BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Antreprenoarea care „face bani din piatră seacă”: „Cred în asumarea unor valori în cadrul unui business”

    Mariana Brădescu spunea în cel mai recent interviu acordat revistei Business MAGAZIN  că una dintre principalele realizări ale sale este că au ajuns „într-un punct al maturităţii afacerii fără să apelăm la surse externe de finanţare”. Împreună cu soţul ei, Sergiu Constantinescu, au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere şi au înfiinţat piatraonline.ro, primul magazin online din România dedicat exclusive pietrei naturale, în urmă cu un deceniu (în prezent afacerea include şi un showroom). Potrivit celui mai recent interviu (acordat ZF), familia Brădescu şi-a propus ca în cinci ani să ajungă în şapte oraşe din România, prin extindere în regim de franzică, dar şi în alte ţări europene. 

    Cifra de afaceri a companiei ajunsese în 108 la valoarea de 25,4 milioane de lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Profilul Marianei Brădescu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat de Business MAGAZIN în luna martie.

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

    „Cred că primul moment în care am simţit că pot face business a fost cel în care, copil fiind, îl ajutam pe tata să vândă şi căram în cârcă în sus şi-n jos să le arătăm clienţilor produsele din magazinul en-gros de covoare”, îşi aminteşte Wargha Enayati începuturile sale antreprenoriale, înrădăcinate încă din copilărie.

    În 25 de ani de antreprenoriat în domeniul medicinei, el şi-a câştigat statutul de pionier nu o dată, ci revenind constant cu câte un titlu demn de primele pagini ale publicaţiilor de business. Cel mai recent se referă la rolul său de iniţiator al proiectului Enayati Medical City, un centru medical gigant, rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro, care urmează să fie deschis anul viitor. În pragul deschiderii, Enayati a povestit despre fiecare etapă din parcursul său antreprenorial, privind retrospectiv la reuşitele sale de până acum, dar şi la greşelile din care a învăţat. 

    Medicul Wargha Enayati provine dintr-o familie care a îmbinat mereu antreprenoriatul cu medicina – tatăl, medic ginecolog, care a profesat până în ultimii săi ani de viaţă, dezvolta în paralel şi afacerea cu covoare. (Acum, a treia generaţie pare să le calce pe urme şi continuă pe aceeaşi linie: fiul  lui Wargha Enayati, Anis, a terminat UMF Carol Davila şi vrea să se specializeze în psihiatrie.)

    Iniaţitivele antreprenoriale au continuat şi pe parcursul formării sale ca medic: în perioada studenţiei la Cluj, a încercat să vândă ceasuri aduse din Germania, iar după Revoluţie a vrut chiar să îşi facă o fabrică de marmură artificială şi să vândă marmură, dar planul nu a funcţionat.

    Apoi a intrat în imobiliare, iar de aici până la deschiderea primei clinici private a fost doar un pas: „Între anii 1990 şi 1995 a mers foarte bine, am făcut câştiguri mari din vânzări şi cumpărări de apartamente, aşa că în 1995 am ales să dedic cel mai frumos apartament pe care îl aveam şi să deschid prima mea clinică privată de cardiologie. Pot spune, fără modestie, că sistemul medical privat din România a început într-un apartament de la Unirii”.

    De la un business plan de 2.000 de dolari pe lună, la prima reţea de clinici private din România
    După ce a deschis cabinetul de cardiologie, primul business plan pentru Centrul Medical Unirea a fost de 2.000 de dolari pe lună: „Nu voiam decât să ajung la break even cu o cifră de afaceri de 25.000 de dolari pe an”. Wargha Enayati spune totuşi că aceasta era o cifră greu de imaginat pentru serviciile medicale private în România anului 1995. „Primele săptămâni se întâmpla să am zile întregi fără pacienţi şi atunci am fost unul dintre primii medici care au introdus medici colaboratori care veneau cu pacienţii lor”, îşi aminteşte el. A devenit medicul Ambasadei Germane la Bucureşti şi asta l-a ajutat, mărturiseşte chiar el, să câştige încrederea străinilor din Bucureşti care conduceau afaceri bănoase. 

    Acela a fost şi momentul în care a început să se gândească să vândă abonamente pentru angajaţii companiilor din Bucureşti şi că trebuie să aducă mai multe specialităţi în clinică. Apartamentul de la Unirii devenise neîncăpător: „Aşa că apartamentul de la etajul 5 nu mai era funcţional şi după trei ani am deschis prima clinică pluridisciplinară, la parterul unul bloc de pe Bulevardul Unirii”.

    Apoi, după alţi trei ani, a deschis clinica de pe strada George Enescu din Capitală, iar după alţi trei ani a deschis încă trei policlinici şi primul spital pe Strada Clucerului, care era mic, îşi aminteşte Wargha Enayati fiecare pas  din începuturile dezvoltării Regina Maria.

    „A fost nevoie de 10 ani ca lumea să se obişnuiască cu conceptul de consultaţii private care trebuie plătite. A fost nevoie de alţi 10 ani ca spitalele CMU Regina Maria să devină profitabile. A fost nevoie de 15 ani ca abonamentele medicale să poată deveni parte integrantă în sistem”, descrie Wargha Enayati fiecare bornă marcată, după ani de muncă.
    În 2007, s-a perfectat prima vânzare a unui furnizor medical din România către un investitor care  era fond de investiţii, cât şi prima achiziţie a unei policlinici din afara reţelei, dar şi din afara Bucureştiului, la Cluj. Aşa au devenit primii care au dezvoltat o reţea proprie în ţara. „Sunt mândru să pot spune azi, la 25 de ani de când am fondat Centrul Medical Unirii, devenit Reţeaua Privată Regina Maria, şi după 20 de ani de lucrat la acest proiect, că am lăsat în spate un business sustenabil. La plecarea mea din Reţea erau 2.000 de angajati, azi, după 5 ani, sunt 5.000 de angajaţi”, spune Wargha Enayati. 
    Premierele s-au ţinut lanţ însă şi după cea de-a treia vânzare a reţelei Regina Maria, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, când medicul cardiolog a ieşit din acţionariatul companiei.
    „Abonamentele medicale au fost create acum 25 de ani şi azi sunt o piaţă constantă de peste 1,5 milioane de euro.  Primul spital dedicat femeilor a devenit acum o industrie in sistemul privat de sănătate şi o alternativă viabilă pentru sistemul de stat.  Policlinicile sociale sunt acum două în Bucureşti şi au peste 5.500 pacienţi din care 2.200 sociali, adică fără venituri şi asigurări medicale, şi au oferit 29.000 consultaţii, din care 13.500 sociale”, îşi descrie Wargha Enayati reuşitele privind retrospectiv. „Aceste proiecte au trăit şi merg mai departe creând adevărate trenduri pe piaţa medicală pentru că au fost caracterizate de creativitate şi inovaţie.”


    Drumul spre oraşul medical, aproape de final
    Acum, se concentrează pe dezvoltarea Enayati Medical City, un complex integrat, dezvoltat în asociere (pe zona de oncologie) cu Spitalul Monza şi desfăşurat pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, fiind  cel mai mare proiect medical privat din ţara noastră.

    „Este singurul spital de asemenea dimensiuni care se construieşte în această criză, cu o investiţie în valoare totală de 60 de milioane de euro şi care va fi gata la sfârşitul acestui an”, descrie Wargha Enayati proiectul.
    A pornit în dezvoltarea acestuia de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor, în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, citează antreprenorul un raport al Eurostat) şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    „Am gândit acest centru medical ca pe un oraş în care seniorii să poată avea acces permanent la serviciile medicale şi sociale de care au nevoie, fie că sunt independenţi sau asistaţi medical, că au nevoie de recuperare sau paliaţie, că au nevoie doar de socializare sau de un mediu în care să trăiască demn”, descrie antreprenorul raţiunea din spatele acestui proiect.

    Acesta îmbină un spital integrat de oncologie şi recuperare cu un centru rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori. Spitalul de oncologie va fi dotat cu 100 de paturi, compus dintr-un ambulatoriu de specialitate, secţii de chirurgie, chimioterapie, radioterapie şi medicină nucleară imagistică şi laborator. Centrul rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori va avea peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcţie de gradul de nevoi – rezidenţial (persoane independente sau asistate) şi medical (servicii de recuperare, paliaţie). Conceptul de îngrijire a pacientului în mod integrat şi eficient va fi completat cu un centru de zi pentru seniori şi 50 de cabinete în regim de ambulatoriu. „Cheia succesului este punerea la un loc a unei elite medicale care să ofere cele mai bune soluţii integrate pentru problemele oncologice şi pentru îngrijirea vârstnicilor”, spune antreprenorul.

    În ceea ce priveşte componenta medicală, el explică că proiectul include un spaţiu ambulatoriu generos de geriatrie cu multiple specialităţi, centru de fizioterapie cu piscină de recuperare şi terapie ocupaţională. „Vârstnicii se mută din casa lor în mare parte pentru un stil de viaţă de comoditate, socializare şi siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor. Siguranţă care aici este asigurată de un spital cu cinci săli de operaţii, secţie ATI, imagistică, laborator, precum şi medici specialişti de gardă.”

    Dezvoltarea proiectului a preluat-o Dan Doroftei, despre care Enayati spune că a avut norocul să îl cunoască în 2018, când se întorcea în România după 12 ani de experienţă în SUA în proiecte similare. După inaugurarea centrului, va conduce alături de el partea de seniori – rezidenţialul şi spitalul de geriatrie.

    Proiectul se află în prezent într-o fază avansată de construcţie, în octombrie-noiembrie clădirea va fi finalizată,  iar din ianuarie va fi operaţională, dotată şi funcţională. „A fost o provocare în sine în această perioadă să ţinem deschis un şantier pe care muncesc zilnic 400 de oameni. Suntem încrezători că vom rămâne în calendar şi că vom deschide conform planurilor”, spune Enayati. 

    Vorbind despre provocări, medicul antreprenor subliniază că acestea vin din gradul de noutate al unui astfel de proiect în România. „Proiectul este foarte ambiţios. Şi inovator. Principalele provocări ţin atât de schimbarea mentalităţilor cu privire la modul în care seniorii merită să trăiască, cât şi de întregul concept de îngrijire a vârstnicilor în ţara noastră. În plus, conceptul de îngrijire integrată atât pe zona de oncologie, cât şi pentru seniori este unul care va fi pus în practică în premieră în ţara noastră.

    Prin urmare, funcţiunile gândite sunt complexe şi de aici şi provocarea legată de construcţie, arhitectură, avize şi autorizări”, spune el. Pe de altă parte, observă că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat este lipsa sprijinului din partea autorităţilor. „Este, până la urmă, cea mai mare investiţie medicală din România, din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Niciun alt proiect nu are/a avut asemenea dimensiuni. Spitalul Enayati Medical City costă un pic peste un studiu de fezabilitate comandat de stat pentru oricare din spitalele regionale, aşa că obiectivul meu primordial este să demonstrez că se poate face!

    Nu zic că nu e greu, nu zic că e cel mai bun sau profitabil model, zic doar că dacă proiectul meu devine un model mă aştept ca alţi investitori sau statul să îl perfecteze, să îl replice, să construiască spitale mai mari, mai bune, mai performante, adaptate la nevoile acestei perioade. Dar, cel mai important, să fie gândite ca proiecte pentru pacienţi, pentru medici, pentru seniorii României cum e cazul de faţă, având în vedere nevoile lor reale”.
    Termenul de finalizare al proiectului cu tot cu dotări este începutul anului viitor, iar Wargha Enayati crede că vor avea primii pacienţi, în funcţie de autorizări şi avize, în a doua lună a anului 2021.

    „Pentru că este un proiect definit de termenul «integrat» vom încerca să deschidem ca un întreg, în acelaşi timp. De altfel, pe lângă cele două spitale (de oncologie şi geriatrie) şi centrul rezidenţial pentru seniori adăpostim cel mai mare, cred, ambulatoriu din România, cu 50 de cabinete, unde vom promova conceptul de concierge medical (doctor dedicat care să conducă pacientul pe tot traseul său medical), un restaurant, o sală de conferinţe, centru de recuperare fizio-kineto cu piscină, magazine, capelă şi multe grădini spectaculoase gândite să aducă lumină şi culoare.”

    Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 60 milioane de euro, din care aproape 70%, respectiv 40 milioane de euro, este investiţia sa, constituită din fonduri proprii şi o mică parte credit bancar. Se aşteaptă ca investiţia să aibă un turnover de 25 milioane de euro la trei ani după deschidere.

    Iar fiindcă va fi vorba despre un produs high-end, cel puţin pe zona rezidenţială şi de îngrijire seniori, tarifele vor fi între 2.500 şi 4.000 euro/lună. „În construcţia spitalului de geriatrie şi a centrului rezidenţial a fost acordată atenţie maximă pentru toate detaliile, de la aranjamentul camerei, până la mobila potrivită pentru vârstnici. Este vorba de spaţii verzi generoase, sală de spectacole, activităţi de divertisment, care să le ofere rezidenţilor toate avantajele unui trai urban, mai ales că ne aflăm în zona de nord a Capitalei şi mă bucur că am aflat de curând că magistrala 6 de metrou va fi aproape de noi, deci accesibilitatea va fi din ce în ce mai mare”, explică medicul. 

    În 2021 vor fi peste 500 de angajaţi pe platforma Enayati Medical City, majoritatea personal medical: „Centrul medical este gândit ca un proiect şi pentru medici, un ecosistem medical care va pune laolaltă elita medicală şi profesională din România”.

    Ce urmează? Medicul-antreprenor mărturiseşte că deocamdată îşi consolidează actualele investiţii, în contextul în care Enayati Medical City consumă resurse semnificative, dar va continua să investească prin intermediul unui fond de investiţii. Lansat alături de alţi patru investitori, Voicu Oprean, Alexandru Popescu, Sergiu Neguţ şi Georgios Sofianos, fondul de investiţii Cleverage Venture Capital îşi propune să ajungă  la finanţări de 20 de milioane de euro în 5 ani pentru proiecte din România şi din regiune.

    „Etica ar trebui să fie esenţială în educarea oricărui profesionist”
    „Cred că problema principală este a omului din sistem. Percepţia publică este de corupţie la nivelul sistemului şi nu poate fi schimbată peste noapte”, răspunde Wargha Enayati, întrebat care sunt motivele pentru care sistemul românesc medical este în continuare blamat şi care ar fi soluţiile pentru evoluţia acestuia.
    Aminteşte despre exemplul recent apărut în presă al lui Markus Braun, fostul şef de la Wirecard, acuzat că a deturnat fonduri de 1,9 miliarde de euro din banii companiei. În acest context, Wargha Enayati se întreabă: dacă astfel de lucruri se întâmplă la acel nivel, în Germania, ce pretenţii putem noi să avem să schimbăm percepţia publică despre sistemul medical. „Corupţia există şi va mai exista în sistemul medical. De aceea eu cred că etica trebuie să fie un factor determinant în educaţia oricărui profesionist, indiferent de domeniu. Şi până ce nu vom înţelege cu toţii că omul este în primul rând o fiinţă spirituală, nu vom fi conştienţi nici de cât de importantă este etica personală în relaţionarea profesională şi umană”, spune el. Enayati punctează însă că nu poate să aibă un rol activ în dezvoltarea politicilor româneşti, ţinând cont de credinţa sa, Baha’i, care nu permite să facă parte din formaţiuni politice, să facă politică partizană. „Membrii  comunităţii Baha’i sunt artizanii unităţii şi ai lipsei dezbinării, suntem activi în planul politicii globale, dar nu în cea guvernamentală”, descrie el unul dintre principiile credinţei sale. 
    Cum descrie modul în care a fost gestionată criza medicală curentă? „Pentru că sunt un om al statisticilor şi al cifrelor cred totuşi, fără a încerca să micşorez ce se întâmplă, că reacţia a fost prea vehementă şi ca urmare vom resimţi efecte medicale pe termen lung şi în număr mult mai mare decât al statisticilor victimelor cu COVID. Asta dacă nu punem la socoteală şi efectele economice, distrugerea brută a unor ramuri a economiei. Şi acestea vor avea consecinţe medicale grave în viitor. Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi ca guvernul să intervină acum şi să ia din bugetul altora, cum ar fi apărarea, şi să facă o infuzie masivă în economie şi sănătate”, crede el. 


    Succesul în antreprenoriat? Răbdare şi curajul de a închide o afacere dacă nu mai merge

    Wargha Enayati spune că şi-a construit parcursul având ca inspiraţie viaţa şi valorile părinţilor săi, care i-au arătat mereu flexibilitate şi agilitate, adaptabilitate şi viziune globală asupra problemelor lumii. „De la părinţii mei am învăţat să provoc şi să mă provoc în a găsi soluţii care să servească oamenilor. De la credinţa mea, Baha`i, am învăţat să fiu detaşat, echidistant şi să am curaj pentru schimbare”, îşi descrie medicul antreprenor reperele din parcursul său antreprenorial. El oferă spre exemplu şi două citate ale lui Bahá’u’lláh, fondatorul credinţei Baha’i, despre care antreprenorul spune că îl guvernează în toată activitatea sa: „Numai acela care în zilele noastre îşi consacră viaţa slujirii întregii rase umane este într-adevăr om”  şi „Toţi oamenii au fost creaţi pentru a duce mai departe o civilizaţie în continuu progres”.
    Nu au lipsit însă nici lecţiile pe care le-a dobândit pe parcursul său. „Cred că principala mea eroare a fost lipsa de experienţă pe zona de expansiune, care pentru reţea a fost masivă şi neaşteptată. În plus, reacţiile mele la provocări, dificultăţi sau ameninţări nu au fost întotdeauna temperate”, îşi descrie Enayati greşelile din care a învăţat de-a lungul timpului.
    „Apoi, de teamă că nu voi putea creşte singur, am hotărât în 2007 să mă duc pe drumul asocierii cu un fond de investiţii şi implicit al forţării ca la un moment dat, să ies din această afacere printr-un drag-along, fapt care s-a şi întâmplat după opt ani la cea de-a treia vânzare. Mereu mă întreb dacă trebuia să fac acest pas…”, mărturiseşte Wargha Enayati. 
    Medicul antreprenor oferă şi un sfat pentru tinerii antreprenori: „Sper ca antreprenorii tineri să fie în permanenţă conştienţi de impactul  social pe care ar trebui să-l producă orice acţiune de business. Important este să înceapă cu dreptul, cu toate lucrurile în ordine, legal, fiscal, în acord cu reglementările din domeniul muncii. Să ia în calcul că pornirea unei afaceri durează cel puţin trei ani. Şi, cel mai important, să aibă răbdare şi răbdare şi răbdare, alături de curajul de a închide o afacere daca devin conştienţi că nu mai merge”. 

    Un sfert de secol de premiere medicale

    30 noiembrie 1995
    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.
     

    1996
    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de  1,5 milioane de euro).

    1999
    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004
    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007
    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008
    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj –   Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.
    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.
    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.
    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010
    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.
    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka – o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011
    Deschide primul spital privat la Braşov.
    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012
    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro. 

    2015
    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM . Potrivit surselor din piaţă,
    reţeaua era evaluată
    la acel moment la 150 de milioane de euro
    şi avea 2.000 de angajaţi.
    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de
    1 milion de euro. 

    2017
    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.
    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la 100.000 de euro. 

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.
    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.
    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.
    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.
    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis. 

    2019

    Lansează pentru prima oară conceptul de concierge medical în România.
    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Enayati Medical City se apropie de deschidere – un proiect în valoare de 60 milioane de euro cu o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro constituită în cea mai mare parte din fonduri proprii şi un credit de la bancă, restul investiţiei proiectului fiind acoperit de partenerii medicali din proiect.
    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage –
    cu o investiţie de 500.000 euro.

     

    Ce înseamnă Enayati Group în prezent
    În prezent, grupul Enayati este format din: MedicHub Media, care include şi Medicală şi partenerul MediaMEd Publicis (companii de comunicare medicală şi marketing pentru lumea medicală, digital, conferinţe şi media), Intermedicas Concierge Medical – clinică medicală de concierge medical şi second opinion, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, formată din două policlinici sociale pentru persoane fără venituri şi asigurări medicale şi două afterschool-uri pentru copii, aplicaţia de programări la medic şi telemedicină Docbook, platforma de recrutare de personal medical Medijobs.
    De asemenea, Enayati Group include unul dintre proiectele „vedetă” ale domeniului medical privat în prezent – Enayati Medical City – un oraş medical aflat în construcţie. 

  • Audienţă verde. Spectatorii de la opera din Barcelona, înlocuiţi de ghivece cu flori

    Evenimentul a fost munca artistului conceptual Eugenio Ampudio şi a inclus o performanţă a cvartetului de coarde UceLi Quartet, relatează CNN. 2.292 de plante au fost aşezate în sală, în timp ce cvartetul de coarde a cântat opera lui Puccini Crizantemele, potrivit unei declaraţii a reprezentanţilor teatrului, citate de CNN. Chiar dacă nu a fost în sală, audienţa – formată din oameni – a putut urmări spectacolul prin live streaming.

  • Cu aripi noi. Cum ar putea arăta avioanele viitorului

    Forma aripii este diferită faţă de ce aţi văzut până acum – având ca scop reducerea cantităţii de combustibil folosit. NASA a testat diferite versiuni ale acestui design în tunele de vânt din California şi Virgina şi, cel mai recent, la centrul de cercetare de la Langley în toamna anului trecut.  Designul este denumit TTBW („transonic truss-braced wing” este denumirea completă în limba engleză). Un alt beneficiu al acestui design este că în timp ce o aripă normală ar fi plasată la mijlocul aeronavei sau în partea de jos a acesteia, acestea sunt montate spre vârf – ceea ce ar permite producătorilor de aeronave să introducă motoare mai mari sub aripi. Totuşi, potrivit reprezentanţilor acestui proiect, citaţi de popsci.com, un astfel de design ar putea fi luat în considerare abia cândva în anii 2030.

  • Cum vor arăta birourile viitorului?

    Firma de arhitectură ar fi dezvoltat un ghid pentru clienţii săi din Silicon Valley, printre care se numără Facebook, Netflix, VMware, Google şi SpearStreet Capital, în scopul consilierii acestora pentru modul în care îşi vor dezvolta birourile pentru a permite respectarea măsurilor de distanţare socială. Din raport reiese că birourile vor fi mai rare şi se vor înlătura aproape toate spaţiile comune.

  • Inedit: Cum se dansează balet cu distanţare socială

    Aceasta este realizată de artistul coregraf Remi Wörtmeyer,  acompaniat de orchestra baletului naţional olandez. Piesa de rezistenţă a actului artistic este reprezentată însă de o costumaţie care include un tutu din denim cu un diametru de trei metri. Potrivit informaţiilor publicate pe operaballet.nl, actul este inspirat de teatrele goale, de artiştii care au rămas fără scenă şi de dansul fiecăruia dintre indivizi pentru a-şi găsi calea spre noua normalitate.

    „Tutuul este cea mai nouă unealtă de distanţare socială. Datorită supradimensionării sale, îi determină pe dansatori să găsească soluţii în navigarea prin oraş, ei trecând şi mişcându-se împreună prin acesta.” Remi Wörtmeyer, coregraf

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din businessul românesc. Conduce operaţiunile unei companii cu venituri ce se îndreaptă spre 2 mld. lei

    Doina Vornicu este din 2014 director al operaţiunilor grupului ceh CEZ în România şi e primul manager român care ocupă poziţia numărul doi ca importanţă strategică în organizaţie. Pe parcursul mandatului său de până acum, s-a implicat într-o serie de proiecte strategice care au ca obiectiv final transformarea companiilor din grup în companii smart. Prin acest program, operatorul Distribuţie Oltenia îşi propune să gestioneze eficient cerinţele consumatorilor de energie, dar şi să reducă timpul de intervenţie când apar întreruperi de energie, sporind astfel gradul de confort. Dincolo de digitalizare, obiectivele mandatului său includ şi reducerea pierderilor de energie, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei proceselor, dar şi găsirea unor oportunităţi de afaceri complementare care să garanteze îndeplinirea indicatorilor financiari.
    Crede cu convingere că menţinerea echilibrului între birou şi casă este condiţia de reuşită a oricărui demers şi spune că a găsit mereu echilibrul în familie. „Am regăsit această valoare în oamenii cu care lucrez de peste zece ani, iar faptul că împărtăşim aceeaşi înţelegere a noţiunii de echilibru se vede în atmosfera din companie şi în rezultatele noastre. (…) Deşi poate fi nespecific unei corporaţii, în grupul nostru acest tip de cultură este perceput imediat.”

    Profilul Doinei Vornicu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cum ar putea producătorii români să îşi ducă mai mult produsele peste hotare. Ce spun trei antreprenori români care au reuşit

    „Curaj, consecvenţă şi colaborare” reprezintă cei trei „C”  pe care producătorii români trebuie să şi-i asume pentru a scrie noi poveşti de succes în cartea exporturilor. Mai ales când vine vorba despre pieţele îndepărtate este nevoie de colaborare, atât din punctul de vedere al cunoştinţelor antreprenorilor, cât şi al costurilor de export ce pot fi împărţite.

    „Acum câţiva ani eram întrebat de ce nu ne ajutăm, noi, ca producători români. Spre exemplu, eu dacă am cumpărat un cuptor de biscuiţi din Italia, producătorul care mi l-a vândut mi-a zis că dacă am nevoie de malaxor ştie el o firmă italiană, iar pentru o maşină de ambalat mi-a recomandat altă firmă italiană – ei se susţineau unul pe altul, lucru pe care eu nu-l văzusem la noi până acum”, a povestit Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenixy, producătorul pufuleţilor Gusto, în cadrul emisiunii Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
    Pufuleţii Gusto au ajuns astăzi în 36 de ţări şi reprezintă o poveste frumoasă despre exporturi şi despre modul în care poţi ajunge să faci un profit de 5 milioane de euro din pufuleţi, dacă aplici cei trei „C”, crede Apostolescu. În drumul spre pieţe îndepărtate precum Australia sau Noua Zeelandă, antreprenorii români trebuie să colaboreze, întrucât anumite costuri nu pot fi suportate la nivel de business, astfel încât cheltuielile să nu depăşească valoarea produsului.  „Am constatat că lucrăm extrem de bine cu anumite companii din România care se potrivesc pe acelaşi tip de lanţuri comerciale. Livrăm cu ape minerale precum Perla Harghitei sau Borsec. Sunt containere săptămânale pentru America, pline, împărţite între producători de conserve precum Râureni sau dulceţurile Scandia. Sunt colaboratori cu care am ajuns în pieţe precum Australia, Noua Zeelandă, în care transportul ar fi de trei ori cât valoarea produselor, dar dacă împărţim cu companii care livrează produse de volum redus şi greutate mare, ne potrivim noi cu volum mare şi greutate redusă. În consecinţă, împărţim containerul, punem jos conservele şi deasupra pufuleţii. Şi iese un pachet cu un preţ bun pe container. Sunt zeci de containere săptămânal şi s-a ajuns la volume bune în combinaţia aceasta.“
    Astfel, colaborarea poate deveni unul dintre principalele atuuri ale exportatorilor români, aşa cum a devenit pentru producătorii italieni. Împărţirea costurilor şi a experienţei poate duce şi produse ieftine dincolo de graniţele ţării sau chiar ale continentului. Bineînţeles, producătorii români s-ar putea gândi că un business de 30 de milioane de euro precum Phoenixy are alte perspective faţă de un business mai mic sau că nu se poate vorbi despre asemenea mutări curajoase în criză. Însă producătorul de lactate Ferma cu Omenie ar putea dovedi contrariul.
    Cu afaceri de peste 3 milioane de euro în 2019, familia Bîcu din Transilvania a făcut marele salt pe export încă din criza trecută. Atunci, prin brandul Pachet de acasă, producătorul român a făcut primii paşi spre comunităţile de români din diaspora. „În 2009 ne-am dat seama că sunt mai mult de 2 milioane de români în Spania şi Italia şi am stat şi ne-am gândit că e cât Bucureştiul, care înseamnă jumătate din vânzări – ce ar fi să mergem la românii aceştia? Şi am început cu Spania la finalul lui 2009, în 2010 am mers şi în Italia, am găsit distribuitori similari cu noi, adică businessuri apropiate ca valoare, ca şi concept, afaceri de familie care au crescut frumos, şi am ajuns să ne găsim parteneri cu care am devenit şi prieteni, cu care am muncit 10 ani fără oprire şi parteneriatele ne-au ajutat să ajungem pe recomandări mai departe spre Germania”, a declarat Marius Bîcu, general manager al producătorului de brânzeturi Ferma cu Omenie, care comercializează pe piaţa locală sub brandul De la Fermă.
     Astăzi, mai bine din 50% dintre clienţii producătorului vin de pe 11 pieţe europene, pieţe în care compania a făcut eforturi să continue livrările în mijlocul pandemiei, indiferent de intensitatea eforturilor. Iar pariul s-a dovedit a fi unul câştigător.
    „Având foarte mulţi clienţi externi, acolo am livrat absolut tot, cu toate că am făcut eforturi mari să ajungem în Italia. Avem transportatori care au mers prin Albania ca să ajungă în Italia şi am găsit portiţe, chiar dacă transporturile au fost mai scumpe, chiar dacă au aşteptat mai mult, chiar dacă unii şi-au asumat riscuri. Am livrat tot şi asta ne-a deosebit de furnizorii care s-au speriat şi au zis că nu mai ajung în Italia că nu au ce căuta acolo momentan. Clienţii au fost mulţumiţi şi pentru că unii nu au mai livrat am avut de câştigat”, a adăugat Marius Bîcu. Curajul de a ieşi la export în mijlocul crizei şi de a continua exporturile în mijlocul următoarei crize – una medicală, care a ridicat chiar mai multe provocări operaţionale – a contribuit la reţeta pentru export a producătorului transilvănean.
     Cu toate acestea, consecvenţa reprezintă una dintre principalele caracteristici pe care trebuie să şi le antreneze producătorii români, ceea ce înseamnă şi să nu ieşi la export înainte de a fi pregătit să susţii această activitate. 
    Un alt producător român care se pregăteşte să iasă la export până la finalul anului este Lăptăria cu Caimac, întrucât aceasta avea planuri pentru începutul anului, dar a preferat să le întârzie pentru a-şi asigura consecvenţa atunci când trece graniţa. „Cred că este un moment foarte bun pentru România să iasă la export cu produse alimentare, întrucât România produce mâncare mult peste necesarul intern şi vedem că peste tot în lume au fost probleme cu producţia alimentară. De la seceta din regiune, până la inundaţiile din Europa de Vest şi până la inundaţiile şi seceta din SUA, producţia alimentară a fost afectată drastic. Noi pregătim încă din februarie exportul către Marea Britanie şi Germania, dar cred că cel mai devreme vom ieşi în noiembrie“, a spus Adrian Cocan, manager, Lăptăria cu Caimac, un producător de lactate cu afaceri de peste 4,1 milioane de euro.
     Indiferent de mărime, dacă respectă cei trei „C”, producătorii români îşi pot stabili ţinte pentru export şi pot intra într-o nouă linie de produse, care ar putea avea mai mult succes pe piaţa externă decât în piaţa locală.
    În acest context, producătorul de legume Fresh Veg, cu afaceri de peste 1 milion de euro în 2019, vrea să construiască solarii care să îi genereze premisele pentru ieşirea la export. „În momentul de faţă ne concentrăm pe producţia bio, începem construcţia pe patru solarii de câte 1.000 mp fiecare. O să începem undeva în luna august şi sperăm ca până la finalul lunii septembrie, cel târziu, să fie gata, astfel încât de anul viitor să putem rula câteva culturi pe terenul respectiv. (…) Producţia bio m-am gândit că ar putea fi vândută şi la export pentru că există o tendinţă mult mai mare de creştere pe produse bio decât e în România în momentul de faţă şi cred că produsele bio ne-ar deschide multe uşi şi ne-ar ajuta să vindem şi celelalte produse ale noastre“, a povestit Cristina Zeamă, fondatoarea Fresh Veg.
     În ceea ce priveşte localizarea producţiei ca factor de luat în calcul la export, compania Phoenixy care produce pufuleţii Gusto vrea să deschidă o fabrică în afara României. Cu 36 de ţări în care exportă deja şi planuri de a-şi continua aventura, compania a explicat în cadrul emisiunii că poate exporta la costuri bune pe o distanţă de 1.000 de kilometri în jurul fabricii din Băicoi, Prahova. Pentru distanţe care depăşesc această rază, Phoenixy are un plan care prevede producţia localizată în altă ţară.
     „Sunt pieţe unde vrem să deschidem fabrici locale. Este exclus să mai deschidem alte fabrici în România pentru că nu avem un specific atât de nişat zonal încât să faci pe teritoriu românesc mai multe fabrici. Cu transport eficient te poţi duce pe o rază de 1.000 de kilometri în jurul fabricii, adică până în Viena, Austria. Poţi deservi din România inclusiv Austria, dar de acolo mai departe este mai uşor să ai fabrică în altă parte“, a adăugat Eliodor Apostolescu.