În acest anuar, vom publica răspunsurile companiilor la întrebări referitoare la obiectivele proiectelor de CSR, etapele realizării acestora, cât şi bugetele alocate pentru acestea.
Exemplele prezentate sunt poate mai importante ca niciodată în contextul în care ne aflăm, când solidaritatea este de bază pentru supravieţuirea businessurilor, dar şi pentru bunul mers al societăţii. Detalii despre acest proiect puteţi afla pe site-ul Business MAGAZIN, precum şi la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro.
Category: Revista BM
-
Turismul elen se zbate sub povara pandemiei, dar nu se dă învins
Pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu oprirea călătoriilor la nivel mondial, s-a dovedit devastatoare pentru o ţară precum Grecia, unde turismul reprezintă 30% din producţia economică şi comandă până la unul din cinci locuri de muncă. Anul trecut, Grecia a avut un număr record de 33 de milioane de vizitatori, astfel că nu este de mirare că pentru multe dintre insule turismul este principala sursă de angajare în sectorul privat. Conform estimărilor Ministerului Turismului din Grecia, în cel mai optimist scenariu sectorul turistic elen va putea să se menţină la o valoare de doar 8 miliarde de euro anul acesta, comparativ cu 18,2 miliarde de euro anul trecut.
Anul acesta, Grecia munceşte din greu pentru a-şi adapta oferta turistică la vremurile dominate de pandemia de COVID-19. La prima vedere, Grecia arată ca o ţară în care pandemia nu a pus piciorul niciodată. Republica Elenă a avut doar 110 cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19 pe 2 august (înainte de publicarea acestui material – n.red.) şi 4.662 de cazuri în total, de la începutul pandemiei globale.
Grecia este şi una dintre destinaţiile turistice preferate de români. Astfel, circa 1,4 milioane de turişti români au vizitat această ţară anul trecut, conform reprezentanţilor Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia.
Anul acesta, turiştii români au început din nou să meargă în Grecia cu avionul începând cu 1 iulie, odată cu redeschiderea aeroporturilor pentru zborurilor internaţionale. Primele zboruri charter au plecat chiar pe 1 iulie, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, spre insulele Rodos şi Creta. Alin Burcea, CEO-ul agenţiei de turism Paralela 45, crede că dorinţa românilor de a călători este mai mare decât frica de testare sau de complicaţiile care ar putea să apară în călătorie. „Din fericire, turiştii mai sunt tentaţi să plece în vacanţe în străinătate. Dorinţa aceasta de a călători şi de a merge în vacanţe este atât de mare încât oamenii nu au neapărat probleme cu testarea. Este foarte bine că ei se testează şi sunt foarte atenţi pentru ca Grecia să fie destinaţie turistică sigură”, spunea Alin Burcea. Vacanţele în Grecia sunt la fel de accesibile precum în anii trecuţi, tarifele nu au crescut din cauza măsurilor de precauţie pe care hotelierii trebuie să le ia acum, afirmă CEO-ul Paralela 45. „Grecii nu îşi permiteau să crească tarifele. Având în vedere că ei aveau costuri mai mari din cauza acestor măsuri, este un lucru pozitiv că nu au crescut tarifele. Nu am primit până în acest moment oferte speciale pentru că hotelierii sunt realmente speriaţi de costuri şi nu îşi permit să ofere tarife speciale. Tarifele şi preţurile sunt la fel ca în anii trecuţi, nu au crescut preţurile la niciun hotel, din câte ştiu eu”, explică Burcea. Pentru Grecia, Paralela 45 are curse spre Creta, Rhodos, Corfu, Zakynthos şi Mykonos.
Pentru turismul elen, anul 2020 se anunţă a fi o luptă pentru supravieţuire. Cea mai mare insulă din Grecia, a cincea cea mai mare din Marea Mediterană, locul de origine al zeilor olimpici, cât şi al civilizaţiei europene moderne, Creta, este o bijuterie mediteraneană – una care aduce încasări de circa 3 miliarde de de euro anual.
„Avem circa 4 milioane de turişti aici în fiecare an, 50 de milioane de şederi pe noapte anual ce aduc capital de circa 3 miliarde de euro. Anul acesta ne aşteptăm să realizăm o treime din aceste cifre. Nu ştim cum vor fi anii 2020 şi 2021, sperăm să depăşim această perioadă. Este posibil să avem nevoie de doi sau trei ani pentru a ne reveni. Trebuie să fim optimişti în ceea ce priveşte anul viitor, însă nu ştim cu siguranţă ce se va întâmpla”, spune Kotsoglou Kyriakos, comisar pentru turism şi e-guvernare al regiunii Creta.
Anul acesta ar putea fi dezastruos pentru Creta, având în considerare că 50% din veniturile insulei vin din turism, însă grecii nu se dau bătuţi şi spun că turismul îşi va reveni până la finalul anului.
„Cu toate acestea, vom primi şi anul acesta turiştii la fel de bine precum am făcut-o şi în ceilalţi ani. Trebuie să ne simţim bine, să avem o vară frumoasă şi să tragem linie şi să facem socoteala la sfârşitul anului. Ne vom petrece vara ca în fiecare an. Dacă vom vedea că numărul cazurilor va creşte, vom lua măsuri. Trebuie să rămânem calmi şi să respectăm măsurile de prevenţie. Veţi găsi Grecia însorită, cu preţuri mici, mai bună decât în oricare alt an”, adaugă Kotsoglou Kyriakos.
Stavros Arnaoutakis, guvernatorul insulei Creta, afirmă că anul trecut au fost 33.000 de turişti români pe insulă, iar anul acesta aşteaptă un număr similar, în ciuda pandemiei de COVID-19. De la începutul lunii iulie, când au fost deschise zborurile, 15.000 de turişti din toată lumea au venit în regiune.
„Suntem optimişti şi sperăm să avem un an bun în turism. Sperăm ca totul să iasă bine pentru această insulă şi aşteptăm turişti din toată lumea, chiar şi din ţări care au avut cazuri de COVID-19, pentru a-şi petrece vacanţa aici, chiar şi din România, de unde aşteptăm chiar mai mulţi turişti decât anul trecut, când s-au aflat pe locul 17 în topul turiştilor din Creta. Este o bună poziţie comparativ cu alte pieţe est-europene şi est- mediteraneene. Anul trecut au fost 33.000 de turişti români în Creta doar la sosirile pe aeroporturi, fără cei care ajung aici cu feribotul”,
afirmă Stavros Arnaoutakis.Peste 80.000 de angajaţi din turism şi din sectoarele adiacente au urmat cursuri de prevenţie pentru a se comporta adecvat în timpul pandemiei de COVID-19, o măsură pe care guvernatorul grec o consideră esenţială, având în vedere că turismul reprezintă circa 50% din PIB-ul Cretei.
„Este esenţial să urmăm sfaturile specialiştilor în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea şi făcând asta sperăm ca totul să fie bine în viitor. Turismul generează jumătate din veniturile de pe insula Creta. Mai mult de 80.000 de oameni au fost instruiţi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie, de la angajaţii hotelurilor, ai aeroporturilor, restaurante, taximetrişti, şi toţi au obţinut certificarea privind această instruire, şi din datele pe care le avem acum majoritatea hotelurilor din estul insulei sunt deja deschise”, explică Arnaoutakis.
Hotelierii şi proprietarii de baruri şi cafenele sunt conştienţi de efectele pandemiei asupra businessurilor lor şi fac tot posibilul pentru ca oaspeţii lor să se simtă în siguranţă. Recepţiile au fost ascunse în spatele unor paravane despărţitoare, personalul poartă măşti şi, acolo unde este cazul, mănuşi.
În hoteluri, dezinfectantul este peste tot – la recepţie, în cameră, pe terasele hotelurilor şi chiar şi în baie, lângă gelul de duş şi şamponul din partea casei. Telecomenzile sunt învelite în plastic, învelitoare care se schimbă odată cu fiecare client.
Restaurantele iau şi ele măsuri de precauţie. Mesele sunt şterse cu dezinfectant după fiecare client, iar sticlele de dezinfectant pentru mâini stau ocazional lângă sare şi piper. De asemenea, personalul este, în mare parte, echipat cu măşti sau cu o mini vizieră din plastic.
Manolis Angelakis, preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia, Creta, spune şi el că perioada pandemiei este una dificilă pentru Grecia şi pentru întreaga Europă. Sitia nu are niciun caz de COVID-19, însă cetăţenii, turiştii şi proprietarii de locari iau toate măsurile de prevenţie recomandate de autorităţi.
„Pentru noi, această perioadă a fost una dificilă pentru că în luna martie a trebuit să închidem toate restaurantele, toate cafenelele, totul. A fost foarte dificil pentru economie. Suntem foarte fericiţi că după lockdown am reuşit să păstrăm toate localurile deschise. În Sitia sunt 127 de restaurante, cafenele şi baruri, cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Anul acesta sperăm să păstrăm un procent de 70% de activitate comparativ cu anul precedent. Este o activitate dificilă pentru că suntem un comitet restrâns, însă încercăm să facem tot ce putem astfel încât să fie bine pentru zona noastră”,
spune Manolis Angelakis.Angelakis spune că industria HoReCa din Sitia s-a trezit la viaţă imediat după perioada de lockdown, chiar dinainte ca turiştii străini să revină. „Noi, grecii, ţinem la tradiţii. Este în cultura noastră să ieşim, să ne întâlnim cu prietenii, aşa că industria cafenelelor şi a restaurantelor s-a trezit la viaţă. Într-adevăr, este dificil. Anul trecut aveam zboruri directe din Danemarca, Suedia şi alte ţări, acum nu mai este de muncă precum în anii precedenţi, dar reuşim să avem acum circa 60% – 70% din volumul de muncă pe care îl aveam anul trecut”, explică el.
Preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia nu ştie exact câţi români vin anual în oraşul lui, însă anul acesta vrea să afle câţi români aleg Sitia, unde stau, ce le place şi cum poate să îi facă să se întoarcă şi în anii următori.
„Nu am o statistică referitoare la câţi români vin anual în Sitia, însă eu deţin şi o microberărie şi anul trecut cred că veneau acolo circa 30-40 de români pe săptămână. Din păcate, nu veneau să stea aici, în Sitia, mergeau spre Heraklion sau alte oraşe şi rămâneau o zi sau două în Sitia sau veneau doar în trecere, aflau de pe Airbnb că avem microberării şi se opreau aici pentru bere sau pentru specialităţi din cafea. Sperăm ca în anii viitori să deschidem piaţa de noi destinaţii, precum România, Spania, Israel”, adaugă Manolis Angelakis.
Stelios Bagkeris, general manager al Theartemis Palace Hotel, un hotel de patru stele din oraşul Rethymno din Creta, afirmă că rata de ocupare a hotelului este foarte scăzută în acest moment, de 25%, însă se aşteaptă ca lunile următoare să fie mai bune din acest punct de vedere.
„Sunt multe motive pentru
care se întâmplă acest lucru, unul dintre ele este că marile pieţe sunt încă închise, de exemplu Rusia, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie nu operează zboruri în Grecia. Până la sfârşitul lunii ne aşteptăm să se deschidă toate pieţele, iar lunile august, septembrie şi octombrie să fie mai bune”,
spune Stelios Bagkeris.
Preţurile sunt mai mici decât anul trecut, spune el, şi este o ocazie bună pentru toată lumea să vină în vacanţă în Grecia acum. „Cred că toate hotelurile au promoţii, într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest moment, sunt preţuri bune, este un moment bun de venit aici. Ne simţim în siguranţă, angajaţii sunt instruiţi bine, vrem să rămânem în siguranţă, însă, în acelaşi timp, vrem să fim ospitalieri şi vrem să le oferim turiştilor vacanţe plăcute, precum se aşteaptă de la noi. Cred că guvernul, hotelierii şi toate afacerile serioase au luat toate măsurile necesare pentru a depista cazurile de COVID-19 de la început, aceasta a fost cheia succesului în Grecia, nu am lăsat oamenii să umble fără să ştim despre ei”, explică reprezentantul Theartemis Palace Hotel.
Manolis Vlachakis, reservations and sales manager în cadrul Elia Hotels Group din Chania, Creta, un grup cu 16 hoteluri şi 10 apartamente, afirmă că hotelierii se află acum în o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, iar turiştii sunt mai puţini decât în anul precedent.
„Ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă din cauza coronavirusului, care este un fenomen global, însă ne-am luat toate măsurile necesare şi suntem pregătiţi să primim pe toată lumea. Avem mai puţini turişti decât anul trecut şi este normal pentru că oamenilor le este frică, însă Grecia a fost printre puţinele ţări din lume cu cazuri puţine, ţara a luat toate măsurile potrivite, sunt foarte puţine cazuri în Creta”, a spus Manolis Vlachakis.
Preţurile pentru un sejur la hotelurile Elia sunt şi ele mai mici decât cele de anul trecut. „Preţurile noastre sunt mai mici decât anul trecut pentru că a fost carantină în toate ţările din lume, deci mulţi oameni au rămas fără un loc de muncă. De aceea am redus preţurile pentru a arăta respect faţă de oaspeţii noştri şi pentru a le oferi oportunitatea să ne viziteze anul acesta”, adaugă Vlachakis.SURSA foto / jason blackeye / unsplash
-
30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei
Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?
Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.
Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.În total sunt 16 companii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.
Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.
Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.
Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.
„Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.
Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.
Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.
La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.
Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.
În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.
Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
Nr. de angajaţi: 10.769
Profit net: 1,2 mld. leiAdrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.
Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.
Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
Nr. de angajaţi: 1.145
Profit net: 134 mil. leiAnca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.
În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.
Dan Ostahie, fondator al Altex
Cifră de afaceri: 4 mld. lei
Nr. de angajaţi: 3.546
Profit net: 75,4 mil. leiDan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.
Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.
Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei
Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.
Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.
Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
Nr. de angajaţi: 2.039
Pierdere netă: 44 mil. leiŞtefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.
În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.
Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.
Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
Cifră de afaceri: 1 mld. lei
Nr. de angajaţi: 1.956
Profit net: 14 mil. leiMedicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.
-
Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?
Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
Având în vedere că pandemia
nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă! -
Tineri manageri de top: Cine este Valentin Mârzac, responsabil de implementarea „asigurărilor viitorului” la Groupama
ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez o echipă de 20 de specialişti în IT, împreună cu care dezvolt soluţii software şi cu ajutorul cărora creez şi administrez bazele de date ale companiei. Activitatea curentă constă în conceperea şi implementarea strategiilor de software şi inovaţie, asigurând adaptarea acestora la cerinţele afacerii, dar şi la mediul economic şi tehnologic din prezent. De asemenea, sunt responsabil de asigurarea coerenţei în dezvoltarea, achiziţionarea şi implementarea noilor aplicaţii IT. Sunt mândru că divizia pe care o conduc a reuşit să inoveze lansând câteva proiecte foarte interesante, cum ar fi automatizarea anumitor operaţiuni prin RPA (robotic process automation) şi folosirea unui asistent virtual în comunicarea internă.
CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Am ocupat succesiv funcţiile de coordonator aplicaţii speciale, manager administrare aplicaţii, şef departament administrare aplicaţii şi director software în domeniul asigurărilor. Am gestionat diverse proiecte de implementare a aplicaţiilor IT, dar şi de dezvoltare a soluţiilor existente, pentru a le optimiza performanţa şi a le adapta la nevoile clienţilor interni şi externi.
Rolul propus pentru anul 2030: Contextul actual ne-a învăţat să fim mai prudenţi, dar în egală măsură mai conştienţi de impactul pozitiv pe care îl are tehnologia în viaţa noastră. Continuu a mă vedea şi peste 10 ani contribuind activ la inovaţia din domeniul fintech.
CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Sunt multe persoane pe care le admir şi pe care le urmăresc, atât pe plan internaţional, cât şi autohton. Una dintre ele este Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, pe care îl admir pentru viziunea sa, dar şi pentru că a reuşit să creeze un adevărat trend internaţional în IT (RPA), pornind din România.Profilul lui Valentin Mârzac a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.
-
Tânăra care conduce activitatea de credite de retail pentru una dintre cele mai mari bănci din România: „Îmi practic meseria fără jumătăţi de măsură”
ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual, pe care l-am preluat în 2016, sunt responsabilă de managementul portofoliilor de credite persoane fizice, precum şi de gestionarea şi îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor şi proceselor de creditare retail. Pe durata stării de urgenţă din 2020 şi cât a fost în vigoare OUG 37/2020, alături de echipa mea am depus toate eforturile pentru a putea susţine clienţii afectaţi de repercusiunile contextului economic dificil.
CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Fac parte din echipa Garanti BBVA încă de la absolvirea studiilor universitare, în 2006. Îmi iubesc meseria, pe care o practic cu emoţie şi pasiune, dar fără jumătăţi de măsură. Anterior acestei funcţii am ocupat poziţia de retail underwriting manager.
CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Consider că brandul Dedeman este „The Romanian Dream” – o poveste antreprenorială românească de succes, care a reuşit să crească într-o piaţă concurenţială dominată de multinaţionale. Îi admir, prin urmare, pe fraţii Pavăl pentru viziune şi strategie de business, pentru cum şi-au diversificat operaţiunile şi au suţinut dezvoltarea mediului de afaceri local.Profilul Alinei Plătică a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.
-
Emma Toma, head of office division, AFI Europe România: „Construieşte relaţii pe termen lung”
O mare provocare recentă pentru Emma Toma a fost închirierea în mai puţin de un an a primei faze a proiectului de birouri AFI Tech Park, construit într-o zonă nouă pentru dezvoltările de birouri. „Marea mea realizare profesională a reprezentat-o succesul proiectelor de care m-am ocupat până acum: AFI Park 1-5, AFI Tech Park şi AFI Park Braşov”, spune ea. Pentru anul în curs, principalul său obiectiv este gestionarea părţii de închiriere a aproximativ 330.000 mp GLA (suprafaţa disponibilă spre închiriere – n.red.) de spaţii de birouri din zonele Centru-Nord şi Centru-Vest din Bucureşti, precum şi în alte două oraşe importante din ţară: Timişoara şi Braşov. „Este un portofoliu impresionant atât prin amploarea lui, cât şi prin competitivitate, iar pentru mine este o provocare extrem de interesantă să transform acest portofoliu în proiecte de succes, cu chiriaşi mulţumiţi.”
Deşi segmentul spaţiilor de birouri este preponderent reprezentat de bărbaţi, Emma Toma consideră, bazându-se şi pe experienţa personală, că, atunci când eşti profesionist şi te impui prin seriozitate şi construieşti relaţii de lungă durată, succesul este garantat, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională ea spune că, în cazul său, proporţia între timpul petrecut la birou şi viaţa personală este relativ dezechilibrată, „dar este o alegere personală, iubesc ceea ce fac şi nu cred că mi s-ar fi potrivit un alt parcurs în viaţă. Nu cred că ai cum să fii dedicat 100% vieţii personale şi, în aceeaşi măsură, profesiei, dintr-un motiv simplu: timpul”.
Profilul Emmei Toma a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.
-
Oana Ciornei, Managing partner, Amrop România: „Am căutat să văd oportunităţile, nu dezavantajele”
Oana Ciornei conduce din 2010 afacerea proprie, o companie de executive search afiliată la reţeaua internaţională Amrop, prezentă în 57 de ţări şi unul din jucătorii din top 10 la nivel mondial. Ea a lucrat aproape un deceniu la Coca-Cola HBC, dar şi în cadrul companiei Korn Ferry. Printre momentele dificile ale carierei enumeră prima poziţie de top management obţinută la 26 de ani, ratarea unui interviu de angajare, trecerea dintr-un rol operaţional în ţară la unul internaţional care nu i se potrivea, dar şi dilema corporaţie vs. antreprenoriat şi dezvoltarea propriei companii de executive search, spune Ciornei. Din punct de vedere profesional, îşi propune în următorii ani să dezvolte cea mai respectată firmă de executive search din România, Bulgaria şi Moldova.