BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Povestea tinerilor care au reinventat laptele. Ei vând un produs unic în România, pe care îl dezvoltă chiar pe pământul bunicilor

    De cocos, de soia, de migdale – laptele nu mai e ce era cândva, indiferent că-l punem în cafea sau în prăjituri. Fiecare intoleranţă a adus o alternativă, iar Mădălina şi Gabriel Poenaru au profitat de asta pentru a pune şi ei umărul la schimbare, cu un brand propriu – Almonderia. Adică lapte de migdale produs în Târgovişte.

    Povestea mea cu migdalele porneşte încă din copilărie. O copilărie fericită în care am fost crescut de mic cu migdalele de la bunicii din zona Greceanca, judeţul Buzău. Am experimentat gustul migdalelor dulci în toate formele: crude, coapte cu coajă la cuptor, fără coajă, cu sare, în prăjituri, cu copiii în faţa casei, la poartă în loc de seminţe”, povesteşte Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale l-a descoperit însă în 2016, când s-a născut fiica lui şi a Mădălinei, pe nume Ava. Fiind alergică la proteina laptelui, a fost nevoie să găsească alternative, iar cea din migdale a fost cel mai bun înlocuitor. Cum Gabriel avea în familie istoria migdalilor din Buzău, Mădălina i-a propus să pornească o mică afacere de producţie de lapte de migdale, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.

    „Am luat decizia fără a sta prea mult pe gânduri, de-a doua zi am început să ne documentăm. Am muncit timp de un an de zile cum am putut: în weekenduri, în vacanţe, de Crăciun, de Revelion, după serviciu, am lăsat-o pe micuţa Ava la bunici şi noi am participat la cursuri şi mentorate oferite de Ingenius pentru a crea un plan de afaceri cât mai bine şi real aplicat.”

    Momentan, materia primă, adică migdalele, vin din import, însă, pentru că vor să producă laptele cu migdale din România, în primăvara acestui an au plantat pe pământul bunicilor aproximativ 600 de migdali, din diverse soiuri dulci, pentru producţie proprie. Din cauza secetei, în toamna lui 2019 nu au reuşit să pregătească pământul pentru plantare aşa cum este recomandat să se facă în cazul migdalilor.

    „Sperăm să avem parte de prima producţie de miez de migdal în toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactură artizanală a laptelui de migdale cu migdale crescute şi îngrijite pe pământul bunicilor.”

    Mădălina şi Gabriel au pus la bătaie o investiţie de 50.000 de euro în total, din care 40.000 de euro au venit prin programul Ingenius (fonduri europene nerambursabile), iar restul – din bugetul propriu.

    Producţia are loc în fiecare dimineaţă în laboratorul Almonderia din Târgovişte, iar produsele sunt livrate în fiecare zi, de luni până vineri, în Bucureşti. Marţea şi joia, laptele ajunge în magazinul Biocorner din Dorobanţi, iar vinerea – în Băcănia Veche din Barbu Văcărescu. În rest, sursa principală de comenzi este magazinul online. Laptele de migdale este produs în ziua livrării pentru a ajunge proaspăt la clienţi. „Producem aproximativ 60 litri pe săptămână, lunar 250 litri de lapte de migdale şi numărul este în continuă creştere. Momentan avem doar doi angajaţi, dar din 2021 dorim să mărim echipa”, spune Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

    Ce urmează pentru cei doi antreprenori? Au pregătit un concept de cafenea unde se poate comanda cappuccino cu lapte de migdale, dar pot fi degustate şi preparate din ingrediente naturale.

    „În 2021 dorim să implementăm acest concept în Bucureşti, dar intenţionăm să ne extindem şi în oraşe strategice precum Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Constanţa, deoarece primim foarte multe întrebări şi scopul nostru este să livrăm lapte proaspăt de migdale în toată ţara.”

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

     

  • Vor plăti românii taxe mai mari anul acesta? Care este motivul pentru care ANAF a făcut mai puţine controale anul trecut şi cum stă situaţia anul acesta

    Anul 2020 a fost aproape pentru toate domeniile ca un carusel în care nimeni nu şi-a dorit să se afle, însă în zona de fiscalitate a fost plictiseală, spun unii consultanţi. Criza venită de nicăieri a contribuit la liniştea fiscală din 2020 – ultimul lucru de care aveau nevoie companiile ar fi fost creşteri sau modificări bruşte de taxe. Totodată, în 2020 au fost două rânduri de alegeri electorale, care, chiar şi fără criză, ar fi adus stabilitate fiscală. Ce urmează?

    Este o temere cvasiunanimă că vom vedea creşteri de taxe. Nevoia de colectare la bugetul de stat apare recurent. Nu ne aşteptăm la creşteri de taxe în 2021. Este important să avem promisiunea că modificările care vor exista, dacă vor exista, nu vor fi bruşte”, spune Alina Timofti, partener şi coordonator la casa de avocatură NNDKP, divizia de consultanţă fiscală. Datele din teren spun că în 2020 controalele fiscale s-au rărit şi ANAF a încercat să se adapteze la pandemie prin comunicare la distanţă cu contribuabilii.

    Cum situaţia medicală nu s-a schimbat radical în prima parte din 2021, consultanţii fiscali se aşteaptă la o frecvenţă asemănătoare a inspecţiilor fiscale. „Noi nu am văzut ANAF-ul atât de prezent în 2020, din motivele bine ştiute. 2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsuri de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut”, a spus Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Pe de altă parte, este de aşteptat ca 2021 să fie anul deconturilor pentru cei care au primit sprijin fiscal în pandemie şi complexitatea controalelor şi disputelor fiscale va creşte, mai consultanţii.

    „Mă aştept la o oarecare creştere a complexităţii controalelor fiscale în 2021, pentru că, pe lângă temele clasice, ne aşteptăm să vedem ceva specific în zona măsurilor de ajutor şi facilităţilor folosite de contribuabili în perioada de pandemie”, mai spune Alina Timofti.

    Alina Timofti, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    Guvernul, prin premierul Cîţu, a dat mai multe asigurări că nu vor exista creşteri de taxe în 2021. O majorare a fiscalităţii nu este dorită de nimeni, în condiţiile în care o economie fragilă, cum este cea a României acum, ar fi zdruncinată de o măsură prociclică în contextul crizei actuale. Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a spus, în cadrul ediţiei anuale a evenimentului pe teme fiscale organizat de ZF şi NNDKP, că 2021 este un an de analiză a fiscalităţii din România şi nu un an de modificări fiscale. „Nu vor exista modificări fiscale, va începe o analiză la nivelul taxelor. Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc”, a spus Alin Chitu.

    Principalele priorităţi ale Finanţelor în 2021 sunt implementarea programelor de digitalizare, în special proiectul cu factura electronică, SAF-T şi casele de marcat cu jurnal electronic.

    Marius Ionescu spune că doar prin cele trei măsuri, statul ar colecta suplimentar la buget între 2,5% şi 3% din PIB: „Practic la nivelul ANAF sunt trei proiecte mari de digitalizare şi încă două trei mai mici dar la fel de importante. Primul ar fi factura electronică, apoi, SAF-T şi conectarea caselor de marcat. Doar aceste trei măsuri ar aduce în plus la colectare între 2,5 şi 3% din PIB.”

    Cu toate acestea, consultanţii fiscali sunt de părere că digitalizarea Fiscului, cu efect în relaţia dintre contribuabil şi autorităţi fiscale, va avea loc abia începând de anul viitor, în ciuda eforturilor Finanţelor.

    Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsură de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut.”

    „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    În proiectul bugetului de stat pentru 2021 nu sunt prevăzute creşteri notabile ale colectării la bugetul de stat ca pondere în PIB, însă Marius Ionescu este de părere că efectele digitalizării în colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat ar trebui să se facă resimţite în anii următori: „Raportul economic care însoţeşte bugetul nu ia în considerare măsuri de creştere a colectării, ponderea colectării la buget rămâne undeva la 30%. Pe de altă parte, eu sper că până în 2024 să vedem primele efecte şi să nu rămânem la grad de colectare de 31%.”

    Prioritatea Finanţelor este factura electronică, spune Alin Chitu, care completează că anul acesta Ministerul Finanţelor îşi propune să introducă un program pilot de facturare electronică.

    „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili”, spune Alin Chitu.

    SAF-T, un fişier standardizat prin care contribuabilii trimit informaţii contabile către ANAF, este de asemenea în curs de implementare, însă estimarea consultanţilor fiscali este că acesta va fi operaţional undeva în 2022. Implementarea programului în alte ţări, cum ar fi Bulgaria sau Polonia, a îmbunătăţit semnificativ colectarea de TVA. Statul român, care are cel mai mare deficit de colectare de TVA din Uniunea Europeană, ar putea colecta suplimentar la buget circa 1 miliard de euro anual din implementarea acestui program.

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili.”

     

  • Vodafone România. Soluţii inovatoare de răcire a spaţiilor tehnice: Phase Change Material (PCM), Chilled Water Systems, Dynamic Thermal Management

    Soluţiile de răcire a spaţiilor tehnice implementate de Vodafone România contribuie deopotrivă la protejarea mediului, precum şi la atingerea obiectivului companiei globale Vodafone de a reduce la zero emisiile de carbon până în 2040, obiective la care s-a aliniat şi filiera locală.

    Descrierea inovaţiei:

    Vodafone România utilizează tehnologii avansate pentru reducerea amprentei de carbon şi mărirea eficienţei energetice. Astfel, decizia companiei de a achiziţiona 100% energie verde pentru derularea operaţiunilor începând cu luna ianuarie 2020 a fost completată de cea a unei investiţii multianuale, cu scopul de a mări eficienţa energetică a companiei şi a reduce impactul creat asupra mediului.

    Ca parte a programul de optimizare a consumului energetic şi de reducere a amprentei de carbon generată demarat în anul 2019, o primă soluţie este reprezentată de materialul Phase Change Material (PCM), o substanţă pe bază de sare ce are proprietatea de a absorbi căldura în timpul zilei şi de a o elibera în timpul nopţii într-un mod complet pasiv, fără a consuma energie electrică, pentru a menţine o temperatură constantă în camera tehnică. Soluţia a fost activată pe data de 1 aprilie 2020 într-una dintre locaţiile tehnice de importanţă majoră ale Vodafone România.

    În perioada martie – aprilie 2020, compania a implementat alte două soluţii inovatoare de răcire în spaţiile sale tehnice: sisteme ce funcţionează pe bază de apă răcită (Chilled Water Systems), precum şi sisteme de gestionare termică directă prin senzori controlaţi de un motor de inteligenţă artificială (Dynamic Thermal Management). În linie cu Grupul Vodafone, Vodafone România şi-a asumat angajamentul de a reduce la net zero emisiile de carbon până în 2040, primul pas fiind acela de a elimina toate emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activităţile proprii şi din energia cumpărată şi consumată, nu mai târziu de 2030.

    Elementul de noutate:

    Toate cele trei soluţii de răcire a camerelor tehnice implementate pentru a optimiza consumul de electricitate sunt bazate pe tehnologii de ultimă generaţie. Mai mult decât atât, Vodafone este primul operator telecom din România care a implementat soluţia de răcire bazată pe tehnologia Phase Change Material.

    Efectele inovaţiei:

    Programul de investiţii a demarat în anul 2019 şi înregistrează deja rezultate semnificative, realizând economii ale consumului de electricitate în cumul de aproximativ 505MWh pe an. Spre exemplu, prin utilizarea tehnologiei PCM s-a înregistrat un consum de energie de aproximativ opt ori mai mic comparativ cu perioada similară a anului trecut, în urma măsurătorilor efectuate în perioada aprilie – octombrie 2020.

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Tehnica / Accenture România: Automatizarea fabricii de maşini de spălat Arctic din Ulmi, prima fabrică din România ce funcţionează după principiile Industry 4.0

    O premieră în piaţa locală, procesul de automatizare a fabricii de maşini de spălat Arctic din Ulmi, în urma căruia unitatea a devenit prima fabrică din România ce funcţionează după principiile Industry 4.0, este rezultatul colaborării între companiile Accenture şi Arctic.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Scopul proiectului a fost crearea unei fabrici care să transforme operaţiunile şi să servească drept model pentru industrie. Specialiştii din centrele de inovare Accenture Industry X din Cluj şi Modena au lucrat cu Arctic pentru a planifica şi implementa un nou sistem SAP de execuţie a producţiei. Echipa a creat un nivel tehnologic care integrează soluţia cu sistemele şi utilajele companiei, astfel încât să poată partaja date şi să „vorbească” aceeaşi limbă. O platformă Internet of Things este integrată cu sistemul SAP al companiei de planificare a resurselor, cu maşinile şi alte sisteme IT. În plus, tablourile de bord complexe afişează date în timp real de la soluţie, sistemele IT ale companiei şi roboţi. În total, Accenture a integrat noul sistem de fabricaţie cu aproximativ 250 de roboţi şi 14 sisteme IT.  

     

    Elementul de noutate:

    Noua soluţie permite companiei Arctic să aloce mai uşor persoanele şi competenţele potrivite pentru jobul necesar, optimizând astfel eficienţa şi îmbunătăţind experienţa lucrătorilor. Majoritatea angajaţilor folosesc o tabletă conectată la intranetul companiei şi un nou sistem de producţie pentru a consulta comenzile de lucru şi a construi instrucţiuni în timp real. Lucrătorii pot, de asemenea, să solicite asistenţă, să raporteze probleme şi să trimită feedback cu privire la viteză, calitate şi timp de ambalare. În plus, pot solicita materialele de care au nevoie, iar acestea sunt livrate exact pe locul lor din linia de producţie. Potrivit reprezentanţilor Accenture România, fabrica a fost recunoscută ca parte a reţelei Lighthouse a Forumului Economic Mondial, fiind una dintre cele mai inovatoare fabrici din lume. Fabricile din reţeaua Lighthouse sunt alese după mai multe criterii, unul dintre acestea fiind implementarea tehnologiilor specifice celei de-a Patra Revoluţii Industriale (Industry 4.0) pentru a stimula impactul financiar şi operaţional.

     

    Efectele inovaţiei:

    Soluţia Accenture a permis companiei Arctic să digitalizeze până la 80% din procesele lanţului de aprovizionare. Fluxurile automate de date către şi de la sistemele companiei şi ale instalaţiilor înseamnă că informaţiile şi echipamentele importante de producţie sunt întotdeauna la dispoziţia angajaţilor. De asemenea, managementul poate vizualiza datele de producţie în timp real pentru a lua decizii eficiente. De la înfiinţarea sa, fabrica a ajutat Arctic să reducă cheltuielile şi să automatizeze sarcinile cu valoare redusă, reducând costurile operaţionale cu 11%. Prin urmare, angajaţii se pot concentra asupra unor sarcini mai importante, care ajută la îmbunătăţirea productivităţii, a calităţii produselor şi a profitabilităţii.

  • Ce se întâmplă cu turismul în România şi care este modalitatea de a călători pe care foarte mulţi români o iubeau şi care a dispărut aproape de tot din cauza pandemiei

    Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ.

     

    Uitându-se în urmă la 2020, cei mai mulţi jucători din turism ar spune că au fost într-o cursă contra-cronometru, dar nu orice fel de cursă, ci una cu obstacole, multe obstacole. Şi, deşi norii de furtună par a se mai risipi în 2021, odată cu începerea campaniei de vaccinare, rămân în continuare multe semne de întrebare legate de cum va arăta anul acesta din perspectiva călătoriilor. Şi, mai mult decât atât, viitorul acestei industrii pare momentan o ecuaţie cu N (a se citi prea multe) necunoscute. Pentru a încerca să desluşim, pe cât e posibil la momentul actual, cum şi unde ne vom face vacanţele în viitor, Business Magazin a identificat cinci întrebări cheie pentru jucătorii din domeniu. Astfel, am selectat reprezentanţii a cinci dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă şi am încercat să vedem dacă România va avea de câştigat de pe urma pandemiei şi dacă astfel ar putea deveni un nume pe harta mondială a turismului, dacă au murit sau vor muri city breakurile, dacă charterele către destinaţii exotice sunt viitorul pentru piaţa locală, dacă vom da avionul pe maşină sau dacă turismul de masă va fi înlocuit de cel de lux. Fiecare reprezentant al agenţiilor locale a primit un subiect de discuţie pe care l-am dezvoltat împreună. Ce am aflat e o poveste cu şi despre călătorii.

     

    A apus era city breakurilor?

    Înainte de pandemie, conceptul de citybreak era la fel de popular ca ieşitul în oraş la o cafea (de specialitate). Companiile aeriene low-cost, dar nu numai, se luptau crâncen în promoţii, oferte şi noi destinaţii către care oamenii puteau călători cu câteva zeci de euro. Dacă aveai noroc şi răbdare, puteai zbura de la Bucureşti la Roma cu 100 sau 200 de lei (dus-intors), preţul fiind mai mic decât pentru o călătorie cu trenul din Capitală în nordul ţării. Vacanţele de câteva zile, de regulă conturate în jurul unui weekend, către Occident, mai ales către mari capitale europene, au deschis apetitul românilor pentru călătorii. Şi cum a durat destul de mult ca românii să intre în acest joc – din cauza puterii de cumpărare mai reduse decât în Vest – perspectivele de creştere erau foarte bune. A venit însă pandemia de Covid-19 care a şters cu buretele acest termen – city break – din vocabularul călătorilor. Restricţiile multiple, condiţiile de călătorie schimbătoare şi costurile testelor PCR cerute acum de multe ţări sunt motive suficiente şi suficient de puternice pentru a-i face – cel puţin momentan – pe mulţi exploratori să caute vacanţe în propria ţară sau măcar mai lungi ca durată să justifice preţul unui test care ajunge să coste mai mult decât biletul de avion în sine.

    Este această situaţie una temporară sau a apus era city breakurilor?

    „Depinde cum şi cât de departe privim lucrurile. Ceea ce este necesar pentru o vacanţă scurtă sau citybreak este conexiunea aeriană directă, certitudinea serviciilor şi securitatea la destinaţie. Pe termen lung nu cred că city breakurile sau vacanţele scurte, în străinătate, vor muri”, spune Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. Sigur, adaugă el, este vizibilă o scădere dramatică a acestor tipuri de vacanţe în această perioadă, când zborurile nu mai sunt la fel de multe ca în trecut, când restaurantele şi hotelurile sunt parţial sau total închise, restricţiile de călătorie se schimbă constant şi turiştii au o reticenţă, mai mică sau mai mare, de a călători în general în afara graniţelor. „Pe de altă parte, vedem o creştere a city break-urilor locale, deci în interiorul ţării. Vorbim tot de vacanţe scurte, doar că în loc să fie în Fraţa, Spania sau Italia sunt în România.” Executivul, cu vastă experienţă în domeniu, adaugă că pe termen scurt şi chiar mediu vom vedea cu siguranţă solicitări mai multe din partea fiecărui stat în parte pentru a permite intrarea, şi nu e neapărat un lucru rău. Testele, vaccinurile, asigurările sunt lucruri care sporesc siguranţa în concediu, chiar dacă turistul plăteşte ceva bani în plus pentru pachetul achiziţionat. „Şi, da, îl poate determina pe turist să opteze pentru un concediu mai lung de câteva zile dar, în orice caz, turismul a fost „socializat”. Astăzi vacanţele sunt deja o necesitate, nu un lux. Ai de gând să renunţi, pentru totdeauna, la aceste scurte vacanţe? Nu? Nici eu.”

     

    Sunt zborurile charter viitorul turismului românesc?

    România nu a avut până recent zboruri directe către destinaţii exotice precum Maldive, Kenya, Zanzibar (Tanzania) sau Republica Dominicană. Era nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să fie posibilă. În pandemie însă, pe cerul României au apărut astfel de zboruri, e vorba de curse aeriene directe care le permit consumatorilor de vacanţe să îşi petreacă un concediu la mare, la soare, departe de aerul apăsător al pandemiei. Dat fiind că opţiunile de vacanţă s-au restrâns puternic, agenţiile de turism a trebuit să găsească soluţii rapide pentru a-şi continua activitatea. Când circuitele culturale din Occident sau Asia au fost amânate pe termen nedefinit, iar concediile la schi sunt doar o amintire, charterele către destinaţii exotice au devenit o soluţie salvatoare pentru business. Şi nu doar atât, şi românii par dornici să plece – oricum, oricând, oriunde – aşa că avioanele sunt pline. În prima lună din 2021, România este pe locul cinci în Maldive după numărul de turişti trimişi, aproape 4.000 de călători. Grupul Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, a lansat o serie de curse charter, iar antreprenorul Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul afacerii spune că viitorul sună bine.„Suntem bucuroşi că după atâtea luni grele, în care turismul a fost la pământ, spre finalul anului anterior am putut vedea un apetit tot mai crescut al turiştilor locali pentru destinaţiile îndepărtate, exotice şi calde în perioada sezonului rece din România.” Astfel, această pandemie deşi a fost ca un urgan abătut asupra turismului la nivel mondial, a adus şi o parte pozitivă, tocmai prin lansarea acestor curse charter directe în premieră, spre destinaţii exotice long haul, adaugă el. „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.” Grupul Christian Tour avea deja în ofertă destinaţii exotice şi înainte de pandemie, dar zborurile erau operate cu companii aeriene de linie, astfel că exista cel puţin o escală, în Occident sau în Istanbul (Turcia) ori Doha (Qatar). „De altfel, în ultimii ani, anterior lui 2020, am înregistrat creşteri constante ale numărului de pasageri care mergeau în vacanţe exotice. Prin creşterea interesului, şi touroperatorii au devenit mai îndrăzneţi în lansarea unor astfel de curse charter şi menţinerea lor pe termen lung.” Există pieţe mult mai avansate decât România în acest sens, modelul de business al charterelor spre destinaţii exotice fiind testat deja în alte state mai potente din punct de vedere financiar, cum este cazul Germaniei, Spaniei, Olandei sau Marii Britanii. „Piaţa românească de outgoing evoluează direct proporţional cu deschiderea graniţelor şi facilitarea călătoriilor. Nu considerăm că este neapărat începutul unui nou tip de turism în România, căci în destinaţii exotice deja se călătoreşte intens de cel puţin 10 ani, iar piaţa a crescut lent, dar sigur.” Este însă un trend pe care îl urmează piaţa, care vine din deschiderea românilor de a călătorii spre zone cât mai îndepărtate, calde, în sezonul de iarnă din România. „Cu siguranţă că asistăm la o revoluţie în piaţa locală de turism, însă nu este o completă premieră pentru noi, căci dacă privim în urmă cu mai bine de două decenii, până şi Grecia era privită ca o destinatie cvasiexotică pentru români, iar astăzi este la îndemâna aproape a oricui.” Antreprenorul este optimist şi spune că deşi această etapă grea nu s-a încheiat, există semne pozitive că în curand va trece, iar turismul va fi unul dintre cei mai mari câştigători pe termen lung. „Asta pentru că în acest an greu încercat cum a fost 2020, cu toţii am înţeles că tot ce am agonisit este efemer şi că doar micile bucurii ale vieţii contează. Nevoia de evadare din cotidian a devenit tot mai acută.”

    Vom alege maşina în detrimentul avionului din raţiuni de siguranţă?

    Există în continuare multe întrebări legate de Covid-19, iar una dintre ele se referă la modul de transmisie al bolii. Oamenii se tem – mulţi dintre ei –, de aceea avioanele – spaţii închise ce găzduiesc câteva sute de pasageri – ajung să fie privite cu scepticism. Ajunge astfel maşina să fie considerată, în cazul unor destinaţii precum Grecia sau Turcia, ca o alternativă preferabilă? Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, cunoscut pentru teama sa de zbor, crede că avionul are argumente suficient de puternice cât să nu îşi simtă ameninţată poziţia. „Nu cred că această pandemie va face să crească numărul călătoriilor cu maşina. E mai comod sa ajungi în doar o oră şi 20 de minute în Antalya (Turcia) cu avionul, şi nu cu maşina, un drum care ar dura două zile, cu o oprire pentru o noapte de cazare”, explică el. Şi, de altfel, aceasta este o afirmaţie valabilă pentru orice destinaţie de vacanţă pentru care există o cursă charter. Sau în Tenerife, unde cu avionul ajungi în maximum cinci ore. Cât ar dura drumul cu maşina pentru un turist care vrea să aibă o vacanţă în Tenerife dacă nu s-ar urca într-un avion? Infinit mai mult. Google Maps spune că drumul durează 74 de ore, dar nu ia în calcul eventualele opriri sau situaţii apărute pe drum. De altfel, cred că puţini sunt cei care s-ar încumeta la o astfel de „expediţie”.

    Cursele directe spre destinaţii de vacanţă au fost mai puţine anul trecut, faţă de un an normal, pentru că din cauza situaţiei pe care o trăim, acestea s-au deschis mai târziu, spune Alin Burcea, cel care a fondat una dintre cele mai cunoscute agenţii de turism din piaţa locală. Grecia a început să primească turişti în iulie, iar Turcia, la jumătatea lunii august. Au fost constant, şi vara, şi toamna, şi sunt în continuare, curse spre Egipt, din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, pentru că vremea este bună şi preţurile vacanţelor sunt avantajoase, adaugă el. „Ba chiar pandemia ne-a dat ocazia să lansăm curse directe spre destinaţii exotice îndepărtate, pe care în anii trecuţi le ofeream turiştilor pe curse de linie, cu o escală. Câteva mii de turişti au călătorit iarna aceasta în Maldive, Zanzibar, Cancun, Punta Cana, cu charterul (dar au fost şi turiştii care au ajuns acolo pe curse de linie) şi zboruri directe sunt organizate în continuare şi spre alte destinaţii, cum ar fi Kenya.” Astfel, industria aviatică, atât de lovită de pandemie, pare a avea o serie de avantaje clare care îi vor permite să revină la cifrele de dinainte de 2020. Va fi însă nevoie de timp.

     

    Se vor reorienta ţările dependente de turism către călătorii din segmentul de lux în detrimentul maselor?

    Thailanda şi Indonezia sunt doar două dintre destinaţiile din Asia de Sud-Est care primeau anual zeci de milioane de vizitatori străini ce căutau plaje idilice, monumente încărcate de istorie, bucătării delicioase şi culturi total diferite de cele din Occident. Aceste ţări şi-au bazat astfel într-o mare măsură economiile pe turism, iar masele de vizitatori care le treceau anual pragul vărsau sume considerabile în businessurile locale. Mulţi dintre vizitatorii din Asia de Sud-Est, dar nu numai, erau ceea ce lumea a denumit „backpacker”, un călător cu buget redus, cu rucsacul în spate, care îşi planifică singur vacanţa şi care are un timp îndelungat pentru a descoperi o destinaţie. În condiţiile actuale, în care riscul de răspândire a oricărei boli creşte odată cu numărul de oameni dintr-un loc, unii specialişti au vehiculat informaţia conform căreia ţările ar putea să se reorienteze mai degrabă către turismul de lux. Astfel, cu un număr mai mic de vizitatori, încasările ar putea fi similare. Ar putea fi aceasta o soluţie pe termen lung? „Aşa părea la începutul pandemiei (că există o reorientare către lux – n.red.), însă pe măsură ce alte ţări au început să se deschidă, am remarcat revenirea la vechile comportamente de călătorie”, spune Sorin Stoica, proprietarul agenţiei de turism Eturia, specializată pe destinaţii exotice. El dă exemplul Egiptului, care este o destinaţie de masă, iar aici numărul charterelor a atins recorduri fără precedent. Este vorba de zboruri directe din România către staţiunile de la Marea Roşie – Hurghada şi Sharm El Sheikh. „De asemenea, vedem un interes uriaş pe destinaţiile unde se poate călători. Interesul este la fel de mare pe toate zonele de buget. Nu cred că vom asista la schimbări masive pe termen lung. Şi e suficient să vă uitaţi şi la imaginile de astă-vară de pe litoralul românesc sau la weekendurile din această iarnă la munte.” Antreprenorul crede că şi în cazul Thailandei sau al Indoneziei, aceste reorientări către turismul de lux sunt de fapt abordări de moment. Thailanda a deschis graniţele pentru călătorii de minim 14 zile cu „carantină de lux” în hoteluri de 5 stele. Acelaşi lucru încearcă să îl facă şi Bali. „Atunci când graniţele se vor deschide însă, ambele destinaţii vor reveni la vechile obiceiuri mai mult sau mai puţin. Pe termen mediu este posibil să vedem o creştere a bugetelor de călătorie şi poate dispariţia unor segmente foarte ieftine. Dar nici Thailanda şi nici Bali nu pot supravieţui doar cu turism de lux.” Singura destinaţie care a încercat acest lucru dintre cele accesibile nouă este Seychelles care este poziţionată dintdeauna ca destinatie de lux. Dar şi acolo în ultimii ani au apărut opţiuni de gen backpaper mai mult sau mai puţin.„Experienţa din ultimele trei luni în care am început operarea de chartere pe Maldive, Republica Dominicană şi, mai nou Kenya, ne-a arătat că există o dorinţă de călătorii uriaşă şi că, exceptând regulile de sănătate specifice perioadei şi îngrijorările aferente, comportamentele şi aşteptările turiştilor sunt foarte apropiate de cele prepandemice.”

    Pune pandemia România pe harta turismului mondial?

    Închiderea graniţelor celor mai multe ţări din lume i-a făcut pe turişti să se uite mai des în propria ogradă, mai exact, i-a determinat pe călătorii locali să descopere România. Pe piaţa locală s-au dezvoltat în ultimii ani multe facilităţi de cazare şi restaurante ori cafenele la standarde occidentale şi la preţuri pe măsură. Astfel, şi în 2020 după lockdown, dar şi în prezent, cele mai multe destinaţii sunt fully booked, în special pe weekend, când în mod normal călătorii luau drumul străinătăţii. Astfel, turismul local, care suferă de ani de zile din cauza numărului mic de vizitatori – români şi străini – ar putea beneficia de pandemie şi ar putea câştiga adepţi şi pentru perioada de după. Jucătorii din industrie spun că turismul rural şi cel ecologic pot fi pariuri câştigătoare pentru România.

    „Dezvoltarea turismului rural în România a avut loc şi înainte de pandemie, nu accelerat, dar acesta a crescut atât cantitativ, cât şi calitativ. Voucherele de vacanţă folosite de mulţi turişti nu numai pentru litoral şi Valea Prahovei, ci pentru a cunoaşte noi zone ale ţării au impulsionat acest trend”, spune Dan Goicea, CEO-ul şi fondatorul agenţiei de turism Cocktail Holidays. Pensiunile turistice, prin faptul că sunt unităţi de cazare mai mici în general, multe chiar în zone retrase, unele cu tarife pentru bugete mai reduse, reprezintă o atracţie şi implicit o soluţie pentru mulţi iubitori de natură, nu numai pentru concedii, dar şi pentru weekenduri şi chiar pentru a lucra şi a te relaxa în acelaşi timp, adaugă antreprenorul. „Cei care au descoperit sau redescoperit zonele rurale, se vor întoarce şi în viitor.” România rurală este o destinaţie deosebit de atractivă nu numai pentru români, dar şi pentru străini având zone şi produse unice în care natura, arhitectura, tradiţiile, gastronomia şi cultura se îmbină atât de frumos. Înainte de pandemie piaţa locală începuse să îşi facă loc pe lista de călătorie a celor care voiau o destinaţie mai puţin populară, dar care are multe de oferit. Existau şi aceia care veneau pentru weekend în Bucureşti şi marile oraşe în căutare de distracţie, însă cei care alegeau să vadă ţara într-un circuit stăteau mai mult şi cheltuiau mai mult „Mulţi dintre străinii care cunosc destinaţia ştiu că România este ultimul loc în care poţi găsi natură sălbatică în Europa.”

    Tendinţa există, important este ritmul în care se dezvoltă această zonă a turismului care poate aduce profit şi poate să atragă forţa de muncă. „În afară de infrastuctura rutieră care ar face multe zone mai accesibile (drumul până la unitatea de cazare este esenţial în decizie de multe ori), cei care deţin pensiuni trebuie să pună accent pe calitatea serviciilor, a măsurilor de securitate, a modului de prezentare/promovare a unităţilor şi chiar, aşa cum se întâmplă în exterior, pe gruparea lor pe zone, stil, categorie şi realizarea unei promovări comune.”

    Turiştii sunt obişnuiţi să aibă vacanţe active, iar unităţile incluse în turismul rural de la noi se află adesea la distanţe mici sau rezonabile de obiectivele turistice. Astfel, un motiv în plus de a fi aleasă o unitate din zona rurală, pe lângă avantajele unei pensiuni care este izolată, are curte mare, capacitate mică, este prezentarea atracţiilor din zonă, accesibilitatea lor, oferirea facilităţilor de a le vizita. „Nu în ultimul rând, facilităţi suplimentare, gratuităţi, bonusuri (welcome basket) caracteristice ospitalităţii româneşti, îi vor determina pe turişti nu numai să revină, dar să şi facă reclamă fiindcă aceste detalii, de multe ori, fac diferenţa.”

    Condiţiile naturale, păstrarea tradiţiilor, calitatea unităţilor (nu doar a condiţiilor de cazare, dar şi a serviciilor), gastronomia românească (cu produse eco/bio şi reţete tradiţionale), dezvoltarea facilităţilor şi posibilităţilor de acces şi de a descoperi zonele respective nu numai cu maşina, activităţile sportive, de agrement, informarea privitoare la târguri şi manifestări culturale, trebuie neapărat dublate de promovarea profesionistă în exterior, fără de care nu existăm sau rămânem la nişte procente foarte mici în volumul mondial.  „Dar mai este o condiţie esenţială; pentru a avea agroturism/ecoturism, zonele trebuie să fie păstrate măcar aşa cum sunt acum şi din punt de vedere al arhitecturii tradiţionale, al obiceiurilor, fiindcă această atmosferă idilică a satelor noastre este ceea ce atrage în primul rând.” Pandemia a venit să schimbe multe. Dar sunt unele lucruri care rămân la fel. Şi asta nu e rău deloc.

  • Povestea femeii care a transformat un site din România într-o adevărată putere. De ce a renunţat la un post de CEO după mai bine de opt ani şi ce vrea să facă de acum încolo

    Cristina Gheorghiţoiu şi-a construit parcursul profesional simultan cu dezvoltarea companiei pe care a condus-o vreme de mai bine de opt ani. A ghidat OLX România spre poziţia de lider al pieţei de anunţuri, a trecut compania prin rebranding, a dezvoltat alte branduri sub umbrela grupului. Acum însă, a decis să facă un pas în lateral şi să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă cu adevărat împlinirea profesională pentru ea?

    Am mai vorbit cu Cristina Gheorghiţoiu în urmă cu aproximativ şapte ani, când preluase nu de foarte mult timp dezvoltarea Mercador – pe atunci numele sub care funcţiona businessul transformat în OLX, după achiziţia platformei de fondul de investiţii sud-african Naspers.

    Ea a devenit Business Manager al platformei din septembrie 2012, iar până la început de 2021, când a decis să părăsească rolul de director general al grupului OLX România, a trecut prin numeroase transformări – personale şi profesionale – simultan cu transformarea businessului. Cu o medie de patru milioane de anunţuri active şi circa 12 milioane de vizitatori lunari, acesta a devenit sub conducerea ei liderul pieţei de anunţuri. Totodată, şi-a diversificat liniile de activitate în România, incluzând şi platforma de imobiliare Storia.ro, axată pe auto – Autovit.ro, precum şi o secţiune dedicată locurilor de muncă.  

    „Am început de la o echipă de 5 – 10 oameni şi o poziţie competitivă, dar nu chiar foarte competitivă, în condiţiile în care platforma se afla pe locul trei atunci în piaţă. A urmat o creştere foarte accelerată, care a fost ca un roller-coaster de provocări şi care a adus o creştere atât personală, cât şi profesională alături de creşterea business-ului. Uitându-mă în urmă, mă identific foarte mult cu această creştere a mea în paralel cu creşterea businessului.”

    Compania a evoluat de la nivelul unui start-up, având încă de pe atunci fixat obiectivul de a deveni lider al pieţei, până la atingerea acestui ţel şi transformarea într-un business profitabil. „Când am preluat acest rol a existat o vibraţie de neîncredere referitoare la acest obiectiv (de a deveni lideri în categorie n.red.), era un mediu extrem de competitiv şi existau alţi lideri la acel moment.”

    După ce au depăşit însă această bornă, a urmat o a doua mare provocare din dezvoltarea companiei şi a Cristinei Gheorghiţoiu: rebrandingul platformei, din Mercador, în OLX. „Nimeni nu a văzut acest brand ca fiind unul uşor de stabilit şi de folosit de români. Mi-aduc aminte că ne puneam problema inclusiv de cum să se pronunţe acest nume. Îmi amintesc că le spuneam celor de la agenţia de creaţie că succesul va însemna că oamenii nu îşi vor mai aminti cum se numea compania înainte.”

    Investiţiile în rebranding s-au plasat la milioane de euro, în condiţiile în care chiar şi înainte de această schimbare cheltuielile de marketing se regăseau la sume fabuloase, fiind vorba despre o piaţă în care investeau mult în această direcţie atât ei, cât şi principalii competitori. „A fost un «război al marketingului». Vorbim despre milioane de dolari cheltuiţi, la început vorbeam despre un loss making business, Autovit.ro era singurul business profitabil la acel moment. Această stare a ţinut cu siguranţă mai mulţi ani, dar acum ne regăsim într-o cu totul altă poziţie când vorbim despre profitabilitate.”

    Un al treilea moment important a venit atunci când s-a pus problema monetizării platformei în sine, respectiv trecerea de la un serviciu gratuit, accesibil tuturor, la un serviciu parţial plătit, în contextul în care şi acum se mai pot publica anunţuri în diverse categorii ale platformei gratuit pentru a încuraja segmentul consumatorilor privaţi. „Şi acesta a fost un proces interesant, din care clar am avut de învăţat”, punctează Cristina Gheorghiţoiu.

    După o perioadă, a preluat rolul de country manager al companiei pentru România, funcţie din care a devenit responsabilă şi de businessul Autovit.ro. „Provocarea pentru Autovit a fost să aducem un brand matur, într-o cu totul altă dinamică de business, într-o altă eră de creştere, fiindcă se situa atunci pe un platou.”

    A urmat apoi lansarea platformei de imobiliare Storia.ro, despre care spune că îi aduce motive suplimentare de mândrie: „Cred că am adus o experienţă optimizată faţă de ce puteam oferi cu OLX Imobiliare, dar este evident că totodată se poate şi mai bine şi echipa lucrează în continuare la a optimiza experienţa clientului din categoria real estate.” Cum vede toate aceste reuşite privind retrospectiv? „Atunci când ai un obiectiv măreţ, iar pentru noi acela era atingerea acelei poziţii de leadership, cumva toată lumea se mobilizează în direcţia respectivă, este fantastic ce se poate întâmpla”, observă ea. Mărturiseşte însă că toate aceste momente din dezvoltarea companiei au venit cu multe ore lucrate, cu multe emoţii şi stres. „Prima conferinţă de presă a venit pentru mine cu un foarte mare stres legat de vorbitul în public; realitatea este că nu a fost deloc uşor, dar toate acestea au venit cu satisfacţii pe care nu ai cum să nu le ai dacă toată călătoria este intensă şi dacă ajungi acolo unde îţi propui.”

    Ce înseamnă să evoluezi până la rolul de country manager… şi apoi să renunţi la acesta?

    „Nu mai fusesem în poziţia de a gestiona un business care creştea atât de repede, cumva mă  simţeam ca şi cum ar fi trebuit să umplu o pereche de pantofi care cresc continuu şi trebuie să acopăr golul respectiv. Am depus foarte mult efort ca să fac lucrurile să funcţioneze şi am compensat lipsa de experienţă cu foarte multă implicare şi o concentrare pe rezultate.”

    Adaugă că a investit multă energie în acest sens, dar a ajutat-o faptul că nu a perceput niciodată rolul avut ca pe un simplu job. „A fost ca şi cum ar fi fost businessul meu, iar toată creşterea se întâmpla prea rapid. Îmi puneam întrebări destul de mult, mă confruntam cu sindromul impostorului, mă întrebam dacă sunt eu capabilă să duc această călătorie până la sfârşit. A fost interesantă perspectiva managerului meu de la acel moment care mi-a spus că nimeni nu mai trecuse prin această călătorie până acum, iar faptul că rezultatele au existat tot timpul a fost ceea ce m-a ajutat să dobândesc încrederea că nu poate să fie noroc ceea ce mi se întâmplă.”

    Principalele lucruri de care spune că este mândră se leagă de echipele pe care le-a creat formate din oameni talentaţi, care „au reuşit să contribuie la dezvoltare nu doar în echipa din România, ci şi în echipa centrală, iar ulterior au plecat la alte companii mari”. De altfel, până să ajungă la o echipă de 40 de persoane, spune că nu a avut un om de resurse umane, iar Cristina Gheorghiţoiu s-a ocupat chiar ea de recrutare în fazele iniţiale ale businessului. „Pentru mine este important să aduc oameni care au abilităţile necesare, ştiu ce fac – dar nu sunt aroganţi şi sunt dornici să înveţe mult, chiar dacă ştiu deja foarte multe lucruri”, descrie ea principalele lucruri pe care le apreciază la angajaţi. Apoi, crede că este nevoie de o mentalitate prin care ei să îşi dorească să  experimenteze, să crească mai mult, nu să se limiteze la rolul avut. „Apreciez şi caut în oameni zona de asumare a responsabilităţii. Abilitatea de a învăţa din greşeli este ceea ce am testat foarte mult în interviuri – nu este posibil să nu greşeşti, doar dacă nu faci nimic poţi să nu greşeşti”, adaugă ea.

    Carte de vizită Cristina Gheorghiţoiu

    ♦ Cristina Gheorghiţoiu s-a alăturat, în 2012, conducerii platformei de anunţuri Mercador. În 2014, Mercador a trecut   printr-un proces de rebranding şi a devenit OLX. A gestionat această tranziţie şi a reuşit să obţină creşteri constante ale  businessului.

    ♦ După mai bine de 8 ani în OLX Group, ea a decis să înlocuiască rolul de General Manager cu cel de Coach, odată cu absolvirea cursurilor de specialitate la Co-Active Training Institute.

    ♦ OLX România are peste 4 milioane de anunţuri active şi o medie lunară de peste 12 milioane de vizitatori, potrivit SATI.

    ♦ Compania a anunţat în luna februarie că are un nou director general, respectiv pe Sebastiaan Lemmens, care va fi responsabil şi de pieţele din Portugalia, Bulgaria şi Bosnia, acesta preluând funcţia de la Cristina Gheorghiţoiu.

    Când vine vorba despre motivul plecării de la conducerea grupului OLX, spune că acesta se leagă de dorinţa de a face o schimbare. „Cred foarte mult în creşterea constantă şi că la un moment dat, oricât de frumoasă ar fi o călătorie, trebuie să o închizi ca să poţi începe altceva. Eu am fost foarte concentrată pe tot ce a ţinut de OLX şi cred că am luat extrem de multe pe plan personal de aici, dar am şi oferit înapoi.” Un alt motiv pentru care a decis să facă acest pas este că nu şi-a dorit niciodată să migreze înspre o funcţie şi mai mare, cum ar fi conducerea unei echipe de 5.000 de oameni. „Am apreciat foarte mult relaţiile cu oamenii, în corporaţie cumva ei sunt înlocuibili, iar eu cred,  poate într-un mod naiv, că fiecare om contează foarte mult şi eu vreau să interacţionez cu fiecare şi să-mi iau energie din asta.”

    Cristina Gheorghiţoiu spune că s-a întrebat ce înseamnă împlinirea profesională pentru ea şi a decis astfel că ar vrea să aleagă un rol prin care să îşi aducă aportul total. „Am găsit asta în coaching, iar una dintre întrebările anului pentru mine este ce rol va avea coachingul în viaţa mea – ştiu că am o chemare antreprenorială, îmi place să rezolv probleme”.

    Se gândeşte la anul acesta ca la unul „puţin sabatic”, adică unul în care să aibă un stil de viaţă uşor mai relaxat, dar şi exploratoriu în acelaşi timp. „Vreau să fiu deschisă să încerc lucruri, să învăţ lucruri noi. Eu personal am văzut libertatea ca fiind abilitatea de a renunţa la ceva foarte bun pentru ceva mai important pentru tine. Aceasta este un fel de libertate pentru mine şi o abordare neconvenţională asupra a ce poate să urmeze.”

    Mărturiseşte însă că are şi norocul de a folosi timpul acesta într-un mod mai relaxat: „Mulţi dintre cei care nu iau decizia aceasta nu o fac din motive care ţin de igienă financiară, poate nu au stabilitatea financiară care să le ofere posibilitatea să facă un astfel de pas. Nu simt că mă presează din acest punct de vedere timpul pentru a găsi răspunsuri rapid. Cred că majoritatea se pregăteşte mai din timp pentru un astfel de pas, iar eu mi-am permis să-mi iau anul acesta pentru pregătire. De asemenea, energia rămasă după munca de la OLX nu îmi permitea să construiesc un plan de rezervă în paralel.”

    Totuşi, îi sfătuieşte pe cei care iau în calcul un astfel de pas, să o facă în funcţie de propriile nevoi: „Schimbările se pot construi însă şi într-un fel mai sigur, treptat. În niciun caz nu cred că trebuie să ne limităm ca urmare a faptului că ne este frică, ci să ne pregătim puţin mai bine, să avem un ritm al schimbării care se potriveşte cu stilul şi nevoile noastre”.

     „Cred în implicarea aceasta totală care blurează linia dintre personal şi profesional, dar mai cred şi că nu putem să fim sută la sută la un nivel maxim pe plan profesional dacă nu suntem împliniţi şi într-o zonă mai personală, de hobbyuri, de pildă.”

     „Pentru mine este important să aduc în echipă oameni care au abilităţile necesare, ştiu ce fac – dar nu sunt aroganţi şi sunt dornici să înveţe mult, chiar dacă ştiu deja foarte multe lucruri.”

    „Cred foarte mult în creşterea constantă şi că la un moment dat, oricât de frumoasă ar fi o călătorie, trebuie să o închizi ca să poţi începe altceva. Eu am fost foarte concentrată pe tot ce a ţinut de OLX şi cred că am luat extrem de multe pe plan personal de aici, dar am şi oferit înapoi.”

    Ce urmează?

    În perioada care urmează, Cristina Gheorghiţoiu plănuieşte să călătorească, să fie deschisă să înveţe lucruri despre ea şi despre viaţă, să descopere ce-i place, unde se simte cel mai bine şi să răspundă la întrebarea „Ce rol o să aibă coachingul în viaţa mea?”, dar şi altor întrebări care să o ajute să obţină satisfacţie profesională şi care să îi permită să se exprime în conformitate cu tot ce este important pentru ea. „Aş vrea un stil de viaţă şi profesional care să nu se simtă ca fiind muncă. Nu îmi place să delimitez foarte mult cine suntem la birou faţă de cine suntem acasă şi cred că nu putem să fim prezenţi doar într-o arie a vieţii noastre, fie aceasta personală sau profesională. Nu putem să investim toată energia într-o singură direcţie.”

    Crede în echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, însă este de părere că acestea nu trebuie văzute ca o balanţă, ci ca fiind concentrate în anumite momente din viaţă, cu intensitate diferită în anumite zone. „Văd mai degrabă o agilitate a acestui echilibru decât o clasică balanţă, în care avem şi muncă, şi viaţă personală. Cred în implicarea aceasta totală care blurează linia dintre personal şi profesional, dar mai cred şi că nu putem să fim sută la sută la un nivel maxim pe plan profesional dacă nu suntem împliniţi şi într-o zonă mai personală, de hobbyuri, de pildă.”

    De altfel, observă că pandemia i-a învăţat pe liderii de pretutindeni că au un rol important în a crea un alt ritm pentru angajaţii lor când vine vorba despre wellness, atunci când lucrăm de acasă mai ales, dezvoltând o responsabilitate şi respect şi faţă de alte nevoi, nu doar faţă de cele de business atunci când interacţionează cu oamenii din echipele lor.

    Ea nu şi-a conturat încă profilul exact al celor pe care urmează să îi consilieze, însă crede că se va orienta spre zona de leadership, ca urmare a experienţei sale profesionale. Mai mult de atât, gândindu-se la experienţa sa ca femeie – lider, crede că aceasta va fi una dintre direcţiile pe care se va concentra. „Cu cât creşte mai mult senioritatea, cu atât mai mult femeile sunt mai slab reprezentate, iar aceasta este o zonă în care mi-ar plăcea să am un impact fiindcă ne pune multe obstacole pe care bărbaţii nu şi le pun.” Ea însăşi spune că a fost nevoită să depăşească astfel de bariere. „M-am simţit intimidată atunci când eram singura femeie într-o cameră cu 19 bărbaţi, astfel că empatizez cu extra-greutăţile reale sau uşor imaginare pe care ni le punem noi în a ne face auzită vocea în echipe dominant masculine.”

    Menţionează că principalul moment în care femeile pierd teren profesional se află la tranziţia dinspre specialist spre manager pentru prima dată. „Poate există un amestec de abilităţi care pot crea mai multă vizibilitate. În plus, cred că echipele puternice sunt cele în care vocea tuturor este auzită. Dacă noi ca lideri nu ne facem datoria – dar nu neapărat doar în raport cu femeile, dar şi cu orice profil de angajat care este poate mai puţin vizibil – să includem aceste persoane în echipă, ajungem să pierdem foarte mult din puterea pe care o dă o echipă diversă.”

    În încheiere, am întrebat-o pe Cristina Gheorghiţoiu care este sfatul ei pentru un angajat care acum îşi începe cariera şi care poate aspiră la un parcurs profesional precum cel avut de ea: „La început de drum, cred că avem datoria să ne concentrăm pe creştere şi pe explorare, să nu ne aşteptăm să ne înveţe cineva lucruri după ce terminăm facultatea. Este important să începem devreme să lucrăm la setul de abilităţi pe care le avem şi să experimentăm astfel încât să găsim un loc în care să simţim că putem cu adevărat să contribuim. Putem să construim într-o varietate de domenii, nu mai suntem în punctul în care şcoala să ne definească alegerile profesionale. Putem să facem mult mai multe, important este să găsim cât mai repede locul unde este potrivit să ne construim abilităţile, asumându-ne faptul că nicio companie şi nicio universitate nu este interesată mai mult de asta decât ar trebui să fim noi.”

    Iar ca un sfat general, Cristina Gheorghiţoiu menţionează că ar trebui să alocăm timpul necesar pentru a face designul vieţii noastre, la fel cum ne concentrăm deseori pe obiectivele de carieră. „Dacă din perspectivă organizaţională există mereu o viziune, o strategie, obiective clare, nu  facem acest lucru şi cu alte domenii ale vieţii. Cred că nu putem să fim împliniţi fără să avem o viziune referitoare la ceea ce ne împlineşte, obiective, direcţii şi acţiune – fiindcă un plan bun fără acţiune rămâne doar un plan. Nu trebuie să aşteptăm ca pe plan personal să se întâmple lucrurile, în condiţiile în care pe plan profesional avem atât de multe obiective. Cred că este foarte uşor să nu te afli în scaunul de şofer în viaţa ta; să fie contextul profesional, inerţia, convingerile părinţilor, ale societăţii mai degrabă cele care îţi determină parcursul, decât ceea ce este cu adevărat important pentru tine, iar asta îşi propune să-şi rezolve coachingul.”

  • Ce citesc liderii din România

    Din cele mai diverse domenii, cu poveşti de viaţă şi de business surprinzătoare şi cu obiceiuri de lectură pe măsură, liderii pe care i-am adunat în proiectul #BooksofLeaders ne-au vorbit despre importanţa cărţilor în dezvoltarea personală şi cea a organizaţiilor. Totodată, ne-au povestit ce cărţi i-au inspirat în carierele pe care şi le-au ales şi cum le-au schimbat acestea perspectiva. Iată recomandările lor:

     

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO, Ivatherm

    Bastarda Istanbulului – Elif Shafak

    Zuleiha deschide ochii – Guzel Yakhina

    Copiii de pe Volga – Guzel Yakhina

    Omul în căutarea sensului vieţii – Victor Frankl

    Excepţionalii – Malcolm Gladwell     

    The Tipping Point – Malcolm Gladwell

    Cum schimbarea aduce succesul – Dale Carnegie

    Trout despre strategie – Jack Trout

    Triburi. Avem nevoie de tine să ne conduci – Seth Godin

    Permission Marketing – Seth Godin

     

    Florin Talpeş,  fondator şi CEO, Bitdefender

    Classic Drucker – Peter F. Druker

    Marketing 3.0 – Philip Kotler & Iwan Setiawan

    Inbound Marketing – Brian Halligan & Dharmesh Shah

    The New Rules of Sales and Services – David Meerman Scott

    Strategic Market Research – Anne Beall

    Predictable revenue: turn your business into a sales machine – Aaron Ross & Marylou Tyler

     

    Dragoş Petrescu, fondator şi proprietar, City Grill

    Setting the Table – Danny Meyer

    Why We Sleep? – Matthew Walker

    Excepţionalii – Malcom Gladwell

    How to Measure Your Life? – Clayton Christensen

     

    Dan Ştefan, cofondator, Autonom

    Cultura serviciilor superioare – Ron Kaufman

    A vinde e omeneşte – Daniel Pink

    Orice reclamaţie este un cadou – Claus Møller & Janelle Barlow

    Înţelepciunea psihopaţilor – Kevin Dutton

    Learn or Die – Edward D. Hess

    How Emotions Are Made – Lisa Feldman Barrett

    Why We Sleep – Matthew Walker

    Applied Wisdom – Joan O’C. Hamilton & James C. Morgan

    Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace – Stephen R. Covey

    An Everyone Culture: Becoming a Deliberately Developmental Organization – Robert Kegan & Lisa Lahey

    The New One Minute Manager – Kennet H. Blanchard & Spencer Johnson

    Leader’s Guide to Storytelling – Steve Denning

    Wisdom at Work – Chip Conley

    Never split the difference – Chris Voss

    Cei care schimbă jocul – Andreea Roşca & Mona Dîrţu

    Clienţi pe viaţă – Carl Sewell & Paul B. Brown

    Excepţionalii – Malcolm Gladwell

    Drive – Daniel Pink

    Cele 12 elemente ale managementului performant – James K. Harter & Rodd Wagner

    Driving Loyalty – Kirk Kazanjian

    Musai list – Octavian Pantiş

    Secretele succesului – Dale Carnegie

    Cum să livrezi fericire – Tony Hsieh

    Influence: The Psychology of Persuasion – Robert B. Cialdini

    Măsoară ce contează – John Doerr

    Echipe de vis – Shane Snow

     

    Dragoş Anastasiu, preşedinte, grup Eurolines

    Lider fără funcţie – Robin Sharma

    Antreprenoriat – Marius Ghenea

    Excepţionalii – Malcolm Gladwell

     

    Andrei Pitiş, CEO, Simple Capital

    Bacalaureat — Ovidiu Eftimie

    Aku-Aku — Thor Heyerdal

    Measure What Matters — John Doerr

    Sapiens — Yuval Noah Harari

     

    Lucia Costea,  cofondator şi CEO, Secom

    Delivering Happiness – Tony Hsieh

    Învaţă să asculţi – Gary şi Joy Lundberg

    Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace – Steven Covey

    Musai List – Octavian Pantiş

    Hoţul de cărţi – Markus Zusak

    Băiatul cu pijamale în dungi – John Boyne

    1984 – George Orwell

     

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank

    The Constant Choice — Peter Georgescu

    The Hidden Life of Trees — Peter Wohlleben

    Range — David Epstein

    House of Debt — Atif Mian şi Amir Sufi

    Too Big to Fail — Andrew Ross Sorkin

    The Big Short — Michael Lewis

    Boomerang — Michael Lewis

    Identity — Francis Fukuyama

    Vrijheid voor Gevorderden (Libertatea pentru Avansaţi) — Paul Teule

     

    Felix Pătrăşcanu, managing partner, FAN Courier

    Blioteca de pe lună – Francesc Miralles

    Naţiunea start-up: povestea miracolului economic israelian – Dan Senor & Saul Singer

    Cum să livrezi fericire – Tony Hsieh

    Martin Eden – Jack London

    Închisorile noastre cele de toate zilele – Ioan Ioanid

    Fenomenul Piteşti – Virgil Ierunca

     

    Anda Jurcă, Group Sales Director, Teilor

    Why We Sleep – Matthew Walker

    Lebăda Neagră – Nassim Taleb

    Sapiens – Yuval Noah Harari

    Home Deus – Yuval Noah Harari

    Mindset: The New Psychology of Success – Carol Dweck

    Rich Dad, Poor Dad – Robert Kiyosaki & Sharon L. Lechter

    The 7 Habbits of Highly Effective People – Stephen R. Covey

    Mindset – Carol Dweck

    Maxim – Psihologia forţei de vânzări – Bogdan Comănescu & Ovidiu Atanasiu

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • – Te-ai întors de la Londra în în România? De ce? – M-am săturat. – Cum sunt englezii? – Nişte ţărani şi nişte proşti. – Noi suntem mai deştepţi, ne merge mintea mai repede. – Dacă e aşa, atunci de ce ei sunt mai sus decât noi? – Asta mă întreb şi eu.

    O discuţie întâmplătoare de acum trei săptămâni, seara târziu, cu un şofer de pe Uber, până în 30 de ani. Din vorbă în vorbă am aflat că a plecat din România în Marea Britanie acum şase ani, iar în ultimii patru ani a fost şofer pe Uber în Londra. Iar anul trecut, din cauza pandemiei, s-a întors acasă.

    – Nu mai puteai să stai acolo?

    – Ba da! Am vrut să mă întorc pentru că mă săturasem.

    – Dar ce făceai acolo?

    – Uber, de patru ani, în Londra.

    – Şi cum a fost?

    – Bine, am venit înapoi cu 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament.

    – Cum sunt englezii?

    – Nişte ţărani, nişte proşti. Noi suntem mai deştepţi ca ei, ne merge mintea mai repede. Şi beţivi. Îmi vomitau în maşină, mă puneau să dau muzica mai tare.

    – Cât câştigai acolo, pe Uber?

    – Cam 3.000-4.000 de lire pe lună, chiar şi 5.000 câteodată.

    – Şi cât lucrai? Cam 12 ore pe zi. Voiam să lucrez şi mai mult, dar mă scotea aplicaţia.

    – Şi cât câştigi în Bucureşti?

    – Poţi să faci 5.000-6.000, chiar 7.000 de lei, dar trebuie să stai pe stradă.

    (Partenerul de discuţie venise cu o maşină destul de bună, cu un Volkswagen, dar mi-a spus că nu merită şi cel mai bine este să ai un Logan pe gaz.)

    – Dacă spui că englezii sunt mai proşti, iar noi suntem mai deştepţi, de ce ei sunt mai sus ca noi, de ce au mai mulţi bani?

    – Să ştiţi că şi eu mă întreb asta. Eu cred că la vârf au oameni mai deştepţi (faţă de noi). Cei care conduc, cei care fac legile acolo se gândesc la oameni, să facă legi bune. Aici, la noi, cei de sus fac legi pentru ei şi fură. Îşi dau bani şi pensii speciale pentru ei. Aşa am citit.

    – Eu sunt de câteva luni în ţară, pe stradă, în Bucureşti, şi mă întreb de unde sunt atâtea maşini scumpe. Nici în Londra nu erau atâtea.

    – Dacă sunt atâtea maşini scumpe, care consumă şi benzină, înseamnă că sunt bani, înseamnă că oamenii o duc bine?

    – Da, ştiţi ce am observat? La Londra, cu 50 de lire te duci la Tesco şi umpli coşul. Aici, te duci la supermarket şi dai 400-500 de lei. De ce produsele sunt mai scumpe aici, asta nu înţeleg. (Nici eu şi nici multe milioane de români!)

    – Vrei să rămâi în ţară, în Bucureşti?

    – Pentru moment da, mi-am luat apartamentul şi câştig destul de bine cu Uber, adică pot să mă întreţin. Nu am muncit degeaba la Londra, am venit şi cu nişte bani.

    Florin, şoferul, cum scria în aplicaţie, este un român care s-a întors în ţară. Poate mai sunt şi alţii.

    Oficial, peste 500.000 de români lucrează în Marea Britanie. Alte date, neoficiale, menţionează că sunt 700.000 de români.

    În 2019, după 10 ani în Marea Britanie, Corina Drăghici, împreună cu soţul şi cei doi copii, s-a reîntors în ţară, la Vâlcea, pentru a pune pe piaţă un magazin online – David and Thea Family Concept Store, un magazin de produse pentru copii mici.

    „Ne plăcea în Anglia, dar ne-am întors în România deoarece credem că putem veni cu experienţă şi cu un pachet de informaţii şi să dezvoltăm aici o afacere de care oamenii au nevoie pe piaţa din România. Ei au nevoie de produse pe care noi le-am descoperit împreună cu copiii noştri. După un an şi jumătate de business în România, noi credem că este potenţial pe online, iar din cauza pandemiei de Covid-19, oamenii şi-au îndreptat atenţia către acest mediu”, a spus Corina Drăghici la ZF Live.

    Pentru 2021, ei se aşteaptă să aibă vânzări de 200.000 de euro cu acest magazin online.

    La ZF am angajat pe cineva care s-a întors în ţară după doi ani de studii în afară:

    – De ce te-ai întors? Nu ai găsit nimic acolo?

    – Să ştii că acolo este mai greu să găseşti ceva bun şi nu ştiu dacă reuşeam. Eu cred că mai bine este acum în România, sunt mult mai multe oportunităţi. În afară pleci cu o idee, dar câteodată vezi că nu este chiar aşa.

    Mirajul Occidentului este încă prezent în mintea noastră, dar în fiecare zi aflăm despre cazuri de români care au fost în afară, au văzut cum este acolo şi au decis să se întoarcă.

    Să vedem ce ne rezervă următorii ani, când România are o şansă de a oferi mai multe oportunităţi decât Europa Occidentală.

    În ultimul trimestru al anului trecut am avut o creştere economică de 5,3%, de departe cea mai mare din Europa, în timp ce la polul opus, Austria a avut o scădere economică de 4%. Dacă am avea şi conducători mai deştepţi, am putea face mai multe.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cifra săptămânii 01- 07 martie 2021