BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Avioane şi morcovi

    Cu toate că genţile şi poşetele au aspect şi formă consacrate, nu toţii creatorii de modă care-şi îndreaptă atenţia asupra lor se conformează, aşa cum o dovedeşte directorul artistic al colecţiei de îmbrăcăminte masculină al casei Louis Vuitton, Virgil Abloh.

    Acesta a lansat în colecţia de toamnă/iarnă 2021 o geantă mai aparte pentru bărbaţi, în formă de avion, scrie The Independent. Geanta-avion din piele poartă monograma cunoscută Louis Vuitton şi costă 39.000 de dolari, mai mult decât un mic avion pentru piloţii amatori. Nu demult, creatorul a revenit cu o altă gentuţă neobişnuită, prezentând pe contul său de Instagram una în formă de morcov, cu rădăcină portocalie şi frunze verzi.

  • Avioane şi morcovi

    Cu toate că genţile şi poşetele au aspect şi formă consacrate, nu toţii creatorii de modă care-şi îndreaptă atenţia asupra lor se conformează, aşa cum o dovedeşte directorul artistic al colecţiei de îmbrăcăminte masculină al casei Louis Vuitton, Virgil Abloh.

    Acesta a lansat în colecţia de toamnă/iarnă 2021 o geantă mai aparte pentru bărbaţi, în formă de avion, scrie The Independent. Geanta-avion din piele poartă monograma cunoscută Louis Vuitton şi costă 39.000 de dolari, mai mult decât un mic avion pentru piloţii amatori. Nu demult, creatorul a revenit cu o altă gentuţă neobişnuită, prezentând pe contul său de Instagram una în formă de morcov, cu rădăcină portocalie şi frunze verzi.

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • Un nou trend printre miliardari. Pentru ce plătesc aceştia sute de mii de dolari

    O  casă mare şi frumoasă care stârneşte invidia nu-i mai dă motive de mândrie proprietarului ca altădată, tot mai mulţi simţind nevoia să-şi demonstreze reuşita în viaţă prin grădinile lor şi mai ales prin ceea ce experţii în peisagistică numesc copacii-trofeu.

    Copacii-trofeu nu sunt copaci oarecare crescuţi în curtea sau grădina proprie, ci copaci falnici luaţi din natură şi transplantaţi în spaţiile desemnate de cei dornici de aşa ceva.

    De câţiva ani, nu puţini sunt bogaţii, în special din SUA, care apelează la firme specializate de amenajări grădini şi curţi care să-i ajute să găsească arborele mult dorit, scrie Wall Street Journal.

    Aceste firme pun la dispoziţia clientului consultanţi care-l însoţesc în căutarea copacului perfect, iar când îl găsesc, de exemplu, în curtea cuiva sau în faţa unei firme, fac împreună cu clientul o ofertă proprietarului. La cerere se oferă şi sfaturi cu privire la cel mai potrivit copac pentru locul în care se doreşte a fi replantat, precum şi la poziţia arborelui faţă de locuinţă, dacă se amplasează aproape de aceasta.

    Asemenea servicii sunt solicitate fie de vedete, fie de oameni foarte bogaţi şi,  dacă un copac este dorit de mai multă lume, se ajunge la un război al ofertelor, care se pot situa la sume de sute de mii de dolari. Preţul variază în funcţie de aspectul copacului şi de cât de uşor sau greu se ajunge la amplasamentul său.

    Afacerile firmelor care oferă servicii de găsire şi transplantare de arbori au crescut foarte mult de când cu pandemia, dat fiind că potenţialii clienţi au fost nevoiţi să petreacă mai mult timp acasă. Aceştia solicită copaci frumoşi gata crescuţi pentru că nu au răbdare să aştepte să crească, fiind însă avertizaţi că noul lor trofeu s-ar putea să se usuce oricât de bine ar fi îngrijit, iar procesul de căutare poate dura şi mai bine de un an.

  • Lux pentru pisici. Cât cheltuie unii oameni pentru a-şi răsfăţa animalele de companie

    Cei care stau prea mult acasă, aşa cum s-a întâmplat în ultimul an, au timp să observe ce nu le place la locuinţa lor şi să dorească o schimbare. De acest lucru beneficiază şi producătorii de accesorii pentru animale de companie, cum ar fi ansamblurile de joacă pentru pisici, care constată că există suficiente persoane dispuse să plătească sute de dolari şi chiar mai mult pentru asemenea produse, atunci când vor ca ele să se potrivească mai bine cu locuinţa lor. Se caută astfel unele cu planşe pentru zgâriat vopsite cu culori vegetale, cu iarba mâţei bio sau bază de marmură, scrie New York Times. Cererea de accesorii deosebite a determinat unele firme să se extindă în domeniu, ca în cazul unui producător de covoare din Los Angeles, al cărui fondator a înfiinţat şi Hollywood Kitty Company. Aceasta produce mobilier pentru animale de companie la care foloseşte bucăţi de covoare, iar un ansamblu de joacă pentru pisici costă aproape 900 de dolari şi se poate livra după mai bine de un an de la comandă.

  • Muzica mai tare – în toată ţara. Un business „cu volum” în creştere

    Fondatorii companiei Soundhouse, care distribuie şi vinde sisteme audio auto, accesorii şi echipamente de insonorizare auto, vor ca anul acesta să meargă mai aproape de clienţi. Şi-au propus să deschidă noi depozite la nivel naţional şi un service în care să poată oferi servicii de montaj pentru produsele pe care le vând atât online, cât şi offline.

    „La început ne-am axat mai mult pe partea de distribuţie, dar în timp am pus accent pe mai multe linii de business, iar acum suntem prezenţi în toate oraşele mari din România prin dealeri auto, vindem online prin site propriu şi pe platforma eMAG Marketplace – în România, Ungaria şi Bulgaria”, a povestit Vasile Petraşco, proprietar Soundhouse, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. În prezent, Soundhouse deţine două depozite – unul mai mare la Braşov, oraş din care provine compania, în care păstrează produsele voluminoase şi unul mai mic, la Bucureşti, deschis în 2020, cu produse de dimensiuni mai reduse -, iar planurile proprietarului companiei vizează deschiderea unui nou depozit la Cluj, anul acesta, pentru a fi mai aproape de clienţi şi a livra mai rapid comenzile înregistrate. „Suntem în discuţii pentru a deschide un nou depozit la Cluj. Comenzile vin în mare parte din oraşele mari, cele dezvoltate – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Botoşani, Timişoara. Chiar şi din zona Moldovei. Anul trecut am făcut o analiză mai profundă cu specialişti şi am observat că avem comenzi din sudul României, din mediul rural.”

    De asemenea, tot în 2020, Vasile Petraşco are în plan deschiderea unui service la Braşov, unde vrea să ofere servicii de montaj pentru clienţii Soundhouse. Compania Soundhouse, înfiinţată în 2010 – 2011, a cunoscut o dezvoltare organică în timp prin diversifiarea portofoliului de produse, deschiderea de noi canale de vânzare – au intrat în mediul online în 2016 – şi extinderea pe noi pieţe – precum cea din Bulgaria şi Ungaria, prin intermediul plaformei eMAG Marketplace. „În prezent, compania are două direcţii de business – divizia de sisteme audio auto şi accesorii şi cea de insoronizare auto. Vindem boxe de maşini, amplificatoare pentru boxe, accesorii pentru instalarea boxelor, iar pe partea de insonorizare auto avem produse care se folosesc în industria auto şi la producţia de maşini”, a spus proprietarul Soundhouse.

    Preţurile pentru serviciile de insonorizare auto încep de la 200 de euro (costul materialelor, la care se adaugă manopera) şi poate trece de câteva mii de euro – în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul maşinii. „Dar sunt cazuri în care clienţii achiziţionează materialele şi îşi antifonează singuri maşina. Prin această insonorizare se poate îmbunătăţi confortul maşinii cu ajutorul acestei antifonări care practic face maşina mai silenţioasă. Confortul dintr-o maşină premium poate fi atins într-o maşină de clasă medie”, a adăugat Vasile Petraşco. În ceea ce priveşte deschiderea de canale de distribuţie şi vânzare online, Vasile Petraşco povesteşte că a auzit de platforma eMAG Marketplace şi de posibilitatea de a lista produsele spre vânzare prin 2015, însă, la acea vreme lumea nu era familiarizată cu astfel de platforme. „A durat puţin până am înţeles cum funcţionează, apoi am listat primele produse. Vânzările, la acel moment, nu erau foarte optimiste, dar voiam să fim prezenţi şi pe acea platformă pentru că erau deja alţi concurenţi listaţi. Am investit timp şi resurse pentru a dezvolta acest segment pe marketplace.”

    Astfel, în 2016, compania Soundhouse şi-a listat pentru prima dată produsele pe platforma eMAG Marketplace, iar în prezent, dintr-un total de comenzi zilnice înregistate în mediul online, cinci dintre acestea vin prin intermediul eMAG Marketplace. „În 2019 aveam două comenzi pe zi. Nu este un număr mare, însă, creşterea de la an la an e mare şi ne încurajează să dezvoltăm acest segment. În 2020, numărul de comenzi s-a dublat şi a crescut şi valoarea medie per comandă. Astfel, dacă în 2019 bonul mediu era în jur de 200 – 250 de lei, acum a depăşit 300 de lei.” În plus, în 2018 – 2019, compania şi-a listat produsele şi pe platformele Marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria. „Surprinzător a fost că în ultima perioadă, în Ungaria au crescut vânzările, probabil că datorită pandemiei. În continuare, vrem să mărim gama de produse din Bulgaria şi Ungaria.” De asemenea, anul trecut, circa 35% din totalul cifrei de afaceri a fost generat de vânzările online – care includ atât partea de Marketplace, cât şi vânzările spre dealeri care au vândut online, dar şi vânzările de pe site-ul propriu al companiei. În ceea ce priveşte partea de stocuri, antreprenorul şi proprietarul companiei Soundhouse spune că în 2020 nu a întâmpinat probleme în acest segment, însă, anul acesta s-a lovit de  câteva probleme cu aprovizionarea.

    „În 2020 am avut stocurile la zi şi unul din atuurile noastre a fost diversitatea de produse şi stocurile. Am investit mult în stocuri, astfel încât să putem oferi produsele clienţilor imediat, fără să îi lăsăm să aştepte foarte mult.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de 10 persoane. Vasile Petraşco a spus că echipa s-a mărit şi pe parcursul anului trecut şi are în plan continuarea creşterii echipei şi anul acesta. „Intenţionăm să angajăm şi în următoarea perioadă şi nu neapărat pe partea de depozit.” Compania românească Soundhouse mai are ca obiectiv pentru anul 2021 să ajungă la afaceri de un milion de euro (circa 4,9 mil. lei) în 2021, vizând astfel o creştere de aproape 50% a cifrei de afaceri faţă de anul 2020. „În 2020, am ajuns la afaceri de aproape 670.000 de euro (3,3 mil. lei), iar pentru 2021 ne-am propus să atingem pragul de un milion de euro (4,9 mil. lei), ceea ce este posibil datorită faptului că, chiar şi în pandemie, mediul online ne-a ajutat foarte mult şi am avut creşteri neaşteptate, mai ales pe partea online”, a spus Vasile Petraşco. De asemenea, planurile pe termen scurt ale fondatorului Soundhouse mai vizează, de asemenea, şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea propriului site, dezvoltarea echipei care are grijă de site-ul propriu al companiei, dar şi activitatea pe platforma Marketplace – prin diversificarea portofoliului de produse atât din România, cât şi din Bulgaria şi Ungaria. „Pe de altă parte, vom investi în stocuri şi în diversificarea gamei de produse, ceea ce facem an de an şi dacă în 2019 aveam în stoc 600 de repere, acum avem peste 1.000 de repere în stoc”, a conchis Vasile Petraşco.

  • Cum a reuşit un fost profesor de matematică să revoluţioneze o întreagă industrie. Majoritatea i-am folosit produsul cel puţin o dată

    Numit, în presa internaţională, părintele tehnoredactării computerizate, Charles Matthew Geschke, fondatorul Adobe, este unul dintre antreprenorii care a revoluţionat mai multe industrii prin lansarea unor programe folosite astăzi de milioane de utilizatori din toată lumea.

    Charles „Chuck” Matthew Geschke s-a născut în Cleveland, Ohio, pe 11 septembrie 1939. El a urmat liceul Saint Ignatius şi Universitatea Xavier. Între 1963 şi 1968 a predat matematica la universitatea John Carroll, iar în 1972 a absolvit doctoratul în informatică. În 1975 a avut loc lansarea cărţii The Design of an Optimizing Compiler, pe care a scris-o alături de William Wulf, îndrumătorul său de la şcoala doctorală.

    În octombrie 1972 s-a agajat în cadrul centrului de cercetare al Xerox, Palo Alto Research Center (PARC), prima lui sarcină fiind proiectarea unui computer mainframe (folosit în special de instituţii guvernamentale şi companii mari, pentru procesarea datelor importante). La şase ani distanţă, Geschke a lansat Laboratorul de Ştiinţe Imagistice în cadrul PARC. El l-a angajat pe John Warnock, alături de care a dezvoltat Interpress, un PDL (page description language). Deoarece nu au putut să convingă managementul Xerox de valoarea comercială a Interpress, cei doi au demisionat, hotărâţi să îşi lanseze propria companie. În 1982 au fondat Adobe, în garajul lui Warnock, compania fiind numită astfel după râul Adobe Creek, care curgea în spatele casei acestuia.

    În dimineaţa zilei de 26 mai 1992, în timp ce Geschke sosea la muncă în Mountain View, California, a fost răpit într-un atac armat din parcarea companiei Adobe de către doi bărbaţi. Un purtător de cuvânt al FBI a raportat că agenţia a monitorizat apelurile telefonice pe care răpitorii le făcuseră către soţia lui Geschke, cerând o răscumpărare, adăugând că unul dintre ei a fost arestat după ce a ridicat suma de 650.000 de dolari pe care fiica lui Geschke a lăsat-o la un punct fixat de răpitori. În cele din urmă, Geschke a fost eliberat nevătămat după ce a fost ţinut prizonier timp de patru zile, deşi a declarat că a fost ţinut în lanţuri.

    Între decembie 1986 şi iulie 1994, antreprenorul a ocupat funcţia de CEO al companiei, iar între aprilie 1989 şi aprilie 2000, pe cea de preşedinte. În 2017 a decis să păstreze doar rolul de preşedinte al consiliului. Printre numeroase recunoaşteri pe care Geschke le-a primit de-a lungul timpului se numără premiul Computer Entrepreneur, primit în 2008 din partea IEEE Computer Society, şi Medalia Naţională pentru Tehnologie şi Inovare, acordată în acelaşi an de preşedintele Barack Obama.

    Un catolic înrăit, Geschke şi-a întâlnit soţia, pe Nancy McDonough, la o conferinţă religioasă, în primăvara anului 1961. Cei doi s-au căsătorit în 1964 şi au avut împreună trei copii şi şapte nepoţi. Antreprenorul a murit pe 16 aprilie 2021, la vârsta de 81 de ani, fiind bolnav de cancer.

    În 2019, Adobe a înregistrat venituri de 11,17 miliarde de dolari. În România, gigantul s-a extins în 2006, în urma achiziţionării producătorului de software Interakt, lansat de doi antreprenori locali, Bogdan Ripa şi Alexandru Costin, într-o tranzacţie estimată la circa 20 de milioane de dolari.

  • Oportunitatea pe care o poate aduce munca remote economiei româneşti. Ce înseamnă să fii nomad digital în Europa şi cum am putea noi beneficia de acest trend

    Companiile s-au adaptat rapid la telemuncă, au investit în digitalizare şi, cu trecerea timpului, au văzut că angajaţii sunt chiar mai eficienţi lucrând de acasă sau din casele aflate pe vârfuri de deal sau chiar pe insule exotice. Cum ar putea beneficia România de acest trend?

     

    Conceptul de „nomad digital” îi descrie pe acei angajaţi care vor să muncească în regim remote dintr-o altă ţară decât cea unde compania lor îşi are sediul. Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a creat o viză digitală pentru nomazi, una anunţată încă din luna iulie a anului trecut. În august 2020, Croaţia a anunţat şi ea un program de vize pentru nomazi digitali. Viza a fost oficializată începând cu 1 ianuarie 2021. Când vine vorba despre ţara noastră, aceasta nu stă rău din perspectiva avantajelor pe care le oferă nomazilor digitali: România se află pe locul al treilea în topul celor mai atractive ţări în a munci de acasă, conform The Digital Nomad Index, realizat de Circleloop, cu o viteză medie de internet broadband de 188 mb/s, pe mobil, 44 mb/s, costul internetului – 7,5 euro şi chirie 323 euro.

    „Conform unui studiu, 80% din generaţia Millennials îşi doreşte să experimenteze un transfer în scop de muncă într-o altă ţară. Este un procent extrem de mare care indică faptul că dacă mulţi angajaţi nu se regăsesc pe listele de transferuri cu pachete de beneficii ale companiilor, vor alege să se relocheze din proprie iniţiativă în alte ţări chiar şi fără beneficiile oferite de companii în acest sens. Deci telemunca a deschis o aşa zisă cutie a Pandorei în acest sens, iar presiunea pe departamentele de resurse umane este foarte mare. În septembrie 2020, în Financial Times a fost invocată ideea pentru prima dată de nevoie a companiilor de a gândi un nou departament: Working from Anywhere, care să gestioneze toţi aceşti angajaţi care pot să lucreze de oriunde în lume”, spune Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, companie care oferă servicii de mobilitate globală. Daca România ar reuşi sa atragă angajaţi străini care să muncească de aici, avantajele ar fi evidente: nomazii digitali ar contribui la economia locală prin cheltuielile pe care le fac aici, însă va creşte şi notorietatea ţării în zona de atragere de talente. „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale, spre exemplu. Pentru economia SUA, atragerea de talente este o prioritate, iar Canada are acelaşi focus”, adaugă Elena Antoneac. Din punctul ei de vedere, Transilvania poate fi un loc extraordinar care poate atrage talente pentru că această regiune a ţării este destul de cunoscută în lume, viaţa în sate este domoală şi pe placul nomazilor.

    „Costurile sunt scăzute, iar beneficiile pot fi foarte mari. Din păcate, nu avem politici adecvate sau persoane în guvern care să înţeleagă ce înseamnă PR de ţară şi ce înseamnă bătălia statelor pe nomazii digitali, mai precis atragerea de nomazi digitali. Nu vă ascund că particip la tot felul de conferinţe internaţionale unde sunt speaker şi sunt întrebată cum abordează regiunea sau ţara noastră aceste teme şi vă spun că personal îmi este ruşine să răspund – eu am avut câteva iniţiative legislative în acest sens, însă în discuţia cu autorităţile din România am fost întrebată dacă mă cred în America?”, explică reprezentanta XPath Global.

    Telemunca va marca în mod sigur​ modul în care muncim de acum înainte. Bătălia pe talente va fi din ce în ce mai acerbă, iar companiile competitive din industrii pe val în acest moment vor căuta soluţii de a atrage talente de oriunde din lume. „Angajatorii îşi vor dori să angajeze talente de oriunde din lume, dar acest proces vine şi cu o zonă de compliance pe care companiile trebuie să o acopere: spre exemplu dacă o companie din România doreşte să angajeze ingineri din India şi nu îşi doreşte să îi relocheze în România, compania din România va trebui să se înregistreze în scop de securitate socială în India. Deci angajaţii pot lucra din India pentru compania din România”, crede Elena Antoneac.

    Pandemia a venit şi cu alte provocări pentru departamentele de HR deoarece există un trend global acum prin care companii inovatoare precum Spotify, Amazon şi Microsoft au declarat că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de oriunde. „Asta presupune că angajaţii pot să lucreze fie de acasă, fie din alt stat (cum este cazul SUA) fie din altă ţară. La sfârşitul anului 2020, Forbes împreună cu o companie din Big4 au făcut un studiu în SUA pe 300 de companii şi studiul a relevat faptul că 28% dintre companiile participante la studiu au răspuns afirmativ atunci când au fost chestionate referitor la acordarea acestui beneficiu angajaţilor acela de a le permite de a lucra de oriunde pentru că sunt mai productivi. Acest procent din punctul meu de vedere va fi în creştere în următorii ani”, mai spune Antoneac.

    În ceea ce priveşte avantajele acestui mod de lucru, ea spune că, în primul rând,  angajatorii au acces global la talente, iar acest avantaj pe termen lung va face diferenţa între companii care vor creşte până la potenţialul maxim şi companii care vor dispărea.

    „Primele niveluri ale muncii noastre vor fi automatizate integral în următorii ani. Diferenţa o vor face oamenii de strategie cu anumite skilluri, cu un anumit know-how care vor avea o cu totul altă abordare faţă de muncă, iar companiile trebuie să fie pregătite. Pentru angajaţi este vital să muncească acolo unde sunt mai productivi. Avem situaţii la clienţi globali în care departamentele de resurse umane au făcut parteneriate cu reţele care oferă spaţii de co-working în multe ţări din lume astfel încât angajaţii care vor să călătorească dar au nevoie de un spatiu de lucru hibrid să poată beneficia şi de un spaţiu profesionist de lucru, dar să se bucure şi de libertatea de a alege o ţară în care să locuiască pentru un timp.”

    Din zona de dezavantaje, Elena Antoneac menţionează faptul că lipsa de muncă în echipă este unul dintre cele mai mari dezavantaje la care angajatorii de la nivel global muncesc să caute soluţii.

    „Apoi, diferenţele de fus ora între echipe trebuie gândite şi abordate strategic. Faptul că nu eşti într-un birou cu alţi colegi îţi este mai greu să mergi şi să îţi baţi pe umăr colegul într-un open space şi să ceri un feedback sau să acoperi zona de mentorat, spre exemplu. Pentru oamenii singuri la fel poate fi un risc deoarece scade interacţiunea socială şi pot apărea tot felul de boli de ordin psihic. La fel şi pentru cei care nu au spaţiu suficient în propria casă. Am citit un studiu recent că 56% dintre tinerii  cu vârste între 18 ani şi 34 de ani din România trăiesc în aceeaşi casă cu părinţii, ceea ce poate fi dificil de acoperit pentru munca de acasă. Deci există multe provocări, dar există şi foarte multe avantaje”, concluzionează ea.

    Andreea Gheorghe, Regional Manager Romania şi Moldova în cadrul Nestlers, crede că România are un mare potenţial de a atrage angajaţi străini care să lucreze remote. „În această perioadă, mulţi dintre clienţii noştri din afara României chiar au venit cu solicitări către noi prin care sunt interesaţi de relocarea în România”, a spus Andreea Gheorghe. În viziunea ei, principalele motive pentru care un străin ar putea opta să lucreze remote din Romania sunt: procentul fix şi relativ scăzut al impozitului pe venit de 10%, comparativ cu alte state în care procentul impozitului pe venit este progresiv, costul relativ scăzut al vieţii  comparativ cu alte state, precum şi faptul că România este una dintre ţările cu cea mai rapidă conexiune la internet, un mare plus atunci când ne gândim la munca remote. „Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste 20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România, dar şi anumite aspecte din Codul Fiscal, de exemplu termenele de eliberare a permisului de şedere cu CNP”, crede reprezentanta Nestlers.

    În lume, deja sunt 18 state care oferă vize de tip „digital nomads” printre care se numără Germania, Norvegia, Croaţia, Cehia, Estonia, Portugalia, Spania. „Aceste vize facilitează lucrul remote şi elimină multe piedici birocratice pentru aceşti angajaţi. Dintre beneficiile pentru statul român, se pot enumera generarea unor venituri pe teritoriul României, respectiv încasarea suplimentară a impozitului pe venit/contribuţiilor sociale, compensarea pierderilor din turism cauzate de pandemie prin veniturile generate de străinii relocati în România şi încasarea suplimentară a unor taxe guvernamentale pentru emiterea vizelor/avizelor de muncă pentru angajaţii care lucrează remote”, concluzionează Andreea Gheorghe. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi Diana Buzoianu, parlamentar PLUS, au prezentat un proiect de lege prin care propun introducerea unei vize de lucru pentru «nomazii digitali».

    „Nomazii digitali vor fi străinii care doresc să vină să călătorească şi să locuiască în România, dar vor să muncească în continuare de la distanţă pentru un angajator din afara României sau vor să desfăşoare activităţi economice pentru o companie pe care ei au înregistrat-o în afara României. Vorbim despre străinii care ar veni aici, în România, pentru a investi, pentru a consuma resurse aici, deci o metodă, un instrument prin care noi să atragem resurse în economia României”, a spus Diana Buzoianu în cadrul unei conferinţe de presă. Vorbim despre ani de zile despre cum România are un uriaş potenţial turistic, despre cât de multe beneficii ar putea să fie pentru oamenii care ar veni să locuiască aici, să viziteze ţara noastră, iar acum este momentul să îi oferim României un instrument prin care să îşi construiască un brand de ţară, aşa cum multe alte state europene şi state non-UE au făcut-o deja, crede ea. „România are un potenţial uriaş pentru că bifează deja nişte criterii esenţiale care o încadrează în topul ţărilor care ar putea să atragă nomazii digitali: avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut.

    Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument, viza pentru nomazii digitali, şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională”, a adăugat parlamentarul.

    Argentina, care acum este în ultimele stadii de planificare pentru implementarea vizei pentru nomazi digitali, aproximează că vor fi aduşi peste 140 mil. dolari în economia naţională doar până în anul 2023.  „Să nu uităm de ideea că aceşti nomazi digitali vor fi încurajaţi să îşi creeze aici start-up-uri, lucru pe care l-am văzut deja că se întâmplă. În Estonia, prin programul de e-residency, au fost înfiinţate mai mult de 12.000 de companii în ultimul an. România are un potenţial turistic uriaş şi are potenţialul de a fi unul dintre statele principale de atragere a acestor nomazi digitali. Am preluat modelul din Croaţia. Tot procesul de obţinere a vizei, de obţinere a permisului de şedere, toate celelalte reglementări se vor aplica exact aşa cum există în momentul de faţă”, explică Diana Buzoianu.

    Nomazii digitali nu vor avea un beneficiu fiscal în România, însă proiectul de lege îşi propune ca aceştia să nu fie taxaţi dublu, adică şi în România şi în statul din care îşi produc veniturile. Mai mult, nu se face diferenţa între tipurile de angajaţi care pot aplica pentru o astfel de viză, toţi cei care pot lucra de la distanţă se pot încadra, după cum a spus Diana Buzoianu. „Există studii care arată deja că undeva la peste 40% din angajaţii din SUA lucrează de la distanţă. Contextul creat de COVID-19 este unul care a favorizat şi a crescut foarte mult trendul de lucru de la distanţă, deci avem toate premisele necesare să credem că acest trend este unul care va scădea după ce vom ieşi din pandemie, dar nu ne vom întoarce la ceea ce a fost înainte pentru că deja investesc în ideea de lucru de la distanţă. Vom depune proiectul de lege imediat după vacanţa de Paşti şi de acolo va urma procesul legislativ”, a concluzionat ea. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, a explicat că nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România şi că unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea unei bune conectivităţi la internet. „Este un lucru care aduce România în lumea modernă, unul dintre acele lucruri mici care sunt aşteptate. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, în proximitate.  Este a doua mare direcţie de reformă pe care am prins-o în PNRR”, a spus el în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă. Ministrul se aşteaptă ca unii dintre angajaţii străini care vor veni să lucreze din România să înfiinţeze şi start-up-uri în ţară, la un moment dat. „Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări, dintre aceşti nomazi digitali, unii au înfiinţat start-up-uri în ţările în care au lucrat pentru o perioadă. Dat fiind faptul că fiscalitatea din România este foarte atrăgătoare, ne aşteptăm şi start-up-uri, la un moment dat. Prin acest proiect, recunoaştem că există nomazii digitali”, afirmă el.

    Elena Antoneac, CEO al Xpath Global

    „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente, care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale.”

     

    Andreea Gheorghe, regional manager Romania şi Moldova, Nestlers

    „Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste
    20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România.”

    Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

    „Este un lucru care aduce România în lumea modernă. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional.”

    Diana Buzoianu, parlamentar PLUS

    „Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument -, viza pentru nomazii digitali –  şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională.”

  • Cum poţi să îţi găseşti un job în timp ce te joci. Un antreprenor român a găsit soluţia

    Pentru Jobful, un proiect lansat de antreprenorul Mihai Cepoi în urmă cu trei ani, a sosit momentul expansiunii accelerate la nivel global. Start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o finanţare cuprinsă între 1,2-2 milioane de dolari cu ajutorul căreia să se poată extinde în SUA, Europa de Vest şi Asia. Pariul făcut de Jobful, respectiv să se folosească conceptul de gamification pentru a-şi face loc pe piaţa deja aglomerată a platformelor de recrutare online, a dat roade, iar acum start-up-ul a lansat şi noi produse cu care vrea să atragă şi mai mulţi clienţi.

     

    Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Vrem să atragem circa 1,5 milioane de euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate economic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful. El a adăugat că în prezent, evaluarea proiectului Jobful se situează la 6 milioane de euro, iar odată cu atragerea noii finanţări, start-up-ul ţinteşte o evaluare de 10 milioane de euro. Jobful a început dezvoltarea platformei de recrutare online cu acelaşi nume, bazată pe gamification, în urmă cu trei ani, iar până acum a atras în total investiţii de peste 800.000 de euro, ultima finanţare obţinută situându-se la 320.000 de euro. „Noi am ridicat chiar la finalul anului trecut o rundă de tip bridge – convertible loan, tot pre-seed, în valoare totală de 320.000 de euro. Ne-am uitat efectiv la a mări banda pentru a putea acoperi relaţiile cu partenerii, am extins echipa de vânzări şi am investit în produs astfel încât să funcţioneze toate compatibilităţile şi integrările de care aveam nevoie.”

    Platforma Jobful ajută candidaţii să se prezinte în faţa angajatorilor cu mai mult decât o foaie de CV, prin intermediul diferitelor instrumente prin care îşi pot arăta competenţele şi proactivitatea. În acelaşi timp, Jobful ajută organizaţiile la eficientizarea procesului de recrutare prin tehnologie. „Am dezvoltat un algoritm de machine learning prin care sunt analizate toate profilele din baza de date şi toţi candidaţii, aceştia fiind comparaţi în mod automat cu toate posturile libere pe care le au organizaţiile şi în loc să treacă de la un CV la altul de fiecare dată, să investească foarte mult timp în acel proces, în câteva clickuri au direct lista scurtă cu cei mai potriviţi candidaţi pentru că algoritmul a analizat profilele tuturor”, a explicat Mihai Cepoi.

    2. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă online de recrutare bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei finanţări cuprinse între 1,2 şi
    2 milioane euro, sumă pe care o va folosi în principal pentru a putea creşte pe pieţele externe – SUA, Europa de Vest şi Asia, unde deja îşi creează o reţea de parteneri.

    „Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Ne uităm să atragem circa 1,5 milioane euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate econo­mic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România.“

    Recent, start-up-ul a lansat un nou produs – Jobful Carreer Platform – prin care oferă întreaga sa tehnologie ca şi extensie a site-ului de carieră al unei companii. „Acolo ei, practic, au propria bază de date şi este un impact în tot procesul de business în ceea ce priveşte recrutarea. Este aceeaşi tehnologie, dar ne uităm şi la un model separat pe care îl oferim nu numai pe piaţa din România, ci şi pe pieţe externe pentru că nu ne mai uităm la baza de candidaţi, ci la a construi propria comunitate de candidaţi pentru fiecare client în parte”, a subliniat el.

    Totodată, pentru candidaţi, start-up-ul urmează să lanseze o componentă de shop. Ce înseamnă mai exact aceasta? „Candidaţii de la noi din platformă, în măsura în care rezolvă provocări, învaţă lucruri noi, îşi aduc prietenii pe platformă, şi diferite elemente din tot ce înseamnă implementarea noastră de gamification, au acces la diverse beneficii – fie că vorbim de acces la mentori, la un mistery box, la cărţi oferite de partenerii de la Bookster. Ne uităm la cum activitatea lor în cadrul platformei –, pe procesul de recrutare, le poate aduce diferite beneficii” –, a explicat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    În prezent, portofoliul de clienţi ai Jobful numără în total peste 250 de companii. „Ne uităm atât într-o zonă enterprise, de companii mari, unde numărul de clienţi a depăşit 30, dar şi într-o zonă în care vrem să susţinem start-up-uri sau organizaţii mai mici şi pentru aceştia am construit şi un model free-trial care le oferă acces gratis o lună la o serie de beneficii prin care pot testa şi valida ei succesul unei astfel de soluţii pe zona de recrutare. Din acest punct de vedere a crescut constant şi exponenţial baza de candidaţi şi ne uităm cum să aducem cât mai multe beneficii pentru organizaţiile care recrutează activ astăzi.”

     

    Printre clienţii mari ai Jobful se numără companii precum ING, KPMG, Coca Cola HBC România şi Groupama Asigurări. Pentru atragerea de clienţi din străinătate, Jobful a început să tatoneze pieţele externe încă de anul trecut, iar de la sfârşitul lunii noiembrie a început activitatea propriu-zisă în afara României. „Am început o serie de discuţii şi ne-am gândit cum ne putem extinde eforturile de vânzare prin parteneriate. În momentul de faţă lucrăm cu un partener pe piaţa din Japonia, cu o serie de parteneri pe piaţa din SUA şi cu un partener dedicat pe piaţa din India. În prezent nu avem capacitatea de a mula procesele noastre pe teritorii noi, în diferite limbi străine cu diferite elemente culturale, aşă că ne-am gândit cum putem extinde dimensiunea pieţelor pe care le vizăm prin diferite forme de parteneriat. Acum suntem în diferite procese de vânzări alături de partenerii noştri şi sper să anunţăm cât de curând o serie de implementări în teritorii de la SUA până în Asia”, a precizat Mihai Cepoi.

    Un rol cheie în dezvoltarea Jobful pe pieţele externe îl are parteneriatul strategic cu Microsoft. „Împreună ne-am uitat la cum putem noi aduce componenta de tehnologie pe care am construit-o şi prin serviciile de cloud oferite de ei să putem face o ofertă clienţilor împreună – să putem aduce toată componenta de securitate de care are nevoie o astfel de soluţie prin intermediul Microsoft Azure şi împreună să explorăm diferite oportunităţi”, a subliniat el.

    Totodată, prin intermediul Microsoft start-up-ul a ajuns şi la o serie de alţi parteneri, tot parteneri Microsoft. „Alături de aceştia ne uităm la partea de implementare, cum noi putem aduce componenta de tehnologie, iar partenerul poate acoperi o zonă de implementare şi eventual şi de integrări şi împreună de fapt să oferim mult mai multe resurse şi expertiză pentru o astfel de implementare”, a completat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    Parteneriatul dintre Jobful şi Microsoft a luat naştere încă de la începuturile start-up-ului, sub diferite alte formate. „Iniţial am lucrat pe partea de a acoperi procese de recrutare pentru Microsoft pentru soluţia noastră. De un an ne-am uitat la parteneriatul actual de covânzări şi de integrare a tehnologiilor pe care le oferim. Activ, foarte activ, de circa 3-5 luni ne uităm efectiv pe oportunităţi şi pe cum putem lucra împreună să primim ajutorul Microsoft pentru a putea extinde soluţia, fiind şi organziaţie mare cu resursele în spate care pot ajuta dezvoltarea unui start-up din toate punctele de vedere.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Laurenţiu Stamate şi Robert Iacob, cofondatori ai MyBloc – aplicaţie care digitalizează administrarea blocurilor

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care îşi propune să digitalizeze serviciile de admi­nistrare a blocurilor, gestionează în prezent peste
    230 de apartamente.

    „Finanţarea a venit anul trecut în noiembrie, a fost de tipul pre-seed, de încă 360.000 de dolari la o evaluare de 3 milioane de dolari. Practic, acesta a fost momentul în care am început să şi comunicăm ce facem şi am început să ne gândim la o creştere mai accelerată.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Bogdan Liţescu, CEO al Plant an App şi Reza Garrow, head of product development, Plant an App – start-up-ul care vrea să transforme corporatiştii în programatori

    Ce e nou? Start-up-ul îşi măreşte echipa atât din România, cât şi din SUA şi vrea să ajungă la venituri de 2 mil. dolari la finalul anului.

    „Ne-am lansat în ianuarie 2020. Astfel, am crescut de la aproape zero la jumătate de milion de dolari venituri. Circa 75% din clienţi sunt în SUA, tocmai de aceea am început să angajăm oameni în SUA: avem, în prezent, 4 angajaţi în SUA, full time, şi 19 în România. Pe măsură ce primim tot mai multe cereri de colaborare, vom continua să facem angajări pentru a putea ţine pasul cu acestea. În România vrem să angajăm şi mai mulţi programatori talentaţi. În SUA vizăm să recrutăm oameni pentru relaţia cu clientul final, pe zona de customer support, customer success management. Scopul nostru principal pentru acest an este să creăm module de vânzări şi marketing, care pot fi uşor replicate. Avem clienţi din toate industriile, de toate dimensiunile. Astfel, pentru noi e vorba de a le oferi cele mai bune soluţii pentru nevoile lor. Ca venituri, ţinta noastră pentru 2021 e să ajungem la
    2 milioane dolari”.

    Start-up Boost

    Invitat: Ecaterina Şilova, project manager în cadrul Spherik Accelerator – una dintre primele iniţiative din România pe zona programelor de accelerare pentru start-up-uri -, fondat în Cluj-Napoca în 2013.

    Cum ajută să îşi dezvolte produsele şi să se extindă la nivel european? Spherik Accelerator are în prezent în desfăşurare două proiecte realizate la nivel european, cu sprijinul Comisiei Europene, axate pe zona de analiză şi procesare de date şi pe zona de blockchain. Start-up-urile pot intra în programele de accelerare gratuit, având la dispoziţie o serie de workshop-uri, traininguri, sesiuni de mentorat şi acces la o reţea de investitori atât din regiunea Europei Centrale şi de Est, cât şi la nivelul întregii Europe.

    „Acum, după mai multe programe regionale de accelerare pentru start-up-uri, dar şi programul de corporate innovation pe care l-am avut împreună cu KPMG, am început să implementăm şi proiecte europene finanţate de Comisia Europeană prin programul Horizon 2020.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation