BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • În fiecare an peste 200.000 de români aleg să îşi părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun, dar foarte mulţi aleg să se şi intoarcă. Pentru ce revin ei acasă

    Foşti angajaţi în străinătate, actuali angajatori în România. Acesta este profilul a peste 30 de români, descoperiţi de Business MAGAZIN, care s-au întors „acasă” să îşi transforme pasiunea în afacere. Unii au investit câteva mii de euro, alţii câteva milioane de euro. Unii au lăsat în urmă munca de zilier în agricultură, alţii joburi plătite cu mii de euro în domeniul administrativ sau hotelier. Cu toţii au renunţat la viaţa în ţări dezvoltate, pline de oportunităţi, cu un sistem educaţional ca la carte, pentru că dorul de România a fost mai puternic.

    Anual, peste 200.000 de români pleacă din România, însă jumătate se şi întorc „acasă” în aceeşi perioadă, arată datele statistice. Victor Balaniuc, un tânăr de 26 de ani din Timişoara, s-a întors din Anglia în 2016 să creeze Front Row Events, un brand de entertainment – organizare şi promovare de evenimente. „Oportunitatea dezvoltării acestui proiect m-a determinat să mă întorc în România, plus spiritul patriotic. Vreau să plătesc taxe şi impozite în România.

    Consider că dacă îţi doreşti un venit bun şi să faci economii, Occidentul e foarte ofertant, dar pentru un întreprinzător, România este mediul optim, deoarece pieţele încă nu sunt foarte bine dezvoltate şi nici clienţii saturaţi”, spune Victor Balaniuc. El a început să organizeze evenimente la vârsta de 14 ani, în special petrecerile de Revelion pentru prieteni, iar doi ani mai târziu şi-a vândut pianul şi cu cei 500 de euro obţinuţi şi-a cumpărat o staţie şi o pereche de boxe şi a deschis o firmă de sonorizări.

    Ulterior, studiind în Anglia la Universitatea din Greenwich, în cadrul „School of Business” programul „Events Management”, o prietenă i-a propus să organizeze un eventiment pentru românii din acel oraş. Un finanţator a avut încredere în ideea lui şi i-a dat bani mai departe, astfel, cu o sumă de 7.000 de euro de la un om de afaceri lituanian din Londra, a reuşit să se extindă în alte oraşe şi apoi să revină în România. În prezent, deţine şi un business în domeniul IT şi o sală de boxing fitness în oraşul natal.

    Tot după liceu a plecat şi Răzvan Isac din ţară, în Olanda, acolo unde a locuit mai bine de 8 ani. Student la Business şi Management Internaţional în Rotterdam, a pornit primul său business, fiind fotograf pentru toată facultatea. A intrat apoi în lumea afacerilor, începând cu Nestpick, care a fost achiziţionat de Rocket Internet din Berlin şi a continuat cu două afaceri proprii în online, pe partea de software şi marketing.

    Tânărul în vârstă de 30 de ani s-a întors în România încurajat de programul de finanţare Diaspora ReSTART, prin care a primit 20.000 de euro, bani pe care i-a investit într-un atelier din Braşov, unde produce lămpi şi corpuri de iluminat realizate şi din materiale reciclate, ca o alternativă la becurile clasice şi imprimantele 3D. „M-am întors acasă din diverse motive, atât personale, cât şi profesionale. Mi-au lipsit atât natura sălbatică din România – imediat cum am ajuns aici, am şi urcat pe Piatra Craiului -, cât şi oamenii dornici de o schimbare. Finanţarea prin Diaspora ReSTART a venit la momentul potrivit”, povestea Răzvan Isac, fondatorul businessului Hola, atunci când s-a întors.

    El consideră că viaţa de antreprenor este interesantă şi antreprenoriatul este o direcţie în care se îndreaptă mulţi tineri din Vest, având mai multă varietate în lucru şi mai multe posibilităţi de de creştere. Totuşi, adaugă el, în România lipsesc încrederea şi viziunea, principalele două motive pentru care tinerii din Vest investesc în afaceri. Răzvan Isac se numără printre cei 60 de români reveniţi în ţară cu ajutorul subvenţiilor de până în 40.000 de euro, acordate în cadrul proiectului „Diaspora ReSTART”, pentru persoanele care doreau să-şi înfiinţeze un start-up acasă.

    Repatriaţii din acest proiect, foşti angajaţi, au creat cel puţin in 120 de locuri de muncă pe plan  intern, conform datelor Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, care s-a ocupat de implementarea programului. Peste 7.000 de români din diaspora au beneficiat de programul de formare antreprenorială cu bani europeni, iar cei mai mulţi autori de planuri de afaceri au fost din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda şi Franţa. Datorită unui program de finanţare s-a întors şi Alina Blaga în localitatea natală, după aproape 15 ani petrecuţi în Franţa şi Belgia.

    La bază zugrav decorator, tânăra de 35 de ani s-a întors din străinătate şi a creat trei locuri de muncă într-un start-up de amenajări interioare în judeţul Braşov. „În 2019 m-am înscris în proiectul «Antreprenor acasă». Am fost mulţi candidaţi şi numai 56 am câştigat. (…) Ideea o am în minte de zece ani, dar abia în februarie 2019 am pus pe picioare această firmă. Finanţarea a fost o bază, ne-a ajutat să achiziţionăm uneltele necesare. Suma primită a fost de 33.000 de euro, dar am investit şi noi bani, însă mai puţin”, povesteşte Adina Blaga, fondatoarea AB4Art.

    În Belgia, antreprenoarea câştiga aproape 2.000 de euro pe lună pentru 32 de ore lucrate pe săptămână şi se ocupa de administrarea unui showroom şi de formarea antreprenorilor din domeniu sau a persoanelor care voiau să practice o altă meserie şi se orientau spre zugrăvit. Să practice o altă meserie, dar nu de zugrav, a ales şi Vlad Niculici, cofondator al brandului The Cheesecake House. De profesie inginer, s-a întors din Qatar în 2017 să se apuce de făcut prăjituri.

    Împreună cu sora sa, Sabina Niculici, şi prietena lor, Anca Hintea, tinerii şi-au propus să redea consumatorului cheesecake-ul original, aşa cum l-au gustat ei în America, unde au fost plecaţi prin programul Work and Travel şi au descoperit The Cheesecake Factory. „Businessul a pornit dintr-o joacă. (…) Eu eram proaspăt întors din Qatar, nu aveam încă un job şi pentru că eu am mai cochetat cu fondurile europene în urmă cu câţiva ani, am propus să accesăm finanţare prin Start-Up Nation. Însă în 2017 nu am câştigat, dar pentru că exista cerere pe piaţă, căci mai multe persoane au gustat de la noi şi voiau să cumpere, am deschis un mic laborator în iulie 2018 cu 15.000 de euro din fonduri proprii”, povesteşte Vlad Niculici.

    Lansat în 2017, programul guvernamental Start-Up Nation îşi propunea să stimuleze înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea unei finanţări de 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri pe an. Programul avea un buget anual în valoare de 2 miliarde de lei. În prima ediţie, guvernul a finanţat circa 7.100 de afaceri, după ce au fost selectate 8.400 de proiecte, iar în 2018 fostul guvern a finanţat 10.000 de afaceri noi, din 13.000 selectate. Start-Up Nation a fost programul care a adus-o acasă şi pe Teodora Bitu, în Vaslui, la sfârşitul lui 2017, după 11 ani de muncă în Italia. Ea a auzit la televizor despre banii pe care îi oferă statul şi a ales să facă o afacere cu biscuiţi, după modelul din fabrica în care a lucrat în străinătate.

    „Cu banii obţinuţi am închiriat un spaţiu în Vaslui, l-am amenajat, am achiziţionat o maşină de făcut biscuiţi, un cuptor, am făcut site-ul şi ne-am calculat salariile pentru doi angajaţi pe şase luni”, spune Teodora Bitu, fondatoarea companiei Oliroby. Alături de soţul să a plecat în Italia în 2006, unde au lucrat la un laborator de biscuiţi cu o tradiţie de peste 30 de ani. Italia a fost „acasă” şi pentru Alina Ieremciuc timp de şase ani, unde a studiat Relaţii Internaţioanle şi ulterior a muncit în domeniu. Ea a pornit un business prin Start-Up Nation alături de două prietene, Mirela Irindea şi Mariana Solonari, cu experienţă în domeniul consultanţei. „M-am întors acasă pentru că am simţit că doar aici voi putea cu adevărat valorifica tot ce am învăţat în străinătate. În România există mult potenţial, important e să-l recunoşti şi să reuşeşti să identifici nişele neacoperite sau nesaturate. De exemplu, Italia este o ţară unde tinerii nu îşi găsesc joburile dorite, existând acest fenomen al migraţiei numit «fuga dei cervelli», mulţi din ei migrând spre ţări în plină dezvoltare, în care se prevăd creşteri semnificative în următorii ani, implicit şi România”, spune Alina Ieremciuc.

    Cele trei tinere au ales să creeze cadouri cu tematică tradiţională sub brandul Arta Tradiţiei, în urma discuţiilor pe care le-au  avut cu angajaţii din companii care susţineau că nu au cu ce cadouri să meargă în vizite la partenerii lor de afaceri. Investiţia totală în afacere a fost de 47.000 de euro, din care 40.000 de euro bani obţinuţi prin programul ministerului pentru IMM-uri şi 7.000 de euro fonduri proprii. „Faptul că am reuşit să atragem fonduri nerambursabile a fost un impuls binevenit, dar cel mai important în cazul bussinesului nostru a fost şi este asocierea cu cele mai bune două partenere de afacere dar şi foarte bune prietene, lucru care ne-a permis să ne exploatăm reciproc exact atuurile în care fiecare din noi excelează”, a menţionat Alina Ieremciuc. Chiar dacă câteva zeci de persoane se întorc, românii sunt „cei mai plecaţi de acasă” din Europa, potrivit unui raport al Eurostat. De altfel, este dificil să laşi în urmă oportunităţile şi situaţia financiară stabilă cu care te-ai obişnuit, spun antreprenorii, ce au fost puternic determinaţi de cei dragi să revină în ţară.

    „Eu am plecat de la post de director, unde salariul era de câteva mii de euro, şi am trecut la drujbă, motocultor şi cazma”, spunea Simona Măricean, care a lucrat peste un deceniu pentru un hotel din staţiunea montană Val d’Isere din Franţa şi a venit înapoi în România în 2016. Ea a cumpărat o casă veche de peste 100 de ani în judeţul Sălaj, a restaurat-o şi pe terenul de peste jumătate de hectar din jurul casei a plantat lavandă şi imortele, o plantă folosită în medicină şi în industria cosmeticii.

    „Era o altă lume acolo, opulentă, uriaşă, de asta iubesc liniştea de aici. Mi-am luat doza maximă de Occident şi nu m-a schimbat cu nimic”, menţiona antreprenoarea. Teia Ciulacu a lucrat 14 ani în multinaţionale şi a trăit în ţări precum Germania, Olanda sau Costa Rica, unde, susţine ea, a putut să vadă diferenţe între clasele sociale şi astfel şi-a dat seama că îşi doreşte să construiască ceva în domeniul social pe termen lung, iar răspunsul a fost „acasă”. Când s-a întors, în urmă cu 15 ani, o statistică de la Ministerul Mediului arăta că în România se consumă 5 miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Aşa s-a născut ONG-ul Viitor Plus, pornind cu proiecte privind educaţia de mediu şi infrastructura. În 2009, a apărut Atelierul de pânză, „un model de activitate economică care să respecte principiile sustenabilităţii”, într-un spaţiu de mai puţin de 9 metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic, folosind maşini de cusut second-hand, cumpărate dintr-o sumă primită, de 5.000 de dolari. Astăzi, afacerea înseamnă peste 20 de oameni şi afaceri de peste 1 milion de lei. „Dincolo de obţinerea de profit, general valabilă pentru orice business, am vrut să ne uităm cum integrăm partea de protecţie a mediului şi latura socială în tot ce reprezintă acea activitate economică“, povestea Teia Ciulacu, preşedinte al Viitor Plus.

    Atelierul de pânză este, aşadar, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România.

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afacerea cu taxiuri care pune stăpânire pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    GoCab

    Proiect: GoCab

    Ce face? Platformă software ce conectează pasagerii cu şoferii autorizaţi de taxi, fie că aceştia activează în mod independent  fie că sunt afiliaţi unui dispecerat

    Buget de investiţii: 1,5 mil. euro

    Evaluare curentă: 1,5 – 2 mil euro

    Ţintă evaluare 2023: minim 10 mil. euro

    Invitat: Sorin Muşat, preşedinte CA GoCab Software

    Aplicaţia GoCab a fost lansată în mai 2020, iar de atunci şi până în prezent, numărul de curse înregistrate a depăşit 500.000, iar ţinta companiei este de a ajunge la 5 milioane de curse procesate la finalul acestui an. „Este într-adevăr puţin, însă pandemia şi-a spus cuvântul. Probabil că piaţa este undeva la 30% din ce a fost înainte  de declanşarea pandemiei. Estimăm că la finalul anului, când viaţa aşa cum o ştiam înainte de pandemie va fi aproape de normal, vom avea peste 5 milioane de curse procesate prin intermediul GoCab, mai ales că vom accelera dezvoltarea şi vom fi prezenţi în majoritatea oraşelor din România”, a menţionat Sorin Muşat.

    Deocamdată, compania GoCab nu a început să monetizeze aplicaţia, aceasta fiind oferită gratuit şoferilor şi companiilor de taxi. Modelul de business se bazează însă pe subscripţii, atât din partea şoferilor, cât şi a companiilor de taxi, pentru utilizatorii finali, aplicaţia fiind gratuită.

    „Şoferii de taxi vor plăti un abonament – va fi un efort financiar foarte scăzut, având în vedere că GoCab va încheia anumite parteneriate cu firme terţe prin care aceştia vor avea o serie de avantaje financiare astfel încât abonamentul în sine să nu fie o presiune foarte mare pentru ei”, a precizat el, adăugând că firmele de taxi din localităţi şi zone mai puţin dezvoltate, care nu au avut resursele necesare pentru a investi în propria aplicaţie, pot beneficia de o platformă completă contra unui abonament modic astfel încât toţi colaboratorii acelui dispecerat să poată lucra după ultimele standarde.

    În prezent, aplicaţia GoCab este folosită de un număr între 60.000 – 80.000 de utilizatori activi, iar ţinta companiei este de a ajunge la cel puţin 3 milioane de utilizatori în următorii ani. Apoi, după consolidarea pe plan local, GoCab Software are în plan să iasă în străinătate cu o soluţie complexă. „Romlogic produce un taximetru inteligent pentru firmele de taxi, noutatea fiind că este complet digital. Fiind un aparat fiscal, acesta se pliază pe toate normele în materie de aparate fiscale din România – va comunica la ANAF toate raportările. Împreună cu aplicaţia GoCab care rulează în paralel pe acest dispozitiv, considerăm că avem o soluţie optimă şi putem ataca orice piaţă din străinătate.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

    1. Questo

    Proiect: Questo

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu jocuri de explorare a oraşului care le permit turiştilor şi localnicilor să descopere un oraş pe cont propriu

    Finanţări totale atrase: 2 mil. euro

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO Questo (stânga)

    2. ProfiCircle

    Proiect: ProfiCircle

    Ce face? platformă marketplace B2B pentru sisteme de depozitare şi echipamente comerciale

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Finanţare atrasă: 300.000 de euro

    Invitat: Cristian Guşă, cofondator şi CTO ProfiCircle

    3. Tassis

    Proiect: Tassis

    Ce face? Aplicaţie de pontaj online şi management al timpului care le oferă firmelor mici posibilitatea de a fi la fel de eficiente ca firmele mari

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Invitaţi: Radu Miloş, fondator şi CTO Elysian Software

    4. Key Way Group

    Proiect: Key Way Group

    Ce face? Dezvoltă sub brandul CAPEX.com o platformă de tranzacţionare pentru instrumente financiare bazate pe contracte pentru diferenţă (CFD-uri)

    Finanţare totală atrasă: 10 mil. dolari

    Invitaţi: Octavian Pătraşcu, fondator şi  CEO Key Way Group, un start-up fintech care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare, a luat finanţări de 10 mil. dolari şi acum discută o nouă rundă pentru expansiune

    5. GiftShare

    Proiect: GiftShare

    Ce face? Platformă online de tip market-place pentru carduri cadou

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Necesar de finanţare: 150.000 de euro

    Invitaţi: Adina Carapencea, cofondatoare GiftShare.ro

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • „Grajd pentru vaci”, afacerea din România care concurează cu cele mai frumoase zone ale lumii, cum ar fi Alpii francezi

    The Cow Shed este rezultatul armonios al unei ecuaţii cu sporturi montane, graniţe depăşite, chalet-uri din Alpii francezi şi curaj nebunesc. Au „rezolvat-o” Oana şi Elliott F. Gray, doi tineri care au dat viaţă unui vis apărut parcă de nicăieri, acum cinci ani. Azi, vor să predea formula mai departe, celor care au ochi de văzut, suflet de pus şi energie de consumat.

    Ideea de a demara acest proiect, care ulterior a ajuns să se numească The Cow Shed Moieciu, s-a născut după prima vizită în România a lui Elliott, soţul Oanei. „Lucram amândoi în acelaşi domeniu (eram ingineri topografi pe nave maritime, pentru industria petrolieră) şi, înainte de a pleca pe vas pentru câteva luni, am decis să ne încărcăm bateriile într-o scurtă vacanţă. Era iarna lui 2014, iar pentru că Elliott este pasionat de snowboard şi nu mai fusese niciodată în România, am decis să mergem la noi la munte”, povesteşte Oana Gray. Nu au stat într-un singur loc, ci s-au cazat în diverse case de oaspeţi din zona Sibiului, Oana căutând cât mai multe locuri pitoreşti pe care să i le prezinte lui Elliott. Totuşi, au rămas surprinşi că nu existau foarte multe cazări tradiţionale, cel puţin nu atâtea câte credeau ei că ar trebui să fie într-o astfel de zonă. „Aşa ne-a încolţit ideea că poate ar trebui să facem noi ceva de genul acesta. Aveam 27 de ani, eram plini de energie şi dornici să construim ceva, să facem mai mult decât un simplu job, care să corespundă cât mai mult cu ceea ce ne doream noi pentru viitor.”

    Nu au stat mult pe gânduri şi au început să caute tot mai intens case în zonele montane din centrul ţării. S-au uitat cu precădere la Braşov şi Sibiu, iar în 2015 au cumpărat casa din Moieciu de Jos, judeţul Braşov, şi au început imediat renovarea ei. Procesul a fost unul destul de anevoios, întrucât pentru a cumpăra casa a fost nevoie să ia un credit bancar şi să adauge la investiţii şi toţi banii pe care îi aveau puşi deoparte. Astfel, a fost nevoie să renoveze treptat şi să continue să meargă la serviciu pentru a dispune de resursele materiale necesare. „În plus, am încercat să facem totul singuri, iar ajutoarele au fost, în mare parte, date de vecini, cărora le mulţumim pentru suport şi răbdare. Deşi procesul de renovare a mers greu, am vrut să facem totul exact ca pentru noi şi familia noastră. Ne-am gândit că, dacă nu va merge ca business, vom putea avea o casă în care să locuim pe termen lung.” Oricum ar fi fost, câştigul era asigurat.

    Acum doi ani, proiectul The Cow Shed ajunsese să fie gata în proporţie de 95% şi acela a fost momentul în care Oana şi Elliott au decis să deschidă spaţiul publicului larg, pentru a vedea cum este primit, ce feedback vor avea, ce schimbări mai trebuie să facă. Primii oaspeţi au fost mai degrabă din rândul familiei, prietenilor şi cunoştinţelor, totul bazându-se iniţial pe recomandări. Bilanţul s-a oprit undeva la 160.000-180.000 de euro investiţii, sumă care include atât preţul de achiziţie al casei, cât şi renovarea şi extinderea spaţiului iniţial.

    De când au cumpărat casa, cei doi proprietari au adăugat două anexe, atelierul unde Oana sculptează şi ţine toate uneltele şi sculele, garajul, precum şi un foişor unde cei doi vor să amenajeze un loc de joacă pentru copii. „Şi eu, şi soţul meu suntem iubitori de sporturi în natură şi de munte, ne place craftingul, aşa că ne-am dorit să facem ceva pentru viitor care să includă cât mai mult din pasiunile noastre şi să ne reprezinte. Mai mult decât atât, ne-am dorit ca în momentul în care renunţăm la joburile noastre de zi cu zi şi ne mărim familia, ceea ce s-a şi întâmplat în urmă cu aproape patru ani, când s-a născut băieţelul nostru, să avem un loc unde să ne retragem, cât mai departe de zgomotul oraşelor aglomerate, în care să respirăm aer curat, să ne plimbăm, să putem să avem un stil de viaţă cât mai sănătos.”

    În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul The Cow Shed a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    Scopul a fost atins, aşa că acum faptul că şi turiştii sunt încântaţi de ceea ce găsesc la The Cow Shed Moieciu nu este decât o bucurie în plus. „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.” Vibe-ul locului este completat şi de foarte multe obiecte – precum covoare, scoarţe, feţe de masă, pături, pistelci, cuverturi – de la bunica Oanei Gray sau moşteniri de familie, cum e un covor de pe peretele din hol, vechi de 150 de ani, ţesut de mână şi vopsit în culori naturale. Oana spune că nu a vrut să se piardă, aşa că le-a readus la viaţă acolo, ca să le preţuiască aşa cum merită.

    Mai mult, pentru a crea o atmosferă autentică a satului românesc de acum 100 sau 200 de ani, a mers chiar în satul bunicilor sau la vecinii din Moieciu şi a întrebat dacă au obiecte vechi de vânzare. Aşa au apărut în peisaj multe produse care se regăsesc acum la The Cow Shed. Altele au fost „culese” de pe OLX. Înainte de orice însă, The Cow Shed impresionează prin nume. În traducere „grajd pentru vaci”, proiectul a luat denumirea utilităţii pe care o avea înainte clădirea. Acolo fusese în trecut o „odaie de animale”, aşa că Oana şi Elliott s-au gândit că numele tradus în engleză va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind şi un omagiu adus celui ce l-a construit iniţial.

    „Noi credem că locul ne-a găsit pe noi. Practic, am fi putut alege orice loc în lume, dar am ales Carpaţii. Bineînţeles, faptul că eu sunt româncă a contat într-o măsură mai mică sau mai mare. Probabil că dacă nu eram de aici, nu am fi ajuns în prima noastră vacanţă în aceste locuri. Dar imediat după vacanţă am ştiut că vrem să ne stabilim undeva într-o zonă montană, cu o istorie frumoasă. Am închiriat o maşină din Sibiu şi am colindat munţi şi văi, timp de trei săptămâni.” Au luat la rând toate satele din jur, au întrebat în stânga şi-n dreapta dacă sunt case de vânzare. Nu ştiau cum anume ar vrea să fie şi nici măcar unde. Aşa că au ajuns până în Braşov şi apoi în Moieciu.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Conceptul este inspirat din chalet-urile din Alpii francezi, iar decorul şi construcţia în sine ţin foarte mult de stilul tradiţional românesc, cu tot ce are mai frumos acesta. Şi pentru că suntem foarte aproape de Castelul Bran, m-am inspirat de acolo în lucrările mele de sculptură în lemn, pirogravare şi pictură, lucrări care se găsesc prin toată casa.”

    „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă. E şi o pădure mică, care ţine răcoare în zilele călduroase de vară. Sunt aici urşi, lupi, vulpi, arici, căprioare şi veveriţe. O varietate mare, care ne încântă”, povesteşte Oana Gray. Grajdul din lemn unde stăteau animalele aparţinuse unui cioban, în urmă cu un secol. În 2003 a fost construită o casă în acel loc, cu forma celei de azi, iar în 2015 au cumpărat-o Oana şi Elliott şi au început renovarea ei. Tot ce a însemnat lemn în casă a fost refolosit, reciclat sau recondiţionat. Grinzile şi stâlpii din butuc întreg de lemn sunt vechi de peste 100 de ani. „Ştim fiecare cui şi colţ de casă unde e şi cum trebuie să fie pentru că nu am găsit muncitori sau echipe care să renoveze aşa cum ne doream şi am decis să facem noi asta, pe cont propriu. Seara ne uitam la tutoriale pe Youtube, citeam şi studiam cum se fac diverse lucrări DIY, iar ziua puneam în practică: de la izolat casa, la tencuit, vopsit, gletuit, montat instalaţie, gresie, faianţă, rigips şi OSB (placă din aşchii de lemn orientate – n. red.), recondiţionare mobilă, turnat betoane şi decorat, le-am încercat şi făcut pe toate. Ne-am ales cu vânătăi, tăieturi şi bătături în palme, dar suntem mulţumiţi şi mândri de cum a ieşit!”

    Mulţumiţi sunt şi turiştii români, în aceeaşi măsură ca cei din ţări precum Mexic, China, Israel, Taiwan, SUA, Portugalia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, care devin parte din povestea de la The Cow Shed din Moieciu. „Înainte de pandemie, practic în primul an în care am deschis, aveam turişti străini în proporţie de 90%. Bineînţeles, aşa cum este de aşteptat, pandemia ne-a încetinit planurile de dezvoltare şi tot ce am vrut să extindem a trebuit să punem pe pauză. Nu doar că s-a schimbat proporţia, iar 90% dintre cei care ne-au vizitat în 2020 au fost români, dar o bună perioadă de timp nici nu am avut turişti, din cauza restricţiilor şi a măsurilor de urgenţă luate la nivel naţional şi global.”

    Chiar dacă anul trecut a fost mai greu pentru turiştii străini să ajungă să se cazeze în proiectul familiei Gray şi deşi au fost multe rezervări anulate, în perioada în care au avut voie să ţină deschis, a existat chiar un mic boom, datorat turiştilor români. Cazarea costă 400 lei pe cameră pe noapte, iar proiectul constă în cinci camere duble şi încă două paturi extensibile, deci pot fi cazate maximum 12 persoane.

    „Un avantaj al faptului că Elliott are experienţă în domeniu şi în sporturile montane este acela că putem face împreună cu oaspeţii noştri drumeţii, alpinism, mountain biking, ski touring. Suntem în legătură cu ghizi şi instructori de schi sau cu firme locale care se ocupă de închirieri de biciclete electrice. Indiferent de anotimp, întotdeauna ai ce să faci la noi.” Unii oaspeţi vor să încerce sau să experimenteze plantatul, plivitul în grădină, hrănirea găinilor şi colectarea ouălor, cositul fânului, culesul fructelor din livadă. Pe lângă toate aceste forme de relaxare la îndemână, există şi alte atracţii turistice în zonă. Printre ele, sanctuarul de urşi din Zărneşti, Castelul Bran – la mai puţin de zece minute de mers cu maşina –, Cetatea Râşnov şi Dino Park, pârtia de schi Zănoaga, Poiana Braşov sau Cheile Grădiştei.

    Experienţa este completă, iar acum familia Gray îşi doreşte să-şi formeze o clientelă formată din turişti care să vină constant la The Cow Shed Moieciu, unde să se simtă ca acasă. „Primul an a fost mai degrabă un test pentru noi, iar cel de-al doilea a venit cu multe provocări. Pentru moment, ne dorim să ne îmbunătăţim şi să îi inspirăm şi pe alţii să construiască sau să renoveze case vechi, cu istorie sau nu, pentru a duce mai departe tradiţia caselor româneşti”, mărturiseşte Oana Gray.

    Oana Gray, proprietar The Cow Shed Moieciu: „Zona e minunată. Soarele apune pe masivul Piatra Craiului şi răsare dinspre Bucegi. Mai sus de noi este ferma unor ciobani şi apoi o pădure. Jos avem un pârâiaş care izvorăşte din Muchia Scoarţei din Vf. Breaza, de unde ne şi luăm apă.”

  • Theatrum Online: Theatrum.ro

    Reprezentanţii Theatrum descriu proiectul ca fiind „prima platformă culturală care satisface toate nevoile de informare şi achiziţie online ale iubitorilor de teatru – de la informaţii despre actori, spectacole, distribuţie, durată, teatre până la accesul rapid către achiziţionarea de bilete direct de la furnizori, într-un singur loc şi user-friendly”.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Theatrum.ro este o platformă adaptată trendurilor şi cerinţelor actuale ale utilizatorilor. Vine în sprijinul celor care doresc să îşi planifice o seară de teatru şi au nevoie să afle toate informaţiile dintr-un singur loc. Proiectul reprezintă şi o bază de date importantă cu informaţii despre actori, regizori şi scenografi care activează în acest moment în teatrul românesc. Este singura platformă care la momentul actual uneşte toată informaţia despre teatru din România. Theatrum a fost lansat în ianuarie 2020, când doi antreprenori prieteni, Andrei David (stânga) şi Tiberiu Mercurian, uniţi prin pasiunea pentru teatru şi cu o vastă experienţă în marketing şi digital content, dar şi în antreprenoriat cultural, au transformat în realitate dorinţa lor de a crea o platformă cu un nivel ridicat de user experience şi un volum important de informaţii actualizate în timp real despre lumea teatrelor din România. Pe lângă cei doi fondatori, echipa Theatrum este formată de colaboratori din domenii cum ar fi design, UX/UI, programare şi marketing.

    Elementul de noutate:

    Platforma Theatrum vine cu funcţionalităţi noi, inexistente până acum în peisajul cultural, potrivit reprezentanţilor proiectului:  În primul rând, cu designul şi zona de user experience. Dacă până acum informaţia era împrăştiată pe mai multe site-uri şi era nevoie de mult timp de căutare pentru o imagine completă despre un spectacol şi apoi pentru achiziţia de bilete online, Theatrum, cu ajutorul unui design simplu, conceput pentru transmiterea rapidă a mesajului către utilizator, pune la dispoziţie informaţii complete şi organizate logic pentru o parcurgere uşoară. De asemenea, din punct de vedere tehnologic, utilizatorii au parte de un user experience accesibil, beneficiind de un algoritm avansat. Când îşi fac cont, îşi pot selecta actori/regizori/scenarişti preferaţi şi astfel vor primi ulterior recomandări personalizate.

     

    Efectele inovaţiei:

    În prezent, pe platformă sunt afişate informaţii despre 42 de teatre şi 2.279 de artişti. Utilizatorii au parte de o experienţă îmbunătăţită când îşi plănuiesc ieşirea la teatru şi funcţionalităţi utile pentru a se informa şi pentru a achiziţiona bilete şi primesc recomandări personalizate bazate pe preferinţele lor în materie de actori şi piese favorite, în timp ce artiştii şi profesioniştii din zona culturală au ocazia să ajungă la publicul lor printr-o platformă modernă şi să atragă, astfel, mai eficient publicul ţintă spre spectacolele lor. Acest aspect are impact major asupra teatrelor independente care adesea nu dispun de fonduri suficiente pentru promovarea  spectacolelor. Prezenţa lor pe o astfel de platformă le asigură o vizibilitate importantă, gratuit. Per ansamblu, lansarea Theatrum, spun fondatorii platformei, va avea ca efect în timp educarea publicului iubitor de teatru şi creşterea consumului acestei forme de artă. În primele două luni de la lansare, platforma a fost accesată şi folosită de peste 5.000 de utilizatori unici. Ulterior, din cauza contextului neobişnuit, când teatrele au fost şi încă sunt încă închise pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, platforma a continuat să ofere informaţii despre piesele de spectacolele care se transmit online.

  • Kadra: GoPark

    Parkomatic, o divizie a companiei Kadra şi expert în managementul parcărilor automate pe piaţa din România, a lansat aplicaţia de găsire a parcării de pe smartphone GoPark, care îşi propune să schimbe experienţa legată de parcare atât pentru administratorii acestor facilităţi, cât şi pentru şoferi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    GoPark este o aplicaţie dezvoltată integral de Kadra, care le permite şoferilor să plătească parcarea rapid, fără deplasare la casa de plată, direct din telefonul mobil. GoPark oferă avantaje mai ales administratorilor si proprietarilor de parcări. Aplicaţia trimite banii direct în cont, ceea ce înseamnă o operare mai uşoară (alimentarea cu cash si tichete noi se face mult mai rar), rezolvă problema neplăcută a tichetelor de parcare pierdute şi duce la reducerea blocajelor la ieşirea din parcare. De asemenea, aduce posibilitatea promovării parcării (este de aşteptat ca aceasta să câştige o anumită notorietate, fiind văzută de mai multi şoferi) şi posibilitatea creării unor programe de fidelitate pentru anumiţi clienţi recurenţi. Persoana implicată în dezvoltarea proiectului este Radu Opriş, director de dezvoltare al Kadra.

     

    Elementul de noutate:

    GoPark le permite şoferilor să găsească cea mai apropiată parcare de destinaţie, oferindu-le acestora şi posibilitatea de a plăti parcarea direct din aplicaţie, fără grija tichetului sau a numerarului. În plus, aplicaţia permite opţiunea de plată lunară pentru utilizarea recurentă, precum şi posibilitatea rezervării locului de parcare din timp.

     

    Efectele inovaţiei:

    Printre efectele benefice ale aplicaţiei se numără scăderea costurilor operaţionale prezente şi viitoare, diminuându-se substanţial costurile cu administrarea şi mentenanţa parcării, dar şi creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor care folosesc parcarea.

  • Kärcher: Edi 4

    Edi 4 este un dispozitiv de curăţare a parbrizului, gândit pentru a uşura munca şoferilor în iernile geroase.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Racleta electrică pentru gheaţă Edi 4 elimină complet sarcina obositoare de curăţare a gheţii de pe geamuri. Cu ajutorul unui disc rotativ şi şase lame rezistente din plastic, racleta pentru gheaţă îndepărtează fără efort straturile rezistente de gheaţă de pe parbriz. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    În cazul în care lamele se uzează, discul racletei poate fi înlocuit fără nicio unealtă, acesta fiind disponibil ca şi piesă de schimb. Designul racletei pentru gheaţă, precum şi capacul de protecţie, uşurează manipularea şi depozitarea racletei.

     

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Racleta electrică ajută la economisirea timpului pierdut până acum pentru curăţarea parbrizului, eliminând oboseala şi frigul rezultate în urma acestei interacţiuni.

  • Kärcher: FC 7 Cordless

    FC 7 Cordless (FC, acronimul de la Floor Cleaner) este un aparat 2-în-1 care face ca aspirarea preliminară de dinaintea spalarii podelei să nu mai fie necesară.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Noul aparat FC 7 pentru curăţarea podelelor de la Kärcher funcţionează cu patru role ce se rotesc în sens contrar, absorbind astfel murdăria fină şi grosieră şi ştergând podeaua. Rolele sunt umezite în mod automat cu apă (şi detergent) dintr-un rezervor de apă curată. Lama de înlăturare a apei murdare din capul de curăţare îndepărtează amestecul de apă şi murdărie de pe role în rezervorul de apă murdară. Firele de păr sunt colectate în filtre speciale pentru păr. Datorită unui sistem cu două rezervoare, apa murdară este ţinută într-un recipient separat şi nu se întinde pe podea. Când rezervorul de apă este gol, acest lucru este indicat printr-un semnal vizual şi acustic. Când rezervorul de apă murdară este plin, FC 7 se opreşte automat. Deoarece foloseşte doar foarte puţină apă, este potrivit şi pentru suprafeţe sensibile. Cantitatea de apă şi viteza rolei pot fi adaptate de la mâner prin două niveluri. Un total de patru agenţi de curăţare special dezvoltaţi sunt disponibili pentru dispozitiv, iar durata de viaţă a bateriei de aproximativ 45 de minute acoperă până la 135 de metri pătraţi. Odată ce treaba este terminată, aparatul poate fi depozitat şi uscat împreună cu accesoriile în staţia de parcare. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    Elementul de noutate:

    Acest aparat înlocuieşte complet aspiratorul şi mopul pe podelele dure.

     

    Efectele inovaţiei:

    FC 7 Cordless reduce timpul de curăţare cu până la 50%, deoarece murdăria obişnuită din casă poate fi îndepărtată de pe podelele dure într-o singură trecere, eliminând necesitatea de a aspira înainte de curăţare. Totodată, utilizează cu până la 85 % mai puţină apă în comparaţie cu un mop  convenţional cu găleată, astfel încât după aproximativ două minute poţi păşi din nou pe podea. Aparatul obţine o performanţă de curăţare mai bună cu 20% în comparaţie cu un mop convenţional cu învelitoare de cârpă de şters, în categoria de testare „ştergere”. Acestă valoare este raportată la rezultatele medii ale testelor privind eficienţa de curăţare, gradul de eliminare a murdăriei şi curăţarea marginilor.

  • Cifra săptămânii 08 – 14 martie 2021

  • Less is more… şi în aviaţie

    ⇒ Pandemia a accentuat competiţia dintre cei mai mari doi producători de aeronave ai lumii, Airbus şi Boeing;

    ⇒ Airbus pare însă să fie câştigătorul acestei situaţii, în contextul în care oamenii călătoresc pe distanţe mai scurte şi în aeronave mai mici;

    ⇒ Compania îşi extinde constant familia de A320 şi ia în considerare lansarea de modele alimentate de hidrogen pentru distanţe scurte până în 2035;

    ⇒ Producătorul francez se afla pe o poziţie mai bună şi din punctul de vedre al cash-ului deţinut: compania avea 16 miliarde de dolari în cash şi echivalente de cash, faţă de cei 10 miliarde de dolari deţinuţi de Boeing.

    Guillaume Faury, CEO Airbus SE: „Cele trei tipuri de design ZEROe marchează un moment istoric în domeniul aviaţiei comerciale.”

    Foto: hepta, Airbus via Abacapress.com

    Sursa: Bloomberg