BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Planurile pentru România ale omului care conduce o companie de jumătate de miliard de dolari

    Agenda lui Zbynek Kocian, CEO-ul grupului ceh Notino, nu a fost modificată foarte mult de pandemie: continuă să călătorească în pieţe de interes pentru grupul retailerului, în vederea dezvoltării parteneriatelor cu diverse branduri, dar şi în pieţe cheie pentru strategia de creştere a companiei. De altfel, Bucureştiul este unul dintre oraşele unde ajunge deseori. Care sunt planurile pentru piaţa locală ale grupului de jumătate de miliard de euro, axat pe înfrumuseţarea europenilor?

    Zbynek Kocian povesteşte că ultima sa vizită în Bucureşti a fost în urmă cu câteva luni – România fiind una dintre pieţele pe care o vizitează frecvent, de trei-patru ori pe an. Notino, per ansamblu, a avut în 2020 un business de aproximativ 560 de milioane de euro, iar în România a avut un business de în jur de 45 de milioane euro; rata de creştere a fost anul trecut de 48%. Ţara noastră nu reprezintă însă doar una dintre cele mai mari pieţe de vânzări ale grupului ceh, fiind a treia după Republica Cehă şi Polonia, dar şi centrul unui hub regional.

    Compania a deschis aici în luna septembrie primul depozit din afara Republicii Cehe – „un pas mare pentru companie”, după cum punctează Kocian în interviul cu Business MAGAZIN, realizat, cum altfel, decât online.

    „Alegerea evidentă a fost România datorită cotei de piaţă pe care o avem aici, precum şi ca urmare a faptului că clienţii din România sunt destul de pretenţioşi în materie de nivel al serviciilor. Prin deschiderea acestui depozit în România vom reuşi să livrăm produsele clienţilor de aici mult mai rapid”, descrie CEO-ul Notino raţiunea depozitului de aici, o investiţie de circa 3 milioane de euro. Compania vindea anterior direct către 24 de ţări şi era o organizaţie centralizată, în prezent însă şi-au propus să se concentreze mai mult pe anumite pieţe externe, să fie aproape de clienţi, să le înţeleagă comportamentul de consum. „Depozitul din Republica Cehă este de 10 ori mai mare decât cel din România şi aici lucrează în jur de 1.000 de oameni. În România avem 150 de oameni şi un depozit mai mic, dar acest număr va creşte în viitor.”

    Ţara noastră este centrală în strategia de dezvoltare a Notino nu doar pentru clienţii de aici, ci şi pentru cei din Bulgaria, Grecia şi din alte  ţări dintre cele 24 pe care grupul este prezent – şi-au propus să transforme depozitul de aici într-un hub regional. De asemenea, vor să se dezvolte şi în alte direcţii – cum ar fi IT-ul – colaborează cu oamenii de aici pentru transformarea într-un hub de servicii. „Am deschis depozitul în septembrie, în Bucureşti, în doar trei luni  – şi au fost mai multe motive pentru care am luat această decizie: închiderea graniţelor, posibilitatea de a nu mai putea livra şi importanţa de a rămâne aproape de clienţi, atenţi la nivelul serviciilor. Un alt motiv pentru descentralizare este că ne lipseşte forţă de muncă în Republica Cehă – trebuie să creştem în locurile unde putem găsi oameni.”

    CEO-ul Notino precizează că cele mai mari investiţii pe care le fac în cadrul companiei sunt în tehnologie: „Motivele pentru care investim mult în tehnologie este că vrem să facem accesul la frumuseţe mult mai rapid şi nu poţi face aceasta fără tehnologii noi”.

    Au circa 200 de oameni în echipa de IT deja şi şi-au propus să se dezvolte în continuare în această direcţie. „Vrem să dezvoltăm noi tehnologii, atât în online, dar şi în aplicaţiile noastre, care conectează lumile offline şi online. Spre exemplu, vrem să oferim oamenilor posibilitatea să testeze produse de machiaj printr-o oglindă magică, fără să se  deplaseze neapărat în magazin – sau chiar şi în magazin, fără să atingă produsele  – aspect care a în pandemie a devenit şi mai important să putem testa machiajul astfel – suntem una din puţinele companii din Europa care a lansat genul acesta de proiect.”

    O altă investiţie pe care şi-au propus să o facă este în magazine: „Putem spune că încercăm să creăm o experienţă omnichannel, dar ne propunem să comunicăm cu clienţii de pe toate canalele în acelaşi fel – preţul produselor din magazinele fizice ar trebui să fie actualizat simultan cu cele din platforma online – conexiunea între diferitele platforme trebuie să fie rapidă.”

    Şi-au propus astfel să creeze o experienţă de tip 360. În România deţin două unităţi fizice şi şi-au propus să mărească reţeaua în perioada următoare – însă nu cu un număr foarte mare de unităţi: „Nu vrem să avem 100 de unităţi pe ţară, suntem mai concentraţi pe câteva magazine, pe experienţe mai bune, servicii mai bune”.

    Faptul că românii sunt preocupaţi de aspectul fizic, poate mai mult decât consumatorii din alte pieţe, se vede şi în rezultatele Notino înregistrate pe piaţa locală. „Vedem în cifrele noastre că românii sunt foarte pretenţioşi când vine vorba despre nivelul serviciilor, sunt pasionaţi de frumuseţe – clienţii din România, prin comparaţie cu cei din alte ţări, sunt principalii consumatori de produse de machiaj. Produsele de machiaj din coşul de cumpărături, în România reprezintă 26%, în alte ţări din Europa, procentul este de circa 15%. Clientul din România caută calitatea – îi plac brandurile cunoscute, dar şi calitatea, este mai orientat, din ce vedem în cifrele noastre, înspre branduri care sunt considerate de lux.  Notino vinde în prezent în România mai mult de 56% din produsele cosmetice – healthcare, skincare şi produse de machiaj.”

    O altă caracteristică importantă a consumatorilor români este deschiderea lor spre tehnologie. „Apoi, ce văd prin comparaţie cu alte ţări din Europa este că sunteţi  avansaţi când vine vorba despre cumpărăturile făcute online – dacă vă compar cu alte pieţe – sunteţi în topul clasamentului UE referitor la achiziţiile online. Spre comparaţie, Italia este mai puţin dezvoltată decât România din acest punct de vedere – de aceea sunteţi şi destul de pretenţioşi când vine vorba despre servicii – dar chiar dacă nivelul este ridicat – şi există companii multe pe această piaţă care cresc acest nivel – nu este uşor să concurezi aici.”

    Compania Notino a fost înfiinţată în 2004 în Republica Cehă şi a fost orientată la început pe comercializarea de parfumuri. „Iniţial, oamenii ne spuneau că este imposibil să vinzi un astfel de produs online,  nu poţi să realizezi dacă îţi place sau nu un anumit parfum – nu era imaginabil la acea vreme. Nu a fost uşor, dar totuşi, în trecut, oamenii foloseau online-ul în special pentru a cumpăra produsele de care erau interesaţi la preţuri mai bune – acela a fost începutul nostru. În continuare în ADN-ul nostru avem o politică a preţurilor mici.”

    Ulterior, au început să adauge noi categorii: prima a fost a produselor pentru păr, o categorie care este în continuare a doua cea mai importantă, apoi, au adăugat produse de mass market, de cosmetice şi machiaj, la care s-au adăugat produsele de lux.

    În prezent, compania nu vinde doar produse mai ieftine – ci caută cele mai bune modalităţi prin care clienţii să aibă acces la cele mai noi produse: „Credem în cel mai rapid acces la frumuseţe, schimbăm modelul clasic de business făcând frumuseţea şi sănătatea accesibile în fiecare moment al vieţii clientului. De aceea dezvoltăm şi multe unelte noi, precum oglinda virtuală, prin care poţi încerca produsele din sufrageria ta.”

    Pe piaţa din România au intrat în 2009, cinci ani mai târziu de la înfiinţare, iar Zbynek Kocian spune că încă de la început au avut succes aici.

    În ceea ce priveşte felul în care pandemia a influenţat businessul, CEO-ul Notino spune că după primul val de îmbolnăviri, în care nimeni nu ştia ce va urma, clienţii s-au reorientat înspre produsele clasice de înfrumuseţare, de bază, de igienă, antibacteriene etc. „Apoi, după primul val, oamenii au început din nou să îşi permită mici bucurii, mici plăceri, prin care să se simtă bine – fiindcă, din punctul meu de vedere frumuseţea este o mică plăcere – te face fericit,  te simţi mult mai confortabil folosind produse de înfrumuseţare – după primul val, oamenii au încercat să intre în noul normal, în noua lume.” Lipsa călătoriilor a avut un impact mare asupra pieţei produselor de machiaj, asupra parfumurilor, per ansamblu, dar a existat o influenţă bună asupra produselor de îngrijire a pielii, precum şi a produselor de „house spa, de wellness pentru casă”.

    La Notino lucrurile au stat diferit datorită prezenţei puternice în mediul online, astfel că în 2020 au crescut mai rapid decât anterior crizei. „Nu a fost uşor de gestionat nici această creştere – dacă creşti cu 100%, nu ai oamenii pentru asta, nu ai produsele etc. nu e uşor de gestionat o astfel de efervescenţă, dar totuşi am fost norocoşi fiindcă noi creştem mereu în anumite perioade ale anului în mod istoric, datorită creşterii numărului de clienţi.” Provocările, adaugă el, se leagă tocmai de aceste creşteri, precum şi de livrarea serviciilor pentru consumatorii din ce în ce mai pretenţioşi: „Vrem să scalăm compania, dar şi să menţinem nivelul de calitate a serviciilor. Să ai o creştere a businessului, dar să ai în continuare şi o creştere a satisfacţiei clienţilor reprezintă o mare provocare, trebuie să angajezi oameni noi, cu experienţă, să ne educăm angajaţii proprii, dar şi să atragem noi oameni şi talente în cadrul companiei, astfel încât să livrăm clienţilor serviciile pe care ni le-am dori.”

    În viitor vor mări gamele de produse listate pe platformele lor, dar vor intra şi pe noi categorii: „Vrem să vedem cum să facem viaţa oamenilor mai frumoasă, mai sănătoasă – ne uităm la categoria sănătăţii în viitor fiindcă sănătatea şi frumuseţea sunt interconectate”.

    Iar când vine vorba despre viitorul pieţei cosmeticelor, spune că un aspect important pentru client va ţine de sustenabilitate – „Este un trend important în stilul de viaţă al oamenilor din Europa – este un trend mai puternic pe pieţele vestice, dar va câştiga din ce în ce mai mult teren – oamenii, ca să fie frumoşi, să se simtă bine, trebuie să fie şi în formă bună, în condiţie bună şi acesta este unul dintre lucrurile pe care le vom vedea. Vorbim mai mult despre ingrediente, despre organice, despre frumuseţe verde – este o mişcare importantă”.

    Zbynek Kocian a preluat rolul de CEO al Notino în octombrie 2019, după ce s-a alăturat companiei în rolul de CFO, în septembrie 2015, potrivit informaţiilor publicate pe platforma LinkedIn. De profesie specialist în finanţe, şi-a început cariera în compania de consultanţă fiscală şi audit Deloitte, ca auditor; apoi a fost specialist în creditare la Unicredit, iar în 2011 a preluat primul rol de CFO (al companiei cehe de distribuţie IT eD system). La Notino a trecut spre o funcţie de commercial director anterior preluării rolului actual. „Nu pot să spun că am un anume stil de management – nici nu ştiu care sunt stilurile de management – pentru mine este important să le arăt oamenilor calea, să le explic care sunt motivele pentru a merge în anumite direcţii, să îi inspir. De asemenea, îmi place să schimb rutina clasică dintr-o companie, cred că inovaţia este importantă.” Iar dacă ar fi să transmită un mesaj candidaţilor pentru un job în companie, acela ar fi: „Dacă vrei să fii parte a companiei care schimbă status quo-ul în lumea frumuseţii şi să fii aproape de consumatori prin fiecare detaliu, să ai sentimentul inovaţiei, să faci viaţa clienţilor mai bună – alătură-te nouă. Căutăm oameni care vor să crească, care sunt dispuşi să lucreze la ei înşişi”.

  • Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piaţa din România, câţi români investesc şi ce aşteaptă platformele locale de exchange de la autorităţi?

    În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piaţa capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile româneşti care intermediază astfel de tranzacţii spun că nu prea au putut să-şi ţină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

    Marius începea dimineaţa zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roşu, plin cu acte, şi cu speranţa că momentul pe care îl aştepta de mai bine de patru ani a venit.

    Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să îşi deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen şi cu poziţia actualizată a Băncii Naţionale.El a luat biblioraftul în mână şi a intrat în biroul unui director de bancă. 

    „Am plecat aşa cum am venit. În aplicaţia băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacţii cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

    El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieţei la noua poziţie a BNR pare că va mai dura.

    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

    «Reglare» de conturi

    Poziţia din 2021 este prima poziţie a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

    Deşi această clasificare s-a păstrat, instituţia a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.

    Concret, nu le interzice băncilor să menţină conturi ale companiilor care operează tranzacţii cu criptomonede, cât timp respectă legislaţia europeană referitoare la cunoaşterea clientelei şi la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

    Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ţine de faptul că băncile din piaţa locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menţionat că poziţia BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

    Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ţine de faptul că s-au văzut nevoiţi să-şi deschidă conturi în alte ţări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reuşit să menţină conturi deschise în ultimii ani în piaţa locală nici măcar pentru plăţi curente, precum salarii şi chirii.

    Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în ţări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

    „Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit şi în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacţioneze criptomonede. (…) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaş normal, adică să ni se deschidă conturi şi să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem aşa. Societăţile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO şi cofondator al Bitcoin România.

    Lansat în 2014, Bitcoin România este primul şi cel mai mare exchange din piaţa locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacţionare şi construieşte o reţea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unităţi până la finalul anului.

    „Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunţaţi că ni se închid conturile. Reuşim să ne desfăşurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunţat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă şi am fost nevoiţi să ne uităm în alte ţări.”

    În ceea ce priveşte legislaţia europeană de cunoaştere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piaţa locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar şi un departament de conformitate.

    „Aplicăm absolut pentru toţi clienţii KYC şi AML. (…) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă şi nu înţeleg de unde provine această reticenţă, când lucrurile ar putea fi foarte clare şi profesioniste în relaţia dintre noi şi bancă”.

    Trebuie menţionat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC şi AML ca o normalitate a pieţei.

    Marius Morra, CEO, LDV Exchange
    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile.”

    Ce spune legislaţia

    Poziţia BNR menţionează obligaţia furnizorilor de servicii de schimb şi de portofele digitale din această piaţă de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanţă de urgenţă.

    Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă şi Banca Naţională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice şi înregistrare la Ministerul de Finanţe. Deşi această ordonanţă a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

    „Legile sau ordonanţele de urgenţă menţionate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obţinerea unui aviz/licenţă in România. Atât Ministerul Finanţelor cât şi ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca şi crypto exchange sau pentru obţinerea avizului tehnic menţionat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuş, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piaţa locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

     Mai exact, ordonanţa prevede ca aceşti operatori să fie autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numeşte Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcţionare pentru aceste platforme.

     „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menţionează în OUG 111/2020.

    Business MAGAZIN a contactat şi ADR pentru a afla când ar putea începe autorităţile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme şi în relaţia cu băncile şi în cea cu clienţii. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

    „Colaborăm în momentul de faţă cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piaţă şi mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o şedinţă de guvern, nu aş putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, preşedinte interimar al ADR.

    George Rotariu, CEO, Bitcoin România
    „În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”

    El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării şi reconsultării pieţei şi actorilor implicaţi. „Cu siguranţă va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aş putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

    Până atunci, operatorii din România îşi iau licenţe din ţări care şi-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarităţii, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăseşte în situaţia de a deschide conturi în alte ţări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

    „CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania şi firma este înregistrată in Estonia, de unde am obţinut şi licenţa de funcţionare. (…) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuş.

     El scoate în evidenţă şi o situaţie nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada şi alte ţări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieţei locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licenţiere, firme licenţiate sau nelicenţiate din jurisdicţii externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienţilor români”.

    Câţi români investesc în criptomonede

    Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menţionat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

    „Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

    Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câştigă noi utilizatori în fiecare zi.

    Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacţionează depăşeşte pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră faţă de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toţi oamenii. Sergiu Drăgănuş de la CryptoCoin.PRO este optimist şi estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piaţa criptomonedelor în ultimii ani.

     „Mă aştept să fie între 500.000 şi 1 milion de români în această piaţă acum”, a concluzionat el.

    Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislaţiei de cunoaşterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autorităţile ar trebui să ştie cu exactitate câţi români sunt implicaţi în această piaţă, de fapt.

    Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacţionează şi pe câteva platforme internaţionale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piaţă. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.

    Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO
    „Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat.”

    Cum investesc în criptomonede?

    „Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru aşa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei şi îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacţionează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

    La înrolare, intervine exact procesul de cunoaşterea clientelei (KYC) adus în discuţie în plan legislativ.

    „Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, şi se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranţă, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparţine”.

    Cum scoţi banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piaţa locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

     „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoţi banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm şi vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulţi folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă şi prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relaţie ok cu banca, a mai tranzacţionat şi este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt şi destul de multe excepţii”.

    În acelaşi timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România îşi pot scoate banii atât prin reţeaua de ATM-uri, cât şi prin bănci, dar recunoaşte că ruta bancară prezintă dificultăţi pentru unii utilizatori.

     „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plăţile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăţi în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase şi nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.

  • Cum a ajuns un tânăr care a lucrat toată vara pentru o pereche de încălţări, într-o vacanţă, ca spălător auto, să construiască o afacere de 1 milion de euro în România

    Răzvan Ivănescu şi-a luat prima pereche de pantofi sport după ce a muncit toată vara, într-o vacanţă de liceu, ca spălător auto. Această experienţă i-a rămas în minte, iar la maturitate, l-a transformat în antreprenor: businessul său şi al soţiei sale se îndreaptă cu paşi repezi spre atingerea pragului de 1 million de euro.

    Trainer Sport, businessul familiei Ivănescu, este format din două magazine fizice aflate în Timişoara, dar şi dintr-o prezenţă puternică în online prin intermediul platformei proprii, precum şi prin marketplace-ul eMAG. Acesta vinde îmbrăcăminte şi încălţăminte sport ale unor branduri consacrate pentru toate vârstele, de la copii, la adulţi.

    „Clienţii sunt din toate categoriile celor care fac mişcare, nu sportivi profesionişti, dar persoane care îşi doresc să fie cât mai active”, şi-a descris clienţii Răzvan Ivănescu în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Compania vinde între 1.500 şi 2.000 de perechi de încălţări pe lună, la care se adaugă şi accesoriile şi articolele de îmbrăcăminte. Valoarea bonului mediu este de undeva la 200 de lei, preţurile pentru încălţăminte variind între 150 de lei şi 600 de lei. Businessul a înregistrat anul trecut vânzări de patru milioane de lei, dintre care jumătate au fost realizate din vânzările online, iar restul prin intermediul magazinelor fizice.

    Răzvan Ivănescu a povestit că ideea înfiinţării unei astfel de afaceri i-a venit încă din perioada liceului. A muncit atunci o vară întreagă pentru a-şi cumpăra prima pereche de pantofi sport. Apoi, în perioada facultăţii, a început să vândă produse similare către prieteni, colegi de facultate, cunoştinţe. Iar banii pentru investiţia iniţială a venit tot din „surse apropiate”: „Am investit în business 500 de euro, bani pe care i-am împrumutat de la mama mea”.

    Ulterior, a reinvestit profitul în business şi a folosit şi o variantă de finanţare prin intermediul marketplace-ului eMAG, în parteneriat cu Idea Bank: „Ne-a ajutat această finanţare fiindcă eram în prag de amenajare cu cel de al doilea magazin, în anul 2019; am primit însă şi alte finanţări şi de la alte bănci – în prezent ne-am stabilizat şi cred că nu trebuie să apelăm la alte finanţări”. A început businessul propriu-zis în 2010, iar în 2011 a intrat în online, tot prin intermediul unui marketplace, precum şi prin site-ul propriu. Pe marketplace-ul eMAG au intrat în 2017, atunci când au deschis şi primul magazin din Timişoara.

    Răzvan Ivănescu, cofondator Trainer Sport:„Un antreprenor la început de drum trebuie să înveţe constant – să structureze proceduri şi să gândească un business pe termen lung.”

    „Noi tot timpul am lucrat pe două canale, online, dar şi cu unităţi fizice, iar în continuare vrem ca acestea să funcţioneze împreună. Ne propunem să mai deschidem un magazin anul acesta, iar anul viitor vrem să mai dechidem încă unul”, descrie antreprenorul planurile sale pentru perioada următoare.

    Soţia lui este partenera şi contabila firmei, iar responsabilităţile lor se împart în mod egal între cei doi, atât când vine vorba despre business, cât şi despre viaţa de acasă: „Este destul de greu să dezvolţi un business în familie, dar suntem amândoi dedicaţi 100%  acestuia, facem cu schimbul între muncă şi casă şi lucrăm, dacă este nevoie, câte 12-16 ore pe zi”. În prezent, echipa lor este formată din 11 oameni.

    Când vine vorba despre provocări, Răzvan Ivănescu spune că cea mai importantă dintre acestea s-a legat de câştigarea încrederii distribuitorilor, precum şi pe a angajaţilor:  „Până la urmă, şi pentru ei trebuie să prezinţi o carte de vizită; trebuie să ai oameni buni în echipă, trebuie să creşti, să munceşti, cred că cel mai important este să construieşti o echipă foarte bună, să ai cu cine lucra”.

    În continuare, şi-au propus să continue expansiunea cu magazine, iar în online vor să se extindă şi în afara ţării.

    Cum reuşesc să se diferenţieze de retailerii internaţionali de articole sportive ?

    „Fiind brand românesc, cred că noi cunoaştem mai bine nevoile locale, ale românilor; concurenţii mari din piaţă au anumite proceduri, sunt mai rigizi, noi ne putem adapta mai bine la nevoile şi cerinţele locale”, răspunde Răzvan Ivănescu.

    Iar când vine vorba despre articolele preferate ale românilor, spune că ne dorim în continuare tot „ce este la modă”, cât timp produsele ajung foarte rapid la noi. Totuşi, nu contestă faptul că suntem în continuare atraşi de brand: „Brandul vinde în România şi va vinde în continuare”. Schimbările comportamentului clienţilor se leagă mai ales de aşteptările clienţilor pentru o livrare foarte rapidă: „Din ce vedem noi, s-au automatizat multe lucruri, mai ales în anul pandemiei, iar noi am încercat să automatizăm cam tot ce am învăţat pe platforma eMAG. Am lansat programul pentru site-ul nostru, cu livrare în 24 de ore”.

    Răzvan Ivănescu are şi câteva recomandări pe care le-ar face tinerilor care visează la un business al lor, poate la fel ca el în perioada liceului: „Trebuie să înveţe constant – să structureze proceduri şi să gândească un business pe termen lung. Nu trebuie să aştepte un profit rapid, aşa cum vrea fiecare antreprenor care începe un business – trebuie să aştepte profitul după minimum 3-4-5 ani. Să gândească pe termen lung, să nu se aştepte să plece în vacanţă după prima zi de când au deschis un business”.

  • Afacerea care a explodat în România şi atrage tot mai mulţi investitori. Deşi suntem în plină criză, acest domeniu are creşteri mari şi atrage chiar şi companiile gigant ale statului

    În 1990, pe micile ecrane apăreau primele episoade din Captain Planet, singurul supererou preocupat de problemele mediului, creat prin unirea forţelor a cinci tineri. Coincidenţă sau nu, din estul Europei, venea Linka, adolescenta blondă cu ochi verzi care controla vântul. Linka avea accent rusesc şi păr auriu, dar putea foarte bine să fie Elena din România, aceasta fiind ţara din regiune cu cel mai mare potenţial eolian. Şi, deşi, Captain Planet nu a beneficiat de un remake, energia verde din România este acum la începutul unui nou boom, după cel din 2009-2014, forţele investitorilor în verde fiind mai unite ca niciodată.

    Chiar şi cele mai optimiste estimări privind noile proiecte încep să pară pesimiste raportate la investiţiile de circa 6 miliarde de euro anunţate doar de la începutul anului. Dar faţă de primul val de eoliene şi solare, de data aceasta ceva este schimbat fundamental pentru că, datorită avasului tehnologic, regenerabilele sunt profitabile fără niciun ajutor financiar din partea statului.

    Astfel, al doilea val verde are nevoie doar de vânt, soare şi o reţea mai bună. „Abia acum are sens din punct de vedere economic abordarea şi contribuţia noastră la piaţa de energie verde”, spune Robert Neale, Managing Director al Portland Trust, unul dintre cei mai puternici investitori din domeniul imobiliar local, care va pune în funcţiune anul viitor un proiect solar de peste 100 de milioane de euro. Proiectul deja a atras atenţia mai multor investitori, pe lista scurtă fiind şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.

    „Energia regenerabilă în România abia acum a trecut pragul de rentabilitate, adică acum avem costuri de generare competitive în raport cu preţul energiei din piaţă. Astfel, nu mai sunt necesare subvenţii, mai ales pentru proiectele mari.” Reprezentantul Portland Trust mai spune că asupra industriei verzi locale a planat mulţi ani un stigmat din cauza semnalului de preţ irelevant din piaţă şi a inconsistenţei politicilor de sprijin din partea guvernului. „Acum aceste situaţii nu mai sunt relevante. Proiectele de mari dimensiuni pot fi dezvoltate, ele fiind sustenabile din punct de vedere economic fără niciun fel de intervenţie”, mai spune Neale. Calculelele Business Magazin pe baza datelor publicate de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, şi OPCOM, bursa de energie, arată că din 2009, de când a început practic primul val de investiţii verde, şi până anul trecut valoarea subvenţiilor acordate acestei industrii a fost de circa 4,5-5 miliarde de euro, bani plătiţi de toţi consumatorii de energie prin facturi. Generoasa schemă de sprijin pentru regenerabile a transformat România în a zecea ţară la nivel global, în 2012, în ceea ce priveşte potenţialul pentru proiecte eoliene, dar aceiaşi schemă a dus şi la prăbuşirea pieţei după modificările peste noapte. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat, investiţia în verde fiind un mod de a face bani, nu doar de a salva planeta.

    „În 2020 ne-am depăşit ţinta stabilită pentru întreg anul şi am produs mai multă energie verde la nivel de grup decât toată cantitatea pe care o consumăm pentru a ne alimenta operaţiunile. Am achiziţionat 9 proiecte eoliene în România cu 64 de turbine care reprezintă o capacitate de 171 MW sau o producţie care ar putea alimenta 65 de magazine IKEA sau 150.000 de locuinţe din România“, se arată în raportul pe anul trecut al grupului Ingka, cel care deţine retailerul IKEA. Tranzacţia menţionată a avut loc în 2019. „Investiţiile în sustenabilitate reprezintă un domeniu de creştere care are sens din punct de vedere financiar, dar care sunt şi o prioritate la nivelul grupului Ingka. Ţinta noastră este de a face investiţiile necesare pentru a ne atinge obiectivele de sustenabilitate şi pentru a sprijini tranziţia grupului Ingka către un model de business circular“, se arată în raportul pe 2020 al grupului. Acesta fiind contextul, antreprenori şi giganţi internaţionali sunt deja aliniaţi la linia de start pentru cel de-al doilea val de energie verde al României. Potrivit datelor centralizate de Business Magazin, care iau în calcul anunţurile oficiale făcute de investitori, dar şi datele publicate pe site-ul Transelectrica, în acest moment sunt în diferite etape de avizare proiecte eoliene şi solare cu o capacitate de peste 4.800 GW în valoare de peste 5,7 mld. euro. Capacitatea este semnificativă dacă ţinem cont de faptul că acum, în total, funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare, la nivelul întregului sistem energetic fiind instalaţi circa 20 GW din care funcţionează jumătate.Datele centralizate de Business Magazin arată că efervescenţa pieţei aproape depăşeşte calculele oficiale făcute pentru următoarea decadă. Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la de la 3.000 MW, cât este în prezent, la peste 5.250 MW în 2030.

    Pe plan solar, în acest moment, sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030. Specialiştii de la BloombergNEF, de exemplu, cred că faţă de cei 6 GW estimaţi la nivel oficial, potenţialul real ar fi de 10 GW în eoliene şi solare pentru următoarea decadă, concomitent cu scăderea ponderii cărbunilor în capacitatea instalată de la 26% la doar 3%. Astfel, datele din piaţă, tranzacţiile anunţate sau intenţiile de investiţii oficiale dovedesc că România este în zorii unui nou boom al proiectelor de energie verde, după cel din 2009-2014. Diferit faţă de prima dată, antreprenorii locali par mai bine pregătiţi în a-şi securiza o felie din această piaţă.

    În continuare, cel mai mare dezvoltator de proiecte eoliene este grupul Monsson, controlat de omul de afaceri suedez Emanuel Muntmark, care a anunţat că are 2.500 MW, solar şi eolian, în dezvoltare în următoarea decadă. Din acest portofoliu, italienii de la Enel Green Power deja au preluat o capacitate de 1.000 MW împărţită în mod egal în proiecte eoliene şi solare. Restart Energy, companie controlată de Armand Domuţa, a anunţat la rândul său că are în dezvoltare proiecte regenerabile cu o capacitate de 500 MW. Restart Energy a încheiat 2020 cu afaceri de 120 milioane de lei şi profit net de 13 milioane de lei, firma fiind axată pe furnizarea de energie. „În următorii cinci ani, am vrea să integrăm aproximativ 500 MW de energie regenerabilă şi să devenim primul furnizor de energie 100% verde din România“, a declarat Domuţa, CEO şi fondator al Restart Energy. Compania deja a achiziţionat un proiect solar de 45 MW, în localitatea Sărmăşag, din judeţul Sălaj. Proiectul a fost preluat la stadiul de «brownfield» de la o echipă de dezvoltatori, iar parcul ar urma să fie pus în funcţiune în primul trimestru din 2022. Teofil Mureşan, de exemplu, proprietarul grupului E-INFRA, a anunţat la rândul său planuri pentru proiecte de energie solară, iar fraţii Pavăl, fondatorii Dedeman, analizează piaţa şi ei. „În prezent, 38 dintre magazinele Dedeman din ţară dispun de centrale electrice fotovoltaice funcţionale. Curentul electric produs prin intermediul acestora este destinat exclusiv autoconsumului, iar perioada de utilizare va fi de minimum 25 de ani. Investiţia totală a depăşit suma de 6 milioane de euro. Pe viitor, nu excludem nici investiţiile în proiecte de sine stătătoare“, au declarat reprezentanţii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială din România.

    Scăderea costurilor pentru tehnologia solară i-a determinat de altfel pe mulţi retaileri să folosească acoperişurile magazinelor pentru o nouă specie de investiţie, cea în producţia de energie verde. „Am făcut această investiţie cu gândul la viitor. Pe lângă aspectele de ordin financiar, am luat în calcul şi efectele benefice pe care generarea de energie verde le are asupra mediului înconjurător“, a spus Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman. Alături de antreprenori, greii din energie îşi fac simţită prezenţa. Astfel, Verbund (Austria), EDPR sau ENGIE sunt câteva dintre numele care au anunţat intenţia de a reveni în piaţa de energie verde cu proiecte mari. Dacă la primul val, banii erau problema, acum sistemul pare a fi provocarea.

    „Ca urmare a constrângerilor ridicate de situaţia actuală a infrastructurii, dezvoltările noastre vor fi direcţionate în zone mai puţin aglomerate ale reţelei naţionale. Chiar şi aşa ne aşteptăm la o accelerare a investiţiilor din partea Transelectrica, lucru care va aduce un plus de flexibilitate în sistem. Mai departe, tarifele mari de conectare la reţea şi costul mare al dezechilibreleor reprezintă alte probleme“, spune Eduardo Nieto, director general al EDP Renewables România. Chiar dacă Nieto se referă la reţeua de înaltă tensiune, gestionată de Transelectrica, zona de distribuţie se confruntă cu probleme similare. În plus, interesul investitorilor este vizibil atât pentru proiectele mari, cât şi pentru cele gândite chiar de utilizatorul final de energie, consumatorul casnic. Astfel, datele de la Banca Mondială arată că anul trecut consumatorii din România au avut de suportat peste 3 ore de întreruperi în alimentarea cu energie, „performanţă“ depăşită doar de Bulgaria, Serbia şi Croaţia pe plan european. Continuitatea alimentării cu energie este cel mai important indicator atunci când se măsoară performanţa reţelelor de distribuţie, România fiind în zorii tranziţiei energetice la ani-lumină faţă de rezultatele altor state.

    De exemplu, anul trecut italienii au stat doar o oră în beznă, germanii, mai puţin de jumătate de oră. La nivel global, Japonia este imbatabilă atunci când vine vorba de calitatea alimentării cu energie, durata întreruperilor din 2020 fiind de numai 2,5 minute. Mai departe, digitalizarea sistemului prin montarea de contoare smart este un alt capitol la care infrastructura locală este depăşită. Datele din cel mai recent raport al Eurelectric, asociaţie care reprezintă interesele industriei de energie la nivel european, plasează România pe unul dintre locurile codaşe în ceea ce priveşte penetrarea soluţiilor smart de monitorizare a consumului de energie. Procentul este de numai 11%, faţă de ţări precum Danemarca, Estonia, Spania sau Italia, unde aproape toţi consumatorii de energie sunt contorizaţi de la distanţă. Chiar şi Bulgaria stă mai bine decât România, cu aproape 30% din consumatori contorizaţi inteligent. Astfel, vestea bună este că, dacă în primul val verde investitorii au depins de schema de sprijin pusă la dispoziţie de stat, în al doilea val această aşteptare nu mai este necesară. Vestea proastă acum este, însă, că noile proiecte depind de infrastructură mai mult ca niciodată, iar de aceasta, din păcate, tot statul este responsabil.

    Direct sau indirect.

  • Cum a ajuns o glumă făcută pentru a parodia un fenomen să valoreze miliarde de dolari

      Dogecoin, creată în urmă cu opt ani pentru a parodia febra criptomonedelor, înregistrează o valoare de piaţă de 50 de miliarde de dolari, după un raliu de aproape 7.200% în ultimul an, potrivit Business Insider.

      Creşterile monedei digitale au fost alimentate de declaraţiile unor celebrităţi precum Elon Musk, Snoop Dogg şi Gene Simmons, beneficiind de pe urma listării la bursă a exchange-ului Coinbase şi rezultatelor obţinute de Bitcoin, care valorează în prezent peste 56.000 de dolari.

      Prin comparaţie cu Bitcoin, Dogecoin nu are o limită atât de strictă pentru cantitatea totală de monede. Bitcoin dispune de o rezervă limitată de 21 de milioane de monede, care nu au fost minate în întregime. Dogecoin, pe de altă parte, are un prag de peste 129 de miliarde de monede, minându-se circa 5 miliarde de monede în fiecare an.

      Dogecoin a fost fondată de inginerul software Billy Markus şi de inginerul de software al Adobe Jackson Palmer.

      Nici măcar Billy Markus, nu îşi poate explica raliul raportat de criptomonedă. În 2015, Markus şi-a vândut întreaga cantitate de Dogecoin şi a folosit banii pentru a-şi cumpăra o Honda Civic, de vreme ce nu putea să anticipeze creşterile din ultimul an.

      Acum, valoarea de piaţă a criptomonedei este de 50 de miliarde de dolari, peste lanţul de hoteluri Marriott (48,6 mld.), gigantul auto Ford (48 mld.) şi Maersk, cea mai mare firmă de transport mărfuri din lume (45,4 mld.).

     

    „Ideea unui Dogecoin care valorează 8 cenţi se poate asemăna cu situaţia în care o acţiune GameStop valorează 325 de dolari, pur şi simplu nu are sens.”

    Billy Markus, cofondator Dogecoin

  • Afacerea preferată a corporatiştilor care vor să facă şi altceva în afară de munca la program zi de zi

    Apicultura s-a transformat, în ultimii ani, în refugiul multor corporatişti care au vrut să-şi diversifice atât hobby-urile, cât şi sursele de venit, purtând grija micilor zburătoare care nasc dulci pasiuni ispititoare. Alţi antreprenori au ales să profite de produsele derivate din miere, ducând bogăţiile stupilor la următorul nivel. Proiectul Afaceri de la zero a fost portavoce pentru mai multe astfel de poveşti, de-a lungul ultimilor aproape doi ani. Le puteţi citi, pe scurt, în continuare şi pe larg pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    1. 3albine

    Ionuţ Ţăranu (de profesie programator), Silvian Chiruţă (jurist) şi Maria Ilinca (muzician) au pus împreună bazele afacerii 3albine în 2018, bazându-se pe experienţa în agricultură şi în apicultură a primilor doi. Businessul lor are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere. Mica lor fabrică de procesare se află în judeţul Brăila. De-a lungul timpului, investiţiile celor trei asociaţi au fost constante. Banii au venit din surse proprii, iar investiţiile vor continua şi de acum încolo. Şi-au format şi o mică echipă, din circa şase-opt oameni, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Mierea îmbuteliată sub brandul 3albine se vinde online, pe site-ul propriu şi prin reţelele de socializare, dar se regăseşte şi în câteva băcănii şi cafenele din Bucureşti. Pe lângă tipurile clasice de miere, din portofoliul 3albine fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie sau de pădure.

     

    2. Bee Farming

    Silviu Ionuţ Tărăsincă nu ştia nimic despre apicultură în 2013, anul în care, pe 1 mai, a făcut primii paşi într-un business cu miere de albine. Bee Farming, afacerea care a prins contur în judeţul Vâlcea, la circa 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, a pornit de la un vis şi a crescut cu muncă şi pasiune. Investiţia iniţială pe care a făcut-o a fost destul de mare, pentru că nu avea niciun utilaj, aşa că în primul an a investit 10.000 de euro pentru a cumpăra tot ce îi trebuia, apoi a început să se extindă.

    A început să cumpere totul, de la prima daltă apicolă până la cutii de stupi şi centrifugă, toţi banii provenind din surse proprii, împrumuturi de la prieteni şi de la bancă. Deşi cei din jur îi spuneau că nu-şi va recupera investiţiile, antreprenorul a mers mai departe, a dedicat bani eficientizării proceselor, a cumpărat un camion pe care ulterior l-a transformat într-unul apicol, complet echipat şi utilat, dar a investit şi în marketing şi într-un magazin online. Acum, Bee Farming înseamnă în jur de 80 de familii de albine, iar planul este să depăşească 100 de familii. Atelierul de extracţie şi depozitare se află în acelaşi loc cu stupina, adică în judeţul Vâlcea. Producţia ajunge la circa două-trei tone pe an şi constă în şase sortimente de miere: de rapiţă, de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, polifloră, de mană.

    Toată munca necesară este făcută de Silviu Tărăsincă împreună cu familia sa, toţi membrii implicându-se în activităţile stupinei, de la extracţie până la ambalare şi etichetare.

     

    3. Miere cu drag

    Anca Ciutacu se ocupa de fotografie înainte de a decide să ia în propriile mâini tradiţia familiei în apicultură şi să fondeze, alături de tatăl ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns să vândă online mai ales în Bucureşti, iar acum se gândesc să dezvolte şi mai mult stupina din pădurea Reşca, judeţul Olt. Tatăl Ancăi a învăţat apicultura de la tatăl lui, care i-a făcut primii stupi cadou în anul 2007. Acum, familia Ciutacu recoltează în cantităţi mici şi
    lucrează artizanal, desfăşurându-şi activitatea în pădurea Reşca.

    Sortimentele de miere pe care le produc diferă de la un la altul. În 2019 de pildă, când au intrat pe piaţă, au avut miere polifloră, miere de mană, miere de păducel, însă nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se numără plantele care le plac cel mai mult albinelor şi mierea pe care o dau ele de la un an la altul.

    Pe lângă pădurea Reşca, cei doi au căutat şi alte zone propice pentru producţia de miere şi au găsit un areal cu plantaţii de pomi fructiferi şi lanuri de lavandă, de unde îşi vor lărgi gama de sortimente naturale.

     

    4. Primitiv Foods

    Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods, în localitatea Pătârlagele din judeţul Buzău.

    Aveau livadă, aşa că iniţial se gândiseră să se orienteze către producţia de dulceţuri, însă ulterior au ales apicultura. Au început să facă miere şi au încercat să o vândă, mai întâi vrac, însă s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Pentru a se diferenţia în piaţă, s-au gândit la combinaţii de miere cu fructe, seminţe şi mirodenii

    Produsele făcute de Mihai şi Cristina Negoţ au la bază mierea de salcâm şi de rapiţă, la care se adaugă nuci, alune de pădure şi roşcove, cătină şi polen, aronia, fistic, cocos sau agrişe.

    Cei doi antreprenori, înainte de a fonda Primitiv Foods, aveau joburi în alte domenii decât apicultura, astfel că Mihai Negoţ era angajat la un importator de frâne, iar soţia lui făcuse un curs în domeniul coafurii.

     

    5. Prisaca Transilvania

    Ciprian Beu, un antreprenor din Cluj-Napoca, a folosit experienţa de IT-ist în dezvoltarea propriului business – Prisaca Transilvania, un brand de produse apicole. Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn.

    Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a li se păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor.

     

    6. Terra Apis

    Ovidiu Bădina a moştenit pasiunea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din primul său salariu, a cumpărat primii stupi, de care s-a ocupat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă. Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească. Activitatea lor se desfăşoară la 15 kilometri de Timişoara.

    Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o amestecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

     

    7. Zumzee sticks

    Absolvent de liceu cu profil alimentar, Adrian Miclăuş a lucrat aproape un deceniu în fabrica de napolitane din Sibiu, dar a devenit antreprenor cu normă întreagă într-un business legat de sectorul construcţiilor, business pe care îl deţine şi în prezent. Un mic proiect de manufactură pe care l-a descoperit în Canada l-a determinat să revină aproape de industria alimentară, punând însă în dezvoltarea noului business şi experienţa de inginer mecanic.

    Adrian Miclăuş a creat Zumzee Sticks, un brand de dulciuri bio, pe bază de miere de albine – sticksuri sau paie umplute cu miere – iar producţia se realizează într-o mică fabrică din satul Bradu, în judeţul Sibiu.

    Dezvoltarea conceptului a durat 3-4 ani, iar prototipul a fost trimis apoi la o fabrică de echipamente care i-a adus îmbunătăţiri, astfel că „maşinăria” era gata să înceapă producţia. Ambalajul este realizat în România, iar mierea vine de la apicultori români.

    I-a lăsat cu un gust amar

    În ultimul deceniu, numărul apicultorilor din România a scăzut cu 37%, situându-se în prezent la circa 22.900, potrivit datelor de la Comisia Europeană. Practic, peste 13.600 de apicultori au plecat din sector în ultimii zece ani. Motivul este faptul că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, iar antreprenorii nu au mai fost motivaţi să investească. Totuşi, Comisia Europeană se aşteaptă la o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020-2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi.

  • Cifra săptămânii 26 aprilie – 02 mai 2021

  • Cum s-a schimbat turismul în ţara noastră. Era în care îţi petreceai concediul într-un oraş mare şi aglomerat pare să fi apus. Vezi care sunt locurile care sunt la modă acum

    Vara anului 2021 se arată plină pentru touroperatorii care au introdus chartere pentru sezonul din acest an. Era city-breakurilor pare să fi apus odată cu pandemia, iar acum Parisul, Roma, Atena sau Viena au fost înlocuite de plajele exotice din Maldive, Zanzibar, Dubai şi Egipt, noua Antalya.

    „În 2021 am zburat pentru prima dată cu o cursă charter spre Egipt. Am avut norocul să pot cumpăra doar biletul de avion pentru ca la destinaţie să îmi fac programul aşa cum mi-l doream eu. A trebuit să caut ceva vreme până să găsesc o agenţie care să vrea să-mi vândă doar biletul, fără hotel, majoritatea impunându-mi achiziţia unui pachet complet, însă am reuşit. Am ales această variantă pentru că mă interesa un aeroport apropiat de anumite destinaţii, iar Hurghada a fost cea mai bună soluţie.

    Apoi, mi-am rezervat eu cazare în Luxor şi Aswan, lucru pe care nu l-aş fi putut face la agenţie pentru că singurele cazări erau în staţiuni. În general, pentru că sunt genul de călător independent, prefer să mă plimb şi atunci aleg să cumpăr biletul de avion separat de cazare. Cursele charter sunt avantajoase pentru mine deoarece îmi oferă zbor direct către anumite destinaţii unde anterior trebuia să am escală. Altfel, dacă trebuie să cumpăr întregul pachet, renunţ. Astfel de mixuri cred că sunt mai degrabă potrivite pentru călătorii care vor o vacanţă la relaxare, la soare şi de regulă la mare”, spune Cristina.

    Tânăra de 33 de ani este pasionată de călătorii şi anul acesta a zburat prima dată cu un charter, spre Egipt. Odată cu introducerea mai multor chartere spre destinaţii exotice, popularitatea vacanţelor intermediate de agenţiile de turism a început să câştige teren şi în rândul celor care în trecut preferau turismul individual şi alegeau să îşi creeze vacanţa după bunul lor plac.

    „Sunt anumite destinaţii – cum e cazul Maldive sau chiar şi Mauritius – unde poţi lua un pachet prin agenţie şi să ieşi avantajat. Agenţiile au preţuri mai bune la hotel pentru că negociază pentru un număr mare de turişti, faţă de atunci când mergi pe cont propriu. Astfel de destinaţii, de regulă insule, sunt potrivite pentru pachete de tip cazare şi hotel, chiar şi pentru călătorii care vor să se mişte. Pe o insulă sau un atol, indiferent de cât de plimbi, poţi să ai o singură cazare şi să faci doar călătorii de o zi”, mai observă Cristina.

     Eurocontrol previzionează într-un scenariu optimist că până în iunie 2021 traficul aerian îşi va reveni la 45% din nivelul din 2019.

    Pandemia a schimbat regulile jocului, iar jucătorii din turism, cel mai pus la încercare sector economic, s-au văzut în situaţia în care tot ce ştiau nu mai era valabil, iar ca să supravieţuiască crizei medicale cu efecte economice au adaptat pachetele turistice la noile vremuri. Dacă înainte de pandemie toţi ştiam pe cineva care a dat o fugă într-un city-break măcar o dată pe lună, acum sigur avem câte un prieten de pe reţelele sociale care a pus poze din Egipt, Maldive, Dubai sau Zanzibar.

    Odată cu pandemia multe companii aeriene s-au aflat în situaţia în care au fost nevoite să îşi ţină avioanele la sol chiar şi câteva luni, iar în prezent încă nu s-au reluat toate cursele de linie la nivelul din 2019. Eurocontrol (Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Europene) estimează într-un scenariu optimist că până în iunie 2021 traficul aerian îşi va reveni la 45% din nivelul din 2019. Cu toate că raportul Eurocontrol lansat în luna ianuarie arăta o scădere de 72% în luna martie în ceea ce priveşte traficul aerian, scăderea a fost mai mică, de 64%, ceea ce ar putea însemna o revenire mai rapidă faţă de previziunile iniţiale.

    Când pandemia a schimbat regulile jocului, agenţiile de turism şi-au făcut propriul joc, iar pentru city break-urile atât de căutate înainte de turişti, au venit cu o alternativă: sejururi cu zboruri charter pe trei din cele şapte continente. Charterele au venit ca o soluţie de criză, însă mulţi touroperatori sunt de părere că acest trend va exista şi după ce lucrurile vor reveni la normal.

    „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.“

    Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul Christian Tour

    „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe“, a spus recent Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul Christian Tour, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de turism. La sfârşitul anului trecut, când toate ţările europene aveau graniţele închise pentru turişti, agenţiile de turism locale au găsit soluţia pentru a le putea oferi românilor vacanţa mult visată, astfel că au introdus chartere pe destinaţii exotice precum Maldive, Zanzibar, Republica Dominicană, fiind destinaţii în care restricţiile nu erau la fel de stricte ca în Europa. România nu avusese până în acel moment zboruri directe către destinaţii exotice, fiind nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să poată fi posibilă. Cererea pentru acestea, însă, nu a întârziat să apară, redând speranţa jucătorilor din turism. Conform datelor Ministerului de Turism din Maldive, românii sunt a opta naţionalitate ca număr de turişti ajunşi în 2021 în Maldive, până la data de 18 aprilie, ocupând în prezent un procent de 2,8% din totalul turiştilor ajunşi aici. Înainte de pandemie, România ocupa locul 31 în clasamentul ţărilor din care vin turiştii ajunşi în Maldive.

    „De revelion, în premieră pentru noi, am oferit vacanţe pe curse charter în destinaţii exotice unde se mergea iarna pe curse de linie şi tot pentru prima dată, unele zboruri au fost realizate cu avioanele companiei naţionale Tarom. Mai mult de 1.000 de români au fost în vacanţa de revelion în Maldive şi Zanzibar, ca alternativă la zonele de schi sau pentru că şi-au dorit o vacanţă în locurile unde temperaturile sunt cu mult mai mari faţă de România”, spune Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    „De revelion, în premieră pentru noi, am oferit vacanţe pe curse charter în destinaţii exotice unde se mergea iarna pe curse de linie şi tot pentru prima dată, unele zboruri au fost realizate cu avioanele companiei naţionale Tarom. Mai mult de 1.000 de români au fost în vacanţa de revelion în Maldive şi Zanzibar, ca alternativă la zonele de schi sau pentru că şi-au dorit o vacanţa în locurile unde temperaturile sunt cu mult mai mari faţă de România.”

    Alin Burcea, CEO Paralela 45

    După ce românii au dat schiurile pe costumele de baie, agenţiile de turism au plusat, iar după o iarnă plină de chartere către destinaţii exotice, primăvara a adus o nouă surpriză şi anume faptul că Antalya a fost înlocuită de Egipt. Dacă înainte de momentul martie 2020, existau chartere din aproape toate aeroporturile din România către Antalya, în aprilie 2021 Egiptul a devenit noua destinaţie pe primul loc în clasamentul preferinţelor românilor, existând chartere din zece aeroporturi din România fie către Hurghada, fie către Sharm-el-Sheikh.

    „Înainte noi nu aveam chartere pe Egipt, dar creşterea a fost foarte mare, am pornit de la câteva sute de sejururi vândute într-un an şi acum avem sute de persoane care pleacă lunar spre această destinaţie, avem plecări zilnice. Egiptul a luat locul Antalyei, dar la un nivel mai mare, înainte în Antalya se zbura de peste tot, acum se întâmplă acelaşi lucru cu Egiptul. Eu sunt de părere că acesta este doar un trend de pandemie, iar oamenii se vor întoarce în Turcia când lucrurile vor mai reveni”, spune Mădălina Balaiban, directorul general al agenţiei de turism Hello Holidays.

    Cu toate acestea, agenţiile de turism au mizat pe Egipt chiar şi pentru vara acestui an, existând chartere până în toamnă, în ciuda faptului că în ţara faraonilor termometrul ajunge şi la 50 de grade în timpul verii. Acest lucru nu se întâmpla înainte de pandemie, având în vedere că destinaţiile precum cele din Egipt se aflau în portofoliul agenţiilor doar pentru anumite perioade ale anului, iar în general, acestea erau scurte, însă, de anul acesta cursele charter vor zbura până în toamna anului viitor.

    Există zboruri directe către Egipt de pe opt aeroporturi din România.

    „Turiştii români aleg deopotrivă destinaţiile din ţară, cât şi cele externe care sunt deschise. Există cu siguranţă, un interes crescut pentru destinaţia Egipt, care acum este în perioadă optimă pentru călătorii, fiind cald şi având tarife foarte accesibile. Cursele charter programate pentru perioada lunii aprilie şi de Paşti au fost suplimentate în mod repetat datorită creşterii interesului turiştilor noştri”, a spus pentru ZF Cristian Pandel.

    În cazul agenţiei de turism pe care o conduce, nivelul rezervărilor pentru pachetele de vacanţă din acest an a înregistrat o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, ultimul an în care nu au existat schimbări majore în sectorul agenţiilor de turism. „Înregistrăm o creştere a valorii vânzărilor explicată prin sporirea semnificativă a numărului de rezervări pentru Egipt, dar mai ales pentru destinaţiile exotice pentru care turiştii plătesc valori mai mari pe vacanţe, aşa cum sunt Seychelles sau Maldive”, adaugă CEO-ul Christian Tour.

    Chiar dacă în această perioadă există un soi de reticenţă din partea turiştilor de a-şi petrece vacanţele în afara ţării, mizând mai mult  ca înainte pe destinaţiile interne, apetitul de călătorii există, iar acest lucru se poate observa şi în numărul charterelor pregătite de agenţiile de turism pentru anul acesta. „Am vândut peste 500 de pachete de Paşte, dintre care peste 400 au fost în România, mulţi dintre turişti alegând săplătească cu vouchere de vacanţă aceste pachete. Următoarea destinaţie preferată a fost Egipt, datorită faptului că acolo este deja sezon de vară, temperaturile ajungând şi la 30 de grade ziua. Pe locul trei se situează Emiratele Arabe Unite, destinaţie spre care se zboară aproape în fiecare zi a săptămânii, din Bucureşti şi, ca premieră, destinaţie accesibilă prin zbor direct, cu o companie low-cost, din Cluj-Napoca”, spun reprezentanţii agenţiei de turism Eximtur.

    Anca Drugan, managing partner & CEO Nordis Travel, agenţia de turism din grupul Nordis, care a fost lansată la începutul acestui an,  spune că există cerere pentru destinaţiile interne, însă pachetele cel mai bine vândute au fost către Maldive, Dubai şi Egipt.

    „Experienţa ne-a demonstrat că, mai ales în vreme de pandemie, sunt mulţi oameni care tind să facă rezervări în ultimul moment, adică atunci când au convingerea că se poate călători în siguranţă la destinaţia aleasă. Aceasta este şi cazul acum. Aşa că, pentru ei, există disponibilităţi inclusiv pe litoralul românesc pentru Sărbătorile Pascale. La noi au mers foarte bine pachetele turistice către destinaţii precum: Maldive, Dubai, Egipt, dar şi România, la conace şi la hoteluri de pe litoral.”

    Anca Drugan, managing partner şi CEO Nordis Travel

    „Experienţa ne-a demonstrat că, mai ales în vreme de pandemie, sunt mulţi oameni care tind să facă rezervări în ultimul moment, adică atunci când au convingerea că se poate călători în siguranţă la destinaţia aleasă. Acesta este şi cazul acum. Aşa că, pentru ei, există disponibilităţi inclusiv pe litoralul românesc pentru Sărbătorile Pascale. La noi au mers foarte bine pachetele turistice către destinaţii precum: Maldive, Dubai, Egipt, dar şi România, la conace şi la hoteluri de pe litoral”, precizează Anca Drugan.Ceea ce a arătat pandemia a fost faptul că agenţiile de turism au ştiut să se reinventeze, iar charterele au fost colacul de salvare pentru acestea într-una dintre cele mai dificile crize prin care trece turismul. Charterele au reprezentat un sprijin şi pentru companiile aeriene, care au fost la fel de afectate ca ceilalţi jucători din turism.

    „Astfel de zboruri le oferă membrilor echipajului posibilitatea de zbor, menţine afacerea în mişcare chiar şi în cele mai dificile momente, construieşte relaţii bune şi de lungă durată cu echipele sportive (în principal) pe care le transportăm şi, prin urmare, este probabil ca aceşti clienţi să aleagă chiar şi compania aeriană după pandemie dacă vor dori să călătorească. Aceste zboruri generează, desigur, venituri pentru compania aeriană, care sprijină rezistenţa sa financiară. Charterele oferă oportunităţi de zbor membrilor echipajului în această perioadă dificilă, susţin moralul întregii organizaţii şi, bineînţeles, contribuie într-un fel la rezistenţa financiară a companiei aeriene”, spun reprezentanţii companiei aeriene Wizz Air, care a operat 14 zboruri charter în România în ultimele şase luni şi are în vedere noi chartere pentru perioada următoare.

    Indiferent unde alege să călătorească un turist, fie aproape de casă, în Europa, fie la câteva ore bune de zbor, un lucru e sigur, vara 2021 arată total diferit faţă de sezonul estival de anul trecut, iar dorinţa de a călători a românilor reprezintă un semn al revenirii.

    Românii sunt a opta naţionalitate ca număr de turişti ajunşi în 2021, până la data de 18 aprilie, cu un procent de 2,8% din totalul turiştilor ajunşi în Maldive.

     

    Avantajele şi dezavantajele curselor charter

    Cursă directă şi deci un timp de zbor mai redus chiar şi către destinaţii îndepărtate.

    Lipsa escalelor care pot veni la pachet cu o serie de condiţii pe aeroportul intermediar.

    Accesibilitatea unor destinaţii de vacanţă unde există zboruri de linie limitate.

    Pachetele oferite de agenţii – zbor şi cazare – sunt mai ieftine decât cele pe care în anumite destinaţii un client şi le-ar putea negocia singur, făcând rezervări separate pentru biletul de avion şi hotel.

    Pot fi accesibile doar anumite destinaţii.

    Biletele pot fi achiziţionate doar într-un pachet turistic, cazurile în care agenţiile de turism vând bilete individuale pentru un zbor charter sunt rare şi, de regulă, sunt mai scumpe ca cele de pe zborurile de linie.

    Pot avea o frecvenţă mai mică faţă de zborurile de linie.

    Făcând parte de cele mai multe ori dintr-un pachet, e dificil să fie practicat turismul individual, de tip circuit, având în vedere că există grupuri şi o singură facilitate de cazare într-o singură destinaţie.
     

  • E greu să fii independent, pe cont propriu, să nu mai ai şefi şi să-ţi plăteşti singur salariul: românii nu mai vor freelancing şi joburi part time

    Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaţionale, chiar de companiile antreprenoriale româneşti şi să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă şefi, să nu mai muncească pentru alţii şi să-şi facă singuri programul.

    În primul an de pandemie lucrurile s-au schimbat. Conform eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, cu 4,6 milioane de CV-uri şi 1,3 milioane de aplicări lunare pentru 24.000 de locuri de muncă, una dintre schimbările importante care au apărut în ultimii ani pe piaţa muncii marcând comportamentul cnadidaţilor a fost creşterea exponenţială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului pe platformă, intenţia candidaţilor de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor, înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani. „Până la începutul lui 2020, tinerii, în special, erau foarte atraşi de ideea de freelancing şi de liberate, care vine odată cu acest lucru. Însă, de mai bine de un an lucrurile arată complet diferit, iar cele mai căutate sunt joburile care promit stabilitate şi oportunităţi de creştere pe termen lung”, a spus Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Candidaţii caută poziţii în multinaţionale pentru că acestea au mai multă stabilitate, pot face faţă mai bine crizelor, nu au probleme cu banii şi plătesc salariile la timp. În cel „mai rău” caz, candidaţii se uită după joburi în companiile româneşti antreprenoriale sau la start-up-uri. Această prudenţă excesivă o vedem nu doar la candidaţii cu experienţă, ci şi la cei tineri sau foarte tineri, care erau dornici până nu demult să experimenteze sau puneau mare preţ pe flexibilitate. Acest comportament s-ar putea să se manifeste chiar şi după trecerea crizei, când piaţa îşi va fi revenit complet, spune Bogdan Badea.

    Un job full time îţi aduce un venit lunar sigur, pe care poţi să te bazezi ca să-ţi plăteşti ratele la bancă sau la leasingul auto, să te duci în concediu, să-ţi plăteşti chiria şi utilităţile şi chiar să pui bani deoparte.  Când eşti freelancer, independenţa nu înseamnă că ai bani, iar faptul că eşti propriul şef nu înseamnă automat că poţi să-ţi şi plăteşti ratele la bancă. În această criză de COVID, afacerile mici şi mijlocii au fost cel mai lovite, iar angajaţii de aici au fost trimişi cel mai repede în şomaj sau acasă. În multinaţionale, în companiile româneşti mari care au trecut de stadiul de micro sau IMM şi, bineînţeles, la stat, salariile au intrat la timp, nu au fost operaţiuni semnificative de restructurare, iar angajaţii nu au avut un stres în plus din acest punct de vedere.

    Şi aşa angajaţii sunt cu nervii la pământ: conform unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC la nivel global, peste o treime dintre angajaţi sunt afectaţi de anxietate şi de depresie din cauza pandemiei, sentimentul de izolare şi singurătate, stresul şi nesiguranţa afectând puternic oamenii. Cei mai afectaţi de depresie şi anxietate sunt generaţiile Z/1990-2010, cu 42% şi millennials/1981-1997, cu 43%.

    Start-up-urile, companiile mici şi mijlocii vor fi lovite de această schimbare de comportament a candidaţilor pentru că le va fi mai greu să găsească oameni, având în vedere că toţi candidaţii caută joburi la companii mari, stabile şi cu un bun renume.

    De asemenea, această dorinţă de a nu mai fi independenţi, de a căuta stabilitate, îi va face pe tineri să stea mai mult cu părinţii. În acest moment, România este pe locul 12 la nivel european, cu cei mai mulţi tineri
    (18-34 de ani) care locuiesc cu părinţii. Pe primele locuri sunt Croaţia – 74,5%, Grecia, Italia, unde tinerii locuiesc cu părinţii, în timp ce la polul opus sunt danezii – 17,2%, suedezii şi finlandezii. România are 56,4% – procentul tinerilor care locuiesc cu părinţii, media la nivelul UE fiind de 50,4%.

    E destul de greu să ai grijă singur de tine, aşa că mai bine au grijă părinţii sau multinaţionalele.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • ROMÂNUL care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin: „Am lucrat la această tehnologie aproape trei ani”

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.