BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Penuria de biciclete atinge proporţii globale

    Penuria globală de biciclete, care datează de anul trecut, a fost agravată de problemele de aprovizionare care au evidenţiat dependenţa de componente de un singur grup, Shimano, care controlează aproximativ 65% din piaţa de componente pentru transmisie şi frâne de top.

    Producătorii europeni şi americani au declarat că termenele de livrare de la comandă până la livrare au atins 400 de zile pentru o serie de componente de ultimă generaţie fabricate de Shimano, subliniind tensiunile dintr-o industrie care încearcă să răspundă creşterii cererii de biciclete în contextul pandemiei.

    Problemele din lanţul de aprovizionare au lovit şi alţi producători de biciclete de top, cum ar fi Giant şi Merida din Taiwan.

    Shimano, cu sediul în Osaka, s-a străduit să ţină pasul cu cererea, care a explodat după ce pandemia a făcut ca milioane de oameni să aleagă bicicleta ca mijloc de recreere sau deplasare în locul transportului în comun. Analiştii se aşteaptă ca penuria să persiste, chiar şi cu fabricile Shimano funcţionând la capacitate maximă. Problemele sunt mai acute pentru producătorii de biciclete mai mici.

    Compania Shimano şi-a celebrat centenarul în martie: a fost creată în 1921 de antreprenorul Shozaburo Shimano, când acesta avea doar 26 de ani. Firma este în continuare condusă în familie şi a ajuns la venituri de 2,8 miliarde de dolari şi profit de 301 milioane de dolari în T12021, în creştere cu 70% comparativ cu anul anterior.

  • Cine ne va învăţa să fim şefi?

     

    Măriuca Talpeş, CEO Intuitext, a spus la o conferinţă SuperTeach, „Revoluţia mentalităţii în educaţie”, că generaţia actuală de copii va avea pe parcursul vieţii cel puţin 7 locuri de muncă, iar 85% din meseriile care vor exista peste 10 ani nici nu au fost inventate încă. „Este important ca dascălii să descopere noi stiluri de a face lecţii, să experimenteze, să împacheteze subiecte uneori plictisitoare pentru copii în haine interesante. Problema nu este curriculumul, nimic nu trebuie să-i împiedice pe dascăli să-şi prezinte materia într-un mod atractiv.” Ea spune că nu trebuie să le mai dăm copiilor probleme bine definite, pentru că în viaţă problemele sunt incomplete, nu sunt clare şi trebuie să le rezolvăm având multe necunoscute.  În acest context al viitorului, şcoala ar trebui regândită, iar copiii trebuie să dobândească o serie de abilităţi care să le ofere avantaje în viitor: comunicarea interpersonală şi empatia, autonomie în învăţare, gândire critică şi rezolvarea problemelor complexe, abilităţi digitale, antreprenoriale, abilităţi de leadership, flexibilitate cognitivă şi ascultare activă, media şi public speaking şi capacitatea de a conduce echipe.

    Acesta este viitorul.

    Pentru cei care nu ştiu, Măriuca Talpeş, alături de soţul ei, Florin Talpeş, au pus pe picioare la începutul anilor ’90 compania Bitdefender, care în acest moment valorează peste 1 miliard de euro, fiind una dintre cele mai cunoscute şi valoroase companii de tehnologie din România, cu expansiune globală. Acum câtva timp, sociologul Dorin Bodea, cu studii în psihologie şi doctor în economie, a spus că, din studiile realizate de el, 9 din 10 români ar vrea să fie şefi, faţă de 5-6 din 10 în Occident. Cred că mai degrabă românii vor să fie şefi prin consultanţă, să-şi dea cu părerea ce trebuie făcut, dar să nu facă ei, ci alţii. În momentul în care sunt puşi şefi, cu toate responsabilităţile care decurg de aici, începând de la conducerea echipelor până la asumarea personală a deciziilor, lucrurile se schimbă.

    Pe lângă toate lipsurile pe care le are, începând de la oameni, forţă de muncă, resurse financiare, idei, România se confruntă cu o lipsă de şefi în adevăratul sens al cuvântului. Nimeni nu prea vrea să-i conducă pe alţii, nimeni nu prea vrea să-şi asume decizii şi să răspundă „cu capul” pentru ele, nu sunt mulţi care vor să-şi piardă orele rezolvând problemele altora sau conducând echipe. Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus la Meet the CEO – formatul Business Magazin care aduce în faţa publicului un lider – că, pentru a ajunge în această poziţie, în primul rând trebuie să-ţi doreşti acest lucru. „Până la urmă, nu toţi îşi doresc un astfel de rol – trebuie să recunoaştem că nu toată lumea îşi doreşte să aibă răspundere mai mare, să muncească mai mult, să obţină şi mai greu echilibrul între viaţa personală şi carieră.” Cu o carieră bancară de 26 de ani în spate, Mihaela Bîtu spune că nu trebuie să arzi etapele, să te grăbeşti, pentru a ajunge sus. Probabil că acest lucru era valabil în deceniile trecute, pentru că acum – dacă ceea ce spune Măriuca Talpeş se va îndeplini, că cei care vin din spate vor schimbă cel puţin 6 locuri de muncă – tinerii nu vor avea timp să înveţe suficient de mult astfel încât să fie pregătiţi pentru preluarea unei poziţii de top. Poate acest lucru nu va fi valabil în sistemul bancar pentru că, în conformitate cu noile norme, ca să fii conducător de bancă îţi trebuie cel puţin 10 ani de experienţă în poziţii de top în bancă. Noile generaţii vor să experimenteze, stau foarte puţin pe o poziţie sau într-o companie şi nu ştiu dacă vor avea timp să înveţe să fie şefi. Orice am spune, afacerile, companiile, organizaţiile, echipele trebuie conduse de cineva sau viitorul şef va fi un algoritm.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • O companie din New York vinde o gamă de tricouri cu afişe ale unor expoziţii de artă din trecut sau chiar cu fotografii ale lucrărilor unor artişti moderni

    Colecţia de artă nu presupune numai operele în sine, tablouri sau sculpturi, ci şi diverse alte produse care amintesc de artist, lucrări ale sale ori expoziţii, existând deja companii specializate pe vânzarea acestui tip nou de obiecte de colecţie.

    O companie din New York, de exemplu, Flat File, vinde o gamă de tricouri cu afişe ale unor expoziţii de artă din trecut sau chiar cu fotografii ale lucrărilor unor artişti moderni. O companie din Texas, After That, se concentrează pe artişti mai puţin cunoscuţi şi comercializează articole vestimentare care amintesc de expoziţii ale acestora, cum ar fi o expoziţie de la Whitney Museum din 1973 a artistei Lee Krasner, scrie Wall Street Journal. Boot Boyz Biz alege artişti din secolul douăzeci, gama sa de haine, şepci sau chiar săculeţe pentru rufe incluzând referiri la aceştia pe care le pot descoperi clienţii suficient de rapizi cât să apuce să cumpere produsul.

    O altă companie, Shrits, s-a specializat în comercializarea de şepci şi pălării care conţin elemente ce amintesc de anumite lucrări sau artişti. Printre acestea se numără pictura „Nuferi” („Water Lilies”) de Claude Monet, Shrits preferând să nu reproducă imagini, ci să brodeze pe articolele sale titlul lucrării şi semnătura artistului.

    Cei care caută astfel de articole sunt în general atraşi de faptul că ele sunt disponibile în ediţie limitată, de unde şi valoarea lor. Alţii adaugă la colecţie şi haine produse în masă, dar pe care apar reproduceri ale unor lucrări mai noi, în urma unor parteneriate dintre firma producătoare şi cei care reprezintă un artist sau altul. Un astfel de exemplu este compania japoneză Uniqlo, care vinde tricouri cu lucrări semnate Jean-Michel Basquiat.

  • De la industria grea la industria frumuseţii

    În calitate de cofondator al unui business online în 2010, când magazinele virtuale nu erau încă la modă, antreprenorul Mihai Nica priveşte acum cu alţi ochi efervescenţa apărută în mediul digital pe fondul pandemiei. Şi are, totodată, o altă lejeritate în a schimba direcţia către noi domenii.
    Ce planuri are pe viitor?

     

    Eu şi asociatul meu terminasem Politehnica, aşa că am hotărât să ne îndreptăm către comercializarea de produse tehnice, pentru zona industrială sau producţie. Am început cu scule electrice şi cred, privind în urmă, că a fost o alegere inspirată, pentru că ne-a dat ocazia să dezvoltăm pe un segment unde am fost deschizători de drumuri”, spune Mihai Nica, cofondatorul Tehmag.

    În 2020, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi, în ciuda unui an dificil pentru aproape toate segmentele de piaţă, Tehmag a reuşit o creştere de circa 20% la nivel de grup, susţinută de dezvoltarea noilor branduri.

    „Pentru anul acesta sunt optimist, având în vedere verticalele tip start-up din grup (Sempasi şi Bielda). Am realizat şi o reorganizare a operaţiunilor pentru o focalizare mai eficientă şi o coordonare mai facilă a fiecărei zone şi sunt încrezător că aceasta va duce la creşteri pe fiecare verticală”, a declarat Mihai Nica.

    Sub brandul Bielda, compania comercializează utilaje de nouă generaţie pentru prelucrarea metalelor, precum roboţii de sudură şi maşinile de tăiere cu laser. Fiind un proiect ambiţios, Bielda a avut până acum o dinamică pozitivă rapidă şi, începând de anul viitor, Tehmag va participa la diverse târguri internaţionale specializate în utilaje şi echipamente industriale.

    Investiţiile firmei ajung până acum la 2 milioane de euro, obiectivele fiind caracterizate de automatizare şi reducerea personalului de la an la an. Totodată, firma intenţionează să se extindă cu o hală de aproximativ 600 de metri pătraţi şi cu un spaţiu de birouri în zona de nord a Bucureştiului. Mihai Nica estimează investiţia la 800.000 de euro, obiectivul principal constând în creşterea capacităţii de livrare din stoc, care ar susţine evoluţia accelerată din următorii ani atât pe piaţa locală, cât şi în afara graniţelor ţării.

    „În ultimul an, utilajele de construcţii nu au avut sincope majore, cererea este în general stabilă pe aceste verticale, sunt fluctuaţii minore. Au mers foarte bine şi gadget-urile noastre de beauty, lansate sub brandul Sempasi. Pentru un prim an de prezenţă pe piaţă, brandul a performat peste aşteptări. Am început cu vânzări exclusiv online, însă ne-am dezvoltat prezenţa în magazine specializate de beauty şi prezenţa din offline, în centre comerciale de exemplu, va creşte interesul clienţilor faţă de aceste dispozitive”, susţine cofondatorul Tehmag. Mihai Nica este de părere că piaţa locală de e-commerce nu poate merge decât în sus datorită tranziţiei generate de pandemie. În 2020, mediul online a fost marcat de o efervescenţă fără precedent, comercianţi din toate domeniile dezvoltându-şi prezenţa în mediul digital şi investind tot mai mult în această direcţie. Astfel, consumatorii au ajuns să vadă nu doar mai multe magazine virtuale, ci şi servicii diversificate, menite să optimizeze operaţiunile şi experienţa cumpărătorilor.

    Există tot mai mulţi antreprenori care fac acum primii paşi în online şi, spre deosebire de perioada în care a fost înfiinţat Tehmag, când numărul de opţiuni pentru startul afacerii era în mod clar mai mic, cei care pornesc acum un business se confruntă cu o mulţime de decizii şi variabile.

    „Cred că era mai simplu când am început noi: porneai şi dezvoltai pe măsură ce creştea piaţa, testai pe măsură ce apăreau noi soluţii, evoluai o dată cu tehnologia şi consumatorul. Este ca şi cum eram iniţial şoferi de căruţă şi am devenit, în timp, piloţi de rachete, trecând prin toate etapele intermediare care ne-au servit drept pregătire.”

    Acum, cei aflaţi la început de drum în online au o misiune extrem de dificilă: să piloteze un avion fără să fi fost anterior la manetă, aflându-se într-un spaţiu aerian foarte aglomerat, unde au nevoie de cât mai multă îndrumare. În acest sens, Mihai Nica a investit timp, energie şi resurse financiare către dezvoltarea unui program de educaţie antreprenorială pentru afaceri online, urmând să lanseze în câteva luni un curs amplu pentru start-up-urile din mediul digital, menit să ajute antreprenorii din domeniu. „Este un know-how pe care l-am acumulat în peste 10 ani de experienţă şi vreau să îl transfer celor care vor să înveţe din greşelile altora, nu doar din ale lor.”

    Cu peste 10 ani de activitate pe piaţă, Tehmag a fost creat cu un marketing bine gândit, raport optim calitate/preţ la produsele comercializate şi angajaţi care ştiu să ofere consiliere profesională şi servicii postvânzare care alimentează încrederea clienţilor. Între timp, compania se confruntă, la nivel macro, cu provocarea de a fi în permanenţă atentă la concurenţă, de a rămâne cu un pas înainte în ceea ce priveşte produsele, strategiile comerciale şi promisiunile făcute clienţilor. Totodată, o problemă majoră constă în circularitatea economiei, în perioadele de criză ce impun planuri de continuitate şi scenarii de funcţionare şi adaptare.

    De asemenea, Mihai Nica listează printre provocări creşterea preţurilor de la furnizori, dar şi o orientare a consumatorilor din România către preţul cel mai mic, în dauna calităţii. Totuşi, comportamentul de consum se estompează odată cu trecerea anilor şi este mult mai puţin pregnant faţă de acum câţiva ani. „Este un proces, cred, prin care trec departamentele de achiziţii. Pe măsură ce se dezvoltă, realizează că investiţiile trebuie privite pe termen lung, că nu contează doar preţul de achiziţie iniţial, ci şi serviciile, garanţia, actualizarea de software, care pentru astfel de echipamente trebuie calculate la nivel de cel puţin 5 ani”, a declarat cofondatorul companiei.

    Pentru Tehmag, situaţia impusă de criza sanitară a avut o influenţă semnificativ mai mică prin comparaţie cu alte domenii. În general, firmele s-au ferit de investiţii majore din pricina situaţiei globale şi contextului general dominat de incertitudine. „Noi am compensat însă, prin lansarea brandurilor noi, cu orientare şi către clienţii finali în cazul gadgeturilor Sempasi, dar şi prin abordarea altor segmente strategice de produs, precum cele acoperite de brandul Bielda.”

    Mihai Nica a absolvit Facultatea de Electronică şi Calculatoare în limba engleză în 2008 şi, doar doi ani mai târziu, a înfiinţat Tehmag împreună cu un coleg din anii de studenţie. În 2012 şi 2014, antreprenorul a dezvoltat site-ul Depozituldegeneratoare.ro, creat exclusiv pentru vânzarea de generatoare de curent şi, respectiv, Stivuire.ro, dedicat stivuitoarelor, transpaletelor electrice şi excavatoarelor.

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.

    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”

    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”

    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • Catalog de artă

    Diverse evenimente stârnesc mişcări de protest, care se manifestă şi sub forma unor lucrări de artă stradală. Problema cu acest tip de artă este că nu rezistă mult, de obicei, motiv pentru care o universitate din SUA s-a gândit să alcătuiască un catalog online dedicat în care să rămână lucrările şi după ce vor dispărea din teren. Subiectul ales de University of St. Thomas din Minneapolis, îl reprezintă cazul George Floyd şi lucrările de artă împotriva rasismului. Catalogul este deschis oricui doreşte să semnaleze o lucrare, pe care o poate fotografia şi apoi încărca imaginea pe site-ul dedicat, până în prezent primindu-se fotografii de pe totul cuprinsul SUA şi chiar din alte ţări, scrie Boston Globe.

  • Cine este omul care a înfiinţat IBM, una dintre cele mai mare companii din lume, cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari

    De numele lui Charles Ranlett Flint se leagă cel al unuia dintre cei mai mari jucători mondiali din tehnologie: IBM, o companie cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari, fondată de antreprenor în urmă cu peste un secol.

    Charles Ranlett Flint s-a născut pe 24 ianuarie 1850 în oraşul Thomaston din statul american Maine. După naşterea sa, familia s-a mutat în New York, unde Flint a absolvit Brooklyn Polytechnic Institute (în prezent New York University – Tandon School of Engineering). În 1871 a intrat în industria livrărilor, ca partener al companiei Gilchrest, Flint & Co.

    În 1911, el a pus bazele IBM, prin cumpărarea acţiunilor a patru companii: Tabulating Machine Company, International Time Recording Company, Computing Scale Company of America şi Bundy Manufacturing Company. În 1924, CTR a fost redenumită International Business Machines. Flint a rămas în consiliul de administraţie al IBM până în 1930, când s-a retras din business.

    Antreprenorul a fost căsătorit de două ori, cu Emma Kate Simmons şi Charlotte Reeves. Printre pasiunile sale s-au numărat: înotul – deţinând chiar, pentru o vreme, recordul mondial la viteză, vânătoarea, pescuitul, navigaţia şi aviaţia. De-a lungul timpului a fost şi consul al statelor Chile, Nicaragua şi Costa Rica, dar şi unul dintre cei şapte fondatori ai Automobile Club of America. A publicat şi o carte: Memories of an Active Life: Men, and Ships, and Sealing Wax.

    Flint a murit pe 26 februarie 1934, la Washington.

    Cel care a transformat compania într-o putere internaţională a fost însă Thomas John Watson, care a deţinut funcţiile de preşedinte şi CEO al IBM între 1914 şi 1956, sub conducerea sa businessul dublându-şi în doar 4 ani cifra de afaceri, până la 9 milioane de euro.

    Un moment important în istoria companiei a fost anul 2005, când IBM şi-a vândut divizia de calculatoare către producătorul chinez Lenovo. O altă bornă a fost atinsă în 2020, când compania a decis să se împartă în două companii publice diferite: IBM şi NewCo. La nivelul anului 2020, businessul a raportat o cifră de afaceri de 73,6 miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de aproape
    346.000 de angajaţi. În acelaşi an, compania a fost clasată pe poziţia 38 în topul Fortune 500. În luna aprilie a acestui an, capitalizarea de piaţă a IBM a atins valoarea de 127 de miliarde de dolari.

    În România, compania a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 941 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

  • În căutarea unei soluţii de a reduce poluarea, un designerul islandez a creat o gamă de articole vestimentare din gelatină şi agar-agar

    În căutarea unei soluţii de a reduce poluarea, designerul islandez Valdís Steinarsdóttir a creat o gamă de articole vestimentare din gelatină şi agar-agar (substanţă gelatinoasă obţinută din alge roşii), care nici nu trebuie aruncate atunci când se uzează, ci retopite pentru a crea altele. Conform creatoarei, confecţionând astfel hainele se elimină resturile de materiale şi nu mai trebuie nici să se recurgă la materiale sintetice, scrie Dezeen. Articolele vestimentare realizate de Valdís Steinarsdóttir nu sunt croite şi nici cusute, ci turnate într-o matriţă de forma obiectului dorit, folosindu-se numai cât material este necesar şi evitându-se astfel producerea de deşeuri.