Category: Revista BM

  • Paradoxul LinkedIn. Câţi angajaţi concediază reţeaua pe care milioane de oameni îşi caută un loc de muncă

    Concedierile vor viza departamentele de vânzări şi de recrutare. Odată cu anunţul făcut pe site-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, CEO-ul companiei cu sediul în California, a declarat că va asigura celor vizaţi încă zece săptămâni de plată, iar angajaţii din SUA vor avea totodată şi asigurarea medicală acoperită timp de un an. De asemenea, pentru posturile nou create în diviziile businessului se vor face recrutări din rândul celor concediaţi.

    „Vreau să ştiţi că acestea sunt singurele concedieri planificate”, a adăugat Roslansky, care a fost numit CEO al companiei anul acesta. Angajaţii care vor rămâne fără loc de muncă pot folosi în continuare smartphoneurile şi laptopurile de serviciu, dar şi echipamentele proaspăt achiziţionate pentru munca de acasă, până îşi vor găsi un nou job. Reprezentanţii companiei au spus că personalul vizat va fi anunţat, urmând să primească invitaţii la o serie de şedinţe în care li se vor explica următorii paşi. Cei care nu primesc aceste invitaţii nu sunt afectaţi de măsurile luate.
    Compania LinkedIn a fost fondată în decembrie 2002 de Reid Hoffman şi de o echipă de membrii fondatori (de la PayPal şi Socialnet.com – Allen Blue, Eric Ly, Jean-Luc Vaillant, Lee Hower, Konstantin Guericke, Stephen Beitzel, David Eves, Ian McNish, Yan Pujante, Chris Saccheri).

  • Croşetatul a devenit cool

    Croşetatul poate fi asociat cu steoreotipul că este practicat de femeile în vârstă, cu bunicile care stau pe un balansoar, pregătind poate un cadou pentru nepoţi. Ei bine, în secolul XXI, croşetatul a devenit „cool” şi – în vremuri de pandemie – chiar popular. 

    Astfel, a devenit un obicei al influencerilor de pe pe Instagram, dar şi al noilor generaţii de designeri, care transformă obiceiul vechi într-o nouă formă de artă. Printre ei se numără designeri de fashion cunoscuţi în lumea modei precum Yan Yan, Hazar Jawabra sau Katya Zelentsova. 

  • Luxul din tren

    Printre acestea se numără Kruger Shalati: Trenul de pe Pod. Aflat în construcţie undeva în Africa de Sud, acesta este un complex de lux amplasat parţial pe podul Selati, peste râul Sabie, în Parcul Naţional Kruger. După cum îi spune şi numele, complexul este de fapt un tren cu 24 de vagoane transformate în camere. Data lansării nu a fost comunicată încă, în contextul în care construcţia a fost oprită din cauza contextului, dar angajaţii au declarat pentru CNN Travel că trenul va deveni operaţional – în scop turistic – până în decembrie anul acesta.

  • O vilă în mijlocul Oceanului

    Diavolul se ascunde în detalii pare să fie filosofia echipei care lucrează de mai bine de 20 de ani la designul Escalade, un iaht ce ar revoluţiona industria, potrivit CNN. Acesta ar o lungime de 25 de metri şi pare a fi primul care va îmbina trei zone principale, dispuse pe trei niveluri.

    O astfel de structură oferă iahtului cu 30% mai mult spaţiu decât un iaht care are o singură zonă principală, alături de o mai bună stabilitate pe apă. Proiectul este realizat de designerul Baran Akalin, alături de G. Belle Bilkert de la firma daneză Anwigema. Vasul este impresionant atât la exterior, cât şi în interior: descris ca „superstarul iahturilor”, printre altele, este prevăzut cu un salon imens, cu un tavan-oglindă, împărţit între o zonă de lounge şi o alta de dining.

  • Meniul care se răsfoieşte online

    „Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.
    A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.
    „În momentul de faţă, ne dorim ca, prin tehnologia noastră, să înlocuim meniul clasic. Avem trei tipuri de pachete: Light, Light+ şi Premium. Variantele Light şi Light+ pot fi configurate în maximum trei zile şi acestea vor duce direct către un link pe site-ul clientului, unde poate fi oricând modificat meniul, poate fi disponibil în format PDF sau orice alt format”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Concret, clientul nu mai răsfoieşte un meniu clasic pe care îl primeşte atunci când îşi ocupă masa, ci, folosind un cod QR, poate accesa oferta de mâncare şi băuturi de pe propriul telefon, accesând aşadar un meniu contactless.
    „Ne-am propus să oferim o alternativă la meniurile clasice, nu dorim să înlocuim chelnerii. Avem discuţii cu restaurante, unele foarte mici, cu doar trei-patru mese, până la grupuri foarte mari din Cluj sau Bucureşti, cu peste zece restaurante în portofoliu. Am creat pachetele în aşa fel încât oricine, indiferent de mărimea businessului, să poată găsi ceea ce i se potriveşte.”
    Szabolcs Dolcsig este, momentan, din punct de vedere legal, singurul acţionar în businessul CMenu, însă nu exclude asocierea cu alţi investitori privaţi. Şi-a format o echipă solidă, devenită completă în luna februarie a acestui an. Alături îi sunt un prieten economist, care a adus cunoştinţele financiare şi de dezvoltare de strategii, dar şi un expert în vânzări şi în marketing, cu experienţă inclusiv pe piaţa internaţională. Echipa este acum formată din doi angajaţi şi trei colaboratori.
    „Din punct de vedere financiar, investiţiile din fonduri proprii se rezumă la achiziţia şi amenajarea sediului, care este o garsonieră mică, pentru a reduce cheltuielile. Cum multe startup-uri celebre din Statele Unite ale Americii şi-au început activitatea în garaje, noi am decis să fim un «startup de garsonieră»”, povesteşte antreprenorul.
    Alte investiţii au fost acoperite de o subvenţie primită din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul programului Startup Now. Banilor li s-a adăugat timp. Mult timp.
    „Planul nostru de afacere, care a fost ales câştigător în cadrul acestui program, l-am întocmit noi înşine, fără firme de consultanţă. Fără experienţă antreprenorială şi fără prieteni sau rude care să ne fi fost mentori pe acest drum, chiar a fost o provocare să înţelegem şi să învăţăm cadrul legal şi financiar al afacerilor şi să ne descurcăm în acest sistem birocratic”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Pentru un meniu virtual CMenu, preţurile încep de la 100 de lei pe an şi pot ajunge la 1.500 de lei pe an, în funcţie de necesităţile specifice ale fiecărui client.
    Meniul contactless conceput de Szabolcs Dolcsig se potriveşte cu contextul sanitar în care întreaga lume se află astăzi, astfel că reduce considerabil riscul de a contacta coronavirusul, prin evitarea manipulării meniurilor clasice, pe care clienţii le ating unul după altul.
    „Piaţa a reacţionat pozitiv la iniţiativa noastră. În ultimele luni, tot mai mulţi oameni din HoReCa au început să folosească această tehnologie”, spune Szabolcs Dolcsig, un antreprenor care pune încă o cărămidă la noua normalitate din care ajungem să facem parte.


    Aroman’S – prăjitorie de cafea (Sebeş)
    Fondatoare: Roxana Roman
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Prezenţă: Sebeş


    Oak Toys – brand de jucării din lemn (Bucureşti)
    Fondatoare: Irina Mihai-Galeş
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online


    Altmarkt – magazin online pentru branduri alternative şi craft
    Fondatori: Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 500.000-1.000.000 euro
    Prezenţă: online


    Coffee Bike – cafenea mobilă pe trei roţi (Bucureşti)
    Fondator: Adrian Bîlă
    Cifra de afaceri anuală: 40.000-60.000 de euro per cafenea
    Prezenţă: naţională


    Atelier M – butic de creaţie cu obiecte vestimentare (Braşov)
    Fondatoare: Mădălina Klement
    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro
    Prezenţă: online, naţională


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora

    „Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
    De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
    Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate,  nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
    Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare. 
    Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc. 
    Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
    Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
    Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR. 
    Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”


    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex


    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 


    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz


    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 


    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Refugiu pentru următoarea criză

    „Am realizat că lumea ascunde multe surprize neplăcute, care ar putea să găsească nepregătite chiar şi cele mai dezvoltate ţări din punctul de vedere al mediului, social şi tehnologic”, au declarat reprezentanţii studioului de arhitectură. În loc să creeze un buncăr auster, ei au proiectat o ascunzătoare confortabilă, bună de trăit „chiar şi atunci când nu este nicio apocalipsă”. În randările online, casa este proiectată undeva în pădurile ucrainene. Un helipad ar permite celor care vor locui în aceasta să aterizeze în situaţia unei urgenţe. Casa include şi o cameră dedicată grădinăritului pentru legume şi fructe proaspete.

  • Business MAGAZIN lansează în curând o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    TINERI MANAGERI DE TOP 2012

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori  – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.


    Violeta Luca:

    FUNCŢIE: deputy CEO
    VÂRSTĂ: 32 de ani
    ACŢIONARIAT: Asesoft Web (99,9999%), Adrian Olteanu (0,0001%)
    CIFRA DE AFACERI 2011:
    110 mil. euro
    ANGAJAŢI: 870

    2012
    A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2012, când ocupa funcţia de deputy CEO la Flanco.

    2020
    Este general manager al Microsoft România din noiembrie 2018, după un parcurs profesional care include roluri cheie în vânzări, marketing şi operaţiuni şi management general. Spune că din rolul său actual, urmăreşte iniţiativele de dezvoltare care să faciliteze transformarea digitală în toate aspectele sale din România şi extinderea ecosistemului de parteneri ai Microsoft, prin încurajarea inovaţiei locale şi promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe colaborare.

     

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.