BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • James Bond devine proprietatea lui Jeff Bezos?

    ♦ Studioul de film hollywoodian MGM este pe punctul de a fi preluat de către Amazon, suma vehiculată pentru această tranzacţie fiind de aproximativ 9 miliarde de dolari, potrivit presei internaţionale.

    ♦ MGM este cunoscut mai ales pentru francizele James Bond şi Rocky, acesta fiind unul dintre puţinele studiouri hollywoodiene care nu a fost deja asimilat de alte fuziuni şi achiziţii din industria media.

    ♦ Compania s-a listat spre vânzare în decembrie şi a fost în discuţii legate de vânzare de mai multe ori în ultimii ani. În ianuarie anul trecut s-a angajat în discuţii preliminare cu Netflix şi Apple, printre alţii, dar preţul a fost prea prohibitiv pentru finalizarea tranzacţiilor.

    ♦ Războaiele streamingului continuă însă să alimenteze o inflaţie uriaşă şi companiile din domeniu sunt dispuse să plătească pentru conţinutul premium, cu garanţia de a atrage milioane de utilizatori. Francizele globale premium sunt puţine, prin urmare, valoarea acestora este în creştere.

    ♦ MGM deţine o librărie video de 4.000 de titluri şi de 17.000 de ore de programe TV, printre care „Pe aripile vântului” şi „Hobbitul”.

    ♦ Compania a înregistrat anul trecut venituri de 1,5 miliarde de dolari şi un profit net de 33 de milioane de dolari.

  • Ce soluţii propune o companie pentru creşterea businessurilor. Acestea te ajută să îţi cunoşti clienţii, concurenţa şi să îmbunătăţeşti eficienţa campaniilor de marketing

    Nu de puţine ori am auzit expresia „informaţia înseamnă putere”. La nivel de business, să fii informat înseamnă să îţi cunoşti foarte bine clienţii, nevoile acestora, piaţa în care activezi, concurenţa şi tendinţele. Toate, deopotrivă, te ajută să îţi creşti businessul. Iar calea pentru a le obţine constă, potrivit reprezentanţilor Publicis Groupe România, în soluţiile de data intelligence, pe a căror dezvoltare businessul şi-a axat investiţiile din ultimii ani.

    Prezent de 25 de ani pe piaţa locală, Publicis Groupe România este unul dintre cele mai importante grupuri de marketing, comunicare şi transformare digitală din România. Businessul le oferă clienţilor acces la servicii şi instrumente de lucru avansate, concentrate în patru arii de expertiză: comunicare, media, data şi tehnologie. „Cu experienţă vastă în toate verticalele de business relevante, Publicis Groupe România asigură, prin modelul său de business, un management fluid al resurselor şi competenţelor alocate fiecărui client în parte”, spune Alexandra Dimitriu, Chief Media Officer.

    Condus, în plan local, de Teddy Dumitrescu – din rolul de Chairman şi CEO, şi Ştefan Iordache – COO, Publicis Groupe România a înregistrat, în 2019, o cifră de afaceri totală de peste 154,2 milioane de euro, acoperind o cotă de piaţă de aproape 25%. Despre 2020, Alexandra Dimitriu spune că „am închis anul cu o uşoară creştere, de o cifră, faţă de 2019, ceea ce în context pandemic, cu reducere semnificativă a investiţiilor în publicitate pentru unii clienţi în perioada de lockdown, este o reuşită.” Pentru anul 2021, reprezentanţii businessului estimează o creştere a cifrei de afaceri de două cifre.

    În portofoliul grupului se află unele dintre cele mai puternice agenţii de marketing şi comunicare din lume: Publicis, Leo Burnett, Saatchi & Saatchi Ă The Geeks, MSL The Practice, Zenith, Starcom şi Spark Foundry, deservite de peste 400 de specialişti.

    Businessul local are peste 250 de clienţi, pe care Alexandra Dimitriu îi descrie drept „lideri de piaţă, cu amprentă globală sau jucători locali, la început de drum, reprezentând toate verticalele majore de business (telco, media & technology, health, retail & e-commerce, FMCG food, FMCG non-food, beverages & tobacco, financial, energy, Oil Gas & utilities, automotive şi alţii).”

     

    Alexandra Dimitriu, Chief Media Officer, Publicis Groupe România: „Clienţii Publicis Groupe România sunt lideri de piaţă, cu amprentă globală sau jucători locali, la început de drum, reprezentând toate verticalele majore de business.”

    Carte de vizită

    Alexandra Dimitriu, Chief Media Officer, Publicis Groupe România

    ♦ Este Chief Media Officer al Publicis Groupe România din mai 2019 şi lucrează în grup de aproape 20 de ani. Ea şi-a început călătoria în mediul publicitar din poziţia de media planner al echipei P&G din agenţia Starcom România, membră a Publicis Groupe România. A avansat treptat în cadrul agenţiei, ajungând inclusiv în funcţia de lider al P&G AOR pentru Balcani, unul dintre cele mai incitante conturi media ale agenţiei, poziţie pe care a ocupat-o până în 2012, când a devenit director general al Starcom.

    ♦ În ultimii 2 ani, în calitate de Chief Media Officer al grupului, ea a supravegheat activitatea celor trei branduri de agenţii media din România şi a coordonat dezvoltarea de produse şi capabilităţi de date, care au reprezentat poziţionarea unică a operaţiunilor media din cadrul Publicis Groupe în peisajul românesc.

    O traiectorie clară

    În ultimii doi ani, odată cu creşterea volumului de date colectate în timp real şi a nevoii de analiză a acestora pentru a ancora deciziile de business cât mai mult în actualitate, Publicis Groupe a intensificat, în plan local şi global, investiţiile în zona de data intelligence – atât resurse financiare cât şi resurse din  din zona de IT, contabilitate şi alte departamente suport care să asigure întregul flux de muncă. „În Publicis Groupe România, acestea s-au axat atât pe asigurarea soluţiilor tehnologice necesare transferului de date, analizei şi accesului în condiţii de siguranţă, cât şi în zona de resurse umane, prin consolidarea unei echipe de specialişti. Prin aceste investiţii, Publicis Groupe România a reuşit să obţină pionieratul pe piaţa locală, ca număr de soluţii de date şi ca surse de informaţii disponibile”, susţine Rodica Mihalache, Data Intelligence Lead în cadrul companiei.

    Pe plan local, povesteşte ea, agenţiile grupului de media derulau deja proiecte frecvente în zona de date, unele cu tradiţie – de pildă, crearea unor modele econometrice, analize de previziuni – aşa că a existat o bază de plecare în dezvoltarea acestui tip de servicii, printre resurse numărându-se specialiştii, cunoştinţele în diverse arii de expertiză şi chiar anumite resurse tehnice. „Am plusat cu achiziţia unor noi instrumente, dezvoltarea accesibilităţii, iar recent am creat o echipă dedicată şi multidisciplinară, Data Intelligence Team – formată din 20 de profesionişti din Publicis Groupe România  –, care deserveşte toate agenţiile din grup şi orice client interesat să îşi îmbunătăţească performanţa campaniilor.” Rodica Mihalache spune că echipa lucrează zilnic alături de clienţi în toate zonele de expertiză: business analytics, research, data sciences, advanced analytics, strategie de comunicare, integrare de date, vizualizare, RPA, înţelegerea consumatorilor şi multe altele. „Rolul său este de a dezvolta soluţii, de a fi alături de clienţi pentru a interpreta şi analiza datele, cât şi pentru a le oferi consultanţă. Cu alte cuvinte, clienţii primesc informaţia brută, informaţia procesată şi explicată, dar şi recomandări cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a-şi îmbunătăţi performanţa campaniilor pe viitor.”

    Potrivit Rodicăi Mihalache, un client care analizează semnalele consumatorilor captate în timp real şi integrează mai multe surse de date în dezvoltarea strategiilor de marketing va putea lua decizii mult mai rapid şi mai informat, înţelegând contextul competitiv actual, dinamica preferinţelor consumatorilor şi putând previziona evoluţia indicatorilor de brand şi business în funcţie de aceşti factori. „Cu alte cuvinte, poate gestiona mai repede situaţii noi şi dificile.” Până în prezent, businessul a dezvoltat, în plan local, peste 25 de soluţii de date, axate pe adresarea unor nevoi de analiză din patru categorii: comunicare, brand, consumator şi business, puse la dispoziţia clienţilor în funcţie de nevoile şi interesele lor punctuale.

    Rodica Mihalache, Data Intelligence Lead, Publicis Groupe România: „Un client care analizează semnalele consumatorilor captate în timp real şi integrează mai multe surse de date în dezvoltarea strategiilor de marketing va putea lua decizii mult mai rapid şi mai informat, înţelegând contextul competitiv actual, dinamica preferinţelor consumatorilor şi putând previziona evoluţia indicatorilor de brand şi business în funcţie de aceşti factori. Cu alte cuvinte, poate gestiona mai repede situaţii noi şi dificile.”

    Carte de vizită

    Rodica Mihalache, Data Intelligence Lead, Publicis Groupe România

    ♦ Deţine rolul de Data Intelligence Lead în Publicis Groupe România din iunie 2020 şi lucrează în grup de 16 ani.

    ♦ Are 5 ani de experienţă în coordonarea strategiei de comunicare pentru un client multinaţional FMCG pentru întreaga regiune a Balcanilor. În 2012 a fondat departamentul Consumer & Business Insight în Starcom România, care realizează studii pentru o mai bună înţelegere a consumatorilor şi oferă servicii de măsurare a eficienţei comunicării pentru toţi clienţii agenţiei. În ultimii 2 ani, ea a extins capacităţile de analiză şi cercetare a datelor la nivelul grupului Publicis, reunind o echipă de experţi în domeniile cercetării, statisticii, analizei avansate, ştiinţelor datelor şi dezvoltării instrumentelor business intelligence.

    ♦ Din poziţia actuală, gestionează toate resursele Data Intelligence la nivelul Publicis Groupe România pentru a îmbunătăţi eficienţa lor, coordonând echipe de specialişti în date din toate agenţiile grupului (Publicis Media, Leo Burnett, Zenith, Saatchi & Saatchi+The Geeks, MSL The Practice, Publicis România, Spark Foundry), fiind în acelaşi timp conectată la reţeaua globală Data Intelligence.

    ♦ Este responsabilă cu dezvoltarea portofoliului de soluţii Data Intelligence în cadrul grupului, precum şi cu dezvoltarea proceselor şi fluxurilor de lucru care asigură dezvoltarea continuă a capabilităţilor echipei Data Intelligence.

    Un serviciu pentru fiecare nevoie

    „Pentru o prognoză a indicatorilor de brand în funcţie de modul în care clienţii comunică, putem folosi Business Compass sau Analizele Econometrice. Dacă vrem sa urmărim eficienţa unei campanii în timp ce aceasta se derulează, folosim Campaign Monitoring, On-going Digital Presence sau AdImpact. Putem înţelege mai bine activitatea competiţiei prin Conversation Radar, Digital Health Index sau Competitive Overview. Pentru că promoţiile sunt o componentă importantă în bugetul de marketing, putem optimiza eficienţa campaniilor promoţionale prin intermediul Promo Radar, Real Time Promo Dashboard şi Commerce Radar. Nu în ultimul rând, clienţii sunt la curent cu evoluţia comportamentului consumatorilor prin analize de social listening, prin studii sau analize netnografice”, descrie Rodica Mihalache soluţiile pe care compania le oferă. Una dintre cele mai căutate soluţii este Conversation Radar, „pentru că analizează conversaţiile online despre brand prin prisma vizibilităţii, calităţii conversaţiei şi a nivelului de engagement al comunităţii online. Totodată, permite clienţilor să urmărească în timp real activitatea pe propriile pagini de social media, precum şi pe paginile concurenţilor şi integrează mai multe surse de date în timp real. Pe baza conversaţiilor purtate în mediul online despre brand, a volumului lor şi a sentimentelor exprimate de consumatori, clientul poate să urmărească modul în care sunt primite mesajele campaniilor sale şi poate interveni imediat, dacă este nevoie.”

    În plus, ea spune că soluţiile sunt adaptate fiecărui client în parte în funcţie de provocarea pe care o are în acel moment. „Putem dezvolta oricând soluţii noi şi facem un fel de mix and match al diferitelor soluţii pentru o relevanţă cât mai mare pentru client, analizând periodic utilitatea soluţiilor propuse şi adaptându-le la noile cerinţe.”

    Cât priveşte modul în care se derulează accesul şi consultanţa, există câţiva paşi importanţi. „Clienţii noştri accesează soluţiile din platforma AIQ portal, disponibilă de pe orice dispozitiv, în orice moment, după crearea unui cont şi pe bază de dublă autentificare. După o sesiune de consultanţă, primesc o recomandare de soluţii personalizată. Fiecare soluţie oferită este însoţită de asistenţă tehnică, sesiuni de pregătire, analiza datelor şi, după cum am menţionat, revizuirea trimestrială a utilităţii acestuia pentru client, fiind aduse îmbunătăţiri la nivel de user experience.” Până acum, clienţii ajungeau să apeleze la serviciile businessului prin agenţiile din cadrul Publicis Groupe România. „În curând vom lansa şi un site unde orice companie interesată va putea afla în ce constă fiecare soluţie de date, ce beneficii aduce, cum poate fi accesată, existând desigur şi o invitaţie la un dialog pentru a găsi împreună cea mai bună opţiune”, anunţă Rodica Mihalache.

    Comunicarea, soluţia pentru creşterea businessului

    Ilinca Niţu, Data Intelligence Business Growth Director, spune că în funcţie de complexitatea lor, soluţiile oferite de Publicis Groupe România necesită niveluri diferite de investiţie, ţinând cont de expertizele implicate în dezvoltarea lor şi de alte condiţii: dacă există costuri de utilizare sau dezvoltare a unor soluţii tehnologice, dacă este necesară achiziţionarea unor date sau dacă se dezvoltă algoritmi de calcul customizaţi pentru o anumită analiză. „Soluţiile de data intelligence pot avea preţuri de sute de euro – de exemplu, 500 de euro pentru instrumente care presupun, în mare, monitorizarea agregată a unor KPIs, şi zeci de mii de euro – până la 20.000 euro pentru soluţii care implică lucruri mai complicate, cum ar fi attribution modeling şi previziuni de impact în business KPIs. (…) Cele mai căutate soluţii sunt cele care au un impact imediat în rezultate, un impact vizibil în creşteri de KPIs.”

    Ilinca Niţu, Data Intelligence Business Growth Director, Publicis Groupe România: „Tot mai multe companii înţeleg rolul comunicării în creşterea reputaţiei şi consolidarea cifrei de vânzări. Glumind, am putea spune că nu prea mai e cale de întoarcere la acel «business as usual», în care deciziile sunt luate mai degrabă pe baza unor instincte.”

    Carte de vizită

    Ilinca Niţu, Data Intelligence Business Growth Director, Publicis Groupe România

    ♦ Deţine rolul de Data Intelligence Business Growth Director în Publicis Groupe România din iunie 2020, lucrând în cadrul grupului în ultimii 14 ani. A coordonat resursele implicate în proiectele agenţiilor de publicitate şi media din România, Bulgaria şi Ungaria, dezvoltând strategii şi campanii integrate de comunicare.

    ♦ În poziţia actuală, ea construieşte noi relaţii şi cultivă relaţiile cu clienţii actuali ai Publicis Groupe România. Lucrează cu echipe dedicate zonei de data intelligence din agenţiile membre Publicis Groupe România (Leo Burnett, Zenith, Saatchi & Saatchi + The Geeks, MSL The Practice, Publicis România, Spark Foundry) pentru a identifica provocările şi a găsi soluţiile data intelligence adecvate, care să ajute la creşterea rezultatelor de business ale clienţilor.

    ♦ Este, totodată, responsabilă cu identificarea de noi oportunităţi de business şi creşterea sinergiilor pentru analiza integrată de date pentru clienţii Publicis Groupe care accesează mai multe tipuri de servicii disponibile (media, creaţie, PR).

     

    Fără îndoială, adaugă ea, tot mai multe companii înţeleg rolul comunicării în creşterea reputaţiei şi consolidarea cifrei de vânzări. „Din experienţa noastră, odată ce un client a accesat intrumentele de date, rămâne un susţinător al acestora. Glumind, am putea spune că nu prea mai e cale de întoarcere la acel «business as usual», în care deciziile sunt luate mai degrabă pe baza unor instincte. La fel se întâmplă şi în regiunea Europei de Sud-Est, cu menţiunea că Publicis Groupe România se află la un nivel avansat în ceea ce priveşte implementarea soluţiilor de date, deci este posibil ca şi clienţii să fie un pic mai educaţi în această zonă.” Cum contribuie soluţiile de date la creşterea unui business, cum îi îmbunătăţesc performanţa? „Pe scurt, pe baza soluţiilor şi a consultanţei strategice oferite de echipa Data Intelligence, clienţii pot înţelege comportamentul consumatorilor, performanţa concurenţei sau modalităţi prin care să evalueze şi să îmbunătăţească eficienţa campaniilor de marketing. Mai departe, ei au posibilitatea de a-şi adapta strategiile de marketing, de vânzări şi de business mai rapid ca niciodată şi de a obţine rezultate cuantificabile. Cu alte cuvinte, pot lua decizii tot mai bine informate, care, în final, se pot reflecta în creşterea vânzărilor”, explică Ilinca Niţu. „Faptul că majoritatea soluţiilor de date sunt oferite în timp real în comparaţie cu clasicele rapoarte post-campanie, studii trimestriale sau anuale, ne motivează să eficientizăm continuu comunicarea. Mai mult, noi programăm algoritmi de calcul şi dezvoltăm soluţii tehnice pe baza nevoilor clienţilor, disponibile pe orice dispozitiv, care să asigure accesul clienţilor 24/7 la datele necesare pentru a fundamenta decizii. Cantitatea de date la care au acces clienţii noştri este uneori copleşitoare. Modalitatea de corelare şi vizualizare, felul în care scalăm şi analizăm toate aceste informaţii îi ajută foarte mult să aibă o viziune clară asupra propriului business şi brand”, adaugă ea.

     

    Planuri ambiţioase într-un timp scurt

    Până la finalul acestui an, Rodica Mihalache spune că de la cele peste 25 de soluţii de date unice şi consultanţă strategică şi-au propus să dezvolte încă cel puţin zece astfel de soluţii. „Peste 40 de clienţi au accesat până acum soluţiile Publicis Groupe România şi au primit consultanţă din partea echipei Data Intelligence, număr pe care ne propunem să îl dublăm până la finalul anului.”

    În ceea ce priveşte obiectivele pe termen mediu şi lung, Rodica Mihalache spune: „Ne dorim să fim opţiunea numărul unu pentru orice business interesat să îşi îmbunătăţească rezultatele de marketing şi comunicare. Avem cunoştinţele, experienţa şi resursele necesare şi vedem că ecosistemul de date în baza căruia companiile îşi pot fundamenta strategia lor de business se măreşte din ce în ce mai mult, iar noi putem aduce un plus de valoare în analiza acestor date, dezvoltând un parteneriat pe termen lung.”

    Fondat în 1926, Publicis Groupe este, potrivit reprezentanţilor businessului, al treilea cel mai mare grup de comunicare din lume. Prezentă în peste 100 de ţări, afacerea are o echipă de aproximativ 80.000 de angajaţi. În 2020, a avut venituri nete de 9,7 miliarde de euro, un rezultat similar cu cel înregistrat în anul anterior.

  • Vă (mai) întoarceţi la birou?

     

    Din toamnă, după vacanţa de vară, mulţi vă veţi întreba dacă să vă mai întoarceţi sau nu la birou fizic. Asta dacă firma vă va cere acest lucru.

    De partea cealaltă, firmele, angajatorii, şefii se luptă şi ei cu aceeaşi dilemă: dacă să-i aducă pe angajaţi la birou, ca înainte (atenţie, compania este cea care organizează locul de muncă şi decide de unde se lucrează), dacă să introducă modelul hibrid – şi la birou, şi acasă sau să-i lase pe angajaţi acasă pentru a nu se trezi mai târziu că lumea devine nemulţumită şi vrea să plece.

    Claudia Sofianu, lider regional la firma de consultanţă EY CESA People Advisory Services, spune că mai mult de jumătate dintre angajaţi ar demisiona după încheierea pandemiei dacă firma nu le oferă flexibilitate. „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară şi incontestabilă de acum înainte.”

    Conform studiului EY Work Reimagined Employee Survey, 9 din 10 angajaţi vor să aibă o flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă. Angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între 2 şi 3 zile, 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre angajaţi şi-ar dori o săptămână mai scurtă.

    Multe firme şi-ar lăsa angajaţii să lucreze de acasă dacă s-au obişnuit cu acest model şi funcţionează, dar ce se întâmplă cu spaţiul care este închiriat, cu chiria plătită lunar, pentru că el zace nefolosit şi banii curg? Companiile ies destul de greu din contractele de închiriere şi de aceea, când văd câte mii de metri pătraţi stau degeaba, lucrurile devin tensionate.

    Din toamnă probabil că vor fi companii, multinaţionale care le vor cere angajaţilor să se întoarcă fizic la birou, pentru a justifica închirierea spaţiului.

    În America, şefii marilor bănci au decis că angajaţii trebuie să se întoarcă la birou pentru a relua discuţiile faţă în faţă cu clienţii. În joc sunt miliarde, zeci şi sute de miliarde de dolari, iar dezvoltatorii nu pot fi lăsaţi fără chiriaşi. În spate se află împrumuturi foarte mari, iar dacă un dezvoltator nu are chiriaşi şi nu-şi încasează chiria, nu poate să-şi ramburseze datoriile, care se află într-un fel sau altul sub administrarea băncilor de investiţii, care sunt chiriaşi. Aşa că acest circuit, care a fost întrerupt de pandemie, trebuie refăcut.

    Companiile de tehnologie din Silicon Valley, beneficiind de foarte multe resurse financiare, tind să-şi lase angajaţii să lucreze de acasă, acesta fiind un model care se potriveşte cu angajaţii lor.

    În Europa băncile încearcă un model hibrid – 3 zile la birou, 2 zile de acasă.

    În Bucureşti, dacă angajaţii nu se vor întoarce la birou, vor fi zone întregi care vor rămâne pustii – Barbu Văcărescu, Pipera, Carrefour Orhideea etc. Mulţi încă nu realizează ce va însemna pentru toată zona să rămână birourile goale.

    Dacă la început companiile îi vor lăsa pe angajaţi să decidă cum vor să lucreze şi de unde, eu cred că la un moment dat se va pune problema din punct de vedere financiar nu a unei companii punctuale, ci a unei întregi zone, ca angajaţii să revină fizic la birou.

    Dacă angajaţii lucrează de acasă, mult mai multă lume are de pierdut decât părţile implicate direct  – companie şi angajat.

    Aşa că, în final, banii vor decide de unde veţi lucra. Şi nu în ultimul rând, dorinţa de a evada din închisoarea casei.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cifra săptămânii 24 – 30 mai 2021

  • Cum se obţine aşa-numita „piele vegană”, un nou exemplu de protejare a mediului înconjurător

    Consumul de fructe şi legume se recomandă pentru o viaţă sănătoasă sau pentru bunăstarea mediului înconjurător, atunci când ele se transformă în materiale din care se confecţionează haine şi accesorii, scrie LA Times. A apărut astfel aşa-numita „piele vegană”, obţinută din tescovină şi coji de mere, din care creatori precum Kat Von D realizează pantofi sau brandul danez de ceasuri Skagen curele. Codiţele ciorchinilor de struguri, precum şi pieliţele şi seminţele rămase din procesul de producţie a vinului se transformă şi ele într-un material asemănător pielii la firma italiană Vegea, care a putut fi văzut în anumite colecţii vestimentare şi accesorii din sezonul toamnă-iarnă 2020, spre exemplu. De la bananieri se obţine  Bananatex, material pentru accesorii, de la borsete la rucsacuri, iar din frunzele de ananas Piñatex, folosit la haine, încălţăminte sau accesorii. Cojile de cartofi se transformă în Parblex, un material asemănător cu plasticul, utilizat pentru rame de ochelari ori nasturi şi nici cactuşii nu scapă de atenţia lumii modei, din ei confecţionându-se o imitaţie de piele care devine apoi sandale sau brăţări.


     

  • Când natura întâlneşte arhitectura modernă

    Traiul în armonie cu natura presupune, mai nou, crearea de habitate potrivite animalelor, păsărilor sau măcar plantelor, în clădiri renovate sau construite de la zero. Un exemplu în acest sens îl reprezintă clădirea de apartamente Eden Tower din Singapore, ale cărei balcoane sunt de fapt ghivece mari pentru plante, conform principiului local de a înlocui pe verticală spaţiul verde care se pierde pe orizontală, ceea ce a convins cel puţin o specie de păsări să revină în apropierea omului, scrie Financial Times. Prin alte părţi, cum ar fi Marea Britanie, dezvoltatorii prevăd din start spaţii pentru cuiburi de păsări, iar proprietarii de vechi ferme şi hambare le renovează astfel încât să îmbie, de exemplu, strigile să cuibărească în locurile respective.


     

  • Reclamă de mare artă pe Sunset Boulevard

    Panoul publicitar stradal e nelipsit din oraşe, fiind uşor de recunoscut după aspectul său, care se va schimba însă, cel puţin în West Hollywood, graţie unui program menit să îmbine armonios panourile publicitare, arhitectura şi lucrările publice de artă cu spiritul locului. Ca urmare a acestui proiect, se vor instala panouri publicitare digitale proiectate de firma de arhitectură Tom Wiscombe Architecture, care a ales pentru acestea un aspect de sculptură stradală, prin contrast cu aspectul clasic, plat, scrie The Guardian. Noile panouri amintesc şi de turnurile cu ceas ori obeliscuri, fiind gândite şi ca o destinaţie pentru pietoni, primul panou de tip nou fiind instalat pe Sunset Boulevard.


     

  • Capitalistul săptămânii: Isadore Sharp. Cum a creat preşedintele lanţului hotelier Four Seasons un business cu 45.000 de angajaţi şi peste 100 de unităţi în întreaga lume

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

     

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Strategie locală, investiţie internaţională: Ce plănuieşte să realizeze Coherent Solutions România cu investiţia de 1 mil. euro de anul acesta

    Alinei Şandru îi plac provocările. În urmă cu şase ani a deschis o filială locală a unei multinaţionale şi a crescut-o de la zero, iar acum a luat-o de la capăt după acelaşi model, cu un nou proiect: lansarea Coherent Solutions România. Ce ambiţii are pentru primul an de activitate?

    Discuţiile cu Coherent Solutions — companie specializată în dezvoltarea de produse şi soluţii personalizate şi inovatoare, precum aplicaţii web şi mobile, DevOps şi servicii de date şi tehnologii emergente, cum ar fi blockchain şi IoT, au început în urmă cu 3 ani, atunci când fondatorul şi preşedintele companiei, Igor Epshteyn, a venit în Romania pentru a analiza o posibilă extindere pe piaţa locală, povesteşte Alina Şandru, Country Manager, Coherent Solutions Romania. „Mi-a plăcut tare mult interacţiunea cu el şi cu CTO-ul companiei şi, deşi atunci nu era un moment potrivit pentru mine pentru a face o schimbare, am păstrat legătură. Iar la începutul lui 2021 – în plin an pandemic şi de adaptare la noul normal – am simţit că e momentul să-mi suflec din nou mânecile şi am acceptat provocarea deschiderii unui nou centru de dezvoltare software în România”. Motivul principal pentru care a luat această decizie spune că a fost legat de faptul că a găsit în companie o combinaţie de profesionalism şi atmosfera de familie pe care de mult nu a mai întâlnit-o în mediul de business.

    Alina Şandru s-a născut în Călăraşi şi în a urmat cursurile facultăţii de Psihologie la Universitatea din Bucureşti. „Din păcate, aici nu am găsit ce căutam şi Statistica şi Neurocibernetica au fost materiile mele preferate. Am decis aşadar să merg pe varianta de HR/psihologie organizaţională, am făcut şi un master la SNSPA (Management şi Psihologie Organizaţională) şi, după câteva joburi de început, am avut şansa să mă angajez într-o companie românească de software development, numită, la acea vreme, Akela. Aici am crescut odată cu firma, care iniţial a fost preluată de o companie americană numită TechTeam Global şi apoi de Stefanini. În mare parte am fost manager operaţional, adică eram liantul dintre echipe şi client, având atât rol de people/team manager, cât şi de account manager.” A urmat apoi prima mare provocare, în calitate de coordonator de operaţiuni al unui business international – RES Software (devenită între timp Ivanti), o companie olandeză specializată în dezvoltarea de soluţii software, care analiza ipoteza deschiderii unui centru software în România. „Eu am fost responsabilă de a transforma ideea în realitate. Am deschis biroul în 2015 iar în 2021 am ajuns la o echipă de aproximativ 100 de angajaţi.” În cei şase ani din rolul de Director of Engineering and Operations Romania, timp în care compania a crescut de la o cifră de afaceri 0 la 19,7 milioane de lei în 2019, ea spune că a învăţat mai mult decât a făcut-o în întreaga carieră. „A fost, clar, cea mai bună şcoală de business pentru mine. Totodată, m-a făcut să-mi dau seama că industria locală de software nu numai că are un potenţial enorm, dar şi că, cel puţin în acestă perioadă de dezvoltare, are nevoie de know-how-ul şi bugetele de investiţii ale companiilor internaţionale.”

    Acum, odată cu lansarea în plan local a Coherent Solutions, spune că obiectivul echipei este de a contribui la dezvoltarea pieţei de software din România. „Avem un training center extraordinar de performant la nivel global şi sigur ne vom folosi de el pentru a dezvolta abilităţile tehnice ale multor colegi din România.” În lansarea businessului a bugetat, pentru acest an, o sumă de aproximativ 1 milion de dolari, investiţie care va fi direcţionată, în mare parte, către recrutarea de specialişti în software development, infrastructură IT, închirierea unui birou într-un shared office building, servicii de recrutare şi alte investiţii operaţionale. „În prezent lucrăm şi la identificarea unui birou permanent, în care intenţionăm să investim pentru a-l aduce la standarde înalte de siguranţă şi confort pregătindu-ne pentru vremurile în care ne vom întoarce la birou – dacă vrem, din când în când”, adaugă ea amuzată. Compania angajează oameni în toate judeţele, mulţi urmând să lucreze complet remote, exceptând echipa de la Bucureşti, unde se va adopta un model hibrid. Alina Şandru estimează că vor încheia primul an de activitate cu venituri de minim 1 milion de dolari şi o echipă de cel puţin 30 de angajaţi, echipa fiind alcătuită în prezent din şase persoane. „Planul noastru pe termen mediu este ca până la finalul lui 2023 să creştem echipa până la 150 de angajaţi, în mare parte specialişti în software development.”

    Majoritatea clienţilor provin din SUA, însă reprezentanţii companiei plănuiesc să îşi extindă portofoliul şi în Europa, odată cu deschiderea noilor centre de development din România, Ucraina şi Lituania. „Peste 70% sunt companii mari publice sau private, cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari, din industrii precum healthcare, tech, manufacturing sau e-commerce. În jur de 15% dintre clienţii noştri sunt start-up-uri; ţinem mult la acest aspect pentru că de obicei ei sunt cei care experimentează cu tehnologii noi”, descrie Alina Şandru profilul companiilor care apelează la serviciile Coherent Solutions, oferind şi câteva exemple: WexHealth, Carbonite, Lands’ End, Cargill sau LifeTime Fitness.

    Executivul susţine că provocările cele mai mari în România sunt, din păcate, încă la nivel de instituţii şi proceduri. „Suntem încă victimele birocraţiei şi deseori riscăm să pierdem investiţii (sau încredere) doar din cauza procedurilor rigide şi neadaptate la perioada în care trăim. Mi-am propus să mă implic activ în proiecte şi acţiuni ce au ca scop remedierea acestor aspecte în mediul de business din România şi pentru a atrage atenţia asupra acestui risc pe care investitorii străini îl resimt destul de puternic.” Despre competiţie, Alina Şandru spune că specialiştii software buni, curioşi şi pasionaţi de domeniu sunt căutaţi de întreaga piaţă, chiar şi de cei care nu sunt din industrie, „aşa că ne cam batem cu toţi cei care caută oameni buni, pregătiţi să facă un pas înainte în carieră. Tocmai de aceea am ales să nu o privesc neapărat ca pe o competiţie şi să mă concentrez pe ce putem face noi. Cred că fiecare companie trebuie să contribuie la dezvoltarea angajaţilor săi şi implicit a ariei de business locale, şi mai consider că există angajaţi potriviţi pentru orice tip de companie, în funcţie de profilul lor, de stadiul lor de dezvoltare şi de priorităţile lor.”

    Planul său, adaugă ea, este să creeze o cultură organizaţională bazată foarte mult pe respect şi muncă de echipă, în care părerile oamenilor vor fi ascultate şi, pe cât posibil, puse în practică. „Este, de astfel, unul dintre motivele pentru am acceptat această provocare: faptul că am şansa să construiesc ceva nou, care să respecte culoarea locală. Îmi doresc să devenim unul dintre angajatorii doriţi de către specialiştii software din România.” Coherent Solutions a fost înfiinţată în 1995, în SUA, de către doi prieteni care sunt şi acum parte din companie. Sediul se află în Minneapolis, Minnesota, Statele Unite. În cei 25 de ani de activitate, businessul a implementat peste 1.000 de proiecte şi s-a extins în cinci ţări: Belarus, Bulgaria, Lituania, România şi Ucraina, având, în prezent, o echipă internaţională de peste 1.600 de angajaţi. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 57 de milioane de dolari, iar pentru acest an estimează venituri de 76 de milioane de dolari.