Category: Revista BM

  • Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe pe perioada pandemiei

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce planuri au cu el şi cum arată acum – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    GALERIE FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTGRAL

  • În ce îşi mai investeşte banii unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie

    Unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie – Antonio Eram – fondator al procesatorului de plăţi online Netopia – este cel mai nou actor din industria de investiţii în start-up-urile tech. Ţinta? Aplicaţiile sau serviciile web care se leagă de zona de plăţi. Cum îşi alege fondatorul Netopia proiectele în care îşi pune banii? Nu mergeţi la Antonio cu power-pointuri cu estimări la virgulă despre cum va fi cifra de afaceri în 2025 şi cum veţi vinde afacerea în 2030. Pasiunea fondatorilor pentru proiect şi dorinţa lor de a face ceva sunt cele care contează cu adevărat, dezvăluie antreprenorul.

    Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia“, a declarat Antonio Eram la emisiunea ZF IT Generation, unde a fost invitat în cadrul noii rubrici Investor Watch. Printre companiile în care a investit până acum Netopia Ventures se numără Milluu şi Mocapp, proiecte care au fost prezentate în trecut în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Eram a precizat că deciziile de investiţii sunt luate pe baza altor indicatori decât în cazul unor fonduri clasice. „Abordarea noastră nu este una tehnică. Spre deosebire de alte fonduri pe noi ne interesează mai mult pasiunea, ideea, echipa, ce au de spus oamenii, dorinţa de a face ceva, mai puţin partea de cifre, bilanţul, care e business planul, care e proiecţia, care este strategia de exit şi aşa mai departe.“

    Decizia de a crea acest vehicul dedicat start-up-urilor a fost luată în condiţiile în care businessul Netopia trece printr-o reorganizare în contextul în care compania a aplicat pentru obţinerea unei licenţe de la Banca Naţională a României. „Noi trecem printr-un proces de restructurare a întregului business şi facem mai multe entităţi, această mişcare este necesară datorită faptului că vom primi o licenţă de la BNR, este un proces mai complex pe care poate îl vom aborda în altă discuţie.“ Când, făceam această organizare ne-am dat seama că am fost de-a lungul vremii abordaţi de tot felul de antreprenori şi de tot felul de oameni cu idei care au cerut – dacă putem – să fim parteneri cu ei, să venim cu o investiţie de tip angel sau să îi ghidăm. Atunci am zis că dacă tot avem nişte bani puşi deoparte şi această entitate foloseşte banii produşi de către Netopia Payments să îi investim în proiecte în care credem, care au potenţial şi care sunt în principiu axate pe linia noastră de business, de plăţi. Nu ne apucăm de construcţii, de imobiliare. Pe noi ne interesează să ajutăm cu bani, cu puţini bani sau cu mai mulţi bani – depinde de situaţie şi context, dar şi cu sfaturi, cu resursele noastre, antreprenori care vor să pornească pe zona de aplicaţii mobile, servicii web şi care se leagă într-un fel sau altul de zona de plăţi.“


    Investor Watch

    Antonio Eram, fondator Netopia Ventures

    Investiţii ţintă: Idei bune pe zona de plăţi şi proiecte realizate de echipe cu pasiune.

    „Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia.”


    Antonio Eram nu exclude colaborarea în viitor cu alte fonduri de pe piaţa locală, dar în prezent banii sunt doar cei generaţi de Netopia Payments. „Nu suntem asociaţi cu nimeni, deocamdată, dar se poate duce discuţia către un fond local fără o problemă“. Investiţiile reprezintă mai degrabă un ajutor pentru cei aflaţi la început de drum, a punctat şeful Netopia. „Vrem să introducem banii înapoi în sistem pentru că prin asta toată lumea are de câştigat. O spun şi datorită faptului că noi nu am fost ajutaţi de nimeni niciodată. Nu am primit investiţie, când am început compania acum 17-18 ani nu exista conceptul de seed, de angel investment, de VC şi aşa mai departe, totul a fost cu mânecile suflecate, pe calea grea.“

    În acest an fondul mai are bani pentru 3 până la 5 investiţii, a declarat Antonio Eram. „Anul acesta am bugetat până la 150.000 de euro, deci mergând pe această direcţie cred că mai este loc de 3-4-5 investiţii mici. Acum mulţi vor să ridice sume mult mai mari şi negociem fiecare bănuţ, dar repet, acţiunea noastră nu este de a oferi doar nişte bani ci de a ne implica efectiv în procesul de business, cu serviciile noastre. Pentru unii, de exemplu, facem modificări în platformele noastre tocmai pentru a fi mai bine integrate şi să ofere acestui antreprenor exact soluţia de care are nevoie. Această modificare presupune nişte costuri, nu o punem în calculul investiţiei, dar există ca şi cost pentru noi. Eu nu aş vedea asta ca pe o investiţie, ci ca pe un fel de ajutor pentru cei la început.“

     


    Start-up Update

    Cosmin Dumitrache, cofondator al Medic Chat – start-up-ul local de health-tech care a dezvoltat aplicaţii mobile şi o platformă prin care utilizatorii pot cere sfaturi medicilor,

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare în valoare totală de peste 250.000 de euro, din care o treime va fi asigurată de fondul de investiţii Cleverage, iar restul de un angel investor din SUA şi de alţi investitori privaţi înscriţi pe platforma de crowdfunding locală SeedBlink.

    „Medic Chat este o aplicaţie şi platormă prin care oricine poate să acceseze rapid şi uşor sfatul unor doctori de top din întreaga ţară. Accesarea sfatului unui doctor este de regulă un proces dificil, mănâncă mult timp şi mulţi bani – noi vrem să facem acest lucru la fel de simplu ca a comanda un Glovo sau a lua un Uber sau a rezerva o cazare pe Airbnb. Avem peste 200 de doctori înscrişi, acoperim 40 de specialităţi medicale, asta încercăm noi să facem un pic diferit faţă de alţi jucători din piaţă.”


    Sfatul expertului

    Nic Vasiliu, technology solutions professional în cadrul echipei Microsoft din regiunea Europei Centrale şi de Est

    Recomandări pentru start-up-uri: Integraţi comunicarea într-o singură platformă

    „Această criză, COVID, ne forţează să interacţionăm mai mult de la distanţă decât faţă în faţă. Una din provocări este lipsa semnelor nonverbale care ne ajută să vedem reacţia participanţilor la ceva ceea ce am spus. De aceea, una din noutăţile anunţate pentru platforma Microsoft Teams este «live reactions», posibilitatea de a-ţi exprima un sentiment vizavi de ceea ce e prezentat. Opţiunile sunt like, love, laugh şi applaud.”


    Andrei Georgescu, fondator White Image, prima agenţie locală de marketing prin e-mail

    Recomandări pentru start-up-uri: Pentru start-up-uri în primele faze prioritatea trebuie să fie construcţia de baze de date pentru viitoare campanii.„Pentru companiile mature, sau care au atins un anume grad de maturitate marketingul prin e-mail este chiar în top 2-3 cele mai eficiente canale de vânzare. Există tendinţa şi în rândul start-up-urilor să se uite în zona asta, ceea ce nu este deloc greşit, doar că ar trebui să-şi stabilească alte aşteptări. La început start-up-urile trebuie să se concentreze pe creşterea bazei de date, şi să facă acest lucru organic şi cât mai eficient astfel încât într-un termen mediu, de un an de zile, vor începe să vadă rezultatele campaniilor pe e-mail.”



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • Mai sunt clădirile de birouri o opţiune pentru companii sau noul normal este muncitul de acasă?

    De aproape 365 de zile milioane de oameni şi-au mutat biroul în spaţiul de acasă. Ceea ce la începutul pandemiei părea o varianAtă bună de a economisi timp şi a creşte productivitatea muncii a generat treptat, diluarea graniţei dintre viaţa profesională şi viaţa în afara serviciului, cu efecte nedorite asupra angajaţilor.

    În ultimele luni, scanând piaţa imobiliară corporativă locală dar şi globală, putem remarca conturarea a două tendinţe dominante. Pe de-o parte, există companii care văd în lucrul de acasă „noul normal”. Pe de altă parte, observăm un număr crescut de companii care au în vedere o strategie mai agilă. Iar această „agilitate” înseamnă, în termeni reali, să ofere angajaţilor mai multe opţiuni, respectiv: lucrul de acasă, un birou central şi un birou regional (în cadrul spaţiilor de tip coworking) în proximitatea casei. Prin urmare, aşa-numita „moarte a biroului” vehiculată prin diverse canale media este departe de a deveni realitate. În acest context spaţiile de tip coworking pot fi „motorul” care să promoveze munca la distanţă şi flexibilitate, asigurând interacţiunea atât de necesară pentru starea de bine a salariaţilor şi nu numai.

    Pentru a înţelege mai bine fenomenul, e nevoie să aruncăm o privire către harta evoluţiei coworkingului. Coworking 1.0 a apărut în 2008 sub forma unor spaţii / hub-uri mici pentru freelanceri şi start-up-uri care aveau nevoie să facă parte dintr-o comunitate şi să aibă un birou accesibil, fără costuri mari, în vremurile grele ale recesiunii. De atunci, potrivit unui studiu publicat de JLL SUA, coworkingul a avut o rată de creştere medie anuală de 22%. Locatarii şi-au dat seama de avantajele exploatării acestor amenajări flexibile de spaţiu pentru a-şi gestiona mai bine forţa de muncă şi a-şi optimiza strategiile imobiliare.

    A urmat Coworking 2.0 care a oferit o mare varietate de spaţii de lucru, locaţii frumoase, facilităţi de ultimă generaţie, infrastructură solidă şi o comunitate vibrantă. A devenit astfel spaţiul de lucru preferat pentru multe companii mici şi mijlocii, fiind adoptat chiar şi de unele organizaţii mari cărora domeniul de activitate le-a permis acest lucru.

    Spaţiul de tip coworking a revoluţionat rapid întreaga industrie a birourilor până când s-a confruntat cu o ameninţare existenţială la începutul pandemiei COVID-19. Criza, încă în desfăşurare, este o provocare pentru întreaga industrie imobiliară, inclusiv pentru coworking.

    Adaptabilitatea face diferenţa între cei care aşteaptă, pasiv, trecerea crizei şi cei care adoptă o transformare agilă. Astfel a apărut Coworking 3.0 care oferă locatarilor opţiuni mai flexibile şi mult mai multe servicii virtuale pentru a satisface nevoile comunităţii de afaceri. De asemenea, Coworking 3.0 oferă o integrare mai profundă a vieţii profesionale.

    Dacă în spaţiile Coworking 2.0 era suficient să li se spună locatarilor: „Iată noul dvs. spaţiu, aveţi la dispoziţie cafea gustoasă, săli de întâlnire etc.”, în spaţiile Coworking 3.0 ar trebui să adopte o poziţie mai activă bazată pe principii de genul: „Aşa ne aşteptăm să interacţionăm unul cu celălalt, acesta este tipul de cultură a muncii pe care o încurajăm…”

    Iar interacţiunea de calitate este ceva ce Zoom, Teams, Slack nu pot înlocui deoarece sentimentul de apartenenţă este o nevoie umană şi unul dintre cele mai puternice lucruri pe care oamenii le obţin de la un birou tradiţional.

    Directorul coworkingului Factory Berlin, Hannah Ashford spune: „Locaţiile pe care le deţinem sunt centrul comunităţii noastre, un loc pentru a experimenta evenimente, programe şi a crea conexiuni care alimentează inspiraţia şi inovaţia.”

    Unii s-au cam săturat de munca de acasă şi au nevoie de „un refugiu”, de spaţii de lucru accesibile, flexibile care să sprijine şi cultura organizaţiilor.

    Jamie Hodari, CEO al Industrious S.U.A., afirma la începutul anului 2020: „În viitorul apropiat biroul va trebui să fie amplasat în locurile unde oamenii vor să fie.”

    Pare că a avut dreptate, întrucât coworkingul are şanse mari de a deveni un instrument important în strategia imobiliară corporativă.

    Liviu Tudor este Preşedinte Genesis Property

  • Cum a ajuns un reparator de polizoare să construiască o afacere de milioane în România. El este în lumea afacerilor din ţara noastră de peste 20 de ani

    Romeo Bratcoveanu şi-a început parcursul în lumea antreprenoriatului în urmă cu două decenii, când a început să repare diverse scule. De-a lungul timpului, activitatea lui a evoluat şi a făcut mai multe parteneriate cu companii locale – cel mai recent pariu al său fiind pe mediul online, care l-a ajutat să îşi crească afacerea chiar şi în pandemie.

    Povestea antreprenorială a lui Romeo Bratcoveanu a început cu reparaţiile de scule – precum polizoarele, apoi şi-a extins orizonturile şi s-a orientat către importuri. De-a lungul timpului, a dezvoltat mai multe parteneriate pe plan local – un exemplu în acest sens fiind  colaborarea de peste 21 de ani cu primul producător din România de gips-carton, pentru care sunt furnizori şi acum. Ca să îşi diversifice afacerea, a ales să importe produse de iluminat şi acela a fost un pariu câştigător – au ajuns să vândă aceste produse către clienţii mari, corporaţii.  Pe zona de distribuţie a realizat parteneriate cu marile lanţuri de retail.

    Un moment de răscruce a fost criza financiară pe care businessul a resimţit-o puternic în 2009. Atunci şi-a dat seama că trebuie să continue diversificarea business-ului, mai ales în contextul în care vânzările de corpuri de iluminat au scăzut substanţial.

    Au accesat fonduri europene şi au dezvoltat o linie de injecţie masă plastică şi produce dibluri şi doze. „De când am început această activitate, în urmă cu aproximativ doi ani, filosofia noastră de business s-a legat de peretele de gips carton – respectiv de obiectele care se află în faţa şi în spatele acestuia – profiluri, accesorii, prize, doze de gips-carton, corpuri de iluminat etc.”, a explicat în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace antreprenorul Romeo Bratcoveanu, orientarea de acum a afacerii care îi poartă numele şi pe care o dezvoltă alături de fiul său.

    El a mai spus că în prezent au două direcţii mari de activitate: distribuţia de materiale de construcţii din categoria gips-cartonului, precum şi gama de produse de import pe care le vând în online – segment unde articolele listate variază de la lumânări, până la plase de umbrire şi obiecte de iluminat. „Avem listate în prezent peste 2.000 de produse”, punctează Bratcoveanu, care oferă exemplul unor prize necesare pentru instalarea staţiilor de încărcat pentru maşinile electrice acasă: „Vindem, în medie, câte un astfel de produs zilnic”.

    Pentru anul în curs aşteaptă o creştere de peste 5%, iar exclusiv pe zona de online, de minimum 30%. „Vom depăşi 2,5 – 2,7 milioane de lei anul acesta”, descrie antreprenorul obiectivele financiare fixate pentru 2021, precizând că online-ul va reprezenta concentrarea lor.

    De altfel, în contextul pandemiei, s-au axat mai mult pe această direcţie, astfel că dacă în 2019 online-ul reprezenta 4% din cifra de afaceri şi businessul se plasa la 1,7 mil lei (fără TVA),  în 2020, cifra de afaceri a fost de 1,9 milioane de lei, online-ul reprezentând circa 23%. „Creşterea din online a fost foarte mare, de peste 600%; dacă nu ar fi existat vânzările din online am fi avut o scădere de 10% cu activitatea clasică de vânzări. Eram pregătiţi, am depus foarte multă muncă în acest sens, nu doar în 2020, ci şi în 2019.”

    Anul trecut au avut circa 5.000 de clienţi, dar antreprenorul precizează că majoritatea vânzărilor sunt asigurate de clienţii companii: „Clienţii care ne asigură circa 70% din cifra de afaceri sunt reprezentaţi de un mare producător de gips carton – cu care colaborăm de peste 20 de ani – şi un mare retailer, care deţine şi magazin online, şi un magazin fizic, un distribuitor din zona materialelor de construcţii”. Ideea dezvoltării businessului din online i-a venit în 2015, după ce a investigat, împreună cu un prieten contabil din Germania, potenţialul unei noi afaceri. Acesta i-a oferit exemplul unui client care lucra pentru o companie mare, dar în timpul liber, în afara programului, vindea electronice pe eBay în valoare de 80.000 de euro. A început să cocheteze şi el cu această idee, iar la revenirea în ţară, a decis să o fructifice prin intermediul marketplace-ului eMAG, recent lansat pe piaţa locală.

    A lansat astfel businessul din online în 2017-2018 – şi spune că nu a avut nevoie de o investiţie iniţială foarte mare – deţineau infrastructura tehnică, precum şi materialele necesare: „Singura investiţie pe care a trebuit să o facem a fost în realizarea fotografiilor de produs – a trebuit să apelăm la un fotograf profesionist pe care l-am plătit cu aproximativ 200 de euro.” În business a început ulterior să se implice şi fiul său, student la Electronică care a devenit mai târziu responsabil de încărcarea produselor pe platformă.

    „Ne consultăm în legătură cu orice ramură legată de dezvoltarea  businessului din mediul online – el vede viitorul în acest domeniu – un argument în acest sens este că a şi investit de la început din fondurile lui personale în compania Elrond din Sibiu. Împreună decidem ce produse să aducem şi vrem de asemenea să introducem şi un canal de YouTube în care să descriem cum funcţionează aceste produse, pentru a da mai multă încredere clienţilor.” Alături de cei doi Bratcoveanu, lucrează încă trei colegi – îşi desfăşoară desfăşoară activitatea în sectorul 6 din Bucureşti – unde au un showroom fizic, inaugurat în urmă cu peste 10 ani, precum şi un depozit, o zonă de producţie şi birouri. În pandemie au închis magazinul fizic, iar o altă măsură pe care au luat-o a fost să pună la dispoziţie colegilor o maşină pentru a evita transportul în comun.

    Antreprenorul avertizează că un alt efect al pandemiei se leagă de turbulenţele de pe piaţa materiilor prime şi problemele legate de aprovizionare – deja observă modificări de preţ – „Anumiţi producători, anumite fabrici au anunţat că au închis activitatea timp de 2-3 luni; iar în zona importurilor din China sunt probleme imense legate de costurile de transport – au fost creşteri de 500% pentru un transport de acum, faţă de unul realizat în luna octombrie. Încercăm să găsim parteneri şi furnizori europeni. ”

    Businessul Bratcorom Import Export îşi desfăşoară activitatea în sectorul 6 din Bucureşti – unde au un showroom fizic, inaugurat în urmă cu peste 10 an, un depozit, o zonă de producţie şi birouri. În pandemie au închis magazinul fizic, iar o altă măsură pe care au luat-o a fost să pună la dispoziţie colegilor o maşină pentru a evita transportul în comun.

    Cum şi-a propus să dezvolte businessul în continuare? „Vrem să mărim gama de produse. Am făcut o analiză pentru primele luni ale anului curent faţă de anul anterior, iar creşterea din online a fost de 300%, astfel că aceasta este una dintre zonele pe care vrem să o dezvoltăm; apoi, vrem să ne axăm pe zona de conţinut, să postăm videouri pentru a şti oamenii cum să folosească aceste produse, iar pe termen lung, speră să conecteze magazinul online de businessul cu monede virtuale, cum ar fi Elrond a antreprenorilor din Sibiu.”

    Iar în ceea ce priveşte sfaturile pe care le-ar oferi unui antreprenor din mediul online, acestea sunt: „Să aibă paşi bine stabiliţi; să îşi facă parteneriate şi să lucreze cu un distribuitor care să aibă o platformă B2B sau cu un producător şi să apeleze la un consultant. La eMAG găsesc un punct forte în faptul că pun la dispoziţie un consultant şi în parteneriatele pe care le au, ce permit plăţile la şapte zile, sunt ideale mai ales pentru cineva aflat la început. Să aibă idei, dar şi nişte bani prin care să obţină discounturi la achiziţii.”

  • Cine este cea mai puternică româncă din lume, care are pe mână un imperiu de 10 miliarde de euro şi mii de angajaţi pe tot globul

    Puţin peste două decenii au trecut de când Angela Creţu s-a alăturat echipei Avon până când a ajuns să conducă operaţiunile globale ale companiei. În acest timp a deţinut numeroase alte funcţii în mai multe pieţe din şi din afara Europei în care jucătorul este prezent.

    Primul an de mandat ca CEO global a fost unul plin de provocări, atât prin prisma apariţiei pandemiei de COVID-19, cât şi ca urmare a includerii brandului Avon în portofoliul Natura & Co, însă executivul a reuşit să menţină businessul pe o traiectorie ascendentă cu o mână de fier, la propriu şi la figurat. Şi asta pentru că Angela Creţu este o femeie puternică nu doar ca lider, ci şi fizic, având o pasiune neaşteptată: haltere.

    Originară din Constanţa, un oraş care a dat mediului de business internaţional o altă femeie de succes – Anastasia Soare, fondatoarea unui imperiu de miliarde –, şi absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Angela Creţu s-a angajat în compania Avon în 1998, în funcţia de sales manager al diviziei companiei din Constanţa.

    În doar 11 ani a reuşit nu doar să preia operaţiunile Avon la nivel naţional, conducând mai apoi alte zece pieţe din regiune, ci şi să ajungă, în 2009, cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria companiei. Până la numirea în funcţia de CEO global la începutul anului trecut, ea a avut cel puţin 12 roluri diferite, deţinute în mai multe pieţe, din Maroc în Rusia şi până în Africa de Sud. Aceste schimbări spune că nu le-a privit ca pe nişte sacrificii. „Am avut un noroc incredibil să lucrez în atât de multe ţări şi să întâlnesc prieteni şi colegi în atât de multe părţi ale lumii. Aş spune că, într-un fel, călătoria mea a fost cu adevărat neaşteptată, dar extrem de plăcută şi plină de satisfacţii. Am mii de poveşti, conexiuni, prieteni peste tot în lume. Mă simt binecuvântată.”

    De altfel, când am întrebat-o care este cuvântul cu care rezonează cel mai bine sau cu care şi-ar asocia cariera, termenul ales de ea a fost „relaţii”. „Avon se bazează pe relaţii – între reprezentanţi şi clienţii acestora, precum şi între angajaţii companiei şi reprezentanţii pe care îi sprijinim şi îi împuternicim. Sunt pasionată de conectarea oamenilor cu informaţii şi resurse, deci nu numai pentru a-şi putea face treaba bine, ci şi pentru a simţi că au un impact semnificativ. Nu există nicio strategie în această lume pentru a câştiga fără energia jucătorilor.”

    Vorbind de energie, executivul consideră că pentru a depăşi provocările de care se loveşte în rolul său este important să se concentreze doar pe un singur lucru la un moment dat şi e de părere că, în general, cu toţii trebuie să ne găsim ceva care ne face să trăim în momentul prezent. În ceea ce o priveşte, acel „ceva” este ridicarea de greutăţi – „îmi ia mintea de la orice altceva, întrucât mă gândesc doar la senzaţia de a ridica greutatea. De asemenea, îmi oferă un sentiment real de realizare şi progres.” O sursă de energie spune că este şi timpul petrecut alături de soţul, fiul şi câinele său.

    Ea mai spune că la cârma companiei, fiecare zi este diferită. „Într-un moment pot să vorbesc cu echipa de cercetare şi dezvoltare despre brevetele noi pe care le-am asigurat, iar în altul să aud de la o reprezentantă Avon despre noul ei canal de frumuseţe YouTube şi de ce are nevoie de la Avon pentru a avea succes cu afacerea ei. Suntem în mijlocul unei transformări uriaşe, aşa că, în calitate de CEO, am responsabilitatea de a conduce acest lucru, de a construi relaţii cu colegii mei din întreaga lume şi de a-i îndruma în călătorie pe măsură ce devenim o companie de frumuseţe condusă digital, cu un scop social clar.”

    Cât priveşte noul regim de muncă, ea spune că a fost inspiraţional să vadă cât de repede s-a adaptat echipa la lucrul de acasă, dar abia aşteaptă să îi revadă pe toţi în persoană.

    Despre calităţile-cheie ale unui lider, Angela Creţu consideră că acestea sunt: recunoaşterea importanţei ascultării echipelor, deschiderea către o gândire nouă, creativă şi crearea unui mediu în care oamenii se simt împuterniciţi să conducă şi să contribuie. „Am o întrebare pe care mi-o pun mereu, aproape în fiecare dimineaţă: dacă oamenii mei – echipa mea şi reprezentanţii noştri Avon – ar putea alege cine este liderul lor astăzi, aş fi eu, şi de ce? Întrebarea asta vă va determina să încercaţi să vă îmbunătăţiţi în fiecare zi. Nu vă bazaţi niciodată pe experienţa acumulată. Trebuie să vă întrebaţi dacă mai sunteţi astăzi relevant  pentru noile generaţii, pentru clienţi şi pentru echipă.”

    În opinia Angelei Creţu, este crucial să credem în noi înşine – în abilităţile şi valoarea noastră. „Dar, în acelaşi timp, trebuie să ne întrebăm constant: «Cum mă pot îmbunătăţi, cum mă asigur că sunt cel mai bun?» Poate părea înfricoşător la începutul carierei, mai ales într-o situaţie economică dificilă, dar, acesta este şi un moment foarte interesant. Există atât de multe oportunităţi acolo. Pentru a reuşi, cred că trebuie să căutaţi întotdeauna oportunităţi de îmbunătăţire. Există întotdeauna mai multe de învăţat”, este sfatul său pentru tinerii aflaţi la început de drum.

     

    Un an plin de schimbări

    Anul trecut a fost unul important nu doar pentru Angela Creţu, prin prisma preluării noii funcţii, ci şi pentru Avon, care s-a alăturat grupului Natura & Co, business cu operaţiuni în peste 100 de ţări, cu peste 3.700 de magazine, 35.000 de angajaţi şi milioane de reprezentanţi şi consultanţi, într-o tranzacţie evaluată, potrivit ZF, la 2 miliarde de dolari. „În 2020, grupul a depăşit puternic piaţa globală CFT (Cosmetics Fragrance and Toiletries), raportând o creştere puternică a vânzărilor, de 24%, în trimestrul IV, cu o contribuţie puternică din vânzarea digitală socială şi din comerţul electronic. Investiţiile pe etape în branding, cercetare şi dezvoltare şi tehnologie în trimestrul IV au sprijinit creşterea durabilă continuă”, notează Angela Creţu.

    Potrivit executivului, pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea platformelor digitale în cadrul companiei „şi le-a făcut mai relevante ca niciodată.”



    „A fost momentul să pivotăm şi să ne adaptăm, accelerând trecerea la vânzările online şi la vânzările sociale digitale pe măsură ce au fost introduse noi măsuri restrictive. Transformarea digitală a Natura & Co a devenit o realitate, cu o creştere de 79% a vânzărilor digitale totale în cadrul grupului, inclusiv comerţul electronic şi vânzările sociale. (…) La Avon, performanţa digitală a accelerat în trimestrul IV 2020, vânzările digitale şi adoptarea aplicaţiei AvonOn crescând cu aproximativ 100% faţă de anul precedent, creştere remarcată pe toate pieţele. (…) Având în vedere că vânzarea faţă în faţă nu mai este o opţiune, a trebuit să accelerăm utilizarea de către reprezentanţii noştri a instrumentelor digitale pentru a-şi conduce afacerile. Am lansat rapid noi tehnologii şi noi mecanisme sigure de livrare. Şi la fel de important, am găzduit şi ateliere virtuale pentru reprezentanţi din întreaga lume, împărtăşind cele mai bune practici privind vânzarea prin reţelele sociale. Nu numai că a fost vorba de a-i ajuta pe reprezentanţii noştri să îşi păstreze afacerile deschise, ci şi de a face afacerile lor un succes. De exemplu, vânzările Avon International în TIII/2020 prin intermediul broşurii digitale s-au dublat faţă în TIII/2019. Ne-am concentrat pe a permite femeilor să câştige, să înveţe şi să devină antreprenori în propriile condiţii şi să ofere un mod flexibil de lucru în timpul, pandemiei – şi vom continua această postpandemie.”

    Un alt mod de a răspunde crizei sanitare a fost lansarea unor produse pentru combaterea răspândirii coronavirusului. „Am reacţionat rapid la provocările puse de COVID-19. La începutul pandemiei a devenit clar că în întreaga lume era nevoie urgentă de mai multe produse de igienă pentru a opri transmiterea virusului. Pe măsură ce lipsa de gel pentru mâini s-a răspândit, am dezvoltat un nou produs de dezinfectare a mâinilor şi am trecut o parte din capacitatea noastră de producţie la fabricarea acestuia pentru a satisface cererea din întreaga lume.”

     

    Criza sanitară, reflectată social

    Majoritatea reprezentanţilor şi clienţilor Avon fiind femei, Angela Creţu susţine că acestea au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, fiind nevoite să poarte greul responsabilităţilor după închiderea şcolilor, dar totodată şi mai predispuse la a avea un loc de muncă slab remunerat şi nesigur. Executivul spune că a văzut, de asemenea, şi o creştere globală a violenţei domestice, exacerbată de măsurile restrictive necesare pentru a preveni răspândirea COVID-19, una din trei femei fiind victimă a abuzurilor sau violenţei în timpul vieţii. „Cercetările efectuate de Avon au constatat că majoritatea femeilor (92%) au simţit o presiune crescută în timpul pandemiei. Cercetările noastre au constatat, de asemenea, că majoritatea femeilor (68%) găsesc putere în ascultarea zilnică a unor poveşti relatate de alte femei şi 72% găsesc confort în a-şi putea împărtăşi experienţele. Am chestionat 8.000 de femei la nivel global din ţări precum Marea Britanie, Polonia, Italia, Africa de Sud şi Filipine. De aceea, am hotărât să lansăm o campanie, My Story Matters, pentru a celebra realizările şi poveştile femeilor şi bărbaţilor din întreaga lume. Cu această campanie, vrem să ne ridicăm şi să ne inspirăm reciproc, împărtăşind poveşti personale (…) despre cum femeile şi bărbaţii au depăşit provocările din viaţa lor, pentru a deveni cei mai buni care pot fi.” Ea spune că scopul acestei campanii este acela de a conecta femeile din întreaga lume, a sărbători realizările şi a-i inspira pe ceilalţi să-şi împlinească potenţialul.”

    Angela Creţu consideră că lecţia oferită de pandemie este că i-a arătat cât de puternici suntem atunci când ne întâlnim. „A fost inspiraţional să vedem cum fiecare colţ al afacerii noastre s-a adaptat noilor moduri de lucru. Recunoaştem acum că flexibilitatea este la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, despre bunăstare, precum şi despre adaptarea la alte angajamente. Acum este greu să îţi imaginezi întoarcerea la birou ca înainte, cu program de la 9 la 17. În mod ciudat, mă simt mai conectată decât oricând cu echipa mea. Am reuşit să lucrăm în continuare şi am fost surprinsă de cât de creativi am putea fi chiar şi atunci când lucrăm de la distanţă.”

    Pentru ea, o altă lecţie a anului trecut a fost că trebuie să fii pregătit pentru orice vine. „Anul acesta vom accelera transformarea noastră şi vom rămâne concentraţi pe echiparea reprezentanţilor cu instrumentele de care au nevoie pentru a prospera şi a-şi dezvolta afacerea. Am fost încurajaţi de adoptarea cu entuziasm a platformelor digitale pe care le-am introdus. Reprezentanţii noştri de vânzări văd avantajele utilizării acestor platforme, deoarece le permit să meargă mai departe în marketingul afacerii lor.” În zona socială, ea spune că se vor axa în continuare pe sprijinirea unor cause importante pentru femei: înfrângerea cancerului de sân şi încetarea violenţei de gen. Alături de acestea, prin prisma apartenenţei în grupul Natura & Co, compania va fi implicată în diferite acţiuni legate de „abordarea crizei climatice şi protejarea Amazonului, asigurarea egalităţii şi incluziunii şi mutarea afacerii noastre către circularitate şi regenerare”.

  • Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.



    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina creată de ei, de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Din culisele transformării SIF Moldova în Evergent Investments

    Emergenţa este înţeleasă în mod general ca o formă a schimbării, văzută ca o naştere efectivă a ceva cu totul nou sau, altfel spus, ca o renaştere. Statutul de „emergent” i-a fost acordat în septembrie anul trecut pieţei de capital româneşti de către agenţia de rating FTSE Russell, iar vântul schimbării a ajuns şi la SIF Moldova, care este din 2018 cea mai mare societate de investiţii financiare de la Bursa de Valori Bucureşti în termeni de capitalizare, aceasta plasându-se la 1,3 mld. lei. Câteva zile mai târziu, SIF Moldova îşi chema acţionarii să voteze schimbarea denumirii în Evergent Investments, respectiv un nou slogan – Drive for performance – un nou logo şi un nou simbol bursier – EVER.

    „Schimbările cadrului legislativ, trecerea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă au necesitat adaptarea strategiei noastre şi rafinarea politicilor de investiţii, devenind o companie dinamică şi inovatoare. Aceste evoluţii, naturale până la urmă, au determinat şi nevoia de schimbare a identităţii noastre.

    Personal, am simţit că vechea denumire reflectă doar trecutul din procesul de privatizare, de aici ideea pe care boardul nostru a apreciat-o, să adoptăm o nouă denumire, să creăm un nou brand care să arate nivelul de dezvoltare la care am ajuns şi să ne poziţioneze corect în mediul investiţional din România”, descrie raţiunea din spatele acestei schimbări Claudiu Doroş, CEO şi preşedintele ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments. După votul favorabil al acţionarilor din octombrie 2020, a venit şi aprobarea de modificare a actului constitutiv din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din februarie 2021. Astfel, schimbarea brandului SIF Moldova în Evergent Investments s-a concretizat ca un proiect premieră pentru piaţa de capital locală.

    „Astăzi, avem o nouă denumire, uşor de pronunţat, cu trimitere la dezvoltare şi un atribut clar pentru activitatea noastră. Chiar particula de început vorbeşte despre emergenţă şi durabilitate, «Ever» onorează trecutul şi ne proiectează în viitor. Identitatea noastră vizuală este compusă dintr-un mix de simboluri puternice, un taur stilizat, cu o coroană de pietre preţioase. Taurul (bourul) vine din istoria noastră, dar face o trimitere directă la forţa pieţelor în creştere, iar pietrele preţioase cu tendinţa ascendentă simbolizează atât oportunităţile pe care le căutăm şi le valorificăm generând profit, cât şi oamenii şi valorile companiei noastre. Responsabilitatea, performanţa, inovaţia, diligenţa în acţiune sunt elemente esenţiale ale culturii şi guvernanţei noastre corporative. Aceste valori ne ghidează atât la nivel personal cât şi în strategia de business, ne-au creat un avantaj competitiv, aşa am devenit şi suntem de trei ani cea mai valoroasă dintre societăţile de investiţii”, explică CEO-ul Evergent Investments.

     

    „Vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă”

    Implementarea procesului de rebranding poate fi complicată, cu atât mai mult pentru brandurile longevive. În 1992, prin legea privatizării era înfiinţat Fondul Proprietăţii Private (FPP) II Moldova, alături de celelalte patru. Ele au primit în administrare circa 25% din averea naţională, reprezentând pachete de acţiuni la sute de companii sau bănci. Al doilea program de privatizare în masă al guvernului Văcăroiu, cunoscut şi ca „a doua cuponiadă”, a permis populaţiei să depună cupoanele primite gratuit de la stat la FPP-uri care au fost transformate în 1996 în SIF-uri. Astfel, circa 9 milioane de români au devenit acţionari la cele cinci SIF-uri care au fost listate la BVB în 1999. Încă de la început au existat temeri legate de administrare şi de controlul avuţiei naţionale, iar în timp, nenumăratele litigii, certurile de la nivelul conducerii şi concertările acţionariatului au îndepărtat încet-încet investitorii, astfel că de câţiva ani acestea au intrat într-un con de umbră, nu s-au racordat la trendul pe care alte companii de la Bursa de Valori Bucureşti l-au urmat.

    Oportunităţile de investire, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel global, sunt cu mult mai mari în prezent faţă de acum câţiva ani şi prin urmare aşteptările investitorilor au evoluat de-a lungul timpului, aceştia căutând emitenţi care se străduiesc să arate că şi-i doresc ca parteneri în afacere.

    Guvernanţa corporativă, investiţiile responsabile, planurile de creştere, evenimentele dedicate investitorilor şi politicile de remunerare a acestora sunt puncte principale de interes pe agenda acţionarilor, fiind elemente importante în viaţa unei companii listate. În încercarea de a se detaşa de restul SIF-urilor şi de imaginea pe care au atras-o unele dintre ele şi dat fiind faptul că de-a lungul timpului s-a ferit de scandaluri şi a adoptat concepte, linii de business şi proceduri noi, SIF Moldova a colaborat cu o agenţie de branding cunoscută.

    „Procesul a început cu o cercetare amănunţită care a confirmat pe deplin intuiţia şi înţelegerea noastră, aceea că vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă generată de alţii şi nemeritată pentru viziunea şi eforturile noastre, care au ca element central respectul şi beneficiile pentru acţionarii noştri. (…) Compania a evoluat, oamenii noştri au evoluat, strategia de investiţii s-a rafinat, astfel ca ne-am asumat să căutăm cu perseverenţă şi să obţinem performanţă pentru a continua să avem poziţia de lider pe piaţa românească de capital. Echipa noastră este puternică, avem viziune şi experienţă, dar şi proceduri de sistem şi operaţionale stricte care ne permit să administrăm activele eficient, în acelaşi timp să administrăm calculat riscurile. Din această postură, avem o capacitate crescută de a genera beneficii pentru toţi stakeholderii, în asentimentul investitorilor şi angajaţilor noştri. Am reconstruit portofoliul de acţiuni listate, alocând capital în marii emitenţi de la BVB, companii care au o capacitate rezistentă de a genera apreciere de capital prin creşterea acţiunilor, dar şi de a acorda dividende generoase, care sunt venituri pentru noi. Am profilat portofoliul listat pe cei doi piloni, financiar-bancar şi energetic-industrial. Resursele din acest portofoliu de stabilitate au fost direcţionate pntru a creşte un portofoliu de private equity, adică am investit şi am creat afaceri solide, cu scalabilitate, cum este compania pe care avem ferme de afine, şi investiţii profitabile şi repetitive în proiecte de real estate, în special în sectorul rezidenţial”, spune Doroş.

     

    Strategia de business, mână-n mână cu strategia de brand?

    Rebrandingul nu este doar despre lucrurile care se văd, despre nume sau ambalaj. Acestea sunt doar un punct de interacţiune vizibil şi tangibil între business şi acţionari sau clienţi/consumatori. Strategia de brand trebuie să fie susţinută de strategia de business, care să livreze rezultate pozitive repetitive. În ultimii 10 ani, Evergent Investments a crescut cu 9,23%, reprezentând rata medie compusă a randamentului, şi a generat astfel un alfa pur, indicator esenţial pentru performanţa managementului unui fond de investiţii, cu 1,77% peste media tuturor fondurilor de acţiuni din România. În ultima decadă, activele societăţii s-au dublat la 2,2 miliarde de lei şi s-au extins în domenii care nu erau pe radarul multor investitori instituţionali în urma unor investiţii de peste 2 miliarde de lei.

    „Începând cu anul 2009, profitând şi de oportunităţile rezultate de criza financiară, am construit portofolii solide, care au generat valoare atât pentru investitorii noştri, cât şi pentru comunitatea în care trăim. Am extras valoare din portofoliile de acţiuni cotate, dar am construit şi un business de private equity în real estate şi agribusiness. S-au produs multe schimbări în tot acest timp, atât în compania noastră, cât şi în mediul economic în care operăm. Ne-am perfecţionat continuu, am îmbunătăţit procedurile creând o cultură organizaţională bazată pe valori durabile. Avem active valoroase şi solide, management cu experienţă, oameni cu expertiză diversificată şi verificată în timp, am construit o abordare strategică inovatoare, combinată cu rigoare analitică. Acest mix de resurse preţioase a dovedit în timp capacitatea de a genera rezultate pozitive repetitive Aceste realizări, dar şi schimbarea denumirii au fost posibile datorită abordării proactive a boardului Evergent Investments, cu susţinerea permanentă a acţionarilor, cărora le mulţumim pentru încredere. De asemenea, aş dori să mulţumim public Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru că a primit cu încredere şi a avizat cu curaj schimbarea denumirii noastre”, mai punctează Claudiu Doroş. Evergent Investments îşi propune ca în următorii ani să ajungă la un procent de 25-30% din active în investiţii de tip private equity. „Aceste investiţii aduc un raport excepţional risc/randament, cu profit semnificativ pe termen lung, însă cu o implicare totală în operaţional, mai ales că avem control în aceste afaceri, nu poziţii minoritare.”

    Procesul de autorizare pe noua lege a Fondurilor de Investiţii Alternative, care le aliniază activitatea la cadrul legislativ european se apropie de final, ceea ce înseamnă că activitatea acestora este strict reglementată şi procedurată, însă, spune Claudiu Doroş, Evergent Investments va avea o arie mai largă de instrumente pentru activităţile sale pentru randamente crescute. „Noul cadru de reglementare ne permite să creştem valoarea investiţiilor de tip private equity spre 40% din totalul activelor, investiţii cu randament cu două cifre, dar menţinând un profil de risc mediu.” Planurile de creştere prevăd continuarea investiţiilor în fermele de afine, compania fiind deja lider de piaţă în România, dar şi în sectorul imobiliar – în proiecte imobiliare comerciale şi în domeniul rezidenţial. „Pentru afine, cererea este imensă şi avem deja un bun istoric al activităţii şi aprecierea clienţilor noştri din România, Germania şi Marea Britanie. Ne vom continua creşterea, organică şi prin achiziţii, de ce nu şi prin atragerea altor investitori. Avem o suprafaţă cultivată de aproape 100 de hectare pe care ne-am propus s-o dublăm în viitorul apropiat.”

    Societatea are experienţa unor proiecte profitabile şi în sectorul imobiliar, unele complet dezvoltate, cum ar fi Veranda Mall în Bucureşti, altele realizate şi vândute cu succes, cum este Baba Novac Residence (un proiect în zona Dristor cu 6 blocuri şi 363 de apartamente), altele în dezvoltare, cum ar fi Atria Urban Resort, un proiect cu valoare de peste 100 de milioane de euro, aflat în faza a doua de dezvoltare, care la final va avea peste 1.400 de apartamente. „Avem terenuri achiziţionate în Bucureşti şi Iaşi, unde vom dezvolta proiecte rezidenţiale cu noi concepte de arhitectură urbană, cu funcţii mixte şi o experienţă a locuirii şi a vieţii profesionale şi sociale de înaltă ţinută”, adaugă Claudiu Doroş.


    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments: „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile.


    În ceea ce priveşte rezultatele financiare, în ultimii 10 ani compania a generat profituri în medie anuală de peste 100 de milioane de lei. Pentru 2020, anul pandemiei, rezultatul net neauditat de 56,1 milioane de lei, format din profit net şi câştig net reflectat în rezultatul reportat, este cu 44% mai mare decât cel bugetat, iar nivelul investiţiilor a atins 174 de milioane, cu 66% peste BVC. „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile. A fost o muncă asiduă şi o colaborare între toţi membrii echipei, ne-am mobilizat în condiţiile muncii de la distanţă, am reacţionat cât de bine am putut, bazându-ne pe experienţa celor 30 de ani de piaţă de capital”, spune administratorul de investiţii.

    Grupul Evergent Investments, format din companie şi subsidiarele sale specializate pe domenii de investiţii si administrare, are 185 de angajaţi la nivel naţional şi caută să îşi mărească echipa cu profesionişti, existând joburi disponibile pe site-ul companiei. „Primul criteriu de selecţie este experienţa relevantă în domeniul de activitate. Ceea ce cautăm dincolo de calitatea de a fi un expert orientat spre rezultate sunt integritatea, abilitatea de comunicare, orientarea către soluţionarea problemelor, abilitatea de a lua decizii şi de a lucra sub presiune şi bineînţeles, să aibă o mentalitate deschisă. Ne plac oamenii perseverenţi, creativi şi curajoşi”, spune preşedintele Consiliului de Administraţie.

     

    Rezultate pentru investitori

    Pentru acţionari, în ultimii 10 ani societatea a generat o rată medie anuală de apreciere a valorii de 13,2%, compusă din dividende încasate de peste 150 de milioane de euro şi din creşterea activelor din spatele acţiunilor.

    „Modelul nostru de business asigură, în mod continuu, un cash flow pozitiv, iar acest aspect ne permite să investim mai departe în dezvoltarea companiei şi să menţinem o politică de dividend predictibilă, precum şi programe de răscumpărare anuale în avantajul acţionarilor. Derulăm  programe de răscumparare pentru a oferi acţionarilor posibilitatea să-şi lichideze deţinerile la un preţ cât mai apropiat de valoarea activelor. Împreună cu dividendele, reprezintă un mix pe care-l calibrăm în fiecare an, atât în interesul acţionarilor care doresc să marcheze profit, cât şi în interesul celor care rămân pe termen lung alături de companie şi au o valoare crescută a activelor în timp”, spune Doroş. În ultimii ani, lichiditatea pe SIF-uri s-a diminuat din ce în ce mai tare, iar discounturile la care se tranzacţionează acţiunile faţă de activul net au ajuns să nu mai reprezinte o miză atât de ridicată pentru investitori. De la începutul anului 2021, cea mai tranzacţionată societate dintre cele cinci este Evergent Investments, cu un rulaj de peste 70 de milioane de lei. De asemenea, acţiunile emitentului prezintă cel mai mic discount de tranzacţionare, de 35,1% la final de februarie 2021. „Rezultatele livrate, alături de comunicarea transparentă cu care am obişnuit piaţa, o guvernanţă corporativă solidă, preocuparea pentru performanţă, au condus la sporirea interesului investitorilor pentru acţiunile SIF2 (EVER) şi, în consecinţă, la creşterea valorii unei acţiuni cât mai aproape de valoarea unitară a activelor (2,1 lei la 30 ianuarie 2021), prin reducerea discountului de tranzacţionare. În ceea ce ne priveşte, abordarea metodică privind creşterea valorii activelor şi un management strict al riscului ne-au adus un nivel ridicat de încredere pe piaţa de capital, am reuşit să înjumătăţim şi să stabilizăm astfel valoarea discountului preţului SIF2 faţă de VUAN în intervalul 2010-2019. La Evergent Investments, am construit în ultimul deceniu, cu răbdare şi deschidere tot acest sistem de măsuri. Acţionarii noştri le apreciază ca atare, astfel am avut în repetate rânduri cel mai mic discount de tranzacţionare, chiar mai mic de 20%. Desigur, tot ce se întâmplă în piaţă are influenţă, pozitivă sau negativă, adică oricât ne-am strădui, nu putem învinge perioade de declin al burselor sau un deficit de imagine creat de alţii”, afirmă Claudiu Doroş.

    Acesta mai spune că „managementul fondului este responsabil în faţa acţionarilor pentru aplicarea unui întreg arsenal de măsuri care pot duce la reducerea discountului şi acesta trebuie să fie un obiectiv prioritar. Altfel spus, este nevoie de o excelentă guvernanţă corporativă şi rezultate. Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt iar importante pentru a asigura protecţia capitalului. Stiţi cum se spune, pentru a câştiga, trebuie mai întâi să nu pierzi. Însă, pe termen scurt, o politică predictibilă de dividend şi operaţiuni ca programele de răscumpărare, trebuie sa fie propuse şi executate cu perseverenţă. De asemenea, transparenţa prin comunicarea informaţiilor în piaţă, a rezultatelor periodice şi a unor evenimente importante, este importantă pentru deciziile investitorilor şi de natură a creşte încrederea şi aprecierea preţului acţiunilor aproape de valoarea unitară a activului net, reducându-se astfel discountul de tranzacţionare.”

     

    2020,anul eliminării pragului de deţinerela SIF-uri

    SIF Moldova şi-a schimbat numele în Evergent Investments în baza legii fondurilor de investiţii alternative, în vigoare din vara anului 2020, cea care a dus şi la eliminarea pragului de 5% deţinere din capitalul social al unei SIF. Care este opinia lui Claudiu Doroş despre eliminarea limitei de deţinere?

    „Elementele «cheie» ale strategiei noastre s-au bazat întotdeauna pe o alocare a resurselor care să asigure dezvoltarea sustenabilă a activităţii şi satisfacerea intereselor acţionarilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. De aici a rezultat permanenta noastră susţinere şi implicare pentru eliminarea pragului de deţinere, o restricţie anacronică, nejustificată, contrară susţinerii unora că «protejează acţionarii». Pragul de deţinere a încătuşat mulţi ani valoarea acţiunii SIF2 (EVER) şi averea acţionarilor, dar şi dezvoltarea companiei noastre, imaginea noastră în piaţă.”

    În acest moment, au o bază consolidată de acţionari instituţionali, fonduri de investiţii româneşti şi străine, fonduri de pensii şi câteva companii care investesc surplusul disponibilităţilor lor în acţiunile noastre pentru randamente mai bune. De asemenea, au o bază largă de acţionari individuali, investitori la bursă, profesionalizaţi deja, care ştiu să aleagă acţiunile care le aduc câştiguri bune şi permanente. Aceste două categorii din acţionariat deţin peste 72% din capitalul social. Au şi mici acţionari persoane fizice (peste 22% din capital) care încă deţin acţiunile primite în procesul de privatizare, ei nu sunt activi în piaţă, însă Doroş spune că acordă o atenţie deosebită informării lor şi le plătesc în fiecare an dividendele care li se cuvin. Restul acţiunilor sunt denumite reziduale, undeva la 10-20 de acţiuni per persoană, despre care persoanele care le deţin nici nu ştiu că le au, nu le pot tranzacţiona din cauza costurilor prohibitive şi care le-au creat chiar problemele privind accesul la serviciile sociale şi de sănătate. „Această situaţie este o eroare a procesului de privatizare, creată de stat, iar opinia mea este că tot statul trebuie să o rezolve prin lege”, spune el.


    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investment: „Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt importante pentru că asigură protecţia capitalului.”


    Anul 2020 rămâne în istoria financiară a României şi pentru promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell. Ca urmare, numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti a crescut, iar antreprenorii români au prins gustul finanţării prin acţiuni sau obligaţiuni şi gustul vizibilităţii în piaţă. Ce aşteptări are CEO-ul Evergent Investments în continuare?

    „Intrările de capital în România vor fi mai mari, ceea ce va duce la creşterea cererii de acţiuni, la o mult mai bună lichiditate şi posibile creşteri ale acţiunilor. Acestea sunt efectele certe care se văd deja pe piaţa noastră şi vor creşte în intensitate pe măsură ce economia se stabilizează şi ia un nou avânt după criza sanitară. Un alt efect, indirect, însă la fel de important, este acela că activele fondurilor româneşti de investiţii şi de pensii vor creşte, pentru că ceea ce am menţionat mai sus se reflectă şi în portofoliile acestora. Micii investitori sunt antrenaţi şi ei, în concluzie Bursa noastră va căpăta tot mai multă forţă, mărime şi adâncime. Mai departe, finanţarea prin atragerea de capital devine mai avantajoasă pentru companii din diverse domenii, cu modele de afaceri solide, iar investitorii găsesc noi oportunităţi pentru randamente crescute. Pe scurt, vom vedea un efect de multiplicare remarcabil, atât în piaţa de capital, cât şi în economie. Evergent Investments, se află într-o triplă postură, de acţionar important al BVB, investitor profesional şi companie listată, de aceea va continua să susţină activ piaţa locală, aşa cum o face de mulţi ani. Beneficiarii finali sunt desigur acţionarii noştri”, răspunde Claudiu Doroş.

    De 25 de ani activ în piaţa de capital

    În ceea ce îl priveşte pe CEO-ul şi preşedintele „vechii noi companii”, el şi-a început activitatea în urmă cu 25 de ani ca broker în cea mai performantă casă de brokeraj de la acea vreme, ajungând până la a coordona mai multe echipe şi operaţiuni. „Alături de mulţi tineri entuziaşti m-am profesionalizat, am performat prin numărul şi valoarea tranzacţiilor pentru clienţi, am inovat pentru aceştia. Am derulat multe operaţiuni complexe ca oferte publice, unele competitive şi plasamente private cu alocare către mai mulţi cumpărători, în premieră la acea vreme. Am crescut odată cu Bursa şi rămane prima mea dragoste profesional vorbind. În privat, am dezvoltat şi condus afaceri în domeniile comerţului, turismului, transporturilor şi real estate”, povesteşte Claudiu Doroş.

    Într-un sfert de secol de activitate pe piaţa de capital, CEO-ul companiei a învăţat că nu există succes peste noapte şi că perseverenţa şi pasiunea pentru ceea ce faci sunt definitorii. „Am petrecut a doua jumătate a activităţii mele profesionale în această companie care se ocupă astăzi cu administrarea de active pe aceleaşi principii ca oricare alt fond de investiţii din lume. Mă refer la un cadru procedural de luare a deciziilor, cu arii funcţionale bine puse la punct pentru analiza şi execuţia investiţiilor, specializate pe tipuri de instrumente financiare şi portofolii, dar şi pentru o eficienta adminstrare a riscului.” El explică faptul că structura Evergent Investments cuprinde si performante compartimente financiar-contabile, juridic si de conformitate. „Pentru a conduce o companie spre rezultate pentru acţionari este nevoie de cunoaştere exhaustivă a domeniului, iar asta implică o învăţare continuă. E nevoie de adaptabilitate, de rapiditate a deciziilor şi, bineînţeles, de curajul de a lua deciziile cele mai dificile. Dacă micii investitori se bazează pe recomandările personale sau ale brokerilor, investitorii profesionişti sunt interesaţi de modelul de afaceri şi de potenţialul unei companii dincolo de un orizont de timp de 4-5 ani, iar rolul nostru este acela de a avea o viziune de ansamblu, dar şi capacitatea de a căuta şi obţine rezultate operaţionale. Factorul uman rămâne elementul cheie. Este necesar să articulezi o viziune clară, să câştigi respectul echipei astfel încât oamenii să ţi se alăture şi să te urmeze. Consider că responsabilitatea unui conducător este aceea de a creşte şi susţine echipa pentru a obţine rezultate remarcabile. În fond, oamenii sunt capitalul cel mai important al oricărei companii.”

    „Îmi place să dau sfaturi, pentru că, la rândul meu, am beneficiat de sfaturi preţioase”

    Claudiu Doroş spune că percepţiile şi ambiţiile echipei, felul în care gândesc şi încrederea de a acţiona diferit vin mai mult din experienţele personale şi profesionale anterioare organizaţiei în care s-au reunit. „Fiecare dintre noi a simţit în trecut gustul succesului şi apoi nu s-a mai săturat de el. Fiecare dintre noi a fost copleşit de eşec, apoi l-a depăşit, drept, cu privirea inainte.” Odată cu intrarea lui Claudiu Doroş în boardul companiei care astăzi se numeşte Evergent Investments, investiţiile au fost orientate spre o accelerată restructurare a portofoliilor, de la sute de deţineri din perioada privatizării, unele neperformante, la o restrângere a numărului de companii deţinute, dar alocând în acelaşi timp capital către blue chipsurile listate la BVB. „M-am implicat în mod direct în toate tranzacţiile importante realizate de companie în ultimii 12 ani şi le-aş menţiona pe cele mai mari, exituri din SIDEX şi BANCPOST, mai nou vânzarea BCR contra cash şi acţiuni ERSTE. Cu multă muncă şi răbdare, alături de colegi, am reuşit să valorificăm multe deţineri din vechiul portofoliu, sute de tranzacţii cu pachete minoritare, realizate după negocieri complicate mai de fiecare dată. Am propus preşedintelui şi boardului de la acea vreme şi am executat investiţii majore, profitabile, în Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom şi altele, construind portofoliul care azi generează majoritatea veniturilor. În ultimii ani, am contribuit în mod direct la crearea şi dezvoltarea de proiecte din portofoliul de private equity, ca Baba Novac Residence, Veranda Mall şi Agrointens, alături de colegul meu Cătălin Iancu, directorul general adjunct, şi de echipa noastră. Am gestionat atent şi riguros activităţile suport, de risc, juridic şi conformitate, aşa cum reglementările ne cer, pentru siguranţa averii acţionarilor noştri”, continuă Doroş.

    Directorul general al Evergent Investments afirmă că îi place să dea sfaturi, pentru că, la rândul său, a beneficiat de sfaturi preţioase de la părinţi şi de la colegi, prieteni şi parteneri, „oameni cu caractere puternice şi competenţe deosebite în domeniile lor“, dar în acelaşi timp cere şi îi place să primească sfaturi şi astăzi, de la colegi şi de la acţionarii Evergent Investments. Ce sfat are pentru un investitor începător?

    „L-aş sfătui să fie curios şi să înveţe în permanenţă, să se informeze şi să se profesionalizeze, apelând la cursuri şi lecturi, şlefuindu-şi competenţa şi ideile. Dacă doreşte să facă din asta o profesie, să fie deschis mereu la noi oportunităţi, să se înconjoare de parteneri puternici şi să caute întotdeauna să inoveze. În lumea pieţei de capital, fiecare zi este diferită, fiecare an mai provocator ca altul, iar inovaţia este primordială pentru succes. Valorificarea oportunităţilor, alături de dorinţa de a învăţa continuu şi de a experimenta sunt aspectele care fac diferenţa. În complicata lume de azi, administratorii de fonduri locali sau globali se lovesc de schimbări imprevizibile, navighează prin incertitudini nemaiîntâlnite, dar şi profită de ocaziile importante ce se pot naşte. Cele mai bune idei de investiţii şi selecţie a activelor în această perioadă sunt cele care vor fi cărămizile unor poziţii privilegiate în portofolii, capabile să genereze venituri şi randamente consistente, pe termen lung”, consideră Claudiu Doroş.

     

     

    Cine formează CA-ul Evergent Investments

    Echipa de management a primit în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din februarie votul de încredere al investitorilor, fiind aleşi ca membri ai Consiliului de Administraţie Liviu Claudiu Doroş (1), Iancu Cătălin-Jianu-Dan (2), Horia Ciorcilă (3) (preşedintele Băncii Transilvania), Radu Octavian-Claudiu (4) şi Costel Ceocea (5). De asemenea, Claudiu Doroş şi Cătălin Iancu au fost aleşi în funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte ai boardului Evergent Investments.