandat.

    Pentru noi 2020 era oricum anul schimbării, iar pe agenda de lucru aveam planuri foarte ambiţioase de dezvoltare a businessului şi aşteptam ca acestea să genereze o creştere importantă. În primul trimestru am cules primele roade ale acestor planuri, având vânzări cu 33% peste anul precedent”, povesteşte Managing Directorul Kärcher România. Potrivit ei, 2019 fusese un an bun pentru companie, cu venituri de 20 de milioane de euro, plus 20% faţă de anul precedent, performanţă susţinută în principal de creşterea vânzărilor de produse de casă şi grădină. „În lunile de lockdown, lucrurile s-au schimbat major şi compania s-a confruntat cu o scădere a cifrei de afaceri de până la 50%”, adaugă ea.

    Lunile de lockdown au reprezentat perioada cu cele mai mari provocări în primul rând din cauza incapacităţii de a vinde pe toate canalele dar şi pentru că, la acel moment, compania nu avea vizibilitate în ceea ce priveşte evoluţia globală a noii crize. O altă provocare a fost aceea de a-şi reinventa modul de lucru, modul de comunicare internă şi remobilizare a echipei, care a crescut anul trecut de la 88 la 100 de angajaţi.

    Cu toate acestea, susţine executivul, „ne-am mobilizat extrem de repede şi am reuşit să ne reinventăm în unele zone de business şi să rescriem planurile de marketing şi vânzări, astfel încât oferta noastră să fie relevantă în noul context”.

    Portofoliul local al companiei numără peste 3.000 de produse, împărţite în două categorii principale: articole destinate uzului casnic, care acoperă circa 60% din business, şi cele profesionale, care se adresează unei categorii foarte diverse de industrii, „întrucât în orice domeniu de activitate este practic nevoie de o menţinere responsabilă a curăţeniei”. „Echipamentele profesionale răspund nevoilor de curăţare ale companiilor din orice domeniu, precum industrie, construcţii, transport, retail, firme de curăţenie, municipalităţi şi instituţii publice. Pentru industrie avem aspiratoare industriale. Pentru centre logistice şi spaţii comerciale oferta conţine detergenţi şi maşini de frecat-aspirat pentru suprafeţe mari şi pardoselile specifice. În ceea ce priveşte construcţiile şi agricultura oferim aparate de curăţare cu apă sub înaltă presiune, potrivite pentru curăţarea spaţiilor exterioare. Iar pentru municipalităţi oferim maşinile de curăţenie stradală şi echipamente profesionale de îngrijire a spaţiilor verzi”, spune Iavorschi. Astfel, chiar dacă unele domenii de activitate precum cel al spaţiilor de birouri sau HoReCa au fost afectate, ca să compenseze s-au concentrat către domenii care nu au avut întreruperi majore de business în contextul pandemiei.  Ca rezultat, nu doar că au recuperat pierderile din cele trei luni, dar au reuşit performanţa de a încheia anul cu o creştere de aproximativ 15% faţă de 2019. Mai concret, compania a ales să îşi concentreze eforturile spre produsele „care fac cu adevărat diferenţa în acest nou context”. În luna aprilie, a primit atestarea pentru aparatele de curăţat cu abur, atât cele de uz casnic cât şi cele profesionale, potrivit căreia acestea sunt eficiente în eliminarea virusului SARS-CoV-2, pe lângă bacterii şi alte virusuri anvelopate. „Testele au fost realizate în laboratoare din Germania şi sunt recunoscute internaţional. Acest demers a susţinut o creştere semnificativă a acestei categorii de produse”, notează executivul.

    Alături de aparatele de curăţat cu abur, şi dezinfectanţii profesionali au înregistrat o creştere semnificativă. „Produsele noastre sunt destinate curăţeniei şi igienizării, care oferă o protecţie excelentă şi sunt folosite cu mare succes în lupta împotriva actualei pandemii chiar şi în spitale şi în centrele de îngrijire a copiilor şi bătrânilor”, spune Iavorschi.

    În piaţa locală, produsele de uz casnic, care se adresează oamenilor cu venituri medii sau mari, sunt listate în aproape toate lanţurile mari de magazine DIY, electro, online, Cash&Carry, hypermarket şi supermarket, având în total 20 de parteneri. Compania deţine, de asemenea, o platformă online şi şase centre proprii în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău şi Târgu-Mureş, prin care oferă produse şi servicii precum: consiliere personală, demonstraţii, închiriere de aparate şi service autorizat. În ceea ce priveşte gama de produse profesionale, aceasta ajunge la clienţi prin trei canale principale: dealeri autorizaţi (aproximativ 50), vânzare directă în cazul produselor mai complexe şi prin cele şase centre proprii.

    În paralel cu investiţia de peste 7 milioane de euro în noul sediu, pe termen scurt şi mediu Monica Iavorschi spune că au în plan şi lansarea gamei Smart de aparate de spălat cu presiune, care va oferi opţiunea de smart control, prin telefon, la capitolul inovaţii de produs.

    Compania germană Kärcher este prezentă în 67 ţări, având în 2019 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de euro. În România, pe lângă filiala de vânzări, există fabrica Kärcher situată la Curtea de Argeş, care produce echipamente şi componente pentru piaţa globală.

  • Semne bune anul (asigurătorilor) are

    Un nivel ridicat de incertitudine din cauza faptului că pandemia încă nu s-a încheiat face ca previziunile pe termen lung să nu fie relevante în acest moment, chiar şi în industria asigurărilor. François Coste, CEO al Groupama Asigurări, este însă optimist în ceea ce priveşte anul 2021.

    Odată cu criza generată de pandemia de COVID-19, oamenii au început să conştientizeze mai bine riscurile din jurul lor, acordând o importanţă mai mare sănătăţii lor şi a celor dragi, susţine François Coste, CEO al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    „Astfel, atât la nivel global, cât şi în România, trendul este unul pozitiv pentru segmentul asigurărilor de sănătate într-o piaţă locală de asigurări dominată de asigurările generale, acestea având o pondere de 81% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurare.”

    El a mai spus că potenţialul de creştere pentru această linie este influenţat şi de evoluţia crizei sanitare, iar previziunile sunt greu de făcut în aceste condiţii.

    „Totodată, în urma unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă IRSOP pentru Groupama, am observat că, dacă în anii anteriori lipsa încrederii în asigurători era un criteriu care influenţa în mod negativ decizia de cumpărare, anul trecut a existat o scădere notabilă în rândul celor sceptici, de la 22% în 2018, la 14% în 2020.”

    Acelaşi studiu a relevat şi un potenţial de creştere pe liniile de asigurări facultative, în special în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care sunt mai preocupaţi de încheierea unei asigurări de locuinţă decât în anii anteriori.

    „O schimbare a direcţiei pentru piaţa de asigurări din România poate veni însă nu doar dintr-o anumită linie de business, ci şi dintr-un segment de clienţi, cum e cazul celor cu venituri mai mici, al căror interes pentru asigurări este de asemenea în creştere. În ce măsură va avea acest segment şi un potenţial disruptiv în piaţă, rămâne de văzut”, a mai adăugat François Coste.

    Un alt potenţial de creştere, pe care îl vede CEO-ul Groupama Asigurări, este pe segmentul agriculturii, în special având în vedere că este atuul strategic pentru securitatea alimentară a României.

    „Pe măsură ce schimbările climatice duc la fenomene meteo extreme an de an, afectând în mare măsură recoltele fermierilor, asigurările au început să joace un rol important pentru fermieri. De aceea, acordăm o atenţie deosebită acestui segment, venind în întâmpinarea agricultorilor cu servicii dedicate pentru nevoile lor.”

    François Coste consideră că pandemia de coronavirus a dus la comportamente prudente, concentrate în principal pe siguranţa personală.

    „Este foarte probabil ca şi după ce va trece pandemia, clienţii să continue să aibă un comportament prudent şi orientat către prevenţie, prioritizând şi conştientizând riscurile din jurul lor şi acţionând în consecinţă pentru a le reduce. Totodată, observăm şi o intensificare a operaţiunilor online, un lucru firesc având în vedere contextul generat de criza sanitară, dar şi o preferinţă pentru servicii simple, uşor accesibile, de la distanţă”, a mai adăugat el.

    În linie cu aşteptările şi tendinţele globale, François Coste speră ca piaţa asigurărilor să aibă o revenire în V şi, odată ce criza sanitară va lua sfârşit şi şocurile generate de aceasta vor fi îndepărtate, piaţa să revină la tendinţele şi performanţele pre-coronavirus.

    Acest lucru este de aşteptat prin prisma faptului că şocul în industria asigurărilor nu a fost atât de mare precum în alte industrii, iar fluctuaţiile înregistrate în piaţa locală în anul 2020 nu au fost extrem de mari.

    „Cu toate acestea, încă avem în faţă un nivel ridicat de incertitudine, pandemia încă nu s-a încheiat şi astfel previziunile pe termen lung nu pot fi relevante în acest moment. Ne menţinem optimişti însă, că lucrurile se vor îmbunătăţi începând cu 2021.”

    În ceea ce priveşte anul trecut, François Coste susţine că 2020 a fost fără îndoială, un an dificil, din foarte multe perspective.

    „Am reuşit însă să înregistrăm o evoluţie bună pe linii facultative, în special în ceea ce priveşte segmentele property, sănătate, accidente şi viaţă. Este o evoluţie firească, corelată cu schimbările aduse de criza sanitară, care ne-au făcut pe fiecare dintre noi mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor dragi, la siguranţa locului pe care îl numim acasă. La toate acestea se adaugă şi decizia luată în premieră de Groupama, contrar practicilor standard, aceea de a acoperi riscurile generate de Covid-19.”

    Pe de altă parte, au fost şi linii de business a căror evoluţie nu a fost la fel de bună ca în cazul celor facultative, segmentul auto, care include RCA şi Casco, fiind una dintre ele.

    „La fel şi în cazul asigurărilor de călătorie există o scădere, de altfel firească, această industrie fiind puternic afectată de pandemia de coronavirus. În ceea ce priveşte primele brute subscrise la finalul primelor nouă luni din 2020, acestea însumează 791,6 milioane de lei, în scadere cu 3.9% faţă de anul trecut, dar în creştere cu 4,1% dacă excludem linia RCA”, a mai spus CEO-ul Groupama.

    Printre segmentele care s-au evidenţiat în portofoliul Groupama, se regăseşte segmentul de viaţă, unde compania a înregistrat o creştere de 34% a primelor brute subscrise, dar şi segmentul de sănătate şi accidente, unde creşterea a fost de 22%.

    „În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor pentru fermieri, în special asigurările de culturi, primele brute subscrise au crescut cu 18,5 procente faţă de anul anterior, în contextul în care în 2019 a fost introdusă şi subvenţia pentru asigurările de culturi, ceea ce a făcut produsul mai accesibil pentru fermieri. Marja noastră pe acest segment a fost însă puternic afectată de seceta extremă din acest an, pagubele produse de fenomenele climatice fiind, de altfel, din ce în ce mai mari de la an la an. În 2020, Groupama a plătit daune agricole în valoare de 90 milioane de lei, majoritatea cauzate de secetă, furtuni şi grindină”, a mai explicat François Coste.

    El a mai spus în continuare că portofoliul companiei include şi zone unde nu s-au observat creşteri sau scăderi semnificative, cum ar fi în cazul asigurărilor de călătorie.

    „În contextul restricţiilor aduse de pandemia de coronavirus, am reuşit totuşi să obţinem stabilitatea acestei linii, printr-un răspuns rapid la schimbările din piaţă şi la nevoile clienţilor, respectiv lansarea în luna septembrie a anului trecut a asigurării de călătorie în România.”

    Piaţa locală a asigurărilor rămâne dominată în proporţie de 81% de asigurările generale, însă anul acesta s-a observat o tendinţă ascendentă a asigurărilor de viaţă, mai ales pe fondul pandemiei şi pe fondul unei creşteri a nivelului de conştientizare a riscurilor.

    „Este posibil ca aceste schimbări să aducă piaţa de asigurări din România mai aproape de specificul pieţelor vestice, acolo unde asigurările de viaţă sau cele de sănătate deţin o pondere mult mai mare. Însă pentru ca acest trend să se şi materializeze într-o schimbare de mentalitate, de comportament, devenind o certitudine şi nu doar o tendinţă, avem în continuare nevoie de produse corect adaptate la cerinţele pieţei, de eforturi susţinute de creştere a conştientizării riscurilor şi a încrederii în industria de asigurări”, a explicat CEO-ul.

    Restricţiile de circulaţie venite odată cu pandemia de coronavirus au avut un impact negativ asupra vânzărilor Casco şi RCA, iar vânzarea de autovehicule noi a scăzut. Astfel, am putea asista la noi scăderi pe aceste segmente, susţine François Coste.

    „Pe de altă parte, pandemia a avut şi un impact pozitiv temporar, pe perioada lockdownului, de scădere a numărului de evenimente, impact care nu aduce însă o redresare sustenabilă a rezultatelor liniei RCA în special. Asigurările auto vor rămâne în viitor o parte importantă a pieţei, însă diversificarea este vitală pentru a avea o piaţă echilibrată şi sănătoasă.”

    Impactul real pe care pandemia de COVID-19  l-a avut asupra pieţei asigurărilor este dificil de evaluat, întrucât nu am depăşit această criză şi gradul de incertitudine se menţine ridicat, a mai adăugat CEO-ul. „Uitându-ne la datele de până acum, se poate observa că impactul asupra pieţei asigurărilor a fost mai mic în comparaţie cu alte industrii, iar piaţa locală de asigurări pare că a arătat o rezistenţă mai mare în faţa şocurilor iniţiale venite pe fondul apariţiei crizei sanitare.”

    O confirmare a rezistenţei este consolidarea de la finalul primelor nouă luni din 2020, unde piaţa asigurărilor a înregistrat o creştere cu 4,8% a primelor brute subscrise faţă de perioada similară a anului 2019, ajungând la un volum de 8,5 mld. lei.

    „Pentru industria de asigurări, anul care s-a încheiat a fost şi o lecţie despre nevoia de digitalizare, ceea ce a deschis drumul către noi posibilităţi de transformare a sectorului financiar. Am fost puşi în faţa unor noi vulnerabilităţi, ceea ce, la fel, a făcut loc în portofoliile companiilor de asigurări pentru noi produse şi servicii”, susţine François Coste.

    CEO-ul Groupama a explicat în continuare că speră ca în 2021 această direcţie constructivă să se păstreze, având o abordare prudentă, cel puţin până ce mediul economic va atinge un nivel minim de stabilitate.

  • Cum a reuşit o familie să îşi salveze afacerea după ce a fost distrusă de marile lanţuri de magazine venite din afară

    George Schampeche şi soţia sa au intrat în businessul cu jucării comercializate în mediul online în urmă cu trei ani, când au observat că părinţii sunt din ce în ce mai interesaţi de jucăriile educative. A fost în acelaşi timp „soluţia de criză” atunci când prima lor afacere, a magazinelor stradale, a fost afectată de ofensiva reţelelor străine.

    Produsele familiei Schampeche sunt comercializate prin intermediul unui site propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG. „Sunt căutate în general jucăriile din categoria Montessori, din lemn, tăbliţele matematice, puzzle-urile din lemn. Avem o gamă de peste 450 produse din lemn“, descrie George Schampeche portofoliul de produse comercializate, în cadrul uneia dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Drumul lor antreprenorial a început în 2012, când au deschis un magazin alimentar; până în 2014, acesta ajunsese la un lanţ format din patru unităţi. „Am înregistrat creşteri, dar la un moment dat a început expansiunea marilor reţele de magazine alimentare străine şi nu am reuşit să mai avem creşterea pe care ne-am propus-o, din contră, am trecut la scăderi.“

    În urmă cu trei ani au hotărât să vândă magazinele şi să se reorienteze înspre businessul cu jucării. „Am început de la zero, nu aveam experienţă, nu cunoşteam furnizori, nu aveam contacte, dar am reuşit în scurt timp cu mult efort să construim acest business“, descrie Schampeche noua experienţă antreprenorială.

    Investiţia iniţială, de 4.000 – 5.000 de euro, a fost direcţionată înspre lansarea site-ului şi marketing. Tot în urmă cu trei ani, au intrat pe platforma Marketplace a eMag.

    În prezent, platforma marketplace generează 70% din veniturile firmei, restul fiind generate de site-ul propriu. „Primul an a fost destul de greu, dar am avut un business plan pe care l-am respectat şi am ajuns chiar să depăşim creşterea pe care ne-am propus-o la momentul respectiv. Este o dovadă că marketplace-ul este un loc în care poţi creşte dacă eşti serios şi orientat către client şi nevoile lui“, spune el. În anul 2020 au înregistrat creşteri de 40-45% faţă de anul anterior, iar la momentul interviului (la începutul lunii decembrie) previzionau o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei.

    „Din fericire pentru noi, din păcate pentru restul, oamenii au achiziţionat mult mai multe jucării în prima parte a anului când am avut starea de urgenţă şi copiii au stat în casă, orientându-se spre mediul online. Tot anul a generat însă rezultate foarte bune, chiar şi perioada concediilor (iulie-august).“
    Chiar dacă a observat o scădere a valorii coşului mediu de cumpărături, clienţii au mărit frecvenţa cumpărăturilor: „Numărul de produse a scăzut de la 5-6 la 2-3. Sunt foarte multe comenzi cu un produs, aparent cumpărătorul şi-a schimbat puţin percepţia asupra cumpărăturilor“.

    Şi-au propus ca în continuare să mizeze pe mediul online, dar iau în calcul ca în aproximativ doi ani să deschidă un magazin de prezentare a produselor.

    Cum descriu ei businessul din online, prin comparaţie cu cel al magazinului „de la colţul străzii“?

    „Este mai uşor pentru că atunci când îţi planifici un concediu, ai două butoane, ai închis businessul şi poţi pleca în concediu. Le acorzi oamenilor care lucrează concediu şi gata. Un magazin de proximitate nu poate fi închis două săptămâni, pentru că clientul de la colţul blocului are nevoie de alimentele de zi cu zi. În online nu este neapărat mai simplu, dar ai mai multă libertate, chiar dacă volumul de muncă este mult mai mare.“

    Iar când vine vorba de sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori, George Schampeche spune: „În primul rând este nevoie de foartă multă seriozitate.
    Apoi, dacă aş lua-o de la început şi aş cunoaşte partea de marketplace aş recomanda mai întâi accesarea marketplace-ului. După ce se ajunge la un volum de vânzări şi o cifră considerabilă, se poate investi în businessul propriu. Noi am crescut şi pe marketplace, şi pe site-ul propriu“.