BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Reţeta succesului. Cum să reuşesti să vinzi de peste 20 de milioane de euro în Romania fără a avea măcar un magazin fizic

    Retailerul online Vexio, înfiinţat în 2008, s-a concentrat până anul acesta pe piaţa din România, iar acest lucru i-a adus afaceri de 20 de milioane de euro în 2020, an în care pandemia şi-a făcut de cap, dar în care compania românească a înregistrat o creştere de circa 60%, de la 12 milioane de euro în 2019. În 2021, reprezentanţii Vexio au în plan EXTINDEREA pe noi pieţe, iar primele vizate sunt Bulgaria şi Ungaria.

    Vexio, companie românească care comercializează în mediul online produse de larg consum, articole electro-IT, pentru casă şi grădină şi rechizite, cu afaceri de 20 de milioane de euro în 2020, în creştere cu aproximativ 60% faţă de anul precedent, are în plan să facă primii paşi pe noi pieţe, vizând astfel Bulgaria şi Ungaria, ţări în care eMAG, cel mai mare jucător din e-commerce, este activ cu platforma Marketplace.

    „Acest proces este în lucru, iar eu sper ca până la finalul anului să avem cel puţin câteva produse listate măcar pe marketplace-ul din Bulgaria. Aici mai este o problemă, pentru că o să avem nevoie de oameni care să vorbească şi limba ţărilor respective pentru a putea avea interacţiuni cu clienţii de pe acele pieţe, prin urmare va trebui să angajăm măcar două persoane care să ţină legătura cu clienţii din cele două pieţe”, a spus Marius Creţu, Business Development Manager la Vexio, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. El a adăugat că până la acest moment Vexio nu a făcut paşi spre cele două pieţe sau spre alte pieţe internaţionale deoarece reprezentanţii companiei au considerat că nu au o idee clară despre costurile şi rentabilitatea unei astfel de extinderi.

    „Colaborarea cu eMAG a început la finalul anului 2016, ne-am gândit că va fi un canal bun de dezvoltare la acel moment, am vrut să învăţăm şi să vedem cum abordează eMAG lucrurile în ce priveşte partea de relaţionare cu clientul şi în ce priveşte partea de creştere a businessului şi au fost lucruri pe care le-am îmbunătăţit.” În prezent, platforma Marketplace generează aproximativ 25% – 35% din cifra de afaceri a companiei. „Am avut creşteri şi pe site-ul propriu şi pe platforma eMAG. În ceea ce priveşte marketplace-ul, acesta avea o pondere de 10%-15% din cifra de afaceri în primul an când am început colaborarea, iar în prezent reprezintă între 25% şi 30%, cu fluctuaţii, dar nu ajunge mai jos de 25%.” De asemenea, compania Vexio are listate în prezent peste 27.000 de produse pe platforma eMAG Marketplace, iar până la finalul anului în curs vrea să atingă aproximativ 35.000 de produse listate pe platformă.

    În ceea ce priveşte site-ul propriu, retailerul online are listate între 150.000 şi 200.000 de produse la momentul actual şi vrea să extindă categoriile de produse pe care le are pe site. „Urmează să mai aducem câteva varietăţi de produse care la acest moment nu se regăsesc la noi pe site. O să dezvoltăm zona auto – pentru că nu suntem reprezentaţi cum ne dorim şi vrem să aducem o varietate mai mare de produse şi piese, categoria produselor de home and deco, zona de rechizite – unde suntem destul de slab reprezentaţi. Avem de lucru”, a adăugat Marius Creţu. Compania achiziţionează produsele, în general, din România, de la furnizori locali, dar lucrează şi cu furnizori internaţionali. „Anul trecut au fost câteva probleme pe partea de aprovizionare, cel puţin la începutul pandemiei când ţările au început să închidă graniţele, au intârziat mult livrările, dar am făcut faţă, ne-am descurcat.” Depozitul companiei, în care lucrează între 25 şi 30 de persoane, se află în Bucureşti, în sectorul 3. „Ne-am înmulţit anul trecut pentru că a fost nevoie de personal mai mult pe partea de depozit deoarece nu reuşeam să livrăm la timp, aşa cum ne-am impus noi, din cauza creşterii rapide a cererii”, a mai spus Marius Creţu.

    În prezent, pe partea de livrare compania lucrează cu două companii de curierat active pe piaţa locală, însă produsele voluminoase şi mai sensibile sunt livrate de persoane care lucrează în cadrul Vexio, a adăugat Marius Creţu. În ceea ce priveşte schimbările aduse de pandemie la nivel de consum, reprezentantul Vexio spune că zonele din care compania a înregistrat cel mai mare număr de comenzi sunt Capitala, urmată de zona de vest a ţării.

    „Oraşul din ţară care înregistrează cel mai mare număr de comenzi este Bucureşti, dar zona de vest a ţării este cea mai reprezentativă ca şi procent de livrare.” Mariu Creţu a mai adăugat că pandemia a adus schimbări, pozitive, şi în ceea ce priveşte plăţile online cu cardul, dar şi valoarea bonului mediu.

    „Au crescut anul trecut şi plăţile online cu cardul. Dacă înainte de această pandemie doar circa 20% din comenzi erau plătite online cu cardul, în prezent avem între 50% şi 65% plăţi online cu cardul. De altfel, a crescut şi valoarea coşului mediu, astfel că, dacă în 2019 era între 400 şi 450 de lei, în 2020 a atins şi valoarea de 600 de lei. Rata de comenzi finalizate a crescut şi ea cu aproximativ 50% – 60% anul trecut.” Pentru anul în curs reprezentanţii businessului estimează afaceri în creştere cu aproximativ 25%, până la 25 milioane de euro, pe fondul menţinerii interesului consumatorilor pentru cumpărături online, trend accelerat de condiţiile pandemice şi măsurile implementate de autorităţi.

    „Ne dorim pentru anul în curs să atingem 25 de milioane de euro. Avem un target anual de minim 15% creştere a cifrei de afaceri. Noi considerăm că între 15% şi 25% este creşterea firească şi necesară pentru o dezvoltare sănătoasă. Anul trecut am simţit o creştere substanţială, când am ajuns la
    20 mil. euro.”

  • Pandemia este un dezastru pentru mulţi, dar şi o reală şansă pentru a avea acces la un obiectiv care înainte era doar un vis pentru mulţi proprietari de afaceri din ţara noastră

    Un magazin fizic era, înainte de pandemia de COVID-19, un vis frumos pentru unii jucători care îşi creaseră un renume doar în online. Astăzi, câţiva antreprenori curajoşi s-au ales, în urma pandemiei, nu doar cu anxietate, teama de virus şi dezechilibre economice, ci şi cu ceva bun: locaţii fizice pentru businessurile lor din online.

     

    În urmă cu mai bine de un an, pe vremea când România nu cunoscuse încă lupta cu pandemia, cei mai mulţi jucători de retail din online doar visau la extinderea în offline, cu magazine fizice pentru businessurile lor. Astăzi, după un an de stres, anxietate şi regândirea afacerilor, câţiva antreprenori curajoşi şi-au văzut visul devenit realitate, într-un context atipic – au pariat pe locaţii fizice, într-un timp în care toţi marii jucători din piaţa de retail s-au refugiat în online. Încrederea câştigată de-a lungul timpului, oportunităţile şi spaţiile libere aduse de pandemie, dar mai ales, îndrăzneala antreprenorilor au făcut ca afacerile lor, care funcţionau înainte doar în mediul online, să se extindă şi către zona de offline. Businessurile care au ales să meargă contra curentului, vin din sectoare diferite, iar trendul «de la online, la offline», s-a regăsit atât în Capitală, cât şi în alte oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca.

    Magazine de cadouri personalizate, cu haine, încălţăminte şi alte articole vestimentare pictate manual, laboratoare de croissante, magazine de ochelari sau de mobilier sunt doar câteva dintre businessurile care şi-au găsit loc şi în retailul stradal sau în marile centre comerciale din ţară, în cel mai greu an pentru afacerile mici. StarGift, un magazin online cu produse personalizate, creat de antreprenorul Liviu Bîrleanu după o carieră de zece ani în domeniul IT, s-a extins la începutul acestui an cu primul magazin fizic, în mall-ul Plaza din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. Recent, antreprenorul a anunţat deschiderea celui de-al doilea magazin fizic din Capitală, în mall-ul Afi Palace Cotroceni. „Fiecare criză vine şi cu unele oportunităţi. Dacă înainte de pandemie, din cauza cererii foarte mari pentru spaţii comerciale în marile centre, cel mult puteam spera la o insulă într-un mall din Bucureşti, acum, pandemia a venit cu spaţii libere. Unii proprietari au fost deschişi la discuţii cu noi, chiar dacă nu suntem un mare lanţ internaţional sau o mare companie autohtonă, ci încă suntem un start-up”, povesteşte fondatorul afacerii cu cadouri personalizate StarGift, care a ajuns la venituri de 1,2 milioane de euro în 2019.

    Liviu Bîrleanu a construit de la zero businessul StarGift în 2016 şi a ajuns, treptat, la peste 30 de categorii de obiecte personalizate, care atrag peste 6.000 de comenzi lunar. Anul trecut, ambiţia antreprenorului era de a ajunge mai aproape de clienţi cu magazine fizice, scop pe care el şi l-a atins anul acesta, după deschiderea celor două locaţii în marile centre comerciale. În magazinul StarGift din AFI Cotroceni, clienţii pot personaliza popularele căni şi brelocuri, pot achiziţiona articole de bucătărie personalizate prin broderie, sticle de vin sau şampanie sau chiar cutii din lemn personalizate prin gravură laser.

    Liviu Bîrleanu crede că, pe termen lung, pentru acest tip de magazin, mixul online-offline ar trebui să fie varianta câştigătoare. Totuşi, el spune că rămâne de văzut dacă timingul businessului cu cadouri personalizate de intrare în zona retailului offline a fost unul bun, întrucât sfârşitul pandemiei pare a fi departe, iar un astfel de magazin fizic într-un centru comercial presupune cheltuieli diferite faţă de un magazin online – începând de la proiectare, amenajare, mentenanţă sau angajaţi cu un program de 10-12 ore pe zi, şapte zile din şapte şi până la chiria spaţiului cu toate celelalte costuri adiacente.

    Trendul antreprenorilor curajoşi a ajuns în Cluj-Napoca, unde businessul Terrawell, un magazin care promovează conceptul de zero waste, a făcut trecerea din online în offline, în toamna anului trecut. Raluca Răileanu, economist de profesie şi antreprenoare în viaţa de zi cu zi, care a fondat magazinul Terrawell din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura, a pariat pe o locaţie fizică în centrul Clujului, în care a investit circa 4.000 de lei.

    „Clienţii din Cluj sunt foarte fericiţi. Le este mult mai uşor să treacă pe la magazin şi să cumpere decât să comande şi să vadă produsele doar online. Tipul de produse este puţin mai altfel, astfel că ei s-au bucurat foarte mult să vină şi să le vadă fizic şi să testeze aromele direct în magazinul fizic. Pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi a clienţilor noştri, am decis ca, în ciuda faptului că este pandemie, să deschidem şi locaţia offline a magazinului Terrawell”, a declarat Raluca Răileanu, fondatoarea afacerii  Terrawell. În magazin se găsesc, în mare, aceleaşi produse pe care clienţii le pot achiziţiona de pe site, cum ar fi produsele de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în folie de carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate care suplinesc folia alimentară) sau chiar produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili). Fondatoarea businessului care funcţionează sub eticheta „fără plastic” spune că pandemia de Covid-19 a fost o perioadă de nelinişte, pentru că nimeni nu ştia ce se va întâmpla, clienţii au devenit mai chibzuiţi, dar au cumpărat în continuare produse, iar atunci când a văzut că lucrurile nu sunt atât de negre şi se stabilizează, a prins curaj pentru a se extinde.

    Trecerea din online în offline se vede şi în zona comerţului cu produse de mobilier. The Edit, un showroom virtual pentru produse de mobilier şi accesorii, este un business online început în 2019 de antreprenoarele Magda Staicu şi Irina Pogonaru, al cărui spaţiu fizic urmează să fie finalizat anul acesta. „Planurile noastre pentru anul 2021 includ finalizarea spaţiului The Edit care va fi în acelaşi timp concept store şi un cadru pentru arhitecţi şi clienţii acestora. Ne dorim să creăm mediul care să inspire un lifestyle curatoriat – a considered home – un spaţiu în care vei regăsi toate categoriile de produse de pe site, dar prezentate în context”, spun cele două fondatoare ale afacerii.

    Alte câteva businessuri din Bucureşti, care au mers contra curentului în vreme de pandemie, de la online la offline, sunt businessul Malabaila, un proiect în care două tinere pictează tricouri şi alte articole vestimentare, Lunet, un producător român de ochelari, care a deschis o locaţie fizică în centrul Bucureştiului şi Fika18, un laborator de croissante, care funcţiona doar prin intermediul livrărilor şi care a deschis un prim punct de desfacere pe Calea Victoriei. Saltul de la online la offline, în plină pandemie, a însemnat pentru micii antreprenori, în primul rând, curaj. Aceştia şi-au asumat riscuri – cum este şi firesc în antreprenoriat – atunci când au decis să se extindă cu locaţii fizice şi să-şi contureze renumele şi imaginea şi dincolo de ecranele monitoarelor sau a platformelor pe care funcţionează magazinele lor online.

    Pandemia le-a dat ocazia să aducă, în afacerile lor, mai multă personalitate, mai multă culoare şi mai multă interacţiune fizică între clienţi şi produse. Unii au luat şi ceva bun din această pandemie, alţii încă nu, dar nu e timpul pierdut, căci sfârşitul pandemiei nu pare să fie chiar atât de aproape, iar adaptabilitatea – cuvântul vedetă al anului 2020 – încă dăinuie în lumea antreprenorilor.

  • Cine a fost cel mai bun antreprenor român în perioada pandemiei, potrivit EY România

    Compania de consultanţă şi audit EY România a premiat antreprenorii români în cadrul galei EY Entrepreneur of The Year, eveniment aflat la a cincea ediţie în 2021. Premiile au fost acordate în funcţie de performanţele companiilor antreprenoriale româneşti în 2020, un an marcat de un eveniment cum nu a mai văzut niciodată businessul global.

    Antreprenorii au fost provocaţi de contextul pandemiei, unii dintre ei până la limita supravieţuirii afacerii. Unii au văzut o oportunitate şi alţii au ales să pivoteze modelele de business. Ceea ce îi diferenţiază pe antreprenori este capacitatea lor de a se adapta şi creativitatea. Corporaţiile, şi mai ales statele, nu au această agilitate şi creativitate”, a spus Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova, în deschiderea evenimentului EY Entrepreneur of The Year Romania 2021.

    În competiţia din România, al cărei câştigător va reprezenta România la Gala Mondială EY Entrepreneur of The Year, au participat 39 de antreprenori români din 15 domenii de activitate, cu o cifră de afaceri de peste jumătate de miliard de euro şi care angajează peste 5.000 de persoane.

    „Am continuat tradiţia începută în 2014 când am lansat Entrepreneur of The Year în România. Ne bucurăm că avem România în această competiţie, pe care noi o considerăm cea mai prestigioasă competiţie de antreprenori la nivel mondial”, a mai spus Bogdan Ion.

    Horaţiu Ţepeş, proprietarul Bilka Steel, cel mai mare producător de acoperişuri din România, a fost desemnat de EY România „antreprenorul român al anului 2020” şi va reprezenta România la Gala Mondială EY Entrepreneur of The Year, care va fi transmisă în acest an de studiourile CNBC din Londra.

    Antreprenorul român în vârstă de 41 de ani a fondat compania Bilka Steel în urmă cu 14 ani, companie care a ajuns liderul pieţei de acoperişuri din România, cu o cotă de 35% din piaţa de acoperişuri metalice. „Am ajuns antreprenor din dorinţa de a face mai mult în piaţa în care activez. Era un moment în care piaţa era limitată şi simţeam că îmi limitează şi mie dezvoltarea. Ştiam că pot să fac mai bine. În plus, eu aşa sunt clădit: îmi doresc să împing limite şi să depăşesc obstacole”, spune Horaţiu Ţepeş.

    Reţeaua de distribuţie a Bilka numără peste 500 de businessuri locale. În total, în cei 14 ani de activitate, compania a investit 50 de milioane  de euro. În prezent, este cea mai mare companie antreprenorială din Braşov. Din 2009, Bilka a raportat creşteri medii anuale ale volumului de afaceri de aproximativ 45% vreme de 7-8 ani. În 2020, cifra de afaceri a companiei s-a apropiat de 140 milioane de euro şi din 2019 afacerea este pe primul loc în topul companiilor private din Braşov.

    Titlul EY Emerging Entrepreneur Of The Year In Technology: „Un antreprenor trebuie să fie o combinaţie constructivă între management pur şi viziune de produs. Personal, am fost tot timpul foarte aproape de produs, mi-a plăcut tot timpul să desenez produse de la A la Z, să transform idei şi concepte în facturi”, spune el.

    Fondată în 2017, Modex, companie de blockchain, este prezentă în patru ţări la nivel global şi are birouri deschise la Bucureşti, Londra, Silicon Valley şi Washington.

    Premiul EY de excelenţă acordat unei afaceri de familie de succes a fost câştigat de familia Şerban, care conduce Group Şerban Holding.

    „În capitalism, orice este de vânzare. Dacă mâine obţin suma X pentru că am făcut un exit, mă gândesc cum să împrumut alţi 9X şi să mă apuc de un business de 10X”, spune Nicolae Şerban, care, alături de familie conduce Grupul Şerban Holding, ce operează în prezent şase companii, are peste 400 de angajaţi şi deţine peste 12.500 ha de teren cultivate.

    Premiul de Responsabilitate socială în perioada Covid-19 i-a fost acordat lui Iulian Nedea, CEO şi unul dintre cofondatorii Simtel, companie din tehnologie. El spune că „businessul nu este despre educaţie sau talent ci despre focus şi perseverenţă.” Simtel, care activează în domeniul telecomunicaţiilor, automatizării şi dezvoltă proiecte de energie verde, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, afaceri de aproape 5 milioane de euro.

    Mihai Filip, proprietarul Techtex, companie din industria textilă, a fost desemnat antreprenorul cu cea mai mare capacitate de transformare a businessului în perioada Covid-19.

    „Trăim o perioadă extrem de importantă, unică, în care mari capacităţi de producţie se relocă din Asia în Europa. Vreau ca România să conteze în Europa şi în lume în ceea ce înseamnă producţia textilelor medicale şi a echipamentelor de protecţie”, spune Mihai Filip.

    Techtex a raportat în 2020 o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro la un număr de 300 de angajaţi. Compania a început să producă măşti medicale în 2020, pentru care avea deja materia primă, şi a ajuns ca la mijlocul anului 2020 să producă 50 de milioane de măşti lunar şi 1,5 milioane de halate şi combinezoane de protecţie, fiind cel mai mare producător român de astfel de echipamente.

    Mihai Ivaşcu, CEO şi cofondator Modex, câştigătorul EY Emerging Entrepreneur Of The Year In Technology

    „Un antreprenor trebuie să fie o combinaţie constructivă între management pur şi viziune de produs. Personal, am fost tot timpul foarte aproape de produs, mi-a plăcut tot timpul să desenez produse de la A la Z, să transform idei şi concepte în facturi.”

    Familia Şerban, care conduce Group Şerban Holding, câştigătoarea premiului Family Business Excellence Award

    „În capitalism, orice este de vânzare. Dacă mâine obţin suma X pentru că am făcut un exit, mă gândesc cum să împrumut alţi 9X şi să mă apuc de un business de 10X.”

    Iulian Nedea, CEO şi proprietar al Simtel, câştigătorul categoriei Responsabilitate socială în perioada Covid-19

    „Businessul nu este despre educaţie sau talent ci despre focus şi perseverenţă.”

    Mihai Filip, proprietarul Techtex câştigătorul premiului pentru Cea mai de succes transformare a unui business în perioada pandemiei de Covid-19

    „Trăim o perioadă extrem de importantă, unică, în care mari capacităţi de producţie se relocă din Asia în Europa. Vreau ca România să conteze în Europa şi în lume în ceea ce înseamnă producţia textilelor medicale şi a echipamentelor de protecţie.”

     

  • Noua plăcere a românilor în materie de turism. Unde aleg acum să meargă tot mai mulţi oameni din ţara noastră. Au fost depăşite chiar şi aşteptările antreprenorilor care au dezvoltat aceste proiecte

    Cabanele construite într-un stil ce aduce aminte de casele din zonele montane ale Statelor Unite ale Americii sunt din ce în ce mai prezente şi pe piaţa locală, mai ales în destinaţiile turistice ascunse şi descoperite de români în pandemie. Cererea de cazare sub acoperişul în două ape a depăşit anul trecut chiar şi aşteptările antreprenorilor care dezvoltă aceste spaţii.

    De la căsuţe hobbit, bungalouri şi până la cabane scandinave sau construite în stil A-Frame, antreprenorii se inspiră fie din ceea ce au văzut în alte ţări, fie de pe internet pentru a construi unităţi de cazare care să le ofere turiştilor pe lângă cazare şi masă, o experienţă în sine. A-Frame nu este doar o formă, ci este şi un stil arhitectural care a început să prindă din ce în ce mai mult teren în Europa, precum şi în România. Casele în forma literei A le-am văzut de cele mai multe ori în filmele americane, unde acţiunea avea loc într-o zonă montană, iar peisajul fie era dominat de munţii stâncoşi, fie de copaci înalţi. Acest stil architectural nu este doar plăcut ochiului, ci are şi o serie de avantaje pentru construirea cât mai eficientă a unei unităţi de cazare.

    Stilul architectural în forma literei A sau a unui triunghi este caracterizat în principal de faptul că acoperişul casei este în două ape, ceea ce face ca aceste case să fie mai utile în zonele muntoase pentru că forma acoperişului nu va permite zăpezii sau apei să se adune. Totodată, de cele mai multe ori, structura unei astfel de case este din lemn, ceea ce înseamnă că este mai uşor de construit, fiind eliminată partea de zidărie.

    În ultimii ani, antreprenorii români au început să vadă avantajele acestor tipuri de case, construind din ce în ce mai multe unităţi de cazare în formă literei A. Un caz concret este cel al Cabanei A din Topliţa, judeţul Harghita. Unitatea de cazare a fost construită de doi fraţi, Victor şi Tudor Cotfas, care au mizat pe un business în turism în oraşul lor natal.

    „Povestea din spatele unităţii de cazare vine din două direcţii, a mea şi a fratelui meu. Amândoi avem o pasiune pentru turism şi pentru zonele montane, pasiune dobândită de-a lungul timpului din experienţele  amândurora ca schiori de performanţă. Plecând de la această pasiune pentru călătorii în zone montane ne-a venit ideea de a face la Topliţa, oraşul nostru natal, Cabana A.

    Am ales să facem o cabană diferită şi să o integrăm în circuitul turistic din zona municipiului Topliţa, care duce lipsă de unităţi de cazare, mai ales unităţi de cazare premium”, spune Victor Cotfas, proprietarul Cabanei A.

    Victor Cotfas, proprietar Cabana A: „Anul trecut au fost mai mulţi turişti în Topliţa faţă de anii trecuţi. în tot judeţul Harghita ştiu că a mers bine (turismul N.Red.). Acum dacă încercaţi să căutaţi un loc de cazare nu veţi găsi. În judeţ avem peste zece pârtii de schi, sunt mici, dar în această perioadă a anului merg bine.”

    Cabana A este primul pariul antreprenorial în turism al celor doi fraţi, Victor Cotfas fiind inginer topograf, iar Tudor Cotfas, executor judecătoresc. Unitatea de cazare a fost deschisă în 2020 pentru turişti, dar din 2019 ea a funcţionat cu circuit închis. Chiar dacă antreprenorii au luat decizia de a deschide unitatea de cazare într-un an atipic pentru turism, cel mai afectat sector economic de criza pandemică, cererea de cazare le-a întrecut aşteptările iniţiale.

    „Anul trecut au fost mai mulţi turişti în Topliţa faţă de anii trecuţi. În tot judeţul Harghita ştiu că a mers bine. Acum dacă încercaţi să căutaţi un loc de cazare nu veţi găsi. În judeţ avem peste zece pârtii de schi, sunt mici, dar în perioada iernii merg bine”, precizează Victor Cotfas.

    Proprietarul Cabanei A adaugă că în ciuda efectelor negative ale pandemiei asupra industriei de turism, businessul său a avut de câştigat de pe urma acestei situaţii, având în vedere că mulţi turişti români nu au mai putut să îşi petreacă vacanţele în afara ţării şi au preferat să meargă în vacanţe în ţară sau au ales să îşi petreacă concediile acasă. Mulţi turişti români au preferat să meargă în unităţi de cazare care fie au putut fi închiriate integral, fie aveau mai puţine camere pentru că exista mai multă intimitate, iar distanţarea socială putea fi asigurată mult mai uşor.

    Investiţia în această unitate de cazare i-a ajuns pe cei doi la o sumă de circa 75.000 euro. Capacitatea maximă a acesteia este de circa şase persoane, iar cabana se închiriază integral, preţul pe noapte fiind de circa 1.000 de lei.

    Începutul acestui an a fost destul de bun, astfel că, cererea până în prezent a fost de 100% din capacitatea unităţii de cazare. Cei doi antreprenori au în plan construirea unor noi spaţii turistice în acelaşi loc astfel încât să mărească capacitatea de cazare, dar în acelaşi timp planurile de dezvoltare includ şi construirea unor noi facilităţi precum un spa.

    Cabana A nu este singura unitate de cazare din România construită în stilul A-Frame, iar antreprenori din diverse locuri ale ţării s-au inspirat din acest stil.

    Ruben Perju, de pildă, a deschis la finalul anului trecut cabana Tinovo în satul Dornişoara, din judeţul Suceava. Antreprenorul a luat decizia să îşi construiască o cabană în satul din judeţul Suceava, după ce a fost într-o vacanţă cu rulota în acel loc şi a aflat că una dintre proprietăţi era la vânzare. Investiţia în cabana Tinovo a ajuns la 70.000 de euro, iar costurile au fost mai reduse în contextul în care de construcţia cabanei s-a ocupat proprietarul, fără să apeleze la muncitori. Capacitatea cabanei este de 10 persoane, astfel că se poate închiria doar integral. Primii turişti au sosit la cabana Tinovo pe 26 decembrie, iar de atunci fiecare lună a fost complet rezervată.

    „Una este să studiezi arhitectura şi alta este să o pui în practică, mi-a plăcut foarte mult acest proiect. Construcţia am demarat-o în iunie 2019 şi am prins şi trei luni de pandemie, dintr-un an şi jumătate, trei luni am fost blocaţi cu pandemia şi nu am putut să mişcăm nimic. A durat mai mult pentru că eu m-am ocupat de tot ceea ce înseamnă şantierul, iar în primul an am reuşit să merg acolo doar în weekenduri“, adaugă Ruben Perju. Antreprenorul spune că nu vrea să se oprească să dezvolte businessul, astfel că îşi doreşte ca de anul viitor să înceapă construcţia unei noi unităţi de cazare, dar într-o altă zonă.

    Preţul pe noapte pentru închirierea integrală a cabanei ajunge la circa 4.000 lei, conform datelor de pe platforma de rezervare booking.com. Cabana A şi Tinovo nu sunt singurele unităţi de cazare construite în stilul A-Frame; în comuna Râmeţ judeţul Alba, se află Cabana Zestrea Sofiei, în comuna Bran, judeţul Braşov, se află unitatea de cazare numită Hai La Munte. Cu siguranţă vom vedea din ce în ce mai multe unităţi de cazare construite în acest stil arhitectural în locuri ce aşteaptă să fie descoperite.

  • Povestea cercetătoarei românce care se luptă cu pandemia de COVID-19. Realizările ei sunt atât de apreciate încât a câştigat deja mai multe premii

    Înainte de pandemie, principalul interes al Andei Trifan, o cercetătoare româncă stabilită în Statele Unite, consta în proteinele care provoacă 30% din tipurile de cancer. În ultimul an, însă, s-a axat pe studierea virusului SARS-CoV-2, contribuţiile ei fiind onorate cu echivalentul Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor.

    Anda Trifan a fost pasionată dintotdeauna de ştiinţă, despre care – spune ea – afectează toate aspectele vieţilor noastre, fapt ce a determinat-o să studieze şi să absolve Universitatea DePaul din Chicago, cu o specializare în biochimie. I-a plăcut mereu să facă experimente în laborator, dar a dorit mai degrabă să vadă evenimentele biofizice la nivel atomic, aspect extrem de greu de abordat cu ajutorul experimentelor, aşa că s-a orientat rapid către teorie şi informatică. Prin biofizica computaţională se pot simula sisteme care există în realitate, cum ar fi interacţiunea dintre proteine şi ceea ce se află în jurul lor, membrana celulară şi alte proteine, spre exemplu. Studiind proteina la nivel atomic, se pot găsi zone specifice asupra cărora pot acţiona în mod direct medicamentele.

    „Simulările biofizice sunt ca un microscop computaţional prin care poţi să observi fenomene biologice la nivel atomic. Aceste simulări produc foarte multe date, care nu se pot interpreta fără sisteme avansate de analiză. Machine learning şi inteligenţa artificială ne ajută să analizăm baze de date enorme, pentru a extrage informaţii relevante. De exemplu, folosind machine learning/inteligenţa artificială, putem scana miliarde de componente şi putem testa capacitatea lor de a se lega de sau de a inhiba o proteină”, spune Anda Trifan.

    Cele mai importante provocări din cariera unui biofizician sunt date de complexitatea sistemelor cu care lucrează, având în vedere că replicarea fizicii naturii nu este o sarcină uşoară, întrucât se ia în calcul un număr extrem de mare de factori. Însă, pe măsură ce avansează, instrumentele şi capacităţile industriei permit o reproducere tot mai fidelă a sistemelor. În prezent, Anda Trifan lucrează cu Argonne National Laboratory din Illinois, o parte a National Virtual Biotechnology Laboratory, un consorţiu de laboratoare ce încearcă să combată COVID-19. Din poziţia sa de cercetător, Anda Trifan foloseşte metode computaţionale pentru a studia fenomene biofizice complexe. Anul trecut, a trebuit să înţeleagă cum interacţionează proteina virală spike SARS-CoV-2 cu receptorul uman şi a descoperit o serie de molecule mici care pot inhiba diferitele proteine implicate în replicarea virală.

    „Pandemia a generat un avans tehnologic rapid în ştiinţă. Iar acest fapt a fost posibil datorită colaborărilor la nivel global dintre cercetători cu diferite specializări. Specialiştii în ştiinţa experimentală au reuşit să obţină structuri de proteine care sunt esenţiale funcţionării şi supravieţuirii SARS-CoV-2, iar cercetătorii în ştiinţă computaţională, ca mine, pot folosi acele structuri de proteine pentru a găsi substanţe care să atace virusul. Scopul este să găsim tratamentele care pot ajuta la oprirea pandemiei, pentru a ne permite să revenim la o viaţă normală”, a declarat Anda Trifan pentru BM.

    FOTO: UNITED NATIONS / UNSPLASH

    Înainte de coronavirus, principala sa ţintă consta în proteinele care provoacă aproximativ 30% din tipurile de cancer. Totuşi, imediat cum a luat naştere criza sanitară, tot mai mulţi oameni de ştiinţă şi-au schimbat zona de interes, încercând să îşi aducă fiecare contribuţia şi să ajute la găsirea unei soluţii. În cea mai mare parte, munca Andei Trifan constă acum în metodologii de tip machine learning / inteligenţă artificială, care i-au schimbat complet traiectoria pentru cercetarea de doctorat. De asemenea, situaţia provocată de SARS-CoV-2 i-a oferit ocazia de a lucra în regim remote, creându-şi o mai mare flexibilitate în grupurile cu care lucrează, oportunitate ce i-a permis să dezvolte simultan mai multe proiecte.

    Mai mult, studiile despre COVID-19 în care s-a implicat au obţinut recent premiul Gordon Bell şi Secretary of Energy Achievement Award, distincţii acordate o singură dată în viaţă unor cercetători de calibru. „Premiul Gordon Bell este considerat un echivalent al Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor. Aceste premii sunt acordate eforturilor concentrate ale unor echipe, iar eu am fost norocoasă să pot lucra cu unii dintre cei mai buni cercetători din lume. A fost o onoare pentru mine să fac parte din aceste echipe.”

    Ultimul an a venit cu evoluţii considerabile în informatică, spune Anda, fapt ce a facilitat utilizarea ML/AI în diverse zone ale ştiinţei, cum ar fi studierea schimbărilor climatice şi, bineînţeles, descoperirea şi optimizarea medicamentelor, scopul fiind realizarea cât mai rapidă a obiectivelor, într-un mod eficient şi precis.

    Cariera Andei Trifan a început când şi-a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea DePaul. După aceea, a lucrat pentru gigantul Dow Chemical, a doua cea mai mare companie din industria chimică la nivel mondial, în cadrul departamentului care se ocupă cu studiul substanţelor chimice ce pătrund în alimente din ambalajele alimentare. Un moment esenţial în cariera ei a fost momentul în care a obţinut bursa Departamentului pentru Energie din cadrul guvernului Statelor Unite, care acordă burse doar pentru 2% din totalul candidaţilor.

    Ia în calcul întoarcerea acasă? „România are un loc special în inima mea, în special Braşovul, care va fi întotdeauna casa mea, pe care niciun alt loc din lume nu o va putea înlocui. O să vizitez România, poate chiar mă voi retrage acolo când voi fi la pensie, dar, deocamdată, viaţa mea este în Statele Unite ale Americii”.

  • Care este tratamentul preventiv pentru depresia indusă de situaţia actuală: spaţiu suplimentar pentru diverse nevoi, fie birou, fie loc de relaxare pentru copii, descoperit de tot mai multe lume

    Tratament preventiv pentru depresia indusă de situaţia actuală, spaţiu suplimentar pentru diverse nevoi, fie birou, fie loc de relaxare pentru copii, baraca din grădină se dovedeşte a avea diverse utilităţi, motiv pentru care nu puţini americani ajung să o construiască în grădinile lor.

    De nevoie şi ca să respecte regulile de izolare, unii devin constructori ai propriilor barăci din grădină, având şi ajutor în acest sens, scrie Washington Post. Fie site-uri gratuite precum construct101.com ori todaysplans.net, unde găsesc planuri, instrucţiuni şi liste de materiale, fie unele de unde se pot cumpăra planuri pentru nişte barăci mai complexe inspirate de diverse stiluri arhitecturale, cum ar fi icreateables.com, precum şi clipuri pe YouTube pentru cei care lucrează mai bine după instrucţiuni video.  

    Chiar dacă unii au început să construiască aşa ceva înainte de pandemie, mulţi au profitat de timpul liber datorat lucrului de acasă şi anulării planurilor de călătorie pentru a ridica o baracă sau două, în funcţie de nevoi, redirecţionând fonduri pe care altădată le-ar fi folosit pentru excursii sau alte scopuri. Alţii s-au apucat de construit ca să-şi păstreze sănătatea mintală în condiţii de izolare impusă.

    Mai aspectuoase sau mai simple, barăcile de pandemie îndeplinesc rolul de căsuţă din copac, în unele cazuri, birou, sală de cursuri online ori chiar cabinet medical pentru cei care pot acorda consultanţii pe internet, gândit însă să poată fi utilizat şi după încetarea restricţiilor impuse de situaţia actuală. În unele situaţii, baraca serveşte drept adăpost celor care deţin terenuri prin afara oraşelor şi care nu-şi doreau o casă de vacanţă în locul respectiv, dar o consideră superioară unei rulote.

  • Cum reuşeşte un artist să transforme gunoaiele altora în opere de artă

    Mirat că o cunoştinţă nu refoloseşte feţele de masă din plastic, preferând să le arunce şi să cumpere altele, un artist din San Francisco, Todd Young, a ajuns să recupereze asemenea articole şi să le folosească în creaţiile sale, începând cu un calendar de perete pentru mama sa.

    Spaţiul expoziţional al acestuia este acum grilajul din fier forjat de la intrarea blocului în care locuieşte, unde, de şapte ani de zile, realizează câte o imagine în fiecare lună, folosind bucăţi de feţe de masă din plastic de diverse culori pe care le adună cu grijă.

    Fiecare creaţie necesită între 22 şi 44 de ore de muncă, la care se adaugă retuşurile pe care artistul le face cât stă expusă opera sa. Cu timpul, intrarea clădirii unde locuieşte a devenit cunoscută iubitorilor de artă, însă multă lume descoperă „expoziţia” din întâmplare, aşa cum şi-a dorit Young, al cărui scop atunci când a demarat proiectul a fost să-i facă pe oameni să descopere lucrări noi de artă.

  • După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori afacerea, un antreprenor spune că a găsit soluţia

    După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori platforma de mobilitate urbană Citylink, antreprenorul Igor Grosu crede că acum este momentul să apese până la podea acceleraţia pentru planurile sale de dezvoltare.

    Primul pas este intrarea în cele două oraşe cheie pentru turismul intern redescoperit acum de nevoie din cauza pandemiei – Braşov şi Constanţa. În paralel, pentru a ajunge mai rapid pe mai multe pieţe urbane din România, platforma este gata să accepte flote de maşini de la companii sau persoane fizice în regim de franciză. Pentru a arde etape, antreprenorul se gândeşte şi la o nouă finanţare.

    „Am decis ca anul acesta să lansăm operaţiunile în oraşele Braşov şi Constanţa. În acest moment avem 10 maşini în Braşov şi ne dorim extinderea până la 150-200 de maşini în cele două oraşe noi – Braşov şi Constanţa, mai ales în condiţiile în care la finele acestui an va fi deschis şi aeroportul din Braşov”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink, proiect lansat în februarie anul trecut. „Eu îmi doresc pentru finalul acestui an să avem minimum 50 de maşini în Braşov, minimum 50 de maşini în Constanţa şi utilizatorii din Braşov, Constanţa şi Bucureşti să înţeleagă valoarea serviciilor noastre, să le folosească, mai ales că acum începe vara iar cele două oraşe sunt destinaţii turistice de top în România”, a completat el.

    Pentru a accelera dezvoltarea, compania va permite şi altor proprietari de flote să intre în platforma CityLink printr-un sistem de francize. „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză“, a precizat antreprenorul adăugând că a pus deja la punct platforma tehnică. „Suntem gata să oferim, la cheie, partenerilor din ţară întreaga componentă tehnică, know-how-ul şi gestiunea integrală a relaţiei cu clienţii. În acelaşi timp, partenerii noştri de franciză nu trebuie decât să aducă flota de automobile. În plus, prin reţeaua de parteneri pe care deja ne-am dezvoltat-o, ne putem sprijini viitorii francizaţi şi cu facilitarea achiziţiei de flote, la preţuri preferenţiale, considerabil mai avantajoase decât media pieţei. Ştim că startul unei afaceri în franciză poate fi uneori dificil, aşa că venim şi cu un pachet de sprijin financiar, lunar, pentru fiecare automobil din flota partenerilor, până în momentul în care franciza capătă tracţiune.”

    Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink:„Acum când am stabilit clar strategia de extindere ne gândim să atragem o nouă rundă de investiţii pentru a creşte mai repede şi a acoperi necesităţile pentru operaţiunile din România.”

    Strategia de extindere a companiei este în linie cu contextul actual în care trăim, plin de schimbări, iar pentru a o pune în aplicare într-un ritm mai accelerat Citylink vrea să atragă o nouă rundă de investiţii. „Suma va depinde de discuţii, pentru că noi avem mai multe produse – avem ridesharing în Republica Moldova şi în Ucraina, astfel că putem creşte şi acolo. Vom lansa anul acesta şi acolo un produs nou. Sper că la următoarea emisiune vom vorbi şi despre un produs unic – lucrăm la un brand unic sub care vom oferi acces la bike sharing, car sharing, ride-sharing, probabil şi scooter sharing, totul integrat într-o aplicaţie. De aceea suma va depinde mult de investitori, dar strategia de dezvoltare este gândită pentru mai multe ţări”, a precizat antreprenorul.

    Citylink a lansat încă din vara anului trecut şi o flotă de biciclete, iar în viitor vrea să ofere abonamente care să le permită utilizatorilor posibilitatea de a folosi toate mijloacele de transport din platformă. „Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini. Deocamdată ne gândim ce ţine de rent a car digitalizat sau car sharing – ne gândim la piaţa din România iar ce ţine de ride-sharing, avem şi piaţa din Moldova şi Ucraina, probabil că vom adăuga şi piaţa din România pe acest segment. Segmentul de bike sharing, scooter sharing reprezintă nişte anexe care îmbunătăţesc mobilitatea şi care se potrivesc foarte bine la pachet cu maşinile, pentru clienţi, în interiorul oraşelor. Dacă ajungem să înţelegem că bicicleta poate fi folosită şi toamna, dar şi iarna, 10.000 de biciclete pot intra în Bucureşti să acopere necesarul în raport cu populaţia şi să ofere o valoare mare oraşului ca – să descarce oraşul de ambuteiajele din trafic, lumea să devină mai sănătoasă şi să înţeleagă cu adevărat acest produs, care te ajută să ajungi din punctul A în punctul B într-o altă atmosferă.”

     

    Start-up Boost

    Invitat: Bogdan Niţulescu – small, medium and corporate lead în cadrul Microsoft România.

    Ce oferă Microsoft pentru susţinerea companiilor în noul context de piaţă? Compania Microsoft a derulat şi pe plan local eforturi de susţinere a clienţilor companii din segmentul IMM pentru a se adapta la noua realitate conturată de criză şi a oferit acces de test pe perioade extinse pentru mai multe dintre produsele sale.

    „Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai afectate de această perioadă. Microsoft a încercat încă de acum un an să pună la dispoziţie tot felul de resurse şi programe care să ajute aceste companii să treacă cu bine prin această perioadă şi să-şi găsească drumul în noua realitate.”

    Start-up Update

    Invitat: Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe pieţe din Braşov şi Constanţa, lansează sistemul de francize pentru a se putea extinde cât mai mult la nivel naţional şi vizează totodată şi atragerea unei finanţări.

    „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză. Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Mihai Năstase, fondator Cargo Buddy

    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută la digitalizarea industriei de transport de marfă

    „Odată ce utilizatorii îşi postează marfa, aplicaţia se ocupă să le caute variantă de transport şi scapă de această grijă. Aplicaţia se ocupă de absolut tot procesul transportului – de la încărcarea mărfii şi până la descărcarea acesteia. Din ianuarie până în prezent am avut transporturi în valoare de 200.000 euro şi suntem în plină creştere. Nu ne aşteptam să avem o creştere atât de rapidă într-un timp atât de scurt. Noi eram pregătiţi ca la început să introducem utilizatori şi apoi să începem efectiv, dar odată ce am lansat aplicaţia au apărut foarte mulţi transportatori şi în acelaşi timp au apărut şi foarte mulţi expeditori care au început să posteze marfă în fiecare zi.”

    Vlad Costea, fondator al Sigtree Technologies

    Ce face? Pune la dispoziţia dezvoltatorilor imobiliari o platformă de tip marketplace care aduce la un loc furnizorii de servicii cu locatarii unei comunităţi.

    „Am ajuns la aproximativ 1.000 de apartamente înregistrate, aproximativ 30 de clădiri de birouri şi aproape 2.000 de utilizatori. În următoarea perioadă o să vină o finanţare şi pentru noi, care probabil va fi externă, nu din România. Banii vor fi folosiţi doar pentru extinderea internaţională. Considerăm că piaţa din România o putem adresa, dar pentru a ne extinde pe pieţe noi va trebui să folosim ceva bani. Vizăm obţinerea unei finanţări de aproximativ 500.000 de euro.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Simbol de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei

    Simbol  de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei, tapiseriile cât tot peretele revin în atenţia publicului într-o interpretare modernă, scrie New York Times.

    Astfel, producătorul de textile decorative Maharam, în colaborare cu studioul de design 2X4 a lansat o serie de tapiserii care, de la distanţă, seamănă cu cele expuse astăzi în muzee, dar de aproape sunt, de fapt, colaje de imagini ale unor tapiserii din secolele XIV-XVI pe un suport special care permite aplicarea pe perete.

  • Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine

    Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine.

    Aceasta a solicitat oamenilor din toată lumea scrisori în care să vorbească despre speranţele lor despre viitor, realizând apoi o instalaţie de artă care constă din 10.000 de astfel de scrisori scrise pe hârtie roşie şi atârnate de fire de aceeaşi culoare în spaţiul expoziţional.

    Locul ales pentru instalaţia de artă a fost König Galerie din Berlin, dar, cum galeria nu a putut fi vizitată o perioadă din cauza restricţiilor impuse de pandemie, Chiharu Shiota a invitat prieteni artişti, muzicieni sau dansatori care să ofere mici spectacole în sala în care se afla expusă instalaţia de artă, spectacole transmise online în timp ce se desfăşurau.