BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Serviciile de frumuseţe, redefinite de pandemie

    Deşi mulţi au schimbat, odată cu apariţia pandemiei, ţinuta office cu pijamaua sau hainele de casă, serviciile de frumuseţe au rămas o nevoie constantă, pe care românii şi-au satisfăcut-o, cât timp saloanele au fost închise şi nu numai, în online. Cum s-a reflectat această tendinţă în evoluţia businessurilor din domeniu?

    În ciuda lockdownului şi a problemelor excepţionale din 2020, Top Line a închis anul 2020 pe creştere, atât din punctul de vedere al vânzărilor, cât şi din punct de vedere al profitului. Vizăm o creştere double digit, atât în vânzări, cât şi în profit, pentru finalul acestui an”, spune Diana Baicu, cofondatoarea Top Line. Compania importă şi distribuie pe plan local produse profesionale, echipamente de înfrumuseţare, dar şi aparatură şi mobilier pentru saloanele de profil şi a închis anul 2019 cu afaceri de aproape 8 milioane de euro. În Bulgaria, cealaltă piaţă pe care businessul activează, Diana Baicu spune că vânzările au crescut cu aproximativ 30% pe parcursul anului trecut, deoarece pe piaţa bulgărească saloanele de înfrumuseţare nu au fost închise în 2020.

    Potrivit ei, creşterea cifrei de afaceri atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe piaţa din Bulgaria, a fost susţinută în principal de vânzările online, dar şi de schimbările în tendinţele de consum ale clienţilor. În momentul în care saloanele şi mallurile au fost închise, vânzările online au fost cele care au susţinut activitatea şi care au contribut la creşterea afacerilor. „E-commerce-ul, atât al nostru, cât şi al partenerilor noştri a reprezentat sursa de venituri principală, alături de produsele care puteau fi vândute şi în farmacii. Contactul constant pe care îl avem cu consumatorul este principalul avantaj pe care îl aduce mediul online. Feedbackul primit ne ajută să înţelegem mai uşor problemele, nevoile şi să găsim rezolvările mai uşor.”

    În 2020, numărul de comenzi înregistrate în mediul online a crescut de trei ori faţă de anul precedent. „Aveam un e-commerce bun, o distribuţie în parteneri de retail şi e-tail, astfel că după momentul de derută din primele două săptămâni ale pandemiei, fiind flexibili şi având toate canalele de vânzare deschise, am reuşit să ne balansăm businessul şi să ne continuăm creşterea faţă de anul precedent.” În continuare, Top Line are în plan comunicarea mai intensă cu consumatorii în mediul online, împreună cu specialişti şi influenceri din industria de beauty, prin clipuri video scurte – cunoscute în industrie sub denumirea de how to-uri.

    În mediul offline, în România compania deţine un magazin propriu de prezentare în Bucureşti şi distribuie produse şi echipamente de înfrumuseţare şi în magazine partenere. „Magazinul este destinat în primul rând profesioniştilor din domeniul înfrumuseţării dar şi consumatorului final care poate să încerce produse profesionale, să înveţe diferite trucuri folosite de profesionişti sau să descopere colecţii. Anul acesta vom transforma magazinul într-un concept store în care iubitorii de frumuseţe vor putea descoperi cele mai inovatoare produse şi concepte din portofoliul nostru.” Pentru anul în curs, Baicu spune că ţinta este o creştere de două cifre.

    În ceea ce priveşte tendinţele clienţilor, şi acestea au înregistrat unele fluctuaţii ca urmare a apariţiei crizei sanitare. „Într-o primă fază, oamenii s-au speriat şi au încercat să rărească serviciile de înfrumuseţare cumpărând preponderent produse de retail pe care le puteau folosi acasă, dar ulterior au revenit către produsele profesionale. Dar am ajutat mulţi consumatori să şi combată efectele negative ale serviciilor de înfrumuseţare făcute greşit acasă, precum păr deteriorat, culoare neuniformă, ten deshidratat şi sensibilizat, unghii exfoliate şi efectele lăsate de purtarea măştii de protecţie şi de folosirea în exces a dezinfectantului de mâini.” Astfel, cele mai vândute produse au fost cele de îngrijire a părului şi tenului, dar şi cele din categoria de healing (vindecare – n. red.) şi haircare – beautycare. „A crescut mult categoria de healing, pe de o parte pentru că purtăm mască multe ore pe zi, dar şi din cauza faptului că mulţi oameni şi-au sensibilizat tenul prin folosirea incorectă şi excesivă a produselor de exfoliere şi a retinoizilor, în special.” În industria de beauty, cele mai afectate categorii au fost cele de fragrance şi cele de makeup, în timp ce produsele de îngrijire a părului şi pielii au înregistrat creşteri, a adăugat Diana Baicu. „Aceste categorii vor continua să crească, atât ca share în cadrul categoriei de beauty, cât şi ca valoare.”

     

    Digitalizarea în industria frumuseţii

    Pe parcursul anului 2020, în ciuda incertitudinii aduse de pandemie în mediul de business, Top Line şi-a continuat şi planurile de expansiune. Spre exemplu, la începutul anului trecut, compania a adus pe piaţa locală, în sistem de franciză, brandul de înfrumuseţare Institute Guinot, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. „Consolidarea activităţii comerciale şi expansiunea businessului, lansări pe piaţă, extindere, precum şi investiţii în optimizări logistice şi digitalizare le-am avut în plan şi le-am executat în 2020, chiar dacă nu a fost tocmai uşor în perioada de lockdown.” Avantajele digitalizării acestui sector sunt multiple şi pleacă de la apropierea de consumatori şi educarea acestora, notează antreprenoarea. Printre avantajele aduse de digitalizare se numără şi promovarea – care se poate face mai targetat. „Expunerea produselor şi informaţiile despre beneficiile produselor reprezintă, de asemenea, avantaje importante în favoarea mediului online. Folosim mediul online nu doar pentru vânzare, ci şi pentru prezentarea conceptelor pe care le promovăm. Noi făceam şedinţe online de dinainte de pandemie, de aceea nu a fost o mare problemă să continuăm în online. Eram pregătiţi să facem chiar şi evenimente virtuale, astfel încât am fost primii care au făcut o lansare online. Mai mult, avem branduri care se pretează nativ la comunicare online şi social media.”

     

    Aceleaşi produse, pieţe diferite, consumatori diferiţi

    Comparaţia între comportamentul consumatorilor din România şi cei din Bulgaria în urma pandemiei nu e atât de uşor de făcut, având în vedere că în Bulgaria saloanele, care reprezintă principalul driver al companiei Top Line, nu au fost închise. „Sunt consumatori pe care i-am pierdut pentru o perioadă pentru că foloseau, de exemplu, în lockdown, produse de mass market, cum ar fi vopsea de păr pentru acasă şi care au fost mulţumiţi într-o primă fază, dar au revenit către produsele profesionale, atunci când s-au simţit în siguranţă. Avem mulţi consumatori pe care i-am câştigat pentru că au început să folosească acasă produse profesionale cu o frecvenţă mult mai mare”, a explicat Diana Baicu.

    La nivel de produse şi categorii de produse, cofondatoarea Top Line spune că nu sunt mari diferenţe între ce caută românii şi ce caută bulgarii, însă clienţii din România sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare şi se informează mai mult cu privire la produsul pe care urmează să îl achiziţioneze. „Nu vedem diferenţe semnificative în ceea ce priveşte share-ul categoriilor – îngrijirea părului, a pielii, a unghiilor etc., dar am observat că românii caută mai mult decât consumatorii bulgari noutăţile, inovaţia şi sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare pentru aceste lucruri. Pentru noi este foarte important să aflăm ce îl preocupă pe consumator, ce caută şi ce îşi doreşte.”

    Acoperire regională

    Legat de planurile de viitor, antreprenoarea spune că are în vedere extinderea pe noi pieţe. „Vom continua expansiunea regională. Anul acesta deschidem piaţa din Ungaria, astfel încât vom deveni un jucător regional pentru furnizorii noştri, activând în România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria, pe toate canalele: saloane şi clinici, retail şi e-commerce. Continuăm să ne consolidăm toate procesele şi operaţiunile: avem deja o facilitate logistică capabilă să livreze în cele trei ţări vecine în timp scurt.”

    Investiţii vor fi făcute şi în segmentul de infrastructură, care reprezintă continuarea modernizării facilităţii logistice, dezvoltarea sistemului de operare, upgrade al platformelor de e-commerce, dar şi integrarea de noi funcţionalităţi. „Vom avea o platformă de e-commerce modernă, care va putea să servească atât nevoilor saloanelor, cât şi consumatorilor finali. Vom integra funcţionalităţi noi, ţinând cont de tot ce am înţeles din pandemie, spre exemplu importanţa consultaţiei online, atât prin telefon, cât şi prin video.”

    Top Line a fost înfiinţată în urmă cu 25 de ani de Panos Kesoudis, un antreprenor grec pasionat de industria de beauty, şi de Diana Baicu, care a împărtăşit aceeaşi pasiune cu partenerul ei de business. „Panos Kesoudis se afla într-o călătorie de afaceri în România când a văzut potenţialul de pe piaţa locală şi în 1996 a început afacerea. Apoi, în 2015, ne-am extins şi în Bulgaria. Am pornit de la faptul că saloanele nu aveau produse profesionale de calitate, dar cu toate acestea aveau clienţi. După ce am studiat piaţa am adus, pe măsura ce piaţa se dezvolta, ceea ce era nevoie în momentul respectiv. Apoi am introdus trendurile internaţionale pe piaţa din România”, povesteşte ea.

  • Blugii rupţi sau uzaţi sunt deja ceva obişnuit în modă, aşa că o companie coreeană, s-a gândit să introducă pe piaţă blugii cu iluzii optice

    Blugii rupţi sau uzaţi sunt deja ceva obişnuit în modă, aşa că o companie coreeană, LEJE, s-a gândit să introducă pe piaţă blugii cu iluzii optice. Aceştia par să fie dezasamblaţi, fiind fie tăiaţi la genunchi, fie în bucăţi, compania reuşind să creeze iluziile optice cu ajutorul croielii cracilor şi al cusăturilor în culori contrastante cu materialul. Inediţii jeanşi nu sunt încă disponibili, ei urmând a fi livraţi din luna iulie, conform site-ului firmei.


     

  • „Cel mai bun tată“ povesteşte cum a ajuns de la blogger la om de afaceri şi câţi bani câştigă din afacerea construită în pandemie

    Mediul online îl cunoaşte drept „cel mai bun tată“, adică numele blogului său, unde adună poveşti, experienţe, uneori şi sfaturi pentru părinţi. Pentru că stilul său de a scrie este mai degrabă unul haios, a ales să pună acest fel de a fi şi într-o altă formă, diferită de cea a blogului. Aşa că i-a pus creativităţii sale un nume: The Funny Brand. Adică o colecţie de jocuri numai bune de explorat atât cu copiii, cât şi cu adulţii. Dar cine este cel mai bun tată?

    Este Alex Zamfir, îndrăgostit de cea mai frumoasă meserie din lume, aceea de părinte. Este absolvent al Academiei de Studii Economice şi timp de 16 ani a lucrat în industria publicităţii, atât ca angajat, cât şi ca angajator. Din 2016, a început să câştige bani din influence marketing, cu blogul său şi cu alte activităţi conexe. Atunci când blogul nu a mai fost suficient – nici financiar, nici ca împlinire personală – a creat jocurile The Funny Brand ca pe un instrument care să le fie util lui şi soţiei sale, părinţii lui Mark, în diversificarea timpului petrecut împreună cu cel mic. „Ironic cumva, deşi în pandemie am stat mai mult împreună, relaţiile noastre au avut de suferit din pricina stresului, a fricilor, a anxietăţilor.

    Şi atunci mi-am dorit să creez nişte jocuri pe care să le iei, să te pui pe jos cu ele, pe covor, şi să te distrezi cu copilul tău sau partenerul ori prietenii”, povesteşte Alex Zamfir. Pe blog scrie mai degrabă cu umor despre viaţa de părinte, aşa că o colecţie de jocuri sub numele The Funny Brand i s-a părut o trecere firească. „În perioada pandemiei, blogul «Cel mai bun tată» a produs mai puţin decât înainte. Aşa că am fost nevoit să inventez ceva vandabil, pe care oamenii să-l cumpere. Dacă aş fi încercat să vând anvelope sau pâine, probabil că nici familia nu ar fi cumpărat, pentru că nu mă pricep la aşa ceva.”

    Jocurile au însă, în modul lor de concepere, şi experienţa Iuliei, soţia lui Alex, care este psihoterapeut, iar asta a fost de mare ajutor. Practic, este vorba despre zece jocuri, din care opt au câte 80 de cartonaşe fiecare, iar două au câte 50 de cartonaşe fiecare. Ce stă scris pe ele? Ei bine, provocări care pot aduce adevărate revelaţii. Cine are grijă de plantele casei? Care era cea mai mare dorinţă a ta în copilărie? Care este cel mai frumos lucru pe care l-a spus cineva despre tine? Preţurile fluctuează între 45 şi 60 de lei în funcţie de tipul jocului şi de numărul de cartonaşe. „Afacerea este deţinută de noi (Alex Zamfir şi soţia lui, Iulia – n. red.) şi de o prietenă de-ale noastre. Momentan, eu sunt singurul angajat, adică sunt şi cel care centrează, şi cel care dă cu capul, şi cel care fuge la contabil, face AWB-uri, stă de vorbă cu clienţii, furnizorii. Sper ca anul acesta să reuşesc să mai deleg din atribuţii.” Jocurile The Funny Brand sunt produse la tipografii din Iaşi şi din Bucureşti şi vândute pe site-ul propriu al afacerii şi prin intermediul altor parteneri online, dar şi offline. Iar din planurile lui Alex Zamfir mai fac parte cel puţin cinci alte jocuri care îşi aşteaptă lansarea cel mai probabil spre toamna acestui an.

    Practic, este vorba despre zece jocuri, din care opt au câte 80 de cartonaşe fiecare, iar două au câte 50 de cartonaşe fiecare. Preţurile fluctuează între 45 şi 60 de lei în funcţie de tipul jocului şi de numărul de cartonaşe.

    „Practic, am început cu datorii sau lucrând pe credit, cu oamenii care au avut încredere în mine sau în cuvântul prietenilor mei că sunt bun-platnic şi care mi-au creat materialele şi mi-au produs jocurile. Nu e neapărat un mod sănătos de a începe un business, nu l-aş recomanda altora”, spune Alex Zamfir. De la primul joc vândut, la început de noiembrie 2020, până la finalul anului, a făcut afaceri de 110.000 de euro, Crăciunul cântărind mult în nivelul veniturilor. Anul 2021 a început sub semnul accesării cât mai multor reţele de vânzare de jocuri, fie ele online sau offline. Acum, Alex Zamfir se concentrează pe businessul corporate, aşa că a lansat The Funny Talks, un workshop pentru companii în care sunt puse în lumină cele mai interesante cartonaşe, cu scopul consolidării echipelor. „Cred sincer că atunci când oamenii se conectează şi au încredere unii în alţii pentru că află lucruri importante unii despre alţii, vor lucra mai bine împreună. Şi sper ca anul acesta sau la începutul anului viitor să ies cu jocurile şi în afara ţării.”

    Publicul The Funny Brand este deocamdată format majoritar din persoane fizice, adică toţi oamenii – părinţi sau nu – care simt nevoia unor discuţii cu sens cu cei apropiaţi. Ce fac aceste jocuri este să creeze un ecosistem sigur, în care oamenii se simt suficient de în siguranţă pentru a povesti despre ei. „Una din ideile care au stat la baza dezvoltării acestor jocuri este că, fie că ne dăm seama sau nu, cu toţii avem nevoie să povestim lucruri despre noi, lucruri importante, lucruri care ne macină, chiar şi lucruri de care ne este ruşine.” Segmentul corporate nu lipseşte din rândul clienţilor acestor jocuri, companiile cumpărându-le de multe ori pentru angajaţi. Şi mai există segmentul educaţional, deoarece The Funny Brand a intrat deja în mai multe şcoli private, unde nu doar elevii au fost captivaţi, ci şi profesorii. „Am multe poveşti frumoase de acolo, pe unele le-am şi publicat în social media. E minunat mai ales atunci când ai răbdarea de a-i asculta pe copii, pentru că ei îţi vor spune lucruri extraordinare în momentul în care chiar se simt ascultaţi. Şi pentru că simt această experienţă ca pe-o joacă, sunt mult mai relaxaţi şi mai dispuşi să-şi împărtăşească experienţele şi trăirile.” Despre anul 2020, cel marcat de pandemie, Alex Zamfir spune că, deşi a avut atâtea neajunsuri, a fost unul bun, pentru că a venit cu rampa de lansare pentru brandul său de jocuri. Însă, în cele din urmă, mărturiseşte că „a fost un an unic, care sper să nu se mai repete niciodată, pentru nimeni.”

  • Cum a reuşit un tânăr român să dea naştere unei nişe tot mai la modă în ţara noastră după ce a renunţat la job-ul din multinaţională şi a pornit propriul business

    Aflat la prima experienţă antreprenorială, Cristian Tudor, fondatorul unui business care la origine creşte şi comercializează microplante, a trecut anul trecut, odată cu apariţia pandemiei, prin prima criză economică din rolul de antreprenor. Şi, cu toate că afacerea sa se baza aproape exclusiv pe HoReCa, unul dintre cele mai afectate domenii, el a reuşit să schimbe direcţia la timp şi să înveţe o lecţie care speră să îl pună din nou pe linia de plutire.

    Anul 2020 a adus o scadere drastică pentru noi. Pe grupul de firme Microgreens am înregistrat o cifră de afaceri cu 25% mai mică decât anul 2019, cu un total de aproximativ 3,1 milioane de lei, faţă de 4,2 milioane de lei”, descrie Cristian Tudor panta descendentă pe care afacerea a intrat ca urmare a apariţiei pandemiei de COVID-19. La începutul anului 2020, înainte de apariţia crizei sanitare, ponderea de vânzări HoReCa versus retail era, în cazul Microgreens, de 95%, respectiv 5%.

    „La inceputul anului 2020 eram prezenţi în aproximativ 1.200 de restaurante din România şi în Selgros şi Metro. Între timp, numărul de clienţi din HoReCa a scăzut dramatic, dar ni s-a mărit prezenţa în retail, intrând în lanţuri precum Mega Image, Carrefour, Auchan, Cora şi Kaufland cu produse nou introduse în portofoliu, din categoria salatelor de tip baby şi a plantelor aromatice clasice.” De la 1.200 de restaurante, numărul de parteneriate s-a restrâns acum la sub 400, iar ponderea s-a schimbat la 85% HoReCa şi 15% retail. În cazul Auchan şi Carrefour produsele companiei sunt comercializate în întreaga reţea, în vreme ce în celelalte, doar în câteva magazine din Bucureşti, fiind introduse într-o perioadă de testare, de 4-6 luni. Planurile antreprenorului sunt ca în curând să acopere însă toate unităţile respectivilor parteneri.

    Pentru anul acesta el targetează o investiţie privată de tip equity cu ajutorul căreia speră să obţină o creştere de cel puţin 35% extra faţă de 2019. „Cu această investiţie ne dorim să extindem reţeaua de microsere şi să mărim capacitatea de producţie în unul sau mai multe centre de creştere pe verticală, în spaţiu indoor, cât mai aproape de consumator. Scopul principal este să creştem vânzările către zona de retail, pentru a putea echilibra puţin riscul încă mare din industria HoReCa.”

    Cristian Tudor

    ⇒ Este absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi al unui master în acelaşi domeniu;

    ⇒ În 2013, după absolvire, a început primul job în agricultură, într-o multinaţională producătoare de material săditor, seminţe şi răsaduri, pentru piaţa legumicultorilor profesionişti din România;

    ⇒ Un an mai târziu a renunţat la job şi a fondat Microgreens, un business cu microplante, cu prezenţă în HoReCa şi retail, cu o investiţie de 30.000 de euro, fonduri obţinute printr-un credit de nevoi personale.

    În ultimii doi ani, Cristian Tudor spune că cel mai important pas făcut de Microgreens este pivotarea făcută din zona de agricultură convenţională către agritech şi producţie axată pe folosirea tehnologiei de creştere hidroponică indoor, pe verticală. „Făcând acest switch de direcţii, am intrat într-o piaţă care nu mai cuprinde doar microplantele, unde aveam să simţim o plafonare în scurt timp. În acest moment focusul nostru este către tipologia de business sub forma farming as a service.”

    Planurile sale pe termen scurt şi mediu sunt orientate, aşadar, în direcţia vertical farming, cu target pe dezvoltarea de produse noi pentru consumatorii casnici, mergând pe urma trendurilor globale de consum. „Anul acesta am investit aproximativ 150.000 de euro în modernizarea unei sere actuale, din localitatea Gorgota, pe care am convertit-o dintr-o seră clasică într-un verticală, la acest moment – cea mai mare din sud-estul Europei.”

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, antreprenorul susţine că cele mai importante aspecte sunt în strânsă legătură cu două trenduri foarte importante şi pentru Microgreens: convenience şi functional food. „Acestea sunt strâns legate de nevoia consumatorului de a avea acces tot mai mult la o hrană sănătoasă, bogată nutriţional, cu o trasabilitate scurtă şi foarte transparentă şi cu cât mai multe bife în zona de siguranţă alimentară.”

    Despre provocările aduse de pandemie, Cristian Tudor spune că a învăţat foarte multe, dar cel mai important aspect este legat de riscul de a se focusa şi de a fi prezent cu o pondere foarte mare într-o singură industrie, în cazul de faţă şi cea mai nefericită – HoReCa. „Un alt aspect foarte important: cash is king (banul este rege – n. red.) în vreme de criză. Noi am investit în toţi anii tot ce am produs şi nu am avut rezerve deloc, motiv pentru care pandemia şi lockdownul ne-au prins pe picior greşit, fără prea multe rezerve în conturi.”

  • Povestea a doi tineri care au deschis o afacere cu produse pe care nu le găseau şi în pandemie aceasta a explodat: au avut vânzări de jumătate de milion de euro

    Pasiunea pentru vânătoare şi pescuit a doi prieteni şi lipsa articolelor dedicate celor două activităţi în mediul online au dus la înfiinţarea businessului Maxlife.ro.  Doi antreprenori români au ajuns astfel să vândă produse pentru pescuit, vânătoare şi tir sportiv de jumătate de milion de euro în primul an al pandemiei.

    În martie 2020, când a fost impusă starea de urgenţă, ne aşteptam ca businessul să moară complet, pentru că nu mai avea voie lumea să meargă la vânătoare şi pescuit, dar am avut o creştere enormă în lunile ce au urmat. Ne-am gândit că poate oamenii au avut timp să se informeze mai mult şi au investit în pasiuni”, a spus Mihnea Ştefan, cofondator şi director de achiziţii în cadrul Maxlife.ro, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace.

    Astfel, pe parcursul anului trecut, compania Maxlife.ro, care vinde produse şi articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, şi-a majorat afacerile cu aproximativ 55%, ajungând astfel la afaceri de aproape 500.000 de euro, iar valoarea bonului mediu s-a dublat şi aceasta în unele cazuri. „Se cer produsele scumpe, precum sonarele de pescuit, lunete scumpe de vânătoare, haine specializate pentru vânătoare.

    Spre exemplu, un sonar de pescuit poate să ajungă şi la un preţ de 4.000 – 5.000 de euro şi o lunetă la 3.000 – 4.000 euro. În plus, am început să primim mai multe comenzi din zona rurală, am primit şi din zone de care nu auzisem până la acel moment. De asemenea, valoarea bonului mediu a crescut şi aceasta pe parcursul anului trecut, de la 250 de lei la 300 de lei sau chiar la 500 de lei.”

    Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute, Maxlife.ro a crescut numărul de produse şi articole dedicate pescuitului, activităţii de vânătoare şi tirului sportiv la circa 7.000. „Anul trecut şi noi am listat mai multe produse pe platformă. În prezent, avem circa 7.000 de produse active pe platforma proprie, un pic mai puţine pe platforma Marketplace şi în jur de 1.000 de produse în showroomul din Bucureşti, dar putem aduce clienţilor orice produs în 15 minute.” Mihnea Ştefan şi prietenul lui din copilărie au decis să înfiinţeze businessul Maxlife.ro în 2013, după ce au observat că pe piaţa online nu se găsesc produse şi articole dedicate acestor activităţi, cu toate că cerere exista. „În 2013 am observat noi că oferta de produse de vânătoare şi pescuit pe piaţa online era săracă şi în ceea ce privea atât produsele scumpe, cât şi serviciile postvânzare. Astfel, cum aceste două activităţi erau pasiunile noastre din copilărie – a mea vânătoarea şi a colegului de business pescuitul –, ne-am gândit să deshidem un site cu articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, iar asta s-a dovedit a fi o decizie bună”, îşi aminteşte cofondatorul Maxlife.ro. De asemenea, un atu cu care a plecat la drum compania a fost reprezentat de faptul că cei doi antreprenori deja se cunoşteau cu furnizorul de articole şi produse de vânătoare Arrow International.

    În primii ani de activitate compania Maxlife vindea produsele doar pe site-ul propriu, însă, în 2017, cei doi antreprenori au observat că pe platforma eMAG Marketplace există cerere pentru astfel de articole, însă oferta nu exista, astfel că au decis să listeze produsele şi pe platforma deţinută de eMAG. „Am decis să ne listăm noi produsele pe platformă. Am investit circa 2.500 de euro pentru a sincroniza platformele, am listat produsele, am automatizat fluxul de vânzare şi a fost un pas bun pentru businessul nostru.” În prezent, canalul principal de vânzare este reprezentat tot de mediul online, deşi recent compania a deschis un showroom în Bucureşti, în zona Pallady, unde se află şi depozitul central al companiei. „Circa 65% din vânzări sunt înregistrate pe platforma online proprie, aproximativ 30% prin platforma eMAG Marketplace şi circa 5% vin din comparatoarele de preţuri şi alte site-uri pe care sunt listate produsele.” Mihnea Ştefan spune despre pasul făcut recent în mediul online, mai exact în urmă cu nici o lună, că decizia a venit ca răspuns la planurile şi viziunea companiei. „Vrem să oferim oamenilor posibilitatea să vadă şi să atingă produsele înainte de a le achiziţiona. În timp am ajuns la concluzia că este bine să avem şi un showroom, unde clienţii să vină să vadă produsele sau chiar să ridice produsele rezervate pe site. E un pas logic să venim şi în mediul offline. Traficul este mai greoi, momentan nu ştie lumea de noi. Urmează să pornim câteva campanii de promovare, dar ne aşteptăm să ne calce lumea pragul.”

    În cadrul companiei lucrează în prezent trei persoane, iar în showroomul deschis recent în Bucureşti lucrează o singură persoană, angajată şi ea recent. „Businessul a fost dezvoltat de aşa natură încât să nu fim nevoiţi să ne bazăm pe disponibilitatea forţei de muncă. Avem foarte multă automatizare, site-ul are o arhitectură de ultimă generaţie. Când am deschis showroomul am avut nevoie doar de o persoană”, a explicat Mihnea Ştefan.

    În ceea ce priveşte planurile companiei pentru anul în curs, cofondatorul Maxlife.ro a spus că principalul obiectiv al anului 2021 vizează extinderea activităţii pe platforma eMAG din Bulgaria şi creşterea portofoliului de produse, prin extinderea lanţului de furnizori. „Nu vizăm şi piaţa din Ungaria, chiar dacă eMAG are activă platforma Marketplace şi acolo, pentru că piaţa este bine împărţită la ei. De asta ne îndreptăm spre Bulgaria, pentru că acolo este loc de creştere, am observat că şi ei caută articolele de pescuit şi vânătoare pe care noi le vindem. Acum suntem în discuţii, dar până la finalul anului în curs vom fi prezenţi şi pe piaţa din Bulgaria. De asemenea, în continuare vrem să adăugăm mai multe produse în portofoliu, să vorbim cu cât mai mulţi furnizori”, a conchis Mihnea Ştefan.

  • Ţările sărace şi distruse de pandemia de COVID-19 au ajuns locul de joacă al gangsterilor şi al politicienilor corupti care vor sa spele bani prin umflarea preţurilor la imobiliare. Ce păţesc vânzătorii de locuinţe cinstiţi

    Deşi sunt cele mai sărace din Europa şi cele mai multe dintre ele depopulate, statele din Balcanii de vest au pieţe imobiliare aparent supraîncinse, cu preţuri în creştere. În multe părţi ale Uniunii Europene terenurile şi mai ales locuinţele sunt la mare căutare, iar oferta este deficitară, ceea ce duce la preţuri mai mari.

    Doar că în Balcani tendinţa are o componentă mai specială: spălarea de bani. Iar fenomenul nu putea lua o asemenea amploare dacă nu era ocrotit şi hrănit de oameni sus-puşi, de autorităţi şi politicieni.

    Pe 12 mai, procurorii din Macedonia de Nord l-au acuzat pe fostul prim-ministru Nikola Gruevski de spălare de bani, scrie The Economist. Ei spun că politicianul a scos din ţară prin Belize fonduri donate partidului său pentru a cumpăra ilegal proprietăţi şi pentru a ascunde că el este proprietarul. Politicianul susţine că acuzaţiile aduse împotriva sa sunt motivate politic. Între timp, în Jahorina, o populară staţiune de schi bosniacă, gangsterii şi oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupţia este ceva generalizat. În Albania, un expat, care a reuşit să construiască doar o jumătate de bloc în apropierea casei sale din Vlora, în sudul ţării, se plânge că nu mai poate continua proiectul pentru că refuză să plătească mită pentru a obţine permisele necesare.

    De-a lungul şi de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălaţi prin proprietăţi, denaturând piaţa şi umflând preţurile – spre furia vânătorilor de case obişnuiţi. În Tirana, Pristina şi Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, preţurile proprietăţilor au sfidat gravitaţia. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut. Sectorul construcţiilor şi cel al terenurilor sunt folosite pentru spălarea banilor obţinuţi ilicit din traficul de droguri şi carne vie, se arată într-un raport al Iniţiativei Globale contra Crimei Organizate Transnaţionale. Spălarea banilor în umbra afacerilor de construcţii şi imobiliare „este populară, deoarece rămâne relativ uşor de făcut şi poate absorbi cantităţi mari de capital”, explică analiza, intitulată „Preţuri la vedere: analiza fluxurilor de oameni, droguri şi bani în Balcanii de Vest”.

    Proprietatea „poate fi un loc unde se pot înmagazina cantităţi semnificative de capital, îşi poate mări valoarea şi poate îmbunătăţi calitatea vieţii infractorului”, se arată în raport. Acesta trece în revistă şi rezultatele unor cercetări anterioare, concluzionând că investiţiile în construcţii şi imobiliare „au o istorie lungă de absorbţie a veniturilor ilegale în Balcanii de Vest, dat fiind că sectorul este atât important în ceea ce priveşte ponderea economică, dar şi slab reglementat”. „Proprietatea rezidenţială este, în general, recunoscută ca având un risc mai mare decât cea comercială datorită potenţialului său de a aduce profit”, spun autorii raportului.

    „De fapt, multe pieţe imobiliare din regiune au fost distorsionate de spălarea de bani deoarece preţurile sunt crescute artificial de infractorii care doresc să îşi spele fondurile ilegale. Deşi preţurile imobiliarelor au scăzut în 2020 din cauza pandemiei… în multe locuri activele sunt mai scumpe decât în 2017”. În Albania, jurnaliştilor de investigaţie de la BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) le-a atras atenţia un caz special. În 2019, când Skender Methasani, care lucrează la Agenţia pentru Administrarea Proprietăţilor Sechestrate sau Confiscate din Albania, a preluat managementul fermei de păsări «Rens 2015» din regiunea Shkodra, din nord, a constatat că găinile erau prea bătrâne pentru a mai face ouă. Cu toate acestea, cineva a cheltuit sute de mii de euro pentru cumpărarea terenului, construirea hambarelor, pavarea drumurilor şi creşterea primului lot de găini înainte ca Rens 2015 să atragă atenţia anchetatorilor specializaţi în crimă organizată, conform documentelor judecătoreşti văzute de BIRN. O fermă de păsări ar putea să pară un paravan aproape perfect pentru un traficant de droguri care încearcă să spele bani, însă Jetmir Kastrati se gândea şi la reputaţia sa, potrivit unor conversaţii telefonice înregistrate de anchetatori danezi la sfârşitul anului 2018. „Este ceva bun pentru mine”, se aude Kastrati spunându-i interlocutorului. „Vreau PR bun.” Kastrati, localnic din Shkodra, a fost arestat în Danemarca, unde şi-a luat numele de Sokol Krasniqi, în iunie 2019 în timpul unei operaţiuni cu numele de cod Goldfinger în care au fost implicate aproximativ 30 de persoane acuzate că au traficat cel puţin 1,65 tone de cocaină din Olanda în Danemarca şi Suedia.

    În Jahorina, o populară staţiune de schi bosniacă, gangsterii şi oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupţia este ceva generalizat.

    Potrivit documentelor instanţei de judecată, Kastrati a introdus prin contrabandă cel puţin patru milioane de euro în numerar în Albania între 2013 şi 2019, investind banii în proprietăţi imobiliare din staţiunea de litoral Shipodja de lângă Velipojë şi în Rens 2015. Procurorii îl investighează şi pe cumnatul lui Kastrati, Astrit Beqiri. Ancheta menţionează un al bărbat, Dhimiter Shkodrani, ca având legătură cu banii. În interceptările telefonice, Kastrati se laudă cu adăugarea ilegală a unui etaj întreg la o vilă cu trei apartamente construită pe malul mării înainte de a-şi legaliza cumva actele.

    „Atât timp cât ţi se permite, totul se duce în clădiri, clădiri…”, spune Kastrati. „Este frumos”, povestea el despre complexul de apartamente. „Aş putea cumpăra totul.”

    Aventurile lui Kastrati nu sunt unice. Albania este considerată deosebit de vulnerabilă la spălarea de bani, traficul de droguri fiind principala sursă de «bani murdari» care pătrunde în economia, altfel, slabă a ţării, potrivit Direcţiei Generale pentru Prevenirea Spălării Banilor din Albania. Însă lanţul banilor spălaţi nu se termină pur şi simplu cu apartamente pe plajă şi ferme de păsări. Veniturile organizaţiilor de crimă organizată finanţează şi corupţia politică, influenţează alegeri şi câştigă protecţie împotriva urmăririi penale, spun experţii, ceea ce subminează grav dezvoltarea unei economii normale bazate pe statul de drept. „Nicio persoană, familie, afacere sau ţară nu poate prospera şi nu se poate dezvolta economic dacă tolerează profiturile de natură penală din economie şi politică”, spune Arben Malaj, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. „Influenţa lor criminală în economie merge mână cu mână cu accesul lor la corupţia politică”, a afirmat el pentru BIRN. „În unele cazuri, atinge nivelul la care statul devine unul captiv.”

    Iar Albania nu iese învingătoare din lupta împotriva spălării banilor, arată statisticile. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Albania nu a făcut „progrese semnificative” în 2020 în direcţia contracarării spălării banilor şi a criminalităţii financiare. Agenţia de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 şi 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigaţii la poliţie, dar doar 30% dintre acestea sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenţia a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor. „Aproximativ 28% din cazuri sunt rezultatul producerii şi traficului de droguri, în timp ce aproximativ 13% se referă la evaziune fiscală“, a declarat directorul agenţiei Elvis Koci. Numărul cazurilor de spălare de bani înregistrate de procurori în 2020 a fost de 131, în scădere faţă de 269 în 2018. Cu toate acestea, anul trecut, doar trei persoane au fost condamnate pentru astfel de infracţiuni, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, la sfârşitul anului 2020, doar 15% din cele 466 de active administrate de Agenţia pentru Administrarea Activelor Sechestrate şi Confiscate, AAPSK – care intră sub incidenţa ministerului de interne albanez – au fost de fapt confiscate în baza unei hotărâri definitive de către instanţe. Restul au fost supuse procedurilor legale în curs. Activele valorează în total aproximativ şase miliarde de leke (50 miliarde de euro), dar ajung să coste scump AAPSK, potrivit şefului său, Artur Kala. „Există proprietăţi care nu numai că nu aduc venituri, dar costă bani pentru întreţinere“, a declarat Kala pentru BIRN, citând, de exemplu, facturile la electricitate şi salariile agenţilor de pază. „Dacă instanţele au nevoie de doi până la cinci ani pentru a decide în astfel de cazuri, atunci avem o problemă”, a spus el.

    De-a lungul şi de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălaţi prin proprietăţi, denaturând piaţa şi umflând preţurile – spre furia vânătorilor de case obişnuiţi. În Tirana, Pristina şi Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, preţurile proprietăţilor au sfidat gravitaţia. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut.

     Majoritatea activelor confiscate sunt proprietăţi imobiliare, dar vânzarea lor nu este o sarcină uşoară. „Au existat proprietăţi imobiliare precum apartamente, terenuri, clădiri sau întreprinderi comerciale scoase la vânzare de mai multe ori, dar niciun cumpărător nu s-a prezentat“, a spus Kala. Experţii spun că spălarea banilor denaturează piaţa imobiliară din Albania. Şi politica şi, până la urmă, şi voturile. În ianuarie, în timpul represiunii împotriva spălării banilor şi sindicatului de crimă organizată Ndrangheta din Calabria, sudul Italiei, procurorii antimafie au constatat că grupul a găsit în boomul construcţiilor din capitala albaneză, Tirana, o posibilă oportunitate şi căuta conexiuni politice s-o exploateze. Într-o interceptare telefonică, doi dintre cei arestaţi au discutat despre un dezvoltator din Albania care deţinea trei autorizaţii de construcţie pentru clădiri în valoare de 180 de milioane de euro, dar care avea doar 10 milioane de euro la îndemână. „Noii zgârie-nori vor fi vânduţi cu 3.000 – 4.000 de euro pe metru pătrat”, spune unul dintre suspecţi. „Şi ştii cât au fost costurile de construcţie ? 510 euro.”

    Este clar că ceva nu este în regulă, a spus Zef Preci, directorul Centrului pentru Cercetări Economice din Albania, un think-tank din Tirana. „Dacă te uiţi la piaţa imobiliară, cu greu ai putea rata faptul că a existat o creştere cu 40% a preţurilor începând cu 2015, deşi există puţine vânzări şi doar în zone limitate”, a spus Preci. „Vedeţi că permisele pentru clădirile înalte din Tirana nu au nicio legătură cu dezvoltarea urbană. Nu creează locuri de muncă, dar sunt capabili să corupă cele mai înalte eşaloane ale puterii.”

    Potrivit lui Preci, veniturile din infracţiuni se duc mai departe de construcţii, exercitând o influenţă nejustificată asupra achiziţiilor publice pentru proiecte de infrastructură şi acordurilor de concesiune. El crede că afectează şi curenţii politici.

    Agenţia de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 şi 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigaţii la poliţie, dar doar 30% dintre acestea, sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenţia a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor.

    „În ultimii câţiva ani am văzut multe cazuri de afaceri suspectate ca paravane pentru spălarea banilor care intră în parteneriat cu politicieni de la nivel înalt, în timp ce banii murdari sunt folosiţi pentru a denatura voinţa alegătorilor la vot“, a spus Preci.

    Mafiotul Kastrati povestea în 2018 interlocutorului său telefonic că intenţionează să-şi asigure subvenţii de stat pentru ferma sa de păsări, dar pentru a face acest lucru va trebui să împartă „plăcinta”.

    „Nu poţi obţine nimic dacă nu-şi primesc partea lor din plăcintă şi nu e nimic de făcut în acest sens”, spunea el. „Ar trebui să le dau 50 şi să păstrez 150 sau 200 (milioane de leke) pentru mine.”

    Rens 2015 este acum închiriată de stat cu 300.000 de leke, aproximativ 2.500 de euro pe lună.

    Malaj, profesor de economie şi fost ministru de finanţe, spune că „banii murdari denaturează pieţele, de exemplu, preţurile caselor şi tarifele pentru colectarea deşeurilor menajere, preţurile forţei de muncă şi materialelor de construcţii”. În final, omul sărac ajunge să piardă cel mai mult.

    Raportul Iniţiativei Globale citează un agent imobiliar care spune că în Tirana dacă cineva este interesat de un apartament de lux este probabil mafiot. 

    În Muntenegru, Initiativa Globală estimează că clanurile Kavac şi Skaljari deţin proprietăţi estimate, conservator, la 27 de milioane de euro. Piaţa imobiliară din Bosnia, în special din Saraievo, „nu a atras doar actori criminali locali, ci şi grupuri de trafic de droguri care operează la nivel internaţional şi investitori arabi.” Kosovo a văzut un boom al construcţilor în câteva oraşe între 2016 şi 2019.

  • A apărut un nou tip de vacanţă pentru români. Care este compania ce o lansează şi de ce spune că oferă călătorii mai ieftine cu până la 40%

    Antreprenorul Alexandru Filip ţinteşte anul acesta o cifră de afaceri de 100.000 de euro cu platforma Pickatrip, marcând un moment în care industria călătoriilor se pregăteşte să demareze din nou.

    Născută din ambiţia de a satisface nevoile pieţei actuale, platforma Pickatrip.ro plănuieşte să fie unul dintre pilonii de susţinere ai revenirii sectorului turistic, abordând, în primul rând, nevoia românilor de a călători din nou, în locaţii sigure.

    În al doilea rând, compania vrea să susţină dorinţa structurilor de cazare de a ieşi în evidenţă într-o piaţă deja competitivă şi, pe deasupra, de a primi rezervări în perioadele mai puţin solicitate.

    Ultimii ani au adus un număr tot mai mare de platforme de promovare a locaţiilor din România, de la case tradiţionale, la conace istorice şi pensiuni moderne, iniţiativele contribuind considerabil la maturizarea turismului românesc şi la dezvoltarea turismului de nişă.

    „Totuşi, noi ne diferenţiem în primul rând prin produs: promovăm şi vindem doar sejururi de la trei nopţi în sus. În al doilea rând, prin tarif: aceste sejururi sunt cu 20%-30%-40% mai ieftine decât pe toate platformele de rezervări existente, chiar şi decât pe Booking.

    Şi nu în ultimul rând: includem în oferta turistică şi numeroase beneficii extra, care pot fi produse din partea casei sub forma unui «welcome pack», reduceri suplimentare la restaurante, agrement şi spa, activităţi gratuite de genul tururilor private sau atelierelor meşteşugăreşti”, spune Alexandru Filip, fondatorul Pickatrip.ro.

    Platforma îşi propune să atingă turismul de business prin oferte gândite alături de parteneri atât pentru oamenii din companii, cât şi pentru antreprenori şi freelanceri, fiind unul dintre motivele pentru care Pickatrip.ro va oferi şi sejururi de luni până vineri. Totodată, compania plănuieşte să dezvolte un produs de tip abonament dedicat corporaţiilor din România.

    Până acum, investiţiile în Pickatript.ro sunt minimale, în condiţiile în care compania şi-a dorit să aibă un produs minim viabil (MVP) şi să testeze mai mult ideea pe piaţă, alegând un proces organic de creştere. Astfel, în funcţie de feedbackul primit şi rezultatele din primele luni de activitate, firma va putea şti unde îşi va propune să ajungă pe termen mediu şi cât va investi în marketing şi dezvoltarea platformei.

    „Gradul oficial de ocupare în toate structurile de cazare din România a fost de doar 34,2% în 2019. Peste anul 2020 propun să sărim fiindcă îl consider oarecum irelevant. Adică nu putem să ne facem calcule bazându-ne pe ce s-a întâmplat anul trecut. Cauza acestui grad redus de ocupare este lipsa unei strategii de promovare a turismului românesc atât către români, cât şi către străini. Misiunea noastră este să contribuim la creşterea acestui indicator, promovând sejururi din ianuarie până în decembrie şi de luni până duminică pentru toate destinaţiile din ţară”, spune antreprenorul.

    Alexandru Filip susţine că proprietarii, administratorii şi managerii de unităţi de cazare trebuie să înţeleagă comportamentul turistului şi faptul că acesta a fost schimbat complet de pandemie. Apetitul românilor pentru călătorii rămâne în continuare în picioare, însă fiecare hotel şi pensiune va trebui să găsească setul potrivit de diferenţiatori şi să se promoveze în mod inteligent, atrăgând atenţia turiştilor şi revenind la rezultatele de dinaintea crizei sanitare. „Mă tem însă că marile hoteluri vor fi nevoite să se reinventeze fiindcă, din punctul meu de vedere, de un turism de business la valorile din 2018-2019 nu cred că vom mai avea parte prea curând. Probabil acesta este segmentul care a fost, este şi va rămâne cel mai puternic afectat pe termen lung.”

    În ceea ce priveşte soluţiile lansate către industria turismului din România, fondatorul Pickatrip.ro crede că vârful piramidei ar trebui ocupat de o autoritate naţională extrem de implicată în promovarea internă şi externă a brandului de ţară prin intermediul unor campanii eficiente de mass-market. Totodată, mijlocul ar trebui să fie ocupat de Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD), al căror rol constă în a face cât mai cunoscute destinaţiile turistice de către publicul român. OMD-urile au fost aprobate prin ordonanţă guvernamentală încă din vara lui 2017. Într-un final, baza este reprezentată de prestatorii din mediul privat, adică de structurile de cazare, restaurantele şi furnizorii de agrement, care ar trebui să se facă vizibili prin propriile lor metode.

    „Momentan simt că piramida e mai degrabă întoarsă cu vârful în jos. Singurii care pot creşte turismul de incoming, adică interesul turiştilor străini pentru România, sunt autorităţile publice centrale. Peste eforturile lor vine apoi aportul agenţiilor de turism şi companiilor aeriene. În prezent există atâtea şi atâtea modalităţi de a te promova eficient, deci nu ducem lipsă de opţiuni. Ducem însă lipsă de viziune şi de resurse umane şi financiare”, a declarat Alexandru Filip pentru BM. Cum era de aşteptat, turismul a fost cel mai afectat sector al economiei, iar volumele din 2019 vor avea nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a a-şi reintra în drepturi. Cel mai probabil, atenţia de anul acesta se va concentra asupra turismului intern şi mai puţin pe călătoriile în afara ţării. Totuşi, 2022 poate veni cu un aflux tot mai mare de turişti străini din Europa şi din ţările dezvoltate. Înainte de criză, Bucureştiul era destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti străini, însă situaţia a fost schimbată de pandemie, Constanţa şi Braşovul ocupând anul trecut primele două locuri în topul celor mai vizitate zone din ţară. „Dacă nu de anul acesta, de anul viitor cu siguranţă capitala va reveni pe primul loc. Bucureştiul are un potenţial fantastic şi o oportunitate imensă acum de a deveni o destinaţie de city break foarte căutată de publicul străin. Consider că Braşovul va fi pe locul doi, iar Constanţa pe trei.”

    Pasionat de geografie, Alexandru Filip a terminat studiile de licenţă şi master în mediu şi turism, domeniu în care s-a specializat ulterior. În cei 10 ani de antreprenoriat, a iniţiat şi construit proiecte doar în zona de turism, digital şi marketing. În 2013, a fondat Eventur, o agenţie de marketing full-service specializată în turism şi, trei ani mai târziu, a cofondat Bucharest City App, o aplicaţie de timp liber cu 100.000 de utilizatori, vândută anul trecut către gigantul francez Orange. Din 2019, este proprietarul unei case tradiţionale din Delta Dunării, dezvoltată cu ajutorul unei investiţii de 250.000 de euro. În prezent, start-up-ul Pickatript.ro îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 100.000 de euro până la finalul anului, estimând că va obţine 2.500 de abonaţi şi va vinde 20 de vacanţe pe lună, la un tarif mediu de 1.000 de lei pe sejur.

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea familiei care a ales să lase viaţa agitată din Bucureşti şi să se mute în vârf de munte, unde trăieşte înconjurată de pădure. Ce a construit acolo este absolut minunat

    În primăvara lui 2014, Amalia Petre era manager de logistică la Ursus Breweries, iar soţul ei, Romeo, îşi dedica toată atenţia propriei firme de procesare foto şi producţie de materiale personalizate.

    Nici nu le trecea prin cap să facă vreo schimbare majoră în vieţile lor. Până când cineva i-a întrebat dacă nu vor să preia şi să ducă la bun sfârşit un proiect turistic, o pensiune în mijlocul pădurii, pe vârful unui deal din satul Măgura, judeţul Buzău. Răspunsul afirmativ nu a întârziat şi aşa a ajuns familia Petre să dezvolte Cetăţuia.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Pensiunea se afla în faza aprobării documentaţiei atunci când Amalia şi Romeo Petre, în vârstă de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. În elanul luat pentru a se aventura în această provocare a contat însă un lucru. „Eu eram într-o perioadă în care eram fascinată de arhitectura conacelor româneşti, de frumuseţea lor şi nu mă săturam căutându-le pe internet.

    Aveam colecţii întregi de poze cu ele. În acest context a venit soţul meu cu propunerea şi mi-a arătat proiectul. Arcadele de la faţadă m-au cucerit. Aveam pe masă propriul nostru conac”, îşi aminteşte Amalia Petre. Aşa că amândoi au fost de acord că o astfel de şansă nu se iveşte de două ori în viaţă, iar decizia a fost luată aproape imediat.

    În noiembrie 2014, la jumătate de an după ce au văzut proiectul, începeau primele lucrări de construcţie, iar un an mai târziu, în noiembrie 2015, totul era gata: construcţie, finisaje, dotări. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis uşile de la Cetăţuia pentru primii clienţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property: Viitorul muncii, provocări, oportunităţi, tendinţe…

    A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat şi turbulent an pentru o întreagă generaţie aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieşit la suprafaţă şi câteva aspecte pozitive legate de modul în care oamenii au reuşit să se raporteze la muncă şi la propria flexibilitate şi bunăstare generală.

    A început un nou deceniu şi odată cu el o nouă provocare tehnologică. Marile companii vor căuta să permanentizeze schimbările provocate de izbucnirea pandemiei în 2020 şi chiar să le transforme într-un nou fel de a munci, cu sau fără restricţii. Plecând de la această realitate, nu puţini au fost cei care s-au încumetat deja să facă anumite predicţii cu privire la armonizarea tehnologiei, resurselor umane şi bunăstării în anii ce vor urma.

    Palpabila şi cât se poate de oportuna tehnologie

    Deşi convorbirile video au reprezentat opţiunea prevalentă a anului 2020 (raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, doar Zoom înregistrase 300 de milioane de conexiuni zilnice), ele şi-au dovedit rapid limitele şi au forţat companiile tech să vină cu soluţii noi care să eficientizeze şi mai mult munca remote. Un bun exemplu este propunerea celor de la Nvidia, care au inventat un mod de a folosi inteligenţa artificială pentru a reduce banda de frecvenţă a transmisiunii video şi a-i îmbunătăţi concomitent calitatea.

    Cu siguranţă, realitatea virtuală va cântări din ce în ce mai mult în recrearea unei atmosfere captivante şi interactive de birou, aşa cum o demonstrează şi eforturile Facebook de a colabora cu compania de realitate augmentată Spatial pentru a asigura întâlniri la distanţă cât mai autentice.

    În pofida avantajelor certe ale sistemului work from home, interacţiunea fizică rămâne însă o componentă esenţială a vieţii de birou. Fie că vorbim de colegi noi şi integrarea acestora în cultura organizaţională a companiilor, fie de stimularea colaborărilor şi ideilor creative, biroul va rămâne spaţiul în care eficienţa şi siguranţa muncii pot fi asigurate cel mai bine. În acest sens, avantajele modelului hibrid, care îmbină munca la birou şi cea la distanţă, vor deveni din ce în ce mai evidente pe măsura trecerii timpului.     

    Confortul în prim-plan

    Anul 2020 a pus în discuţie mai mult ca niciodată confortul angajaţilor şi a confirmat legătura vitală dintre productivitate şi starea de bine. Ideea că productivitatea crescută compensează pentru circumstanţele mai dificile ale pandemiei trebuie abandonată, iar accentul pe bunăstare trebuie să înlocuiască noţiunea contraproductivă de a fi «mereu prezent» sau «la dispoziţie». Cifrele absenteismului la birou, mai ales cel cauzat de stres, sau cele ale afecţiunilor psihice asociate muncii nu fac decât să confirme faptul că sănătatea mintală şi confortul angajaţilor vor primi o atenţie specială în următorii ani.

     

    Organizaţii bazate pe competenţă

    Actuala pandemie a scos şi mai mult în evidenţă contrastul dintre concepţia despre productivitate, în care totul trebuie transformat într-un proces precis, cuantificabil, şi emergenţa inteligenţei artificiale ca substitut rapid şi eficient la scenariile de lucru tradiţionale. Oricât de complicată ar părea, situaţia prezintă, din nou, o serie de oportunităţi, în măsura în care trendul anului 2021 pare a fi acela al organizaţiilor bazate pe competenţă. Vorbim aici nu doar de companiile care au realizat că un angajat fericit reprezintă cheia unei productivităţi crescute, ci mai ales de cele care au ales să pună la temelia modelului lor de dezvoltare competenţele specifice ale angajaţilor.

     

    Perfecţionare la distanţă

    Trecerea la un model de muncă la distanţă nu a fost uşoară, iar provocările acestei transformări majore continuă să fie resimţite de către fiecare chiar şi acum în 2021. Metodele tradiţionale de învăţare nu mai sunt fezabile pe timp de pandemie, sau nu mai prezintă acelaşi nivel de interes pentru angajaţii izolaţi. În mod paradoxal, tehnologia căreia oamenii se chinuie astăzi să-i descopere multiplele taine este cea care îi şi ajută să se adapteze la un nou model de lucru. Platformele bazate pe inteligenţă artificială vor ajuta la personalizarea tot mai multor procese de învăţare.

     

    …instruind viitoarea forţă de muncă

    Nevoia de a-i obişnui pe oameni să lucreze «cot la cot» cu automatizarea prin dezvoltarea propriilor competenţe va continua să ocupe un loc central în următoarea perioadă. Mai multe şcoli (CIS-Global Sevilla, Mabin School Toronto) au decis deja să-şi schimbe paradigma educaţională şi să se axeze pe ceea ce se numeşte „învăţare lichidă”, adică încurajarea explorării propriilor interese prin proiecte, colaborări şi alte metode de învăţare experimentală. De altfel, această «lichiditate» în procesul de dezvoltare a unor noi competenţe individuale promovează exact adaptabilitatea, curiozitatea şi rezistenţa necesare într-o lume a viitorului bazată din ce în ce mai mult pe competenţe umane.

    Plecând de la lecţiile pe care ni le-a oferit 2020, se poate anticipa că majoritatea companiilor vor căuta să valorifice toată această schimbare, vor continua să promoveze un nivel de bunăstare corespunzător pentru angajaţi şi se vor strădui să armonizeze tehnologia şi competenţele umane în cel mai bun mod cu putinţă.