BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere

    Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.

  • În timp ce piaţa turismului s-a prăbuşit în pandemie, o alta conectată direct cu aceasta a înregistrat pierderi similare. Care sunt aşteptările de la aceasta pentru perioada următoare

    Dacă pandemia nu a reuşit să taie complet pofta de călătorii în străinătate a românilor, ce a reuşit cu siguranţă a fost să îi facă mai responsabili. Totuşi, în ciuda interesului crescut PENTRU ASIGURĂRILE DE CĂLĂTORIE, piaţa a înregistrat o scădere drastică, venită la pachet cu prăbuşirea turismului. Asigurătorii rămân, însă, optimişti.

    Piaţa asigurărilor de călătorie a scăzut semnificativ în 2020, atât din perspectiva numărului de clienţi, cât şi prin prisma veniturilor. Având în vedere contextul pandemic, restricţiile de mobilitate şi măsurile de închidere a frontierelor ce au marcat 2020, reculul nu a fost o surpriză, ci a fost mai degrabă o tendinţă firească”, spune Marilena Bârliga, director divizie market management şi comunicare la compania de asigurări Allianz-Ţiriac.

    Conform Raportului ASF – „Evoluţia pieţei asigurărilor în 2019”, citat de Victor Sraer, CEO Otto Broker, primele brute subscrise pe clasa 18 (asigurări medicale de călătorie) s-au plasat, în 2019, la un nivel de 138 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane de lei în 2018. „Anul 2019 nu a fost afectat de pandemie din punctul de vedere al călătoriilor şi creşterea de 12% faţă de anul precedent a evidenţiat un trend care s-ar fi menţinut, dacă nu apăreau în 2020 restricţiile pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Probabil anul trecut chiar s-ar fi depăşit această creştere, ţinând cont de apetitul tot mai mare al românilor pentru călătorii, cu bugete în creştere şi unde nevoia de protecţie e chiar mai mare”, susţine executivul.

    Potrivit lui, în 2020, pe fondul apariţiei pandemiei, piaţa a înregistrat o scădere de aproximativ 50%, „ceea ce este mult, dar perfect explicabil în urma lockdownului intervenit în luna martie. A fost un şoc pentru toată lumea să vedem aeroporturi goale, niciun avion pe cer şi graniţele terestre blocate aproape total, iar piaţa asigurărilor de călătorie l-a resimţit din plin, fiind practic aproape de zero”. În vară, deşi restricţiile au început să se ridice încet şi unii au putut călători, dar la un nivel redus faţă de anul precedent, numărul călătoriilor a rămas limitat, unele ţări menţinând restricţii severe, iar în altele trecându-se graniţa doar cu teste COVID-19 negative, care s-au obţinut destul de greu, îşi aminteşte el. „Totuşi, cei care au plecat au simţit nevoia unei protecţii suplimentare. Românii au înţeles acum mai bine necesitatea protejării sănătăţii, au devenit mai conştienţi de necesitatea unei protecţii pe durata călătoriei şi înaintea ei şi cred că acest trend se va menţine şi pe viitor, ceea ce este în beneficiul lor.” Astfel, cei care obişnuiau să îşi facă asigurări şi înainte de pandemie îşi cumpără acum asigurări cu acoperiri mai mari/la sume asigurate mai mari, iar cei care nu obişnuiau să-şi cumpere astfel de asigurări încep să o facă. „De fapt, teama care s-a insinuat în societate, inclusiv în cazul călătoriilor, poate fi tratată şi cu poliţe de asigurare care te ajută mental şi îţi pot da curajul sa trăieşti o viaţă mai plină, beneficiind de o plasă de siguranţă. Cei care au călătorit au fost mult mai interesaţi de asigurări, dar desigur că piaţa şi-a revenit într-un ritm redus, strâns legat de numărul de români care au ieşit din ţară.” În plus, asigurarea medicală de călătorie nu presupune un efort bugetar mare, subliniază Victor Sraer. O asigurare pentru 7 zile într-o destinaţie europeană, de exemplu, poate avea un cost de 27-35 de lei „şi, prin urmare, nu are relevanţă asupra bugetului, dacă turiştii îşi permit o vacanţă în străinătate”.

    ea mai mare creştere a interesului a fost pentru asigurările storno, care oferă acoperire în caz de anulare a călătoriei. „Am identificat pentru clienţii noştri soluţiile de asigurare care oferă protecţie inclusiv din cauza îmbolnăvirii cu COVID-19, celor care optează pentru acest tip de protecţie fiindu-le rambursate costurile călătoriei”, spune Sraer. Pe fondul apariţiei crizei sanitare, executivul susţine că piaţa a reacţionat destul de repede la apariţia acestui nou risc, în sens pozitiv, în favoarea clienţilor. „Mulţi asigurători fie au eliminat din condiţiile de asigurare excluderea pentru pandemie, fie au adăugat acoperire specifică pentru COVID-19. Piaţa asigurărilor de călătorie este foarte sensibilă la ceea ce se întâmplă efectiv şi a reacţionat empatic şi responsabil în acelaşi timp. Nu am observat ca această nouă acoperire legată de riscurile asociate pandemiei să fi venit la pachet cu o creştere de preţuri pentru asigurările de călătorie, ci doar în cazul asigurărilor storno, care acoperă riscurile înainte de plecare, ceea ce reflectă creşterea evidentă de risc în contextul pandemic.”

    În urma analizei asupra clienţilor, Otto Broker a identificat mai multe segmente care apelează la o asigurare de călătorie: familiile care călătoresc cu copii minori în vacanţe de 7-10 zile, şi care în mod uzual îşi fac asigurări; părinţii care îşi vizitează copiii/rudele stabiliţi/te în străinătate şi care, la rândul lor, îşi fac în mod uzual asigurări; cuplurile sau grupurile de prieteni care călătoresc în city breakuri în Europa – un segment în creştere, care nu obişnuia să-şi facă asigurări, dar al cărui interes pentru protecţie a crescut şi, în fine, cuplurile care călătoresc în vacanţe mai lungi/circuite/vacanţe exotice – segment aflat, de asemenea, în creştere.

    Marilena Bârliga, de la Allianz-Ţiriac, spune că în urma apariţiei pandemiei s-au efectuat în continuare şi multe călătorii în scop profesional. „Românii care muncesc în străinătate sunt responsabili şi au grijă să încheie asigurarea medicală de călătorie. Totuşi, majoritatea călătoriilor a avut scop turistic, potrivit datelor existente la nivelul portofoliului nostru. O parte însemnată din clienţii noştri călătoresc împreună cu copiii, şi peste o treime din călătorii asiguraţi la Allianz-Ţiriac au încheiat asigurarea în familie. În ceea ce priveşte vârsta, peste jumătate din asiguraţi au între 30 şi 50 de ani, o situaţie similară cu cea din anii precedenţi.” Deşi Allianz-Ţiriac nu colectează destinaţia călătoriei, ea spune că peste două treimi dintre asigurări au fost încheiate pentru acoperire în întreaga lume, cu excludere pentru SUA şi Canada, iar un sfert dintre călători au ales pachetul summer, care oferă acoperire în Bulgaria, Turcia, Cipru, Grecia, Croaţia, Italia, Malta, Spania şi Portugalia. „Totodată, am observat că pe perioada iernii au fost preferate destinaţiile exotice însorite – Dubai, Republica Dominicană, Zanzibar – mai mult decât în anii anteriori.” În ceea ce priveşte perioada medie a unei călătorii, aceasta s-a extins faţă de anii anteriori. „Călătoriile în scop turistic au, de regulă, o durată de până în 15 zile, iar călătoriile cu o durată cuprinsă între 6 şi 11 zile sunt cele mai frecvente.”

    Allianz-Ţiriac a inclus riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 în acoperirile poliţelor de călătorie în străinătate la începutul lunii noiembrie a anului trecut, „deşi, în general, în lumea asigurărilor, pandemiile şi epidemiile intră la categoria excluderi, ceea ce înseamnă că riscurile generate de acestea nu pot fi preluate în asigurare.” Acoperirea a fost extinsă automat şi fără niciun cost suplimentar în cazul poliţelor care erau deja în vigoare, spune Marilena Bârliga. „Practic, asiguraţii noştri au beneficiat de acoperiri extinse în mod gratuit.” Asigurările companiei acoperă cheltuielile medicale şi de repatriere generate de îmbolnăvirea cu COVID-19, dar şi cheltuielile aferente anulării sau întreruperii călătoriei pentru clienţii care completează asigurarea cu acoperirea storno.

     

    O lecţie învăţată demult

    Operatorii din turism cu vechime pe piaţă au dezvoltat, de-a lungul timpului, o serie de parteneriate cu diverse companii de asigurări pentru ca turistul să aibă „la îndemână” această opţiune, iar unii au decis să o includă gratuit în pachete. „Încă din anul 2014, asigurarea medicală şi de călătorie a fost oferită bonus în majoritatea pachetelor de vacanţă Cocktail Holidays. Împreună cu asigurătorul, am dezvoltat un produs personalizat care să acopere toate nevoile turiştilor noştri atunci când pleacă în vacanţă – aici ne referim la faptul că nu există limită de vârstă, au inclusă şi funcţia storno atât înainte, cât şi în timpul călătoriei, plus bagajele de călătorie sau alte beneficii importante”, spune Dan Goicea, CEO al agenţiei de turism Cocktail Holidays. El spune că în cei 28 de ani de experienţă în domeniul călătoriilor a învăţat care sunt cele mai frecvent întâlnite probleme pe care turiştii le pot întâmpina în vacanţă şi le-a inclus în acest produs personalizat. Asigurarea este inclusă, fără limită de vârstă, pentru toate destinaţiile din portofoliu companiei, unde aceasta organizează sejururi şi circuite cu avionul, printre care: Grecia, Turcia, Spania, Egipt, Emiratele Arabe Unite sau Cipru. Pe destinaţiile îndepărtate, pachetele companiei includ gratuit un produs de asigurare mai complex. „Ca noutate, în luna iulie 2020 am inclus şi protecţia COVID-19 în premieră. (…) Ulterior au crescut şi costurile, dar acestea au fost acoperite de turoperator în cazul pachetelor.” Achiziţionat separat, costul produsului, cu toate riscurile acoperite, este de la 54 de lei. „În ultima vreme, tot mai mulţi turişti întreabă de existenţa unei asigurări medicale şi de călătorie, semn că au început să înţeleagă importanţa acesteia”, spune Goicea. Pentru produsele individuale, de tip bilet de avion sau cazare, executivul susţine că a remarcat o creştere de aproximativ 50 – 60% a cererii pentru asigurări de călătorie. „Multe agenţii partenere sau turişti individuali apelează la produsul nostru, chiar dacă serviciile de călătorie sunt achiziţionate din alte părţi, pentru că este cel mai complet produs de pe piaţă în ceea ce priveşte riscurile acoperite.”

    Potrivit lui, majoritatea turiştilor care achiziţionează vacanţe de la agenţii de turism achiziţionează şi asigurările tot de la agenţii. „Într-adevăr, în perioada pandemiei s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti care apelează la poliţe de asigurare, în special pentru situaţiile de storno înainte de începerea călătoriei sau pentru servicii medicale pe durata călătoriei. În destinaţiile în care turiştii trebuie să prezinte un test PCR negativ la intrare, bineinţeles că au existat destule cazuri când testele au ieşit pozitive şi nu au mai putut pleca. Aşadar, funcţia storno a produsului nostru i-a ajutat nu doar să rămână acasă în siguranţă, dar să primească şi banii înapoi pe vacanţa pierdută. Acesta este unul dintre avantajele cele mai mari ale acestui produs.”

    Turoperatorul Cocktail Holidays a încheiat anul trecut cu un volum de vânzări cu peste 50% mai mic decât cel din 2019, când volumul de vânzări înregistrat a fost de 25 de milioane de euro. Anul acesta, estimările agenţiei vizează însă un volum dublu faţă de 2020.

    Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia spune, de asemenea, că „asigurarea complexă de călătorie dezvoltată împreună cu partenerii noştri de la Collonade repezintă un serviciu pe care Eturia îl oferea prepandemie, fiind inclusă în toate vacanţele noastre”. Potrivit lui, Eturia a fost „printre primele  agenţii de turism care, în primăvara lui 2020, a oferit turiştilor o asigurare complexă ce acoperă şi riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 înainte sau în timpul vacanţei”.

    Potrivit executivului, „dacă înainte de declanşarea pandemiei mai existau turişti care nu puneau foarte mare accent pe achiziţionarea unei asigurări medicale şi de călătorie, acum vorbim de o mai mare conştientizare. Cel puţin în cazul nostru, toţi călătorii doresc să fie informaţi în detaliu privind condiţiile şi riscurile acoperite de asigurare. Este un serviciu obligatoriu, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea am şi decis, în urmă cu mulţi ani, să îl includem în tariful pachetelor noastre de vacanţă.” Sorin Stoica spune că la nivelul anului trecut au existat turişti nevoiţi să folosească asigurarea, dar procentul celor care au apelat este de sub 3%. În 2020, agenţia a avut cu aproximativ 50% mai puţini turişti comparativ cu anul 2019.

     

    Estimări de dublare la nivel global, în doar 7 ani

    În opinia lui Victor Sraer, românii vor continua să călătorească chiar dacă li se vor cere documente care să ateste că sunt sănătoşi. „Românii iubesc să călătorească, să vadă lumea şi în ultima vreme ajung chiar în colţurile cele mai îndepărtate ale ei, iar oamenii îşi doresc să călătorească din nou. Când o vor face, vor fi mai precauţi şi îşi vor achiziţiona o asigurare de călătorie
    într-un procent mai mare decât o făceau înainte. Evoluţia poate fi favorabilă, inclusiv asupra pieţei asigurărilor de călătorie, având în vedere că românii au înţeles mult mai bine că o asigurare le poate reda libertatea de a pleca în vacanţă.”

    Estimarea sa optimistă este că anul acesta piaţa ar putea ajunge la un nivel de 70-80% din cifrele din 2019. „Ne-am uitat, de asemenea, constant la comportamentul clienţilor în online. Am putut astfel sesiza o tendinţa accentuată de research online şi chiar încheiere a asigurărilor online. De exemplu, calculatorul de pe site-ul nostru, unde  clienţii îşi pot calcula şi încheia asigurări de călătorie pe loc, a înregistrat o scădere mai mică decât scăderea vânzărilor – traficul a scăzut cu doar 30% comparativ cu 2019. Pe de altă parte, canalul de vânzare online a înregistrat cu 22% mai multe vânzări decât canalele noastre offline.”

    Şi Marilena Bârliga priveşte viitorul cu optimism. „Ne aşteptăm să vedem o revigorare pe segmentul asigurărilor de călătorie în 2021, după un recul semnificativ, dar natural în contexul lui 2020. Vaccinul şi campania de vaccinare redau încrederea oamenilor să călătorească, iar acest lucru va avea efect implicit în asigurări. Diferenţa aici va consta într-un interes mare pentru produsele care includ în acoperiri riscul îmbolnăvirii cu COVID-19, precum şi pentru acoperirea storno, care odată ataşată asigurării permite recuperarea sumei plătite pentu vacanţă în cazul în care călătoria este anulată din cauza îmbolnăvirii cu COVID-19”, este de părere Marilena Bârliga.

    Potrivit unui raport al Global Market Insights, piaţa globală a asigurărilor de călătorie a avut o rată medie de creştere anuală de aproximativ 6% în perioada 2014-2019. Valoarea pieţei globale a asigurărilor de călătorie a fost evaluată, în 2019, la 19,2 miliarde de dolari, şi se estimează că până în 2027 va ajunge la 39,3 miliarde de dolari, cu o rată medie de creştere anuală de 17,4% între 2020 şi 2027, scrie alliedmarketresearch.com.

  • Cine sunt personajele ascunse care îl ajungă pe preşedintele francez Emmanuel Macron să îşi crească influenţa în toată Europa

    Chiar dacă limba de lucru în instituţiile Uniunii Europene a rămas engleza („stricată”), blocul gândeşte de la un timp mai mult în franceză, scrie Politico într-un articol în care îi prezintă pe consilierii pentru politici europene ai preşedintelui francez Emmanuel Macron. Prin aceşti oameni, Macron îşi creşte influenţa asupra Europei.

    La aproape patru ani după ce Emmanuel Macron a câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa, UE este mai aproape de viziunea francezului despre un bloc mai suveran şi mai integrat fiscal. O parte a acestui lucru se datorează întâmplării. Brexitul a scos din UE un campion al liberalismului economic şi oponentul unei integrări mai în profunzime. Iar pandemia a obligat Uniunea să îmbrăţişeze idei mai radicale. Însă o altă parte ţine de un plan atent gândit – de o presiune concertată din partea lui Macron însuşi pentru o influenţă mai mare în UE. Esenţial pentru aceste eforturi este Clément Beaune, consilierul tăcut care a ieşit din adăpostul palatului Elysée pentru a deveni un ministru pentru afaceri europene omniprezent. Beaune este coautorul discursului de la Sorbona din 2017 în care Macron, la doar câteva luni de la primirea mandatului prezidenţial, a expus o viziune ambiţioasă despre integrarea europeană. Pe atunci consilier al lui Macron pentru Europa, Beaune a stat cu preşedintele o noapte întreagă pentru a pune la punct textul şi a trimis partenerilor europeni un rezumat pe la 5 dimineaţa, în ziua de 26 septembrie 2017. „Probabil că au crezut că suntem nebuni”, şi-a amintit Beaune în biroul său cu vedere la râul Sena de la etajul al doilea al Ministerului de Externe.

    Fraza de început a discursului a fost o previzualizare exactă a anilor următori: „Am venit să vă vorbesc despre Europa. Unii vor spune: „Din nou?” „Ar face bine să se obişnuiască”. Multe din ideile prezentate la Sorbona n-au devenit nicidecum realitate. Însă UE pare în prezent mult mai franceză. Fondul de recuperare de 750 de miliarde euro al UE reprezintă o veche ambiţie franceză de a crea datorii europene comune, o idee căreia cândva îi rezista cu ferocitate Germania. În ceea ce priveşte politica industrială, Uniunea a înclinat spre o abordare mai intervenţionistă. Planurile Comisiei Europene de a reglementa comerţul şi conţinutul online au o amprentă franceză puternică. Macron este, de asemenea, naşul politic al echipei de la conducerea UE instalată în 2019. Şi cuvinte cheie precum „autonomie strategică”, „suveranitatea digitală” şi o „Europă care protejează” sunt deja marca Macron şi au devenit principii care ghidează o mare parte a dezbaterilor politice de la Bruxelles şi multe dintre propunerile legislative ale Comisiei Europene. Aceasta nu înseamnă că Franţa este cea care dirijează spectacolul. Germania rămâne cel mai puternic membru al UE şi obţine în general ceea ce îşi doreşte. Dar de multe ori Parisul este cel care convinge Berlinul şi pe alţi parteneri europeni, uneori cu regret, să acţioneze. Rămâne de văzut câte idei ale lui Macron se vor transforma în politici concrete. Unele dintre cele mai atractive iniţiative ale sale sunt în prezent mai mult retorică decât realitate. Altele au încasat lovituri grele. Obiectivul său ca UE să aibă un Fond European de Apărare a suferit o lovitură în negocierile bugetare de anul trecut. Mult preţuita sa Conferinţă despre viitorul Europei s-a chinuit să decoleze şi pare a fi mai puţin radicală decât spera preşedintele.

    Fondul de recuperare de 750 miliarde euro al UE reprezintă o veche ambiţie franceză de a crea datorii europene comune, o idee căreia cândva, îi rezista cu ferocitate Germania. În ceea ce priveşte politica industrială, Uniunea a înclinat spre o abordare mai intervenţionistă. Planurile Comisiei Europene de a reglementa comerţul şi conţinutul online au o amprentă franceză puternică.

    Însă oficiali, diplomaţi şi analişti UE spun că Macron a pus un accent mai mare pe lucrul la nivel european decât oricare dintre predecesorii săi recenţi – construind alianţe între guverne şi în interiorul Parlamentului European. Şi va avea şansa de a-şi spori influenţa atunci când Angela Merkel se va retrage după alegerile din Germania din septembrie.

    „Că Franţa a revenit pe scenă cu Macron este 100% real”, a spus un oficial olandez care lucrează în UE. „Neacţionând franţuzeşte, au făcut Europa mai franceză”. Beaune, în vârstă de 39 de ani, a servit pentru prima oară ca principal consilier pentru Europa al lui Macron când acesta era doar ministru al economiei în 2014. A fost numit ministru pentru afaceri europene în iulie 2020, îndeplinindu-şi astfel o ambiţie pe care o avea de mult timp. Beaune a crescut într-un cartier al clasei mijlocii din Paris. Un elev silitor, a fost sfătuit de unul dintre profesorii săi să se înscrie la o şcoală gimnazială cu un curriculum axat special pe Europa. A ales ca a doua limbă engleza, pe care o vorbeşte fluent, dar cu un puternic accent francez. Nu a fost dintotdeauna aşa. „Când aveam 4 ani, tatăl meu, profesor, a obţinut un post la Universitatea Vanderbilt din SUA, aşa că am locuit un an în Tennessee”, povesteşte Beaune. „Acolo, în fiecare zi la şcoală începeam ziua cântând imnul naţional american”. Accentul său american a dispărut pe holurile universităţilor pariziene, dar Beaune păstrează o afecţiune specială pentru „The Star-Spangled Banner” – aşa cum a mărturisit pe Twitter în ziua de inaugurare a lui Joe Biden, atrăgând orăcăielile unor troli. Spre surprinderea multora care l-au cunoscut ca un consilier prezidenţial discret, utilizarea cu îndrăzneală a Twitterului a fost un semn distinctiv al transformării tânărului într-un politician de primă linie. De asemenea, acest lucru a creat tensiune, în interiorul şi în afara guvernului. Alţi membri ai executivului nu apreciază că un coleg, oficial un simplu ministru junior, atrage asupra sa lumina reflectoarelor. Iar declaraţiile sale dure privind acordul comercial post-Brexit i-au enervat pe adepţii Brexitului şi pe oficialii britanici. „Pare să fie Mini-Me-ul lui Macron şi pare că încearcă să-şi facă o reputaţie unică, fiind afurisit cu britanicii. Sincer să fiu, el nu a avut prea mult impact pe acest mal al Canalului”, a declarat un deputat conservator britanic, un fost ministru care a cerut să nu fie numit. Biroul premierului Boris Johnson a cerut Parisului să-l oblige să-şi reducă tweeturile referitoare la Brexit, spun doi oficiali francezi. Această cerere a rămas neîndeplinită. Stilul deschis al lui Beaune i-a enervat şi pe aliaţii apropiaţi ai Franţei. Ministerul german de Externe a precizat că nu a apreciat apelul său recent pentru abandonarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, o colaborare între Rusia şi Germania, potrivit altor doi oficiali francezi. Însă Beaune se bucură în mod clar de încrederea lui Macron. În biroul său, alături de o fotografie cu fostul premier irlandez Leo Varadkar şi de o colecţie de single-uri în ediţie limitată ale lui Amy Winehouse, Beaune păstrează o fotografie a europarlamentarilor lui Macron semnată chiar de preşedinte. „Pentru Clément, căruia îi datorez atât de mult pentru munca şi acţiunea sa”, stă scris pe poză.

    <<< Clément Beaune este consilierul tăcut care a ieşit din adăpostul Palatului Elysée pentru a deveni un ministru pentru afaceri europene omniprezent. Beaune este coautorul discursului de la Sorbona din 2017 în care Macron, la doar câteva luni de la primirea mandatului prezidenţial, a expus o viziune ambiţioasă despre integrarea europeană. Pe atunci consilier al lui Macron pentru Europa, Beaune a stat cu preşedintele o noapte întreagă pentru a pune la punct textul şi a trimis partenerilor europeni un rezumat pe la 5 dimineaţa, în ziua de 26 septembrie 2017.

    Aceasta nu înseamnă că Macron i-a dat întotdeauna lui Beaune ceea ce consilierul îşi dorea. Beaune nu a obţinut un loc pe lista de candidaţi a lui Macron la Parlamentul European, nu a fost ales candidat al Franţei la Comisia Europeană şi a ratat postul de ministru într-o remaniere anterioară. Singura dată când Beaune a ezitat în timpul mai multor interviuri cu Politico în biroul său a fost când a fost întrebat despre justificările pe care i le-a dat Macron pentru faptul că i-a preferat pe alţii. „Viaţa este inventivă”, a răspus el filozofic. „Dacă aş fi fost numit la guvern mai devreme, nu aş fi trăit cu o asemenea intensitate cele mai mari două momente, distribuirea celor mai importante funcţii din UE şi planul de redresare”. Beaune şi-a construit relaţii personale cu alţi lideri europeni, lucru rar pentru cineva din poziţia sa. A petrecut prin cluburi pariziene cu premierul luxemburghez Xavier Bettel şi soţul acestuia. A fost primit personal de premierul olandez Mark Rutte într-o călătorie recentă la Haga. De asemenea, el păstrează legături strânse cu şerpaşii, oficiali naţionali care pregătesc summiturile pentru liderii lor, din timpul petrecut în rândurile lor. Însă, fiind numit ministru în timpul pandemiei, Beaune nu a avut prea multe şanse să-şi cunoască actualii omologi din UE. Un lucru, însă, i-a convins pe mulţi dintre ei să-l caute pe Beaune – povestirile sale dintr-o revistă gay. „Omologii mei europeni au reacţionat foarte repede, împărtăşindu-şi şi ei poveştile”, a spus Beaune. „Aceste lucruri creează rapid o legătură. Legăturile europene nu înseamnă doar a te întâlni cu cineva într-o negociere, ci să vorbeşti cu el în fiecare săptămână sau lună, astfel că a şti ceva personal despre ei ajută“.

    Cu ajutorul lui Beaune, Macron a demonstrat că are capacitatea de a construi alianţe cu alţi membri ai UE – lucru pe care guvernele franceze anterioare s-au chinuit să îl facă. Uneori, asta înseamnă formarea de coaliţii cu ţări cu aceeaşi idee pentru a avansa o propunere, chiar dacă alte guverne – inclusiv Berlinul – nu agreează iniţial această idee. Acest lucru nu este văzut bine de unele guverne, în special din estul continentului. „Macron petrece relativ puţin timp să convingă Europa Centrală şi de Est – o face mai mult decât preşedinţii anteriori, dar totuşi nu este suficient”, a spus Daniela Schwarzer, directorul Consiliului German pentru Relaţii Externe. „Reflexul francez este că dacă 27 este pur şi simplu prea complicat, atunci să mergem mai departe în grupuri mai mici. Dar, din perspectiva germană, aceasta nu este calea preferată. „Metoda a adus totuşi rezultate. Într-un document de discuţie legat de un summit al UE în oraşul Sibiu din mai 2019, Franţa şi alte şapte ţări au stabilit obiective climatice care ar au evoluat într-un acord în Consiliul European în luna decembrie pentru a face blocul neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Macron a folosit aceeaşi metodă anul trecut când Europa era cuprinsă de pandemie, iar membrii UE se certau cu privire la modul de gestionare a crizei şi la modul de finanţare a redresării economice. În ajunul unui summit virtual al UE din martie anul trecut, Franţa şi alte opt ţări au trimis o scrisoare prin care solicitau un răspuns economic colectiv din partea blocului, incluzând o referinţă specifică la instrumente de datorie comună – o opţiune căreia i se opunea vehement Germania în timpul crizei datoriilor din zona euro.

    De această dată, Merkel s-a arătat mai deschisă, conştientă de pagubele uriaşe care ar putea fi aduse proiectului european şi economiei germane dacă Europa nu va interveni pentru a oferi ajutor unor economii mari din zona euro ca Italia şi Spania. Beaune a colaborat îndeaproape cu consilierul european al lui Merkel, Uwe Corsepius, pentru a elabora un plan franco-german pentru un fond de recuperare de 500 miliarde euro, finanţat prin datorie UE şi care a stat la baza planului final de 750 miliarde euro convenit de şefii de state şi de guverne la un summit maraton din iulie anul trecut. Beaune face parte dintr-un trio de oficiali francezi care lucrează îndeaproape pentru a conecta Palatul Elysée de cabinetele de la Bruxelles şi din alte capitale europene unde sunt elaborate politicile UE. Garance Pineau, care a lucrat pentru a încheia alianţe între La République En Marche (LREM) a lui Macron şi alte partide europene, este acum şeful de cabinet al lui Beaune. Stéphane Séjourné, care rămâne un consilier politic cheie pentru Macron, a fost managerul campaniei LREM pentru alegerile europene din 2019 şi acum conduce delegaţia partidului în Parlamentul European. Pineau este responsabilă pentru o victorie timpurie a lui Macron pe scena UE – dar aceasta a avut un preţ. În calitate de consilier al ministrului francez al muncii de atunci, ea se afla în centrul unor presiuni din partea Parisului pentru înăsprirea normelor din Directiva privind lucrătorii detaşaţi care guvernează statutul muncitorilor europeni ce lucrează temporar într-o altă parte a blocului, cum ar fi şoferii camioanelor de cursă lungă. Problema devenise un paratrăsnet politic în ţările mai bogate ale UE, în special în Franţa, unde guvernele acuzau dumpingul social intraeuropean. Franţa şi-a prezentat demersul ca pe un efort de a proteja drepturile mucitorilor. Pentru Macron, a fost un semn important dat alegătorilor francezi că UE îi protejează. Însă europenii din Europa Centrală şi de Est au văzut acest lucru ca pe un efort de a-i scoate de pe piaţă pe camionagii rivali mai ieftini veniţi din ţări precum Polonia şi România, favorizându-i în acelaşi timp pe şoferii mai scumpi din Europa de Vest. Est-europenii au fost, de asemenea, neimpresionaţi de eforturile lui Macron de a stabili legături mai strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Chestiunea care a provocat cea mai mare neîncredere a fost dialogul cu Rusia”, a recunoscut Beaune. „Partenerii noştri au perceput-o ca noi punându-i pe ei în faţa unui fapt împlinit”.

    Garance Pineau, care a lucrat pentru a încheia alianţe între La République En Marche (LREM) a lui Macron şi alte partide europene, este acum şeful de cabinet al lui Beaune. ⇒

    Beaune a încercat să repare stricăciunile, explicând politica think-tankurilor din regiune. Dar fără prea mare succes. Cu toate acestea, înapoi la Bruxelles, trioul a reuşit să construiască o bază de putere pentru Macron în cadrul instituţiilor cheie – după un început şovăitor. După ce şi-a construit propria mişcare politică de la zero, Macron a încercat iniţial să facă acelaşi lucru la nivel european în loc să se alăture uneia dintre marile familii politice ale continentului.

    El a insistat pentru listele transnaţionale de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European, o idee din discursul de la Sorbona despre care a spus că ar favoriza democraţia paneuropeană. De asemenea, ar fi permis ca o persoană susţinută de Macron să concureze pe tot continentul. Cu mare fanfară, el a lansat o mişcare numită Renaştere cu scopul de a forma alianţe cu partide din întreaga UE.

    S-a vorbit de atragerea marilor partide departe de marile blocuri, precum Partidul Popular European şi Socialiştii şi Democraţii. Însă Parlamentul European a respins listele transnaţionale. Iar Renaşterea a atras câteva formaţiuni mici din întreaga Europă, dar nici un peşte mare. „Listele transnaţionale nu au fost bine gândite”, a recunoscut Pineau. „Am crezut că vom fi mai atrăgători decât eram şi am fi putut atrage partide din PPE şi S&D – pentru a crea un grup central adevărat, chiar mai puternic decât ceea ce suntem noi.”

    <<< Stéphane Séjourné, care rămâne un consilier politic cheie pentru Macron, a fost managerul campaniei LREM pentru alegerile europene din 2019 şi acum conduce delegaţia partidului în Parlamentul European.

    LREM a ajuns să-şi unească forţele cu grupul liberal ALDE din Parlamentul European pentru a crea o nouă fracţiune centristă, Renew Europe. Formaţiunea lui Macron este cea mai mare din grup, oferindu-i o platformă solidă de pe care să îşi urmeze agenda. Europarlamentarii lui Macron au încercat să acţioneze ca din manualul de instrucţiuni al Germaniei, asociind îndeaproape priorităţile liderilor naţionali cu activitatea Parlamentului European şi făcând presiuni pentru ca politicile lor cheie să fie adoptate în programul de lucru al Comisiei Europene. După ce a făcut campanie pentru 79 de propuneri, delegaţia franceză din cadrul Renew ţine acum evidenţa progresului lor într-un tabel cu cod roşu, portocaliu şi verde într-o foaie Excel. Séjourné a declarat într-un interviu că 32 dintre aceste propuneri au rămas neschimbate în programul Comisiei pentru mandatul de cinci ani, inclusiv planuri pentru un salariu minim, o strategie de investiţii în inteligenţă artificială şi un proiect pentru Conferinţa privind viitorul Europei. Séjourné este omul principal al lui Macron în cadrul grupului parlamentar. El a promovat o rezoluţie adoptată de Parlament în aprilie 2020 în favoarea datoriei comune, menită să deschidă drumul către ceea ce a devenit fondul de recuperare. Şi el i-a raportat lui Macron direct după aceea despre modul în care au votat partidele naţionale ale liderilor UE.

    „I-am trimis preşedintelui un mesaj pe Telegram recapitulând voturile partidelor politice prezente în Consiliu pentru a-i spune exact ce a câştigat“, a spus Séjourné. El a primit un răspuns rapid, ceea ce arată cât de atent era Macron la acele proceduri. Beaune, Pineau şi Séjourné îşi îndreaptă acum atenţia asupra preşedinţiei Franţei a Consiliului UE, care va începe în ianuarie 2022. Nu va fi doar marele spectacol european a lui Macron. Odată cu alegerile prezidenţiale franceze care vor avea loc în aprilie, va fi vital pentru şansele de realegere ale lui Macron să poată arăta modalităţile concrete în care atenţia sa europeană a adus beneficii cetăţenilor francezi. Probleme precum legislaţia UE privind salariul minim, drepturile muncii pentru angajaţii din tehnologie şi reglementarea lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial vor fi printre priorităţile de pe agendă. Pe Beaune nu-l va fi mulţumi faptul că UE doar gândeşte mai mult în franceză. Şi-ar dori să schimbe şi modul în care Europa vorbeşte. Dacă  lumea nu vorbeşte limba lui Molière, el ar vrea să se vorbească mai puţină engleză, cel puţin. „Va fi mai greu pentru oameni să înţeleagă, după Brexit, că ne mulţumim cu toţii cu o engleză stricată”, a spus el. „Să ne obişnuim să vorbim din nou limbile noastre!”

    Înapoi la Bruxelles, trioul a reuşit să construiască o bază de putere pentru Macron în cadrul instituţiilor cheie – după un început şovăitor. După ce şi-a construit propria mişcare politică de la zero, Macron a încercat iniţial să facă acelaşi lucru la nivel European în loc să se alăture uneia dintre marile familii politice ale continentului.

  • Pijamale de business: un producător a gândit hainele inedite pentru munca de acasă, care „dau bine pe cameră”, dar sunt şi comode

    Nevoia de haine comode, dar totuşi potrivite pentru şedinţe sau întâlniri de afaceri online în contextul actual a determinat două companii japoneze să lanseze produse care dau bine pe ecran, dar sunt şi confortabile pentru cei care le poartă, scrie The Guardian. Au apărut astfel un hibrid între ţinuta business şi ţinuta de casă, lansat de Whatever Inc şi denumit WFH Jammies, compus dintr-o bluză care arată ca o cămaşă de serviciu în partea superioară şi ca un hanorac în partea de jos şi pantaloni de casă şi costumul de pijama lansat de retailerul de articole vestimentare bărbăteşti Aoki, confecţionat din material de pijama, dar cu aspect de costum, de la croială la nasturii de pe mâneci. Costumul de pijama este disponibil atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

  • Metoda inedită prin care un muzeu celebru sărbătoreşte 175 de ani de existenţă: organizează o expoziţie în care exponatele sunt amintiri legate de felul în care vedeam viitorul înainte de pandemie

    Aniversările se marchează, de cele mai multe ori, printr-o petrecere. Muzeul Smithsonian s-a gândit însă să sărbătorească cei 175 de ani de existenţă nu cu o petrecere, ci cu o expoziţie intitulată „Futures” („Viitoruri”).

    Organizată în primul spaţiu expoziţional al muzeului, clădirea dedicată Artelor şi Industriilor (AIB), evenimentul le propune vizitatorilor un exerciţiu de imaginaţie, îndemnându-i pe aceştia să-şi închipuie cum ar arăta viitorul dorit, de unde şi titlul de „Futures”, scrie Washington Post.

    Realizată în colaborare cu firma de arhitectură The Rockwell Group, expoziţia, care se va deschide în luna noiembrie, este formată din instalaţii de artă, invenţii şi aşa-numite „artifacte ale viitorului”. „Futures” are patru secţiuni, prima dintre ele, „Past Futures” („Viitoruri trecute”) dedicată modului în care oamenii de altădată vedeau viitorul. Printre exponate se numără una dintre primele versiuni de androizi sau un model de telefon realizat de Alexander Graham Bell. O altă secţiune, intitulată „Futures that Unite” („Viitoruri care unesc”) expune, printre altele, un joc video care poate fi controlat cu ochii şi un robot destinat alinării singurătăţii la vreme de pandemie. „Futures that Inspire” („Viitoruri care inspiră”) va prezenta artişti, precum şi inteligenţă artificială gândită să-i ajute pe oameni să mediteze, în timp ce „Futures that Work” („Viitoruri care funcţionează”) are printre exponate produse alimentare ale viitorului ori un costum spaţial.

  • Cum a fost primul an de pandemie pentru una dintre cele mai importante companii de ride sharing din România. Care au fost cele mai mari pierderi şi cum au reuşit să treacă peste ele

    Dacă în urmă cu un an serviciile de ride-hailing erau nelipsite din programul de zi cu zi al românilor, pandemia a anulat multe dintre ieşirile – de orice natură – pentru care apelam la ele. Bolt România, unul dintre principalii jucători de profil din piaţa locală, a adoptat însă rapid o nouă strategie şi s-a extins pe segmentele food şi trotinetele electrice. Cum a arătat anul 2020 pentru companie?

    A fost un an extrem de dinamic şi, de ce să nu spunem, dificil pentru Bolt. Chiar şi în aceste condiţii, la finalul anului putem spune că activitatea companiei în Romania a crescut cu peste 100% ca număr de curse/livrări şi încasări – dacă adunăm şi celelalte divizii de business – food si trotinete electrice. Asta s-a întâmplat pe de-o parte prin mărirea substanţială a volumului de curse în oraşele existente la începutul anului (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi pe de altă parte prin lansarea în noi oraşe (Iaşi, Constanţa şi Braşov)”, spune Cristian Sălceanu, Country Manager Bolt România.

    Una dintre direcţiile de activitate ale anului trecut, spune executivul, a fost creşterea numărului de funcţii şi opţiuni adaptate situaţiei deosebite cauzate de contextul pandemiei. „Am vrut să fructificăm orice oportunitate de a crea noi surse de venit pentru partenerii noştri. Astfel, răspunzând cererii crescute de servicii de livrare rapide şi flexibile, am lansat categoria Delivery (Trimite un pachet!) în aplicaţie şi serviciul Bolt Business Delivery. La fel, având în vedere cerinţele de distanţare socială şi de igienă în spaţiul public, am lansat Bolt Protect, o soluţie practică şi simplă de separare a şoferilor de pasageri, prin intermediul unui paravan de protecţie. Am dotat şoferii cu măşti de protecţie şi le-am transmis, prin toate canalele pe care le aveam la dispoziţie, informări şi recomandări ca să-şi poată derula în continuare cursele în siguranţă.”

    După debutul pandemiei, Sălceanu spune că nu este un secret că numărul de curse a scăzut semnificativ – cu aproximativ 80%. „Cu toate acestea, oamenii au avut în continuare nevoie de servicii de transport, în special lucrătorii din domeniile esenţiale. După scăderea masivă din lunile martie-aprilie, activitatea a crescut semnificativ şi constant începând din luna iunie, ajungând să fie în ianuarie 2021 cu peste 90% mai mare decât volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Am observat modificări semnificative în privinţa celor mai populare rute (a scăzut traficul către aeroporturi) şi a intervalelor orare de vârf, în special după intrarea în vigoare a noilor restricţii din luna octombrie.”

    Potrivit lui, duratele, distanţele şi preţurile medii ale curselor nu s-au schimbat semnificativ în noul context. Cu excepţia perioadei de lockdown, în care restricţiile de circulaţie au afectat pe toată lumea şi în timpul căreia nu atât numărul de utilizatori, cât numărul de curse a scăzut considerabil, în restul anului numărul de utilizatori a crescut constant. „Nu putem face însă o comparaţie relevantă cu 2019, pentru că au fost doi ani cu condiţii foarte diferite de piaţă (noua reglementare şi pandemia fiind cei doi factori esenţiali) şi pentru că la finalul lui 2020 acopeream un număr dublu de oraşe comparativ cu anul anterior.”

    Pe piaţa locală, clienţii companiei au apelat la serviciile de ride-hailing cu preponderenţă în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul relaxării restricţiilor, iar cel mai des înregistrate destinaţii în aplicaţiile dedicate au fost: Gara de Nord din Capitală şi Iulius Mall din Cluj-Napoca, urmate de Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, care a pierdut în 2020 prima poziţie, şi de centrele comerciale bucureştene ParkLake Shopping Center şi AFI Cotroceni. Preţul unei curse începe de la 7 lei, iar cea mai lungă cursă de ride-hailing a fost de aproape 100 de kilometri şi a durat puţin peste 150 de minute.

    În ceea ce priveşte numărul de şoferi parteneri, executivul spune că încă din primele luni ale anului trecut au intrat în vigoare schimbări legislative majore cu privire la modul de autorizare a şoferilor şi firmelor partenere pentru desfăşurarea activităţii de ride-hailing. „Ne-am bucurat atunci să vedem că majoritatea celor cu care colaborăm au parcurs toate cerinţele legale şi ne-au rămas parteneri. Ulterior, ne-am extins prezenţa în mai multe oraşe, dar şi baza de utilizatori a crescut. Pe scurt, am încheiat anul 2020 cu un număr de peste 5.000 de şoferi activi pe platformă.”

    Tot în 2020, compania a lansat serviciul de închiriere de trotinete electrice, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Constanţa, serviciu bine primit în piaţă, fiind „un mijloc de transport individual, rapid şi care te ajută să eviţi aglomeraţia”. „Sunt simplu de folosit şi nu presupun un efort deosebit, se adresează unui public destul de larg – practic orice persoană de peste 16 ani, cu un pic de atenţie şi un bun simţ al echilibrului le poate folosi. Suntem prezenţi acum cu trotinetele în trei oraşe şi avem în plan să ne extindem, cât de curând, în toate oraşele în care suntem prezenţi cu celelalte servicii şi nu numai”, spune Cristian Sălceanu. Investiţiile pentru lansarea trotinetelor electrice s-au ridicat la câteva sute de mii de euro şi au constat în principal în achiziţionarea parcului efectiv de vehicule şi în angajarea unei noi echipe responsabile pentru gestionarea noului serviciu. La dezvoltarea acestui proiect, precum şi a serviciului Bolt Food, a fost implicată divizia locală de software development dedicată dezvoltării de soluţii şi funcţionalităţi ale platformei şi aplicaţii şi servicii pentru toate subsidiarele din Europa ale companiei. Una dintre sarcinile echipei a fost să lucreze la sistemele de hărţi geografice necesare aplicaţiei de mobilitate. Au creat astfel un sistem intern de hărţi, care a permis completarea hărţilor existente cu repere şi străzi lipsă. La nivel european, compania şi-a extins serviciile de micromobilitate în 15 ţări, printre care Franţa, Portugalia şi Suedia, iar în 2021 reprezentanţii Bolt au în vedere acoperirea a 100 de oraşe, cu un număr de 130.000 de trotinere, în urma unor investiţii de peste 100 de milioane de euro, anunţate în luna noiembrie a anului trecut. În Bucureşti, pentru acest serviciu cele mai populare destinaţii au fost: Parcul Regele Mihai (Herăstrău), Piaţa Victoriei, Fabrica de Bere Bună (Calea Victoriei), Parcul Cişmigiu, Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Cercul Militar Naţional, Grădina Eden, Piaţa Universităţii, Promenada Mall şi Unirea Shopping. Cea mai lungă cursă cu trotineta electrică din 2020, înregistrată în Capitală, a fost de aproape 42 de kilometri şi s-a întins pe o durată de aproximativ 6,5 ore.

    Despre serviciul de livrare de mâncare executivul spune că a căpătat o importanţă critică în ultimul an. „Planurile de diversificare a portofoliului nostru de servicii erau mai vechi, dar pandemia a accelerat lucrurile. Am observat foarte repede cât de mult a crescut nevoia de livrare de alimente de la momentul la care s-a decretat starea de urgenţă şi ne-am reorganizat priorităţile interne, alocând o parte din resursele dedicate în mod normal pentru ride-hailing lansării noului serviciu Bolt Food. Procese şi platforme care se dezvoltă, în mod normal, în luni de zile, au fost finalizate, testate şi lansate în câteva săptămâni.” Compania nu a oferit cifre exacte cu privire la costurile aferente lansării.

    Ca parte din planuri de viitor, executivul menţionează noi ţinte de expansiune. „Vom continua să ne extindem puternic prezenţa în ţară, având în vedere pe termen lung cele mai mari 20 de oraşe, cu un număr semnificativ de potenţiali utilizatori ai serviciilor noastre integrate.”

    Grupul Bolt este prezent astăzi în 200 de oraşe din peste 40 de ţări din Europa şi Africa, având un număr de circa 50 de milioane de utilizatori. La începutul acestui an, compania a anunţat şi lansarea programului Bolt Franchise, noul program de francizare având ca obiectiv accelerarea extinderii în regiuni ca America Latină şi Asia. Bolt va încheia aceste parteneriate pe baza unei cote de venit, iar cei care se vor alătura programului de francizare vor putea alege să activeze pe unul sau mai multe din cele trei servicii (ride-hailing, închiriere trotinete sau food) şi vor fi responsabili de operaţiunile locale din pieţele în care se extind (marketing, asistenţă clienţi, contractarea şoferilor şi a livratorilor etc.).


     

  • Cum să faci zeci de mii de euro cu un site în Romania. Vinzi un produs de care are nevoie majoritatea oamenilor care lucrează de acasă

    Jean Enache şi-a crescut vânzările în online în pandemie de mai bine de 10 ori. A avut însă norocul să se orienteze de la început pe un produs de care are nevoie aproape orice corporatist: standul pentru laptopuri.

    În perioada pandemiei, când majoritatea angajaţilor şi-au mutat birourile acasă, standurile pentru laptop au avut parte de un boom în vânzări, numărul comenzilor fiind de 200-300 de bucăţi pe săptămână. Media comenzilor primite pentru aceste produse înainte de pandemie era de 20 de bucăţi pe zi”, descrie Jean Enache evoluţia principalului produs comercializat pe platformă marketplace a eMAG.

    Antreprenorul a început să dezvolte un business de comerţ online în 2017, când a urmat şi un curs pentru a vinde filtre de apă pe Amazon. A vândut iniţial aceste produse în Statele Unite, iar ulterior, în Canada, prin intermediul acestei platforme internaţionale:  „Vânzările erau de 300 de dolari/zi, iar profitul meu era de 100 de dolari”. Mai târziu însă, în urma apariţiei unei legi care permitea comercializarea de produse doar în baza unei adrese fizice în Statele Unite, a decis reorientarea afacerii pe piaţa locală.

    A intrat pe platforma marketplace a eMAG direct cu aceste măsuţe pentru laptop: „Am cumpărat una pentru mine şi am constatat că nu este produsul ideal. Am făcut îmbunătăţiri, am adus un stoc cu noul produs, l-am listat pe marketplace-ul eMAG, iar apoi am aşteptat  să văd dacă există cerere şi am început să aduc din ce în ce mai multe”.

    Marca suporturilor de laptop este una proprie, iar producţia este realizată în China. Preţul unui astfel de produs porneşte de la 179 de lei. Cum este să produci în China? „În China primeşti doar ce plăteşti. Procesul de producţie nu a durat foarte mult. În urma unor discuţii cu mai multe fabrici am primit oferte şi câteva mostre. Am ales un furnizor în funcţie de preţ şi de calitatea pe care o ofereau, furnizor cu care colaborez şi în momentul de faţă.”

    Investiţia iniţială a fost de 500 de dolari pentru realizarea stocului vândut pe platforma marketplace. „A fost un stoc de test pe care l-am vândut în prima lună de la listare.”

    Compania a ajuns la vânzări de 1 milion de lei, realizate pe platforma eMAG, dintre care 50% au fost înregistrate de suportul pentru laptop, iar restul, de celelalte produse din magazinul universal. În ceea ce îi priveşte pe clienţi, aceştia sunt persoane care lucrau, în general, de la birou (doctori, avocaţi, angajaţi în corporaţii etc.). Primesc însă comenzi şi de la clienţi companii: „Anul trecut în noiembrie am avut o comandă de 400 de bucăţi de la o companie”. Jean Enache spune că au accesat şi o linie de finanţare de la eMAG, în valoare de 25.000 de euro.

    De altfel, antreprenorul a făcut parte din primii 50 de vânzători care au primit această finanţare oferită de platforma online. „Nu a fost un proces complicat. Am semnat un act şi în câteva zile am primit banii în cont.” Au folosit investiţia în direcţia lansării unui nou model de suport de laptop. „Acesta va fi integral din aluminiu, mai mic, uşor, portabil şi ceva mai ieftin. Încercăm tot timpul să scădem din preţ. Vom începe cu 500 de bucăţi, iar dacă va exista cerere vom mai comanda 3.000 de bucăţi”, descrie antreprenorul caracteristicile noului produs.

    În prezent, reuşesc să vândă 3.000 de standuri în aproximativ două luni. Când vine vorba despre provocări, Enache spune că cea mai mare de până acum a ţinut de intrarea pe platforma marketplace a eMAG Ungaria, când s-au ocupat de traducerea numelui produselor. În prezent însă, vând în Ungaria 20% din cifra de afaceri a companiei. „Vrem să ne extindem şi pe alte pieţe. Am intrat recent şi pe eMAG Bulgaria”, menţionează el.

    Businessul este dezvoltat de Jean Enache alături de un asociat, care deţine jumătate din business. „Eu mă ocup de partea de customer support, iar el de alimentarea de conturi.” Ca urmare a creşterii businessului, în perioada următoare şi-au propus să facă angajări. Iar sfatul său pentru un antreprenor care vrea să dezvolte un business este: „Problemele vor veni cu timpul, dar la fel, toate au şi o rezolvare. Important este să începi ceva. Dacă vor un business online sfatul meu este să înceapă cu eMAG. Îţi listezi produsele şi aştepţi”.

  • Cum a început afacerea românilor care au dezvoltat o monedă virtuală care concurează cu Bitcoin şi care a fost evaluată la 3 miliarde de dolari

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Povestea executivului român care a preferat să lucreze în altă ţară deşi recunoaşte că jobul din România era mai interesant

    Executivul român Adrian Pascu şi-a construit aproape întreaga carieră în industria lactatelor, cea mai mare parte a timpului lucrând pentru grupul francez Danone. Prima dată a plecat din ţară acum circa şapte ani, la Moscova, pentru ca în ianuarie 2020 să se mute la Kiev, în capitala Ucrainei, pentru a fi general manager pentru businessul aceluiaşi producător de lactate, Danone, pe piaţa aflată la nord de România. A învăţat multe în acest periplu şi recunoaşte că i se potriveşte viaţa de expat, astfel că momentan nu are planuri să se întoarcă prea curând acasă. Care sunt planurile lui Adrian Pascu însă, ne spune chiar el.

    Nu se află departe de ţară din punct de vedere geografic, distanţa dintre Bucureşti şi Kiev fiind de sub 1.000 de kilometri (distanţă ce poate fi parcursă în mai puţin de două ore cu avionul sau în peste 12 ore cu maşina, potrivit Google Maps, din cauza lipsei autostrăzilor, cel puţin în cazul României). Totuşi, diferenţele culturale dintre cele două pieţe sunt mari. Ucraina este o piaţă cu peste 40 de milioane de locuitori – de peste două ori mai mulţi ca în România -, cu o putere de cumpărare mai mică decât cea de pe plan local, o ţară întinsă despre care nu se ştiu foarte multe.

    Cum a ales Adrian Pascu această destinaţie? „Am refuzat o poziţie foarte interesantă, dar aflată în Bucureşti, alegând-o pe cea actuală, şi am convingerea că voi continua să aleg la fel, dacă voi avea ocazia, cu condiţia să pot vizita des România şi să nu existe alte constrângeri legate de nevoile familiei”, spune el. Referitor la întoarcerea acasă, recunoaşte că depinde totul de oportunităţile şi de modul de a privi situaţia în momentul respectiv.

    Momentan îşi doreşte să mai beneficieze de dezvoltarea legată de deschiderea culturală şi profesională fantastică pe care o oferă viaţa de expatriat, atât pentru sine, cât şi pentru familia sa, aşa încât nu se gândeşte la întoarcerea în România. Despre oraşul său adoptiv, spune că există similitudini între acesta şi Bucureşti. Mai exact, traficul este asemănător, adică aglomerat şi problematic; nu sunt mari diferenţe, deşi populaţia Kievului e cu aproximativ 50% mai numeroasă. Nu sunt mari diferenţe nici în zona culinară, în sensul calităţii şi al serviciilor.

    În ambele capitale există aceeaşi bucurie a petrecerii timpului împreună, pe terase sau în cafenele şi restaurante, calitatea fiind ridicată.  „Aş vedea o oportunitate în România legată de bucătăria caucaziană şi de cea a Asiei centrale, Georgia şi Uzbekistan fiind recunoscute pentru varietatea şi specificul culinar. Astfel, probabil, e loc de o prezenţă mai robustă a bucătăriei asiatice.” Adrian Pascu vine des acasă alături de familia sa, ultima dată fiind aici în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Tocmai de aceea, recunoaşte că nu percepe schimbări majore pe piaţa locală. „Îmi amintesc de şocul pozitiv al schimbărilor percepute în Moscova într-un interval de doar doi ani cât am lipsit.” În Bucureşti încă mai aşteaptă să sesizeze o schimbare în amenajarea celui mai important parc al ţării, Herăstrău, mândria Capitalei. A ales acest exemplu pentru că e cel mai des privit prin ochi de expatriaţi cu termene de comparaţie prin lume şi şi-ar dori să ajungă să fie mândru de ce oferă şi Capitala noastră. „Mai sper încă.”

    E de părere că în România ar trebui îmbunătăţite în primul rând infrastructura, sistemul educaţional şi de sănătate. „Aş adăuga o politică internă şi externă, având ca obiectiv creşterea economică, cea capabilă să finanţeze cele de mai sus.” Se declară impresionat de parteneriatele încheiate de actuala sa ţara gazdă cu China (majorare enormă a exporturilor, balanţă comercială pozitivă), de cursa în care s-au înscris Ucraina, Slovacia şi Ungaria pentru a construi la graniţă huburi logistice care să preia şi de unde să transporte în toată Europa containerele cu mărfuri care curg deja pe Drumul Mătăsii spre vestul Europei, de parteneriatele cu ţări puternice precum SUA, Franţa şi Turcia.

    Menţionează şi investiţii interne majore, în valoare de 1,2 miliarde de euro din ajutorul pentru Covid-19, bani ce au fost alocaţi pentru crearea de locuri de muncă în infrastructură, având ca rezultat 4.800 km de şosele naţionale reabilitate în 2020, urmând alţi peste 7.000 km în 2021. Nu în ultimul rând, aminteşte de programul naţional de digitalizare pe modelul Ţărilor Baltice. „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.” Din România îi e dor – pe lângă familie şi prieteni sau locuri minunate în care are amintiri frumoase – de gustul alimentelor. Această situaţie a fost mai pregnantă în Rusia, pe când Ucraina, Adrian Pascu recunoaşte că e mai apropiată de gustul pe care-l ştie el şi familia sa.

    „Într-o notă pozitivă, aş menţiona apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.”

    În Moscova, lăsând la o parte specificul culinar, sursa de legume e centrată pe Asia şi în special Caucaz şi astfel totul e diferit. În unele cazuri, descoperi gusturi deosebite cum ar fi tomatele din Uzbekistan – o potenţială afacere viitoare în România, crede el –, însă pentru celelalte, diferenţa majoră devine în timp puţin frustrantă. „Aşa cum spuneam, (nu mi-e dor de – n.red.) nimic major, am fost în ţară relativ des în ultimii ani.” Recunoaşte însă că nu-i e dor de modalitatea în care se face politică, cu rezultatul, anticipabil de altfel, al lipsei de schimbare reală în abordarea naţională a problemelor economice şi sociale. „Într-o notă pozitivă, aş menţiona totuşi apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.” Adrian Pascu a terminat Facultatea de Fizică în 1994, o perioadă pe care o descrie ca fiind a tuturor posibilităţilor, dar şi a nevoii de reinventare personală, având în vedere că întreaga pregătire anterioară avea puţină legatură cu lumea în care ne aflam (şi ne aflăm). „Am profitat de intervalul de doi ani de profesorat în Suceava – oraşul meu natal – necesar pentru examenul de definitivat în învăţământ, pentru a înţelege mai bine ce direcţie profesională m-ar pasiona în viitor.” A avut, în paralel, multe poziţii de entry level – în cei doi ani fiind permanent angajat de trei entităţi -, profitând de faptul că încă nu se cerea experienţă în mediul privat. Astfel, a deţinut multe poziţii, de la agent de asigurări, la reprezentant comercial al unei companii care vindea echipamente pentru HoReCa. Ulterior a fost agentul de vânzări al distribuitorului naţional Wrigley (gumă de mestecat) şi Henkel (produse cosmetice şi de curăţenie). „Ştiam că nu mă pot cantona într-un sistem de stat unde raportul dintre performanţă şi recompensă este distorsionat. Ştiam că voi alege una din posibilităţile oferite de noul context.”

    Adrian Pascu
    „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.”

    După examenul de definitivat a cochetat şi cu antreprenoriatul, însă una peste alta, a fost o perioadă de învăţare şi autodescoperire care l-a ajutat ulterior să recupereze timpul pierdut, odată ce a decis că direcţia logică de focus este cariera într-o companie care din punct de vedere cultural se potrivea cu valorile sale. „Am fost primul român director de vânzări pentru Danone România şi Republica Moldova. Apoi, după eliminarea poziţiei de general manager din Serbia, care acoperea toată regiunea Adriaticii, mi s-a propus şi provocarea de a readuce pe baze profitabile operaţiunile din zona respectivă.” Era anul 2012, iar executivul român devenea director comercial pentru România şi business development director pentru zona Adriatică. Avea biroul la Bucureşti, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. A fost o experienţă unică, având în vedere puternica atomizare a regiunii, cu strategii total diferite stabilite pentru ţări cu populaţie redusă, unde obţinerea masei critice în business reprezenta o mare provocare, spune el. „Am amintiri frumoase din Chişinău, Tirana, Skopje, Pristina, Sarajevo şi evident Belgrad, atât profesionale, cât şi personale, fiind profund recunoscător pasiunii extraordinare a oamenilor cu care am lucrat în această perioadă şi împreună cu care am învăţat şi experimentat foarte mult.” Experienţa Belgrad nu a fost însă prima sa poziţie de expat. Prima dată a plecat din ţară în decembrie 2013, ca director de vânzări pentru regiunea Moscova, Rusia, la Danone. Această regiune reprezenta peste 35% din cifra de afaceri a businessului Danone Rusia şi era de patru ori mai mare ca vânzări decât businessul din România, spune Adrian Pascu. Spre comparaţie, în 2019, Danone România, liderul pieţei de iaurturi, a terminat anul cu o cifră de afaceri de 612 milioane lei (circa 125 mil. euro), mai mare cu aproximativ 10% comparativ cu 2018, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Şcoala românească de vânzări era, la acel moment, foarte apreciată, (…) astfel încât s-a considerat că pot să contribui la obiectivul de creştere (din Rusia – n.red.).” Pe de altă parte, după trei ani pe poziţia respectivă se punea problema unui pas următor pentru care probabil era nevoie de o validare suplimentară a capacităţii sale de a se adapta şi performa, fiind complet imersat într-o altă cultură, într-un business cu procese şi dinamică internă mult mai complexe, spune Adrian Pascu. Astfel, în 2015, a preluat responsabilităţi complete pentru Europa de Sud-Est, adăugându-se la geografia experienţei sale anterioare Bulgaria şi Grecia. „Din nou, multe poveşti memorabile şi oameni minunaţi, reorganizări majore de businessuri şi rezultate bune.” În 2017 a primit propunerea să preia întreaga responsabilitate pentru departamentul comercial al Danone Rusia, o poziţie de executiv, iar după trei ani, începând cu ianuarie 2020, a devenit director general pentru businessul producătorului de lactate în Ucraina. „Sunt responsabil pentru operaţiunile Danone pe partea de lactate, în Ucraina.” Danone este cunoscut în special pentru businessul de lactate, dar are şi alte segmente mari de business în portofoliu, precum cel de ape minerale, cu branduri cunoscute precum Evian. În ceea ce priveşte desfăşurarea unei zile, probabil nimic nu se mai poate numi obişnuit în prezent, e o combinaţie interesantă de timp acordat familiei şi profesiei, cu adaptarea specifică la lucrul parţial de acasă, parţial de la birou, deplasări în ţară, în special la cele două fabrici, şi participarea la diferite evenimente externe din viaţa comunităţii economice ucrainene, spune el. Când nu munceşte şi nu călătoreşte pentru business, Adrian Pascu şi familia sa vin în ţară relativ des, avantajaţi şi de faptul că sunt mai puţin de 600 km cu maşina până la Suceava, oraşul său natal, „pe şosele care încep să fie foarte bune în urma investiţiilor masive în infrastructură şi a vitezei de implementare impresionante – pentru un român obişnuit cu ritmul nostru. A fost un mare avantaj în pandemie, astfel că exceptând perioada iniţială de lockdown, venirea în ţară nu a fost o problemă”.