BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Povestea omului care a reuşit ceea ce alţii îşi doresc: a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenţia de a primi acţiuni sau bani din compania sa

    Antreprenor de când se ştie, pentru businessul său Cornel Eftenoiu a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenţia de a primi acţiuni: soarele. El a dezvoltat o afacere cu sisteme fotovoltaice, care în plină pandemie şi-a dublat veniturile.

    Darcom Energy a apărut ca urmare a unui interes pentru mediu pe care antreprenorul l-a dezvoltat încă din copilărie. „De când eram mic îmi doream să ajut natura, să construiesc ceva pentru a avea grijă de planetă şi voiam să creez soluţii de lungă durată pentru binele oamenilor.” A analizat mulţi ani piaţa, s-a documentat, a participat la diverse cursuri, a văzut ce se întâmplă în Europa şi în întreaga lume la nivel energetic, aşa că a decis să intre pe piaţa energiei regenerabile. „Este o piaţă cu un potenţial uriaş, în care te poţi dezvolta uşor, rapid şi eficient.”

    Compania a fost creată în 2008 şi face parte dintr-un grup de firme constituit în 1992 – Darcom Group, care include companii active în mai multe domenii: tâmplărie de aluminiu şi PVC, tipografie şi print digital şi energie solară. „După ce am luat toate autorizaţiile de funcţionare am început activitatea cu partenerii noştri de la Victron Energy şi am pus soarele la treabă, aşa cum ne place nouă să spunem.

    Astfel, de peste 13 ani oferim servicii de proiectare, comercializare, instalare, reparaţii şi întreţinere a sistemelor fotovoltaice de tip On-Grid, Off-Grid şi Hibrid.” Acum, idealul spre care se îndreaptă este reprezentat de casele solare sustenabile. „Şi totul începe cu un panou solar, primul pas în procesul de creştere a eficienţei energetice.”

    Antreprenorul spune că Darcom Energy este un business în continuă creştere, care şi-a dublat cifra de afaceri în anul 2020, faţă de 2019. Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, de la 5,6 milioane, rezultatul din 2019, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Pentru anul în curs, el preconizează o creştere a cifrei de afaceri, „mai ales că programele susţinute de fondurile nerambursabile au deschis foarte mult apetitul celor care vor să achiziţioneze sisteme ce utilizează energie regenrabilă.” Şi zonele industriale au devenit mai interesate de eficientizarea costurilor, adaugă el. „Astăzi, un sistem este de 30 de ori mai ieftin comparativ cu acum 50 de ani, când s-a lansat. A fost o premieră istorică anul trecut, când energia din surse regenerabile a fost principala sursă de producţie de electricitate în Europa, depăşind combustibilii fosili. Potrivit datelor publicate de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, sursele regenerabile au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019. Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.”

    Sistemele energetice construite de Darcom Energy au o durată de viaţă de minimum 15 ani şi, din analizele companiei, reiese că 80% dintre clienţi sunt din zona industrială. „Avem fabrici, corporaţii, clădiri mari de birouri care îşi doresc eficientizare şi scăderea costurilor. Avem şi clienţi care au depozite foarte mari ce îşi doresc instalare de panouri şi pot deveni prosumeri, adică îşi pot vinde energia produsă. În ultimii ani, avem tot mai multe persoane fizice care îşi doresc să devină prosumeri.” Prosumatorii, explică Eftenoiu, sunt cei care nu doar consumă energie din reţeaua electrică, ci şi produc si livrează energie din surse regenerabile. Ei produc pentru consumul propriu şi injectează surplusul în reţea, contra cost, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul lor de energie electrică. „Legislaţia permite vânzare de până la 100 Kw. Din 2020 a devenit mult mai uşor să fii prosumer, iar Darcom Energy se ocupă de acest aspect, prin consultanţă şi autorizaţii.”

    În ceea ce priveşte canalele de comercializare a produselor, „ne câştigăm clienţii atât online, cât şi offline”, spune antreprenorul. În 2020 şi jumătate din anul 2021 compania a vândut mai mult prin online: „site şi social media”. Platforma companiei include şi un magazin online unde sunt prezentate peste 500 de produse, stocate în depozitul propriu, iar paleta de produse poate fi mărită foarte mult, în funcţie de proiecte. „Ne plac provocările tehnice şi implementarea de soluţii care nu mai există pe piaţa din România şi Europa. În acest caz, aprovizionăm personalizat.” În offline businessul e prezent la târguri, conferinţe şi evenimente din industrie, unde se ajunge uşor la public. Darcom Energy are două sedii, în Bucureşti şi în Târgu-Jiu. De-a lungul anilor de activitate, mai ales în perioada de început, Cornel Eftenoiu spune că a întâmpinat destul de multe provocări, mai ales în perioada de început, când în România nu erau atât de cunoscute sistemele fotovoltaice. „Mereu primeam întrebări precum: «Ce impact are asupra mediului?», «Cum protejez mediul?», «Cum pot eficientiza producţia?», «În cât timp îmi amortizez investiţia?»”. Astăzi, ne bucurăm să nu mai primim aceste întrebări şi ne place că lumea a înţeles exact beneficiile energiei regenerabile şi tot mai mulţi apelează la serviciile şi produsele noastre.”

    Pe viitor, planul companiei este să extindă echipa, care în prezent numără 15 angajaţi, dar şi să crească prin parteneriate, aşa cum a făcut-o şi până acum. „Avem numeroase proiecte cu fonduri europene, ce pot fi uşor de implementat, cu montatorii autorizaţi de panouri fotovoltaice, cărora le oferim suport în consultanţă şi în gestiunea autorizaţiilor necesare proiectului, cât şi în gestiunea relaţiei cu Ministerul Mediului. Lucrăm şi cu dezvoltatorii imobliari, completăm cu soluţii de stabilitate energetică prin sistemele de stocare cu sau fără panouri fotovoltaice. Lucrăm şi cu retailerii de specialitate, acolo unde putem livra multe soluţii uşor de implementat, de exemplu kituri DIY. Desigur, lucrăm şi cu carosierii, în special cu cei care echipează maşini speciale pentru intervenţii, food truckuri şi vanuri, cărora le furnizăm soluţii electrice.”

    Despre sine, Cornel Eftenoiu spune că „sunt antreprenor de când mă cunosc şi asta m-a ajutat foarte mult în viaţă”. Până să creeze Darcom Energy a lucrat la businessurile familiei, Darcom Group, unde a activat singur sau ca partener în următoarele industrii: printing, construcţii – tâmplărie PVC, construcţii metalice în domeniul alimentar şi HoReCa. Printre pasiunile sale se numără automobilele, tehnologia şi gadgeturile. „Şi, dincolo de toate, sunt un om fericit. Pe lângă pasiunea mea pentru tehnică şi inovaţii, studiile la Politehnica Bucureşti şi cursurile de specializare în energie şi nu numai m-au ajutat ca astăzi să fiu cea mai bună versiune a mea. Continui să merg la cursuri diverse pentru a-mi crea exeperienţe şi pentru a dobândi cunoştinţe.”

    Făcând o radiografie a pieţei locale, antreprenorul spune că România s-a angajat prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 să reducă până în 2030 cu 43,9% emisiile ETS faţă de valorile din 2005 şi să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30,7%. „Aceste angajamente reprezintă efortul ţării noastre de a contribui la atingerea ţintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene până în 2030: reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%.” În România, continuă Eftenoiu, citând datele Deloitte, gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară. „În anul 2019, consumul total de gaze naturale a fost de 121,2 TWh (78,9 TWh au reprezentat consum noncasnic), din care producţia internă a acoperit 78%, iar restul a fost importat. În plus, cărbunele rămâne resursa energetică primară de bază în componenţa mixului energetic. Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, caracterizează cărbunele drept «un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale». În fapt, în perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a Sistemului Energetic Naţional (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.”

    Green Deal-ul european impune la nivelul uniunii tranziţia către o economie sustenabilă, incluzând aici şi tranziţia de la cărbune şi combustibili fosili la energie produsă din surse regenerabile; Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, ideea folosirii combustibililor fosili drept combustibili de tranziţie de la cărbune nu a fost acceptată decât marginal, notează antreprenorul, făcând în continuare referire la datele Deloitte. „În acest context, tranziţia energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon şi energie din surse regenerabile se citeşte în cheia subiectelor delicate, scindată între obligaţia de a se alinia noilor tendinţe energetice la nivel european şi obligaţia de a asigura necesarul de energie naţional fără costuri suplimentare excesive. Astfel, la nivel european, investiţiile necesare pentru realizarea ţintelor fixate pentru 2030 se ridică la 7 trilioane de dolari, în timp ce, în România, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice evaluează investiţiile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse la 22,6 miliarde de euro, excluzând necesarul de investiţii pentru satisfacerea cererii de energie în perioada 2021-2030.”

    Anticipând dificultăţile acestei tranziţii, continuă Eftenoiu, Uniunea Europeană a lansat un mecanism de finanţare dedicat regiunilor dependente de industrii ce produc gaze cu efect de seră. „Fondul pentru Tranziţie Justă, cu un buget de 17,5 miliarde de euro, va finanţa investiţiile ce vor susţine tranziţia anumitor regiuni intens dependente de cărbune către o industrie sustenabilă. În plus, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, instrument dedicat relansării economiei europene în urma pandemiei, cu un buget impresionant, de peste 650 de miliarde de euro, va susţine o dublă tranziţie: climatică şi digitală. Astfel, 37% din totalul bugetului va consta în investiţii ce au ca obiectiv îndeplinirea ţintelor climatice, în timp ce 20% din acesta va consta în investiţii ce au ca obiectiv digitalizarea.”

    În acest context, antreprenorul spune că ecuaţia tranziţiei energetice a României rămâne complicată, având în vedere că doar 35% dintre locuinţele din România sunt racordate la reţeaua de gaze, iar conductele de gaz din piaţa locală însumau, la finalul anului 2019, aproape 42.300 de kilometri (mai puţin de jumătate din reţeaua de gaze a Ungariei). „Mai mult, aproape 1 miliard de euro urmează să fie alocaţi extinderii reţelei de gaze a României în următorii şapte ani, un semnal că, în primă instanţă, gazul natural ar putea deveni combustibilul ales pentru eliminarea progresivă a cărbunelui.”

    Astfel, conchide el, „România va trebui să hotărască rapid modul în care va realiza tranziţia energetică. Fie va înţelege schimbarea în cheia oportunităţilor şi va profita de liniile de finanţare deschise (sau care urmează a fi deschise la nivel european) pentru a atinge ţintele asumate prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, fie va continua să construiască noi capacităţi pentru combustibili fosili, urmând să realizeze a doua tranziţie energetică ulterior şi în mod decuplat de la ajutoarele europene.”

  • Cine este miliardarul european care termină dominaţia americană devenind cel mai bogat om din lume, după ce l-a depăşit pe Jeff Bezos

      Miliardarul din industria fashionului Bernard Arnault a devenit săptămâna trecută cel mai bogat om al lumii, averea sa netă urcând până la 186,3 miliarde de dolari, cu 300 de milioane de dolari mai mult decât averea lui Jeff Bezos (186 miliarde de dolari) şi plasându-se deasupra lui Elon Musk (147,3 miliarde de dolari).

      Averea lui a făcut astfel un salt de la valoarea de 76 de miliarde de dolari din martie 2020, până la 186,3 miliarde de dolari lunea trecută, înregistrând o creştere de 110 miliarde de dolari în ultimele 14 luni, datorită performanţelor grupului său de produse de lux LVMH (Louis Vuitton Moet Hennessy).

      LVMH, care include şi branduri precum Fendi, Christian Dior şi Givenchy, a înregistrat creşteri ale preţului acţiunilor, majorând felia de companie deţinută de Arnault până la o valoare de 600 de milioane de dolari.

      De-a lungul anilor, lista miliardarilor lumii a fost dominată mai ales de americani – cu nume precum Bezos, Musk, Gates şi Buffett; anterior lui Bernard Arnault, Carlos Slim, fondatorul Inditex, a fost singurul care a întrerupt dominaţia americană pentru o perioadă de timp relevantă.

  • Care sunt problemele şefilor de companii în era muncii remote şi ce fac ei ca să le depăşească?

    În munca de la distanţă, liderii s-au confruntat cu provocări precum coordonarea echipelor, motivarea angajaţilor sau modalităţile în care să păstreze un echilibru între muncă şi viaţa personală. Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare anul trecut, iar relaţia dintre angajat şi angajator s-a consolidat. În ceea ce priveşte modul în care lucrul în regim remote a influenţat productivitatea angajaţilor, părerile diferă de la lider la lider şi de la companie la companie

    Liderii companiilor s-au lovit de o situaţie nemaiîntâlnită în 2020, an în care au fost nevoiţi să îşi trimită angajaţii să lucreze de la distanţă. Provocările liderului în telemuncă pare că vor continua, având în vedere că pentru 2021, candidaţii români se aşteaptă să lucreze cel puţin una – două zile pe săptămână de acasă, conform unui studiu al companiei de recrutare APT, parte din grupul Prohuman. Faţă de aşteptările angajaţilor, companiile sunt dispuse să le permită chiar o perioadă mai lungă de lucru de acasă: circa 35% dintre companiile care au făcut parte din studiu spun că sunt dispuse ca în următoarele 12 luni angajaţii lor să lucreze chiar mai mult de patru zile de acasă. Potrivit unui alt studiu –„Work Reimagined Employee Survey”, realizat de compania de consultanţă şi audit EY România, jumătate (54%) dintre angajaţi ar lua în considerare să plece de la actualul loc de muncă după încheierea pandemiei dacă nu li se oferă un anumit grad de flexibilitate în privinţa locului şi programului de muncă.

    Printre cei mai hotărâţi în a-şi schimba loculx de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără managerii/liderii, angajaţii cu funcţii în departamentele de tehnologie şi financiare şi cei cu persoane în îngrijire. În acest nou context, liderii s-au confruntat cu provocări precum coordonarea echipelor, motivarea angajaţilor sau modalităţile în care să păstreze un echilibru între muncă şi viaţa personală, iar lista poate continua.

    „Aşa cum le-am auzit eu în discuţiile cu clienţii noştri, câteva din provocările comune ale muncii remote sunt legate de integrarea celor veniţi în echipă în timpul pandemiei sau construirea unei echipe de la zero, în timp ce alţi lideri au vorbit despre performanţa scăzută şi realizarea unui plan realist de îmbunătăţire – mulţi dintre ei au evitat astfel de conversaţii, recâştigarea angajamentului unor angajaţi pasivi şi capacitatea limitată a unor lideri de a oferi claritatea necesară care să compenseze volatilitatea, incertitudinea şi impredictibilitatea din jur au fost şi ele frecvent menţionate”, spune Viorel Panaite, Managing Partner al Human Invest & Ken Blanchard România, companie de consultanţă în leadership. În ceea ce priveşte schimbările aduse de telemuncă în strategiile liderilor, el crede că majoritatea liderilor au demarat sau au accelerat orice proces de digitalizare a fost posibil. „Unii spun că au fost forţaţi de pandemie să o facă, alţii spun că pandemia le-a dat vânt în pupa – eu cred că ambele variante sunt reale. Unele companii au reuşit să facă economii majore cu chiriile, alţii – din contră, au plătit în continuare chiriile şi în plus au investit să mute activitatea a sute de oameni din centrele de servicii de la birou, în casele angajaţilor”, adaugă Panaite.

    O altă schimbare este faptul că tema colaborării a căpătat un loc de top în agenda de lucru a organizaţiilor şi a liderilor. „Se vorbeşte despre rolul colaborării în organizaţii de zeci de ani, dar parcă azi se vorbeşte mai serios ca niciodată: am avut în 2020 şi avem în acest an pentru clienţii noştri zeci de proiecte care adresează aceasta temă prin training, group coaching sau team coaching”, spune Viorel Panaite. 

    Viorel Panaite, Managing Partner, Human Invest & Ken Blanchard România: „Se vorbeşte despre rolul colaborării în organizaţii de zeci de ani, dar parcă azi se vorbeşte mai serios ca niciodată: am avut în 2020 şi avem în acest an pentru clienţii noştri zeci de proiecte care adresează aceasta temă prin training, group coaching sau team coaching.”

    În prezent, organizaţiile sunt în plin proces de adaptare, de tatonare şi experimentare a noului model de lucru postpandemic, afirmă consultantul: câte zile pe săptămână vor lucra angajaţii remote, câte vor lucra de la birou, care sunt momentele în care prezenţa fizică la birou nu va fi negociabilă, ce implicaţii salariale sunt pentru angajaţii care pot lucra remote de oriunde de pe planetă, dacă ar trebui să fie plătiţi în funcţie de costurile de viaţă din regiunea de unde lucrează remote, fiind doar câteva dintre întrebările actuale legate de adaptarea organizaţiilor la munca remote. Circa două treimi dintre respondenţii studiului EY „Work Reimagined Employee Survey” consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc şi că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

    Una dintre provocările managerilor companiilor în care se munceşte remote este disciplina, crede Robert Blaga, fondator şi CEO al Houston, o platformă de învăţare pentru echipe care lucrează la distanţă. „Una dintre provocările în cazul muncii remote este ca managerii să fie mai disciplinaţi din punct de vedere managerial. Ceea ce înainte făceam ca un act managerial spontan, acum trebuie programat. Ceea ce se schimbă în remote management este disciplina, este nevoie de un manager mult mai atent. (…) Cred că în multe cazuri deja nu mai putem vorbi despre o cultură organizaţională pentru că angajatul nou nu mai poate avea experienţa culturii“, a spus Robert Blaga în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Liderii organizaţiilor au vrut să investească puternic în antrenarea abilităţilor lor şi ale angajaţilor lor în pandemie, aşa că programele de consultanţă în leadership nu au avut de suferit anul trecut din cauza pandemiei de COVID-19, ci chiar au avut o evoluţie bună, după cum observă Mihaela Feodorof, Executive Coach şi business Consultant la Performanceway. „Impactul generat de pandemie în industria consultanţei de leadership a fost, în pofida aparenţelor, unul pozitiv. Pentru angajatorii şi organizaţiile care erau oricum expuse la riscuri, fie din cauze economice, fie a etapei de dezvoltare în care se aflau, 2020 a fost momentul cheie care a determinat trecerea la acţiuni. Numărul proiectelor sau dimensiunea celor care erau deja în proces a crescut. Liderii au fost mai deschişi atât la a investi în ei, cât şi în echipele lor”, a declarat ea.

    Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare anul trecut. „Nimic nu faci, nimic nu se întâmplă. Anul trecut fiecare business a avut nevoie măcar să găsească soluţii de supravieţuire. Organizaţiile inovative s-au reorientat, reinventat, au creat produse/servicii adaptate. Coeziunea şi comunicarea onestă au căpătat valenţe noi în condiţiile unui pericol iminent la integritatea fizică a salariaţilor. Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare. Grija pentru ziua de mâine şi pentru omul de lângă mine a devenit o prioritate pentru sustenabilitatea organizaţiilor, indiferent de industrie”, crede consultantul în leadership. Mai mult, anul trecut relaţia dintre angajat şi angajator s-a consolidat în companiile în care valorile sunt autentice. „A fost o promisiune tacită, sau chiar limpede exprimată între părţi, cum că nu ne lăsăm la greu. Fiecare pune umărul cum poate mai bine, echipa cu competenţe şi devotament, compania cu siguranţă şi grija pentru oameni”, adaugă Mihaela Feodorof.

    Liderii companiilor au învăţat lecţia anului 2020, iar anul acesta continuă cu programe de training pentru ei şi angajaţii lor. „Lecţia lui 2020 a fost învăţată. (…) Unele companii şi liderii lor mai experimentaseră criza din 2008, acum au aprofundat cu un nou capitol. 2021 s-a deschis cu apetit pentru noi proiecte şi asta datorită faptului că cele din 2020 au produs rezultate chiar peste aşteptări. Toate aceste rezultate au însemnat un efort consistent şi consecvent. Multă muncă. Da, cred că o să muncim mai mult în 2021, sau măcar cu mai multă determinare, dar nu degeaba.” În 2020, consultantul a lucrat cu companii din domeniul IT, producţie, publicitate, cosmetice şi pharma, materiale de construcţii, construcţii, agricultură. „Clienţii care lucrează individual sunt preponderent din corporaţii, din zona tehnologiilor, a serviciilor, financiară, dar şi din activităţi mai creative unde nevoia de stimulare este mai mare”, afirmă Feodorof.

    Mihaela Feodorof, Executive Coach şi Business Consultant, Performanceway: „Lecţia lui 2020 a fost învăţată. Unele companii şi liderii lor mai experimentaseră criza din 2008, acum au aprofundat cu un nou capitol. Fiecare pune umărul cum poate mai bine, echipa cu competenţe şi devotament, compania cu siguranţă şi grija pentru oameni.”

    Consultantul în leadership spune că anul trecut a adus o creştere şi în cazul numărului celor care au ales ei singuri să urmeze anumite programe de dezvoltare, fără să fie trimişi de compania în care lucrează. „În cazul persoanelor care îşi asumă procese de dezvoltare în nume propriu, creşterea este de peste 30%. Iar din declaraţiile lor această alegere a făcut ca perioada pandemiei să se transforme într-unul dintre cei mai buni ani. (…) Aceasta tendinţă, atât în Romania cât şi în străinătate, este apreciată inclusiv de angajatori. Cine nu îşi doreşte un coechipier determinat în creşterea sa, unul al cărui potenţial activat să se regăsească şi în eficienţa companiei?”, a concluzionat Mihaela Feodorof. În ultimii trei ani, leadershipul şi practicile de guvernanţă corporativă din România s-au îmbunătăţit considerabil, crede Andrew Kakabadse, profesor la Henley Business School şi membru în consiliul de administraţie al organizaţiei Envisia. „Când am venit aici, am făcut o cercetare cu privire la leadershipul şi guvernanţa corporativă din România, iar în ultimele 36-40  de luni am observat o îmbunătăţire considerabilă faţă de ce am aflat atunci. De asemenea, văd o schimbare entuziastă a dorinţei de evoluţie, a dorinţei de dezvoltare, a dorinţei de educaţie şi a dorinţei de a demonstra anumite lucruri. În ţări precum Marea Britanie şi Germania nu văd acelaşi nivel de entuziasm în schimbare pe care îl văd în România“, a declarat Andrew Kakabadse în cadrul emisiunii de business ZF Live. În România, Andrew Kakabadse lucrează în parteneriat cu organizaţia Envisia în proiecte de training pentru liderii companiilor astfel încât calitatea directorilor de companii, preşedinţilor, a top managementului să crească.

     

    Cum văd liderii productivitatea în pandemie?

    La începutul pandemiei de COVID-19 în România, când companiile au fost nevoite să implementeze telemunca aproape de pe o zi pe alta, liderii echipelor se temeau că angajaţii lor nu vor mai fi la fel de productivi dacă vor lucra de acasă sau dintr-un alt oraş sau ţară. Cu timpul, temerile managerilor s-au dovedit a fi nefondate, iar productivitatea angajaţilor chiar a crescut în telemuncă. Un studiu realizat de PwC România arăta că 30% dintre companiile respondente spuneau că productivitatea angajaţilor a crescut de la implementarea muncii de acasă, în timp ce 44% spuneau că a rămas constantă. Despre cum văd liderii companiilor productivitatea angajaţilor lor în pandemie, o perioadă în care oamenii au muncit în principal de acasă, Viorel Panaite spune că abordarea diferă de la lider la lider şi de la companie la companie.

    „Din discuţiile pe care eu le am, liderii văd foarte diferit această temă, în funcţie de ce înţelege fiecare prin productivitate, de metodologia de calcul a productivităţii din organizaţia lor şi de filosofia personală de leadership. Unii spun că productivitatea angajaţilor lor este mai mică în stilul remote, alţii spun că în cazul lor specific, aceasta este mai mare. Este o estimare care diferă de la organizaţie la organizaţie, şi de la lider la lider, de la echipă la echipă, în aceeaşi organizaţie”, a explicat el. În ceea ce priveşte modul în care lucrul în regim de telemuncă a influenţat productivitatea angajaţilor, rezultatele sunt împărţite, astfel că există companii care declară că randamentul propriilor angajaţi a crescut considerabil faţă de activitatea de la birou, dar şi companii care invocă o scădere a randamentului propriilor angajaţi, potrivit lui George Georgescu, HR Business Development Manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane BIA Human Resource Management Services. „În opinia noastră, randamentul în telemuncă este influenţat de natura activităţii fiecărei companii în parte, astfel că unele activităţi pot găsi un mediu propice de desfăşurare în regimul de telemuncă, pe când alte activităţi pot fi defavorizate”, a spus el.

    Cu ce a fost înlocuit accesul gratuit  la sala de sport şi alte beneficii extra salariale acordate angajaţilor în vremuri de normalitate?

    În 2020, stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor s-au schimbat, iar modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale s-a schimbat şi acesta, observă Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS România. „Anul trecut s-au schimbat stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor. Am observat modificări în modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale. Rata de adoptare a voucherelor în format electronic a fost foarte ridicată în 2020, fiind emise cu 40% mai multe carduri faţă de anul precedent. De asemenea, restricţiile impuse în perioada pandemiei au schimbat modul de a face cumpărături, cu o trecere de la achiziţiile preponderent offline spre tranzacţii online. Oamenii se obişnuiseră să ia prânzul la restaurant sau să comande mâncare cu livrare sau cu ridicare directă. Anul trecut am asistat la o creştere de aproape 55% a tranzacţiilor online“, a spus Manuel Fernandez Amezaga într-un interviu publicat în suplimentul ZF Telemunca.

    Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS România: „În 2020, stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor s-au schimbat, iar modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale s-a schimbat şi el.” 

    De asemenea, angajatorii au oferit tichete culturale pentru experienţe artistice sau educaţionale organizate în mediul online şi au permis achiziţia de cărţi de literatură sau dezvoltare personală şi jocuri educaţionale pentru familiile cu copii sau jocuri de divertisment, mai spune el. „Prelungirea voucherelor de vacanţă şi emiterea acestora pe card, de anul acesta în mod exclusiv, le face o soluţie ideală pentru susţinerea turismului  local şi a industriei HoReCa. O altă modificare vizează metoda de plată preferată, 13% dintre utilizatori alegând plata cu telefonul, datorită instrumentelor de plată dezvoltate pentru dispozitive cu iOS şi Android.“ Tichetele de masă şi cele cadou au fost cele mai folosite anul trecut, iar creşterea valorii tichetului de masă s-a dovedit o măsură importantă pentru motivarea şi recompensarea angajaţilor. „45% dintre clienţii noştri au optat pentru creşterea valorii tichetului de masă până la 20,01 de lei. Voucherele pe suport electronic au avantajul de a putea fi integrate în sistemele de plată mobile sau online”, a mai spus CEO-ul Sodexo România. Pentru anul 2021, datele Sodexo arată un interes crescut din partea companiilor locale pentru motivarea angajaţilor şi creşterea stării generale de bine, fiind în căutarea unor beneficii extrasalariale care să contribuie la creşterea calităţii vieţii angajaţilor.

     

    5 perspective de lideri asupra telemuncii

    Business MAGAZIN a vorbit despre noua realitate adusă de pandemie, care nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte într-un articol amplu, realizat în perioada de lockdown din anul 2020. Perspectivele de atunci ale executivilor referitoare la telemuncă pare că s-au păstrat şi un an mai târziu, când munca de acasă continuă pentru cei mai mulţi dintre angajaţi şi cele mai multe dintre şedinţe sunt realizate tot prin intermediul Zoom.


    Iulian Stanciu, preşedinte executiv eMAG

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că în primul rând ar trebui să avem nişte obiective clar definite, bine înţelese şi să ştim cum să acţionăm pentru a le îndeplini. Aceste obiective ar trebui aliniate în interiorul companiei, astfel încât suma lor să ducă la îndeplinirea obiectivelor companiei. Apoi este important ca întâlnirile «la distanţă», să fie făcute cu o frecvenţă clară: în interiorul echipei dar şi între echipe sau pentru diverse proiecte. Aceste întâlniri vor ajuta la structurarea activităţii, la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor. Intensificarea comunicării este de asemenea foarte importantă, ea are rol de informare asupra situaţiei curente (interne sau externe), dar şi de a păstra apartenenţa tuturor colegilor la misiunea companiei, mai ales având în vedere că lipseşte interacţiunea fizică cu «sediul» şi colegii.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Până acum văd mai multe avantaje decât dezavantaje. Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. 

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Cred că adaptarea şi creativitatea sunt trăsături umane greu de înlocuit de un computer sau de inteligenţa artificială, asta este o lecţie importantă. Învăţarea permanentă şi înţelegerea noului context sunt importante pentru a lua decizii corecte. Astfel, prin creativitate putem trece peste orice obstacole.


    Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner KPMG România şi Moldova

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Nimic nu stimulează inovaţia mai bine decât adversitatea. În această perioadă de incertitudine, abilitatea de adaptare este cea mai importantă trăsătură, iar oamenii noştri au demonstrat o capacitate extraordinară de asimilare a acestei provocări. Am avut avantajul experienţei: KPMG în România a introdus de aproape doi ani un program flexibil cu această componentă de a lucra de acasă. Aşadar am avut puse la punct procesele şi infrastructura necesare, chiar dacă trecerea completă a echipei în acest sistem a fost mult mai rapidă decât ne imaginam. Ne-a ajutat în acest demers şi tehnologia, respectiv instrumentele de colaborare online, videocall sau platforme precum soluţia noastră de feedback în timp real KPMG QuercusApp Performance, care au uşurat adaptarea la modalitatea de lucru la distanţă. Un aspect foarte important pentru productivitate este menţinerea unui program, a unui ritm, a unei rutine. Desigur, lucrul de acasă are propriile provocări, dar este important să ne adaptăm şi să menţinem anumite repere zilnice în jurul cărora ne putem organiza. Experienţa noastră în acest mod de lucru a fost esenţială în depăşirea modului de «supravieţuire» şi concentrarea pe dezvoltarea afacerii pentru un viitor diferit.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.?

    Noi aveam experienţa unor proceduri de lucru de acasă, iar această accelerare către 100% telemuncă a fost relativ uşor de asimilat. Desigur, există avantaje şi dezavantaje, legate de comunicare – în primul rând, de infrastructură – pentru că toată reţeaua globală de internet a fost suprasolicitată în această perioadă, de abilitatea fiecăruia de adaptare a programului – pentru că spaţiul de lucru nu este exclusiv profesional pot apărea momente personale ce trebuie gestionate şi cărora trebuie să li se acorde importanţa cuvenită, şi multe, multe altele. Această mentalitate digitală va persista fără îndoială şi nu anticipăm că mediul de afaceri, nu doar KPMG în România, va reveni la modul de operare care a precedat pandemia.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Pe termen lung, odată ce această criză va fi încheiată, ne aşteptăm ca autorităţile şi afacerile să se concentreze mai bine pe cuantificarea riscului şi încorporarea lui în strategia de afaceri. Trebuie să ne dezvoltăm simultan agilitatea şi rezilienţa profesională şi personală. Avem norocul unei „maşini a timpului”, un mod de a privi în viitor folosindu-ne de experienţa ţărilor care acum încep să iasă din criză pentru a contura parcursul care ne aşteaptă şi pe noi. Este o unealtă extrem de valoroasă şi sper să o putem utiliza cât mai eficient şi adapta la contextul nostru naţional.

    François Coste, CEO, Groupama Asigurări

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Chiar dacă pare confortabil şi uşor să lucrezi de acasă, s-ar putea să întâmpini câteva provocări pentru a te adapta noului mediu de muncă, care anterior era doar spaţiul tău personal. Prin urmare, o soluţie bună, după părerea mea, ar fi să încerci să menţii aceeaşi agendă pe care o aveai la birou. Cred că disciplina ajută la păstrarea unei atitudini optimiste şi a productivităţii. De asemenea, cred că este util să găsiţi un loc în casă – sau să adaptaţi un loc dacă nu aveţi unul deja – cu atmosfera potrivită, în care să fiţi inspirat timp de
    12 ore pe zi.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Am citit numeroase articole în ultimul timp din care reiese că oamenii au reacţionat bine la acest mod de muncă. În calitate de CEO al Groupama Asigurări, pot confirma asta, deşi experienţa mea la scară largă de muncă de acasă este limitată la criza de acum. În termeni de avantaje, munca de acasă înseamnă că nu mai există timp pierdut pe naveta dinspre casă spre birou, precum şi un nivel mai mare de concentrare, din moment ce există mai puţin zgomot de fundal şi mai puţine întreruperi. Dezavantajul este pentru mine un nivel mai scăzut al dinamicii echipei, cred cu tărie că este o parte importantă a unui mediu de lucru care să funcţioneze corespunzător. Este evident că munca de acasă va fi parte din viitorul businessului. Este o soluţie de câştig pentru echilibrul dintre carieră şi viaţa personală, pentru mediu, dar şi pentru companie, în termeni de productivitate imediată. La momentul izbucnirii epidemiei, era deja parte din politicile noastre de HR, ca parte din concentrarea pe binele angajaţilor. Am început să lucrăm de acasă în urmă cu trei ani printr-un program adresat oamenilor din sediul central, iar înainte de pandemie, 20% dintre ei erau parte din acest program. Mai mult, vânzătorii noştri sunt obişnuiţi cu rutina lucrului de acasă. Criza Covid-19 ne-a forţat să implementăm modelul de muncă de acasă la scală largă, fără precedent, cu 100% din angajaţii noştri fiind echipaţi să lucreze de acasă în mod remote de la data de 16 martie. În mod treptat, pe măsură ce restricţiile vor fi relaxate, ne vom întoarce la birou, dar cred că condiţiile de sănătate vor necesita să păstrăm jumătate din angajaţi, prin rotaţie, la munca de la domiciliu. Acesta nu va fi un obstacol pentru noi, nici ca echipă, nici ca business. Am reuşit să ne păstrăm membrii echipei sănătoşi acasă şi muncind cel puţin la fel de productiv ca înainte, aşadar sunt încrezător că vom reuşi să ne adaptăm unei soluţii hibrid în perioada care vine.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Proximitatea este esenţială: proximitatea de oameni, de locurile pe care îmi este dor să le explorez (şi spun asta după ce am călătorit peste tot în lume în ultimii 40 de ani). Din fericire, această descoperire mă va ajuta ca în viitor să profit de fiecare moment cu cei apropiaţi şi de fiecare călătorie în orice colţ al lumii… începând cu cele mai apropiate – România are multe comori de oferit! Un alt aspect pe care distanţarea socială mi l-a adus în atenţie se referă la aspectele digitale pe care le-am neglijat până acum: videoconferinţe, semnătură electronică etc. După ce am învăţat mai mult şi am început să le folosesc, am devenit un martor mai bun la contribuţia adusă de digitalizare binelui oamenilor.

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că managerii şi liderii de organizaţii trebuie să fie vizibili în această perioadă prin conferinţe video şi mesaje înregistrate, ca să ofere asigurări şi suport celor din echipă care au nevoie. Pentru părinţii singuri sau cei care împart un spaţiu mic cu o familie foarte numeroasă, e greu să fie productivi. E nevoie de reguli noi acasă şi de organizare în aşa fel încât fiecare părinte să poată munci, iar copiii să fie supravegheaţi.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Sinceră să fiu nu văd avantaje, abia aştept să revin la birou. Noi suntem o echipă deja destul de mare şi lucrăm bine împreună, venim cu mare plăcere la birou. Nici unul din colegii mei nu îşi doreşte să muncească de acasă. Munca virtuală şi intrarea într-o rutină nouă ne vor lărgi însă repertoriul. Învăţăm noi metode de comunicare, învăţăm să lucrăm în regim de urgenţă şi sub stres. Cred că vom continua să facem în schimb sport acasă, aşa cum facem acum. Am descoperit aplicaţii foarte bune de sport şi sunt într-o stare fizică excelentă. Un avantaj ar fi faptul că am devenit buni bucătari cu toţii, şi probabil toată lumea are deja ordine în toate dulapurile.

    Raluca Radu, Country Manager Answear România

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că este important să avem mailuri trasate cu sumarul discuţiilor şi cred că este important să ne menţinem organizaţi printr-un sistem de task management. Altfel, dacă sari dintr-un call în altul este la fel de neproductiv ca şi cum ai sări dintr-o întâlnire în alta. Dacă la final nu rămân nişte idei şi „to do”-uri concrete notate, este dificil să te asiguri că lucrurile se vor întâmpla şi că întâlnirile sau call-urile respective au fost productive.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Eu am fost dintotdeauna adepta unui program flexibil şi a unui mediu de lucru flexibil. Pentru mine este important doar ca lucrurile să fie făcute la timp, conform valorilor şi misiunii companiei. Mai departe de asta, nu m-a interesat niciodată cât stăteau oamenii la birou sau dacă lucrau dintr-o cafenea sau de acasă. Atâta timp cât participă la întâlnirile de echipă, întâlnirile şi evenimentele cu partenerii şi atâta timp cât rezultatele de vânzări sunt atinse şi taskurile măsurabile sunt făcute conform cu viziunea companiei, eu nu am o problemă cu niciun regim de muncă. Ca urmare, lucrurile vor rămâne şi după întoarcerea din izolare la fel cum erau şi înainte.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Că certitudinea nu există şi că e important să fii mereu agil şi adaptabil. Că este important să îţi asumi o direcţie, chiar atunci când nu ai suporteri mulţi ai acestei direcţii. Şi că există părţi pozitive în orice situaţie negativă – am văzut cât de mult rău pot face ştirile şi opiniile negative şi prăpăstioase – te pot face să ratezi oportunităţi.

    La acest articol au contribuit şi Andra Stroe şi Ioana Matei

  • Cifra săptămânii 31 mai – 06 iunie 2021

  • Câţi dintre voi ştiţi cât este acum punctul de pensie fără să vă uitaţi pe Google? Sau câţi ştiţi cât va fi pensia voastră dacă mâine aţi ieşi la pensie?

    Pentru mulţi dintre voi a vorbi acum despre pensie este ceva dintr-un alt timp. Cum să vorbeşti de pensie cu cineva care are 35-40-45, chiar 50 de ani, când are toată viaţa înainte? Şi oricum toţi spun că „nu vor mai apuca pensia”.

    Celebrul program PNRR e 29,2 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro sunt împrumuturi pe care trebuie să le plătim, să le dăm înapoi, aduce şi nişte condiţionalităţi, printre care şi reforma sistemului public de pensie.

    Pentru că este un subiect sensibil, nu există ceva concret pe masă la care să ne raportăm, ci doar nişte declaraţii. Despre acest lucru a vorbit şi premierul Florin Cîţu la Radio Guerilla: Până când generaţia decreţeilor 1965-1970 va ieşi la pensie, adică peste 15-20 de ani, trebuie să avem un alt sistem public de pensie, pentru că cel actual nu va fi sustenabil din punct de vedere financiar, social şi politic.

    Când cei 1 milion de decreţei vor avea vârsta de pensionare, să zicem 65 de ani, nu va avea cine să le plătească pensia pentru că în spate nu vom mai avea o forţă de muncă activă echivalentă.

    Populaţia României scade constant, prin reducerea natalităţii şi prin plecările în afară. Conform Monitorului Social, 54% dintre cei care pleacă în afară sunt femei, adică viitorul demografic al României.

    Conform datelor Băncii Mondiale, în 2050, într-o variantă optimistă, populaţia României va fi de 15 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă de 10-12 milioane.

    În acest moment, la o populaţie în acte de 19 milioane, avem 5 milioane de angajaţi şi 5 milioane de pensionari.

    Prin creşterea speranţei de viaţă şi prin scăderea natalităţii vom avea mai mulţi pensionari decât angajaţi. Angajaţii care vor lipsi vor fi înlocuiţi de roboţi care va trebui să fie taxaţi şi impozitaţi. Această idee nu este chiar o utopie, ci va fi o necesitate pentru toate ţările occidentale.

    Dacă angajatul nu mai există, trebuie să pui impozit pe echipament, pentru că altfel nu poţi să îi susţii pe pensionari.

    Nu ştiu ce înseamnă reforma pensiilor pentru Florin Cîţu, pentru Raluca Turcan, ministrul muncii, pentru Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene şi responsabil de PNRR, sau pentru preşedintele Iohannis, dar ştiu că trebuie găsit un sistem, în primul rând fiscal, în care să nu ieşi la pensie la 65 de ani, pensionarea anticipată să se reducă spre 0, stadiul de cotizaţie să fie complet de peste 40 de ani, iar sistemul actual de taxe şi impozite nu va face faţă presiunii sociale.

    Pe măsură ce generaţia decreţeilor se va apropia de pensie, tema principală de dezbatere publică va fi legată de valoarea punctului de pensie, adică cât va fi pensia fiecăruia.

    Dacă facem un calcul extrem de simplist, cineva care are un salariu net de 5.000 de lei (nu sunt foarte mulţi), adică 8.548 de lei brut, va avea 1,4 puncte de pensie, luând în considerare un salariu mediu brut pe economie de 6.063 de lei, echivalentul a 3.547 de lei net. În aceste condiţii, la valoarea actuală a punctului de pensie de 1.442 de lei, rezultă o pensie de 2.018 lei net.

    De la un venit de 5.000 de lei net pe lună, o scădere la 2.018 lei net pe lună pensie înseamnă destul de mult.

    Aşa că ne vom confrunta cu o presiune tot mai mare, chiar populistă, pentru majorarea punctului de pensie.

    Din punct de vedere politic va câştiga cel care va avea ca temă principală creşterea pensiilor iar pentru acest lucru trebuie majorate taxele şi impozitele.

    Acum, cu toţii am aplaudat decizia guvernului Cîţu de a îngheţa pensiile pentru a nu deteriora şi mai mult situaţia finanţelor publice care să ducă la reducerea ratingului României.

    Aşa ceva nu va mai fi posibil în viitor pentru că niciun partid politic nu-şi va mai permite această măsură.

     Ca să nu ieşi la pensie, guvernul de atunci, de peste 15 ani, va oferi stimulente fiscale extreme. S-ar putea ca un salariu net de 5.000 de lei să se transforme instantaneu în 6.000 de lei prin reducerea taxelor şi impozitelor.

    În acest moment nu ai niciun motiv pentru care să nu ieşi la pensie pentru că, dacă rămâi, nu ai nici un stimulent fiscal.

    Ştiu că pensia este departe pentru mulţi dintre voi, dar ea, dacă nu vine mâine, sigur va veni „săptămâna viitoare” şi nu foarte multă lume este pregătită pentru o reducere drastică a veniturilor şi a nivelului de trai.

    Cei care astăzi se declară capitalişti în gândire, când vor ajunge la pensie şi se vor uita pe fluturaş/aplicaţie, se vor transforma în capitalişti socialişti, în susţinătorii majorării taxelor şi impozitelor pentru ca pensiile lor să crească.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Luminiţa de la capătul crizei. Ce prevesteşte avansul economiei României din primul trimestru

    Tabloul macroeconomic din ultimele săptămâni vine cu veşti bune şi cu optimism din toate părţile. Estimările de creştere economică pentru România deja erau optimiste, însă primele date de la Statistică despre evoluţia PIB au venit ca un lansator pentru prognoze, care au explodat până la avansuri de 6-7% pentru economia României în 2021. Datele vin în aceeaşi perioadă cu prima relaxare serioasă a restricţiilor în România, care impulsionează consumul, principala componentă a economiei. Punem punct unei perioade de coşmar, în sfârşit?

    Mă aştept ca anul acesta să fie o evoluţie foarte bună a economiei. Sigur, o parte şi din efectul de bază, dar o mare parte va fi şi din acest consum în surplus. Plus că sunt şi aceste programe de investiţii care se continuă, deci şi ele vor aduce un plus economiei”, spune, pentru Business MAGAZIN, economistul Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School). Declaraţiile lui vin după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat marţi (18 mai) primele date despre evoluţia PIB din 2021. Veştile au surprins toţi analiştii economici, care se înscriseră deja într-un val de optimism: +2,8% în dinamica trimestrială, versus previziunile de creştere trimestrială de până la 1%. În termeni anuali, este adevărat, economia a stagnat în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, însă în ianuarie şi februarie 2020 vântul crizei nu bătea şi avântul economic din anii anteriori continua.

    Aşadar, economia a crescut mult peste aşteptări şi este a doua surpriză plăcută consecutivă pe care o aduce României, după creşterea mult peste aşteptări din ultimele trei luni din 2020, care au adus o creştere de 4,8 trimestru la trimestru, atenuând din plonjonul economic şi generând o scădere economică de 3,9% pe tot anul 2020, una dintre cele mai bune performanţe din Europa.

    „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine”, mai spune economistul Laurian Lungu, care adaugă că, în opinia sa, sunt trei factori care au adus creşterea economică peste aşteptările analiştilor: măsurile autorităţilor de carantinare zonală, în funcţie de rata de infectare, care a permis operatorilor economici să «respire», dar şi rata vaccinării în România.

    „Al treilea factor este cel legat de rata economisirii, care a crescut foarte mult anul trecut şi acum vedem că oamenii încep să iasă afară şi să fie mobili şi consumă. Sigur că nu toate persoanele au reuşit să economisească, vorbesc per ansamblul economiei, unde rata economisirii a crescut cu câteva procente din PIB şi acum vedem creşterea consumului.”

    Datele de la INS au venit la câteva zile după ce mai multe măsuri de combatere a răspândirii virusului au fost relaxate, printre care eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea. Părerea economiştilor, că eliminarea restricţiilor va servi drept catalizator pentru revenirea puternică a consumului, este confirmată de realitatea de la firul ierbii. În staţiunea Vama Veche de pe litoral, câteva mii de tineri au petrecut primul weekend fără restricţii de circulaţie noaptea pe plajă, chiar dacă cluburile s-au închis la miezul nopţii.

    „A fost o decizie luată pe ultima sută de metri, într-o situaţie de tipul «haide mâine la mare». Odată cu anunţul lui Iohannis, cred că multă lume a simţit că data de 15 mai e un soi de Revelion şi m-am gândit că trebuie să profit cumva de relaxarea restricţiilor. Vama a fost la îndemână”, povesteşte Alex, angajat al unei companii din Bucureşti şi unul dintre tinerii care au plecat să sărbătorească relaxarea restricţiilor.

    El spune că i-ar plăcea să mai călătorească vara aceasta şi planurile de consum nu se opresc doar la sărbătorirea primei runde de ridicare a restricţiilor: „Mi-ar plăcea să mai vizitez locuri din România, dar industria ospitalităţii a început deja să îşi frece mâinile şi să urce abrupt preţurile, aşteptându-ne. Probabil voi alege să cheltuiesc pe o vacanţă în altă ţară, mai ales că ajung la aceleaşi costuri sau chiar la costuri mai mici. Libertatea de circulaţie pe care o am ca european e alt motiv de bucurie în perioada asta.”

    Întrebat de evoluţia economică a României, Alex aminteşte şi de o altă faţetă a situaţiei: cifrele macro pot arăta bine pe medie, însă criza poate adânci inegalităţile din societate. „Probabil că aşa-zisele date economice vor arăta bine, vedem că iese premierul să tot anunţe cifre. Pentru mulţi oameni însă, economia nu prea s-a relansat şi cel mai mult mi-au rămas în minte toate titlurile care m-au anunţat anul trecut că inegalitatea va creşte din cauza pandemiei. Sunt mulţi oameni nemulţumiţi, mai ales că unii nu îşi permit să profite de această relaxare şi bucurie generală.”

    Consumul nu este singura componentă economică ce ar putea aduce creştere. Pe partea de utilizare a PIB-ului, guvernul se aşteaptă, pe actuala prognoză, ca investiţiile (formarea brută de capital fix) să joace un rol important şi să aducă un plus de 1,7 puncte procentuale creşterii economice de 5% în 2021. Investiţiile ar urma să însemne un sfert din PIB-ul României pe partea de utilizare. Exportul net însă va trage uşor economia în jos, la fel ca în anii anteriori: balanţa comercială la bunuri va rămâne înclinată spre importuri, din cauza creşterii mai accelerate a importurilor de bunuri faţă de creşterea exporturilor.

    În afară de exportul net, economiştii se aşteaptă ca 2021 să vină cu creşteri în toate sectoarele economice.

    Pe partea de formare a PIB, agricultura, care altădată însemna cea mai importantă parte a economiei, vine după un an greu: 2020 a venit, pe lângă pandemie, şi cu o secetă teribilă. Cu un an cu condiţii meteo normale, agricultura poate creşte şi aduce creştere economică. Cu toate acestea, agricultura înseamnă doar circa 4% din PIB.

    Industria, pe de altă parte, în ciuda percepţiei generale, este cea mai importantă componentă a PIB-ului României, după servicii, pe partea de formare. Ea înseamnă peste 20% din economie şi vine după doi ani de recesiune. Comenzile noi din industrie, care au crescut cu 7% în primul trimestru din 2021, prin comparaţie cu acelaşi trimestru din 2020, aduc un plus de încredere în acest sector. De asemenea, T1/2021 a fost primul trimestru în care industria a crescut, după doi ani de scădere.

    Construcţiile, care de la începutul lui 2019 au înregistrat creşteri spectaculoase, de două cifre, ar putea să mai piardă din viteză în 2021, mai cred analiştii din piaţă, însă partea de infrastructură, care înseamnă jumătate din piaţa de construcţii, va continua creşterea. Impulsul ar putea veni din zona investiţiilor guvernamentale, sunt de părere analiştii.

    Dacă rănile celorlalte sectoare economice par cicatrizate, cu serviciile situaţia este mai sensibilă şi reprezintă singurul sector care încă mai are răni deschise. Restricţiile au lovit cel mai puternic în această zonă: servicii HoReCa, transporturi. Odată cu relaxarea restricţiilor, analiştii economici se aşteaptă la o revigorare a zonei de servicii, care, în total, cu servicii IT şi financiare, înseamnă 60% din economia României.

    Tabloul optimist poate fi stricat de evoluţia pandemiei, aminteşte Laurian Lungu, care pune în capul listei de potenţiale surprize neplăcute o reintensificare a crizei medicale în 2021: „Criza epidemiologică nu s-a terminat încă, aici poate rămâne un factor de incertitudine. Este destul de dificil de pus capăt acestei pandemii, chiar dacă la ora actuală poate fi puţin îndepărtată, totuşi rămâne.”

    Economiştii mai spun că odată cu o creştere spectaculoasă a economiei, există riscul de supraîncălzire, atunci când PIB-ul creşte peste potenţial. Deficitele macro, în acest caz, se adâncesc.

    „Este clar că dacă economia funcţionează cu creşteri de 5%, va fi peste potenţial. Perspectivele sunt ca şi la anul creşterea să fie peste potenţial. În aceste condiţii vom observa şi nişte dezechilibre pe partea macroeconomică: adâncirea deficitului de cont curent, care este un punct slab pentru stabilitatea macro, ne putem gândi şi la inflaţie”, adaugă el.

    Inflaţia înseamnă creşteri de preţuri şi pentru consumator este dureroasă, dar atunci când nu este scăpată de sub control, este un semn că economia funcţionează şi ajută de asemenea bugetul de stat. Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 4,1% la finalul anului, de la circa 2% la finalul lui 2020.

    Creşterea economică vine cu câteva costuri şi dezechilibre, dar sentimentul din piaţă este pozitiv. În urma publicării datelor de către INS, instituţiile bancare din România şi-au revizuit prognozele de creştere economică în sus şi, de la creşteri de 4,5-%, prognozele sunt acum de creşteri de 6-7%. Guvernul încă nu a modificat prognoza de creştere de 5% pentru 2021 şi rămâne cu una dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României, o situaţie mai rar întâlnită.

    Laurian Lungu, profesor universitar de economie: „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine.”

     

  • Schimbare de strategie. Ce mişcări pregătesc francezii de la Leroy Merlin pe piaţa locală?

    După ani în care a pariat pe magazine cu suprafeţe mari, care să le satisfacă apetitul celor aflaţi în căutare de obiecte pentru casă, pentru grădină sau pentru construcţii, retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin vrea să testeze în România un nou format, de dimensiuni mai mici. Ce alte mişcări pregătesc francezii pe piaţa locală?

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin va deschide în primul trimestru din 2022 următorul său magazin din România, la Braşov. Unitatea va avea o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi, urmând să fie cea mai mică din portofoliul companiei până acum, un format nou, cu care francezii vor să testeze piaţa locală. „În Braşov suntem deja prezenţi cu un magazin, însă oraşul are potenţial, de aceea am ales să mai deschidem unul, care va fi mai mic şi va avea 6.000 de metri pătraţi. Vom avea circa 100 de angajaţi, cea mai mare parte dintre ei – în zona de logistică. Pentru construcţie, lucrăm cu companii locale”, a spus Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin, într-un interviu acordat la jumătatea lunii mai la Târgovişte, cu ocazia deschiderii celui mai recent magazin. Noua unitate reprezintă magazinul cu numărul 19 de pe piaţa locală şi primul sub acest nume din judeţul Dâmboviţa. Magazinul din Târgovişte are o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi, 100 de angajaţi şi a necesitat o investiţie în jurul valorii de 10 milioane de euro, dar sub acest prag. „Acum trei ani, am decis să ne adresăm oraşelor cu 80.000 – 100.000 de locuitori, după ce, până atunci, mersesem doar în oraşele mari. A durat trei ani până când am ajuns să deschidem acest magazin, iar un an a durat pregătirea efectivă, pentru că nu ne grăbim, vrem să facem lucrurile bine. Urmărim o dezvoltare sănătoasă, pe termen îndelungat”, mai spune Frédéric Lamy.

    Magazinul din Târgovişte, cu cei 10.000 de metri pătraţi ai săi, este tot unul de format mic, însă cele mai reduse dimensiuni până în acest moment le are unitatea din Electroputere Craiova – de 8.000 de metri pătraţi. „Pentru magazinul din Târgovişte am angajat circa 100 de oameni, toţi din această zonă. Am primit aproximativ 1.000 de CV-uri în timpul procesului de recrutare.”

    Braşovul este aşadar următoarea deschidere pe listă, după ce, la finalul anului trecut, Leroy Merlin a cumpărat acolo un spaţiu în care a funcţionat un magazin Praktiker. Proprietatea a fost cumpărată de la investitorul belgian Mitiska REIM, specializat în dezvoltarea şi administrarea de parcuri de retail, şi este compusă dintr-o clădire de circa 7.500 de metri pătraţi şi un teren de aproximativ două hectare. Leroy Merlin are deja un magazin în Braşov, în zona de nord a oraşului, iar prin deschiderea celui de-al doilea magazin în proprietatea achiziţionată, compania îşi va putea deservi mai uşor clienţii din zona de sud a oraşului, precum şi pe cei din staţiunile de pe Valea Prahovei. „Avem şi alte proprietăţi în portofoliu, terenuri pentru achiziţia cărora am semnat deja. Până în 2024, vom deschide trei noi magazine şi ne dorim să ajungem la 40-45 în total în România.” Leroy Merlin a avut în 2020 o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de lei, spune Frédéric Lamy, iar estimările sale sunt că businessul va depăşi 3 miliarde de lei în 2021. „Anul trecut, în martie, noi am închis magazinele pentru o perioadă, însă din mai vânzările au fost fantastice. Am început şi anul 2020 bine, cred că piaţa de bricolaj va creşte şi vedem asta nu doar în România, ci şi în Europa. Românii, în mod special, vor să aducă modernul în casele lor.” Leroy Merlin are o gamă care numără aproximativ 250.000 de produse, iar anual 10% dintre acestea sunt schimbate, pentru a asigura diversitatea. În următorii trei-patru ani, CEO-ul retailerului de bricolaj estimează că numărul total de produse se va dubla. „Când ne uităm la multe din blocurile din România, ne dăm seama că mai avem încă multe lucruri de făcut aici, dar nu vreau să ne grăbim. Pentru anul acesta, Târgovişte rămâne singura deschidere.

    Magazinul din Târgovişte, cu cei 10.000 de metri pătraţi ai săi, este tot unul de format mic, însă cele mai reduse dimensiuni până în acest moment le are unitatea din Electroputere Craiova – de 8.000 de metri pătraţi.

    Investiţii în modernizare

    Pentru finalul acestui an, Leroy Merlin pregăteşte investiţii în modernizarea magazinului pe care îl are în centrul comercial Colosseum, prima unitate a companiei de pe piaţa locală, care va împlini zece ani în septembrie 2021. „Este cel mai bun magazin al nostru ca vânzări, avem acolo peste un milion de clienţi anual. Evident, acest trafic intens a făcut ca magazinul să aibă acum nevoie de o renovare, pe care o vom face la sfârşitul anului. Magazinul va rămâne deschis pe parcursul acestui proces.” De altfel, adaugă Frédéric Lamy, Leroy Merlin investeşte constant atât în modernizarea magazinelor fizice, cât şi în dezvoltarea canalului online, mai ales că acest segment a adus creşteri importante în ultimul an. Zilnic, 100.000 de vizitatori intră pe platforma online a retailerului. Anul trecut, în august, Leroy Merlin a mai deschis un magazin în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Acela are o suprafaţă de vânzare de 14.000 de metri pătraţi, 30.000 de produse, iar la deschidere avea 115 angajaţi. „A fost inaugurat într-o perioadă dificilă, în plină pandemie, aşa că începutul a fost mai greu, însă acum este foarte bine ca vânzări.” Leroy Merlin are în prezent peste 2.500 de angajaţi pe piaţa locală. Astăzi, magazine Leroy Merlin există în afara Capitalei în Suceava, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa, dar şi în alte oraşe. Retailerul de bricolaj originar din Franţa a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa nouă ani, prin deschiderea unui magazin pe Şoseaua Chitilei din Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, în 2014, Leroy Merlin a preluat reţeaua de 15 magazine BauMax, ca urmare a deciziei austriecilor de a vinde operaţiunile din România. Magazinele au fost trecute sub brandul Leroy Merlin, iar ulterior francezii au continuat să deschidă unităţi pe piaţa locală.

    Leroy Merlin a avut în 2020 o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de lei, spune Frédéric Lamy, iar estimările sale sunt că businessul va depăşi
    3 miliarde de lei în 2021.

     

    O piaţă a meşterilor

    Cel puţin cinci magazine noi de bricolaj ar urma să-şi deschidă uşile în următorii doi ani în România, sub „semnătura” Leroy Merlin, Hornbach şi MAM Bricolaj, arată datele centra-lizate de ZF, pe baza anunţurilor făcute de companii. Luând în calcul investiţiile medii pentru magazinele deja existente sub aceste branduri, totalul sumelor alocate pentru aceste deschideri sare de 60 de milioane de euro. Nici în 2020 companiile nu au stat pe loc.

    Într-un an în care construcţiile şi retailul cu materiale de profil au fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze, în vreme ce majoritatea economiei a suferit de pe urma pandemiei, retailerii din bricolaj au pariat în 2020 pe extindere. Astfel, şapte magazine noi cu materiale de construcţii, dintre care unu de tip outlet, au completat piaţa de bricolaj din România anul trecut, arată o analiză a ZF.

    Micile reparaţii, reamenajarea unor spaţii pentru a oferi loc pentru joaca sau şcoala copiilor, amenajarea unor spaţii de depozitare s-au regăsit printre preocupările din această perioadă, ceea ce a ţinut pe plus piaţa de bricolaj, o industrie de peste 4 miliarde de euro anual.

    Leroy Merlin are deja un magazin în Braşov, în zona de nord a oraşului, iar prin deschiderea celui de-al doilea magazin în proprietatea achiziţionată, Leroy Merlin îşi va putea deservi mai uşor clienţii din zona de sud a oraşului, precum şi pe cei din staţiunile de pe Valea Prahovei.

  • Protest fantomă

    Uneori, se consideră că o instalaţie de artă e mai eficientă în a atrage atenţia asupra unei probleme a lumii, cum ar fi schimbările climatice, unei artiste americane, Maya Lin, venindu-i ideea de a crea o pădure fantomă în Madison Square Park cu concursul autorităţilor. Artista a instalat astfel 49 de cedri uscaţi, scrie Dezeen, care fuseseră afectaţi de diverse probleme provocate de schimbarea climatică: vânturi puternice, incendii, infiltraţii de apă sărată sau creşterea nivelului mării şi, ca atare, fuseseră tăiaţi. Instalaţia de artă va rămâne deschisă publicului timp de şase luni, timp în care oamenii vor putea compara pădurea fantomă cu copacii vii din apropiere, ceea ce se speră că va atrage atenţia asupra modului în care schimbările climatice afectează ecosistemele.


     

  • Amenajările interioare, reinventate. Hotelul care apelează la o metodă originală pentru renovarea camerelelor

    Unele hoteluri apelează la artişti pentru picturi şi alte decoraţiuni, altele îi pun să facă toată treaba. Un astfel de hotel este Travelers Hotel din New Orleans, care găzduieşte artişti, dar şi turişti obişnuiţi.

    Artiştii de la Travelers primesc spaţiu de locuit, spaţiu de creaţie şi o sumă de bani lunară făcând în schimb munca pe care ar face-o angajaţii obişnuiţi ai unei unităţi de cazare, printre care oferirea indicaţiilor despre atracţiile turistice din zonă, scrie New York Times. Mai mult, până şi o parte din mobilier este lucrat de artişti. Tot cu artişti s-a rezolvat şi decorarea spaţiului, aceştia primind buget pentru a-şi decora locuinţele temporare puse la dispoziţie, dar contribuind şi la înfrumuseţarea hotelului. Chiar dacă şi lucrează pentru gazdele lor, aceştia au timp suficient pentru creaţie, la Travelers venind pictori, sculptori, scriitori şi nu numai.

    Hotelul poate întreţine până la patru artişti deodată prin programul său de reşedinţă, primindu-i pe toţi cei interesaţi. Pe viitor însă, artiştii care vor dori să vină la Travelers vor trebui să treacă printr-un proces de selecţie care presupune înscrierea online, urmată de o serie de interviuri.

    Hotelul din New Orleans care pune artiştii la treabă este al doilea de acest fel deschis de proprietarii săi după Travelers Clarksdale (Mississippi), iar sursa de inspiraţie a constituit-o o pensiune din New York, 3B, care s-a închis însă în 2016 după ce clădirea în care funcţiona şi-a schimbat proprietarul.

  • Sculptura călătoare. Cum admirăm arta când suntem departe de ea

    Când nu poţi ajunge să vezi o sculptură poate să vină ea la tine şi chiar să călătoriţi împreună. Un artist american, cunoscut sub pseudonimul de KAWS a transformat o cunoscută sculptură cu aspect de jucărie, Companion, în balon cu aer cald care va zbura pe deasupra unor oraşe din Australia, Asia sau Europa. Companion nu va fi doar văzut zburând, ci va primi şi pasageri care să zboare cu el, itinerariul fiind alcătuit în funcţie de rezervări pentru plimbări cu balonul cu aer cald, scrie CNN. Mai mult KAWS, pe numele său Brian Donnelly, a lansat şi o gamă limitată de figurine de colecţie Companion ca să marcheze călătoria personajului.