BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Susţinerea spitalelor locale în lupta împotriva COVID-19

    Holcim România

    Motivaţie:
    „Începutul pandemiei în România a fost caracterizat, într-o mare măsură, de incertitudine şi anxietate – nu doar că riscul îmbolnăvirii era o posibilitate reală şi imediată, însă, la nivelul comunităţilor locale, zone rurale şi semi-urbane, acesta era amplificat de lipsurile de echipamente şi materiale medicale din spitalele ce ar fi trebuit să asigure lupta împotriva virusului. Datorită dialogului său constant şi deschis cu membrii comunităţilor în care activează, echipa de management a Holcim România a devenit rapid conştientă de nevoile locale şi a decis rapid să acţioneze pentru a proteja şi a creşte nivelul de calitate a îngrijirii de care angajaţii şi cei dragi lor ar putea beneficia”, descriu reprezentanţii Holcim România motivaţia lor din spatele lansării acestui proiect.

    Descrierea proiectului:
    Spitalele au fost alese în funcţie de comunităţile locale în care companiile din grupul Holcim îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, fiind acordată atenţie egală judeţelor Arad, Argeş, Bihor, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Iaşi şi Timiş. Fondurile au fost disponibile spitalelor pentru a fi cheltuite în funcţie de nevoile urgente ale fiecărei unităţi în parte şi au oferit un prim sprijin important pentru pregătirea medicilor şi unităţilor de îngrijire în primele etape ale luptei împotriva COVID-19, contribuind la eforturile de a ţine pandemia sub control şi a creşte abilitatea pacienţilor de a se recupera. Holcim România a fost una dintre primele companii locale care au ales să sprijine sistemul medical public în acest an dificil, concentrându-şi resursele către unităţile medicale din comunităţile locale.

    Efecte:
    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la declararea stării de urgenţă în România, Holcim România a direcţionat suma totală de 2.600.000 lei (aproximativ 500.000 euro) către 11 spitale care gestionau sau fuseseră desemnate să gestioneze pacienţi infectaţi cu COVID-19. Suma a fost destinată consolidării gradului de pregătire a unităţilor medicale pentru a acţiona în contextul crizei medicale, fiind prevăzute achiziţia de echipamente medicale şi individuale de protecţie precum mănuşi, combinezoane, măşti, tuneluri de dezinfecţie, lămpi UV, ventilatoare mecanice, monitoare de funcţii vitale sau paturi ATI.

  • Ariston Comfort Challenge – ediţia a II-a

    Ariston Thermo România 

    Motivaţie:
    Reprezentanţii companiei spun că proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie.  În acelaşi timp, susţinând obiectivul regional al campaniei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare greu de atins, în 2019 proiectul s-a extins cu un nou parteneriat instituţional pentru a asigura condiţii optime de lucru şi facilitarea oferirii primului ajutor în situaţiile de urgenţă din bazele de salvare montane.

    Descrierea proiectului:
    Ariston Thermo România, care este liderul pieţei locale de centrale termice şi boilere electrice a continuat pentru al doilea an consecutiv campania umanitară  Ariston Comfort Challenge. Astfel,  în perioada iunie – noiembrie 2019, a fost organizată cea de-a doua ediţie a Ariston Comfort Challenge, prin  care compania a continuat parteneriatul alături de Crucea Roşie Română prin care au donat boilere electrice de ultimă generaţie către sute de instituţii care nu au acces la o nevoie de primară, aşa cum este apa caldă. În acelaşi timp, compania s-a alăturat Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România (SALVAMONT) cu ajutorul cărora au fost instalate echipamente termice de ultimă generaţie în cadrul centrelor de salvare montane pentru susţinerea echipelor de salvamontişti şi voluntari care participă zi de zi, în orice condiţii meteorologice, la acţiunile de prevenţie şi salvare. Bugetul proiectului a ajuns la 52.300 euro.

    Efecte:
    În cadrul parteneriatului încheiat cu ONG-ul Crucea Roşie, Ariston a donat 644 de boilere electrice de ultimă generaţie către 371 de instituţii din 26 de judeţe din întreaga ţară, de care beneficiază peste 80.000 de copii şi vârstnici, pentru care apa caldă era un lux. În cadrul colaborării cu Salvamont, Ariston a dotat 30 de centre şi baze de salvare cu centrale termice în condensare şi boilere electrice. Printre centrele de salvare dotate cu echipamente Ariston se numără şi cele situate în Zărneşti, Cota 2000 – Transfăgărăşan, Târgu-Jiu, Lacul Roşu, Bran, Buşteni sau Padina. Prin acţiunile derulate în ultimii doi ani, la nivel naţional, în cadrul campaniei Ariston Comfort Challenge, 112.642 de persoane au ajuns să beneficieze de apă caldă. În cei doi ani de activitate au fost donate 1.058 echipamente de încălzire a apei către 621 de instituţii din toată ţara: şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni sau centre medicale. În acelaşi, timp sute de profesionişti şi voluntari salvamont şi mii de turişti anual beneficiază de încălzire si apă caldă menajeră în bazele Salvamont.
    Prin parteneriatul cu salvamontul, 700 de salvatori montani şi voluntari alături de zeci mii de turişti beneficiază acum de acces la apă caldă menajeră.

  • Harman Connects You to great opportunities

    HARMAN România

    Motivaţie:
    HARMAN România şi-a propus să sprijine lupta împotriva noului coronavirus şi a efectelor negative ale acestuia asupra mediului socio-economic.

    Descrierea proiectului:
    A existat o campanie internă, desfăşurată de HARMAN România cu scopul de a sprijini lupta împotriva noului coronavirus. Campania a avut două componente – o donaţie de 15.000 euro din partea companiei şi o strângere de fonduri internă cu ajutorul angajaţilor.
    Campania internă s-a desfăşurat pe durata unei luni, angajaţii HARMAN având posibilitatea de a dona bani direct în contul fundaţiei, printr-un sistem plăţi online cu cardul. De-a lungul celor 30 de zile s-au implicat mai mult de jumătate din angajaţii HARMAN România şi o mare parte din angajaţii unuia dintre furnizorii interni. „Sistemul sanitar a fost cel mai greu încercat în toată această perioadă. Consider că fără implicarea activă a companiilor şi a societăţii civile, această criză ar fi fost mult mai greu de gestionat. De aceea, am ales să ne implicăm personal în acestă luptă. Mă bucur că echipa noastră, HARMAN Romania, îşi aduce şi individual contribuţia pentru un sistem sanitar mai bun”, spune Alexandru Moţoc, Managing Director HARMAN România.

    Efecte:
    Cei 15.000 euro donaţi de companie au fost folosiţi pentru cumpărarea de alcool  sanitar, măşti protectoare, combinezoane de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini şi pentru suprafeţe şi mănuşi chirurgicale. Toate materialele au ajuns la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”. Suma strânsă de angajaţi se ridică la o valoare de 30.160 lei şi a fost utilizată în scopul construirii spitalului modular, în parteneriat cu organizaţia Dăruieşte Viaţă, care va acomoda 50 de paturi dedicate persoanelor diagnosticate cu cazuri severe.

  • Afacerea “amintiri din copilărie”. Cum a transformat un român în afacere o activitate pe care o făcea în şcoala generală

    Au urmat câteva încercări nu foarte reuşite, din cauza lipsei know-how-ului şi a nevoii de a recupera abilităţile din şcoală. Cum însă internetul este ajutorul bun la toate, a dat repede căutare după tutoriale, ghiduri şi alte informaţii relevante. Dintr-un link în altul, a ajuns la proiecte din lemn incredibil de frumoase, care l-au ambiţionat să înveţe mai mult.
    „Având experienţa anterioară minimă în domeniul lucrului cu lemn, perfecţionarea tehnicii de lucru a durat aproape doi ani, timp în care am căutat şi furnizori de materie primă şi maşini-unelte, găsind mai mulţi în Anglia decât în ţară”, îşi aminteşte Ştefan Giurgiu.

    Este absolvent al liceului Alexandru Ioan Cuza din Ploieşti şi al Facultăţii de Drept de la Universitatea Nicolae Titulescu, al unui master în Drept Internaţional şi Comunitar, dar şi al Facultăţii de Litere. Niciuna din toate acestea însă nu-i aduce la fel de multă satisfacţie ca lucrul cu lemnul, care i-a şlefuit talentul artistic şi dorinţa de perfecţiune.

    „Invesitiţia este destul de mare, în jur de 50.000 de lei, având în vedere că brandul Creastiq este la început de drum şi este finanţat personal. O parte destul de mare a investiţiei a reprezentat-o importarea anumitor maşini-unelte, deoarece, în magazinele de profil de la noi, astfel de produse sunt fie slabe calitativ, fie industriale.”

    A învăţat de unul singur să folosească toate echipamentele, a amenajat un atelier în curtea casei lui din localitatea Seciu, judeţul Prahova, şi treptat a dat drumul producţiei. Momentan este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    „Pentru perioada rămasă până la finalul acestui an, mi-am propus să axez producţia pe instrumente de scris lucrate manual – pixuri şi stilouri din lemn sau acrilic – şi pe poşete din lemn şi piele. Voi încerca şi o serie limitată de tablouri filigran”, spune Ştefan Giurgiu.
    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. „Momentan, vânzările se efectuează prin târguri de handmade, pentru a permite clienţilor să vadă produsele. În curând, va fi gata şi propriul site, pentru a muta vânzările în mediul online.”
    Pandemia a făcut ca afacerea Creastiq să stagneze în perioada stării de urgenţă. Neavând posibilitatea de a merge la târguri şi a expune, Ştefan Giurgiu a fost nevoit să se rezume la realizarea câtorva comenzi venite din mediul online. În plus, a creat obiecte noi, care i-au extins portofoliul. Acum, deşi doar câteva târguri s-au redeschis, iar condiţiile de participare sunt mai complicate, implicând taxe mai mari de participare, costuri crescute pentru expozanţi cu măştile şi dezinfectanţii, businessul începe să revină la parametri normali. Până la urmă, şi supravieţuirea este tot o chestiune de creativitate.

    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. Momentan, Ştefan Giurgiu este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    Bere Griviţa – brand de bere (Bucureşti)
    Fondator: Matei Lucescu
    Investiţie iniţială: 1 mil. euro
    Prezenţă: online, HoReCa, Mega Image, Auchan

    Brow Bar – salon de design al sprâncenelor (Republica Moldova)
    Fondatori: Alina şi Victor Magnet
    Investiţii: câteva sute de mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 850.000 de euro
    Prezenţă: Chişinău şi Bucureşti

    Fresco Jugo – producţie de sucuri din fructe şi legume (comuna Leţcani, jud. Iaşi)
    Fondatori: Eduard Prodan şi fraţii săi
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (circa 63.000 de euro)
    Prezenţă: online, HoReCa

    Mon Petit Jo – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Cojoc
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2020 (şapte luni): 100.000 de euro
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe reţelele de socializare

    Jooca Studio – firmă de design interior (Bucureşti)
    Fondatoare: Alexandra Stamate şi Cristina Chivu
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Foliette – producţie de hârtie plantabilă şi invitaţii de nuntă (Bucureşti)
    Fondatori: Maria Marin şi George Necula
    Investiţie iniţială: câteva sute de euro
    Profit în 2019: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Ceramical – atelier de ceramică (Siliştea Snagovului, jud. Ilfov)
    Fondatoare: Lidia Alina Nicolae
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Charmony – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ramona Roman
    Investiţie iniţială: 53.000 de euro
    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    AllFarm – platformă online pentru micii producători şi clienţii finali (Bucureşti)
    Fondatori: Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru
    Investiţie iniţială: peste 150.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro
    Prezenţă: online

    Roxi – producţie de instrumente de scris (Bucureşti)
    Fondatori: Roxana şi Lucian Codreanu
    Investiţie iniţială: 10.000-12.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 40.000-45.000 de euro
    Prezenţă: online, în magazinele Autograf, reţelele Librarium, Diverta şi Compania de Librării Bucureşti

  • Campania: #OMasaDeNepretuit #Acum

    Mastercard

    Motivaţie:
    În martie, odată cu instaurarea stării de urgenţă, din cauza noului coronavirus, prima industrie care a resimţit impactul a fost HoReCa. Oamenii au intrat în case, restaurantele s-au închis pe termen nedeterminat, iar angajaţii lor au rămas fără loc de muncă. În acelaşi timp, medicii şi personalul medical din prima linie au fost mai solicitaţi decât oricând, devenind eroii care au fost nevoiţi să nu stea acasă, ci să se lupte cu pandemia în ture interminabile. În mai puţin de două săptămâni, restaurantul Kané reuşea să se mobilizeze pentru a gândi o transformare rapidă şi, alături de partenerul principal Mastercard, anunţa iniţiativa #ACUM, prin care devenea temporar o bucătărie comunitară, cu dublu obiectiv: să susţină industria, prin preluarea stocurilor şi bucătarilor de la restaurante închise, şi să livreze zilnic o masă medicilor şi asistentele din spitale, precum şi altor persoane vulnerabile, izolate şi fără posibilităţi.

    Descrierea proiectului:
    Kané a conceput un meniu zilnic unic, iar pentru fiecare comandă, un meniu era livrat automat către cei din linia întâi. Pentru a amplifica vizibilitatea proiectului, Mastercard a dezvoltat o componentă dedicată de promovare. Astfel, brandul a colaborat cu o serie de creatori de conţinut care le-au prezentat campania comunităţilor lor, îndemnându-i nu doar să plaseze o comandă, ci şi să lase, prin comentarii, mesaje de mulţumire adresate medicilor şi asistentelor care se luptau zi de zi pentru a salva vieţi. Toate mesajele au fost printate şi incluse, apoi, în pachetele cu mâncare livrate în spitale, iar gândurile de susţinere a celor de acasă au ajuns, astfel, la destinatari. Campania a construit o punte de comunicare între oamenii de acasă şi eroii din prima linie, într-o perioadă în care oamenii au fost mai solidari decât oricând şi au simţit mai mult ca niciodată nevoia să fie alături de ceilalţi.

    Efecte:
    #Acum a debutat cu obiectivul de a livra cel puţin 5.000 de mese calde către medici. Două luni mai târziu, la finalul proiectului, peste 45.000 de porţii de mâncare fuseseră livrate în 5 spitale din Bucureşti: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş, Spitalul de Urgenţă Floreasca, Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu şi Spitalul Clinic de Copii Marie Skłodowska Curie, precum şi către o serie de persoane vulnerabile. 

  • Mastercard Vibes

    Mastercard

    Motivaţie:
    Mastercard Vibes este o platformă dezvoltată de Mastercard România care, în 2019, le-a oferit pentru prima dată oamenilor cu deficienţe de auz din ţară ocazia de a se bucura de un festival de muzică precum toţi ceilalţi participanţi. La începutul anului trecut, Mastercard devenea „Sonic brand”, anunţându-şi noua identitate la nivel internaţional: o arhitectură muzicală complexă, compusă de personalităţi de renume din industrie, care urma să fie declinată în multiple formate, pentru a redefini experienţa de plată şi a asigura brandului elementul recognoscibil oriunde pe glob. În acel moment, compania şi-a dat seama că nu toată lumea are acces la experienţele audio. În acelaşi timp, în ultimii ani, Mastercard a fost partenerul unora dintre cele mai mari festivaluri de muzică din România, ceea ce avea să continue şi în 2019. Cu aceste premise, Mastercard a dezvoltat platforma Vibes, prin care şi-a propus să iniţieze o schimbare generală privind accesibilizarea evenimentelor muzicale din România pentru persoanele cu deficienţe de auz.

    Descrierea proiectului:
    Ca prim pas, compania a devenit partener al Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România (ANSR) şi a invitat-o pe Amber Galloway Gallego, cel mai cunoscut translator din lume al limbajului mimico-gestual specializat pe muzică, pentru a susţine un workshop prin care i-a învăţat pe membrii ONG-ului tehnicile speciale. Ulterior, Mastercard a construit Sensory Playground, primul hub tehnologic, care le-a oferit oamenilor ocazia să experimenteze muzica altfel decât până atunci, cu ajutorul celorlalte simţuri. Acest hub a fost prezentat, în premieră, la Electric Castle. În acelaşi timp, la invitaţia Mastercard, Amber Galloway Gallego a fost prezentă pe scena principală a festivalului pentru a traduce muzica live a celor mai mari trupe, pentru sutele de persoane cu deficienţe de auz din public, care au putut participa, astfel, pentru prima dată, la un festival de muzică. Imediat după Electric Castle, Mastercard a adresat o scrisoare deschisă organizatorilor  de evenimente muzicale din ţară, prin care i-a îndemnat ca, în organizarea concertelor, să includă translatori pentru persoanele cu deficienţe de auz, pentru a le oferi, astfel, tuturor participanţilor ocazia să trăiască o experienţă de nepreţuit. O a doua premieră din cadrul proiectului a avut loc în toamnă, când compania a anunţat Unheard School: prima şcoală din România care pregăteşte translatori ai limbajului mimico-gestual să urce pe scenă, alături de artişti, pentru a interpreta muzica pentru fanii cu deficienţe de auz din public. Astfel, brandul şi-a propus să vină în sprijinul organizatorilor de evenimente cu specialişti care pot asigura accesibilizarea festivalelor şi concertelor, pe termen lung.

    Efecte:
    Peste 250 de persoane cu deficienţe de auz au s-au putut bucura de prima dată în România de experienţa oferită de un festival de muzică. Summer Well, Festivalul Internaţional George Enescu şi Afterhills au răspuns prompt invitaţiei  Mastercard de a acesibiliza evenimentele pentru persoanele cu deficienţe de auz.

  • Lupta împotriva COVID-19

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Campania de susţinere a luptei împotriva COVID-19 a fost o reacţie naturală a unei companii pentru care oamenii, clienţi şi angajaţi deopotrivă, şi interacţiunile acestora sunt fundamentale, iar decizia Provident de a se alătura efortului colectiv de susţinere a cadrelor medicale şi a tuturor celor implicaţi în linia întâi a fost o completare a unei serii de acţiuni interne care au prioritizat protecţia angajaţilor şi clienţilor, spun reprezentanţii companiei. Pentru un impact cât mai ridicat în lupta împotriva COVID-19, Provident a decis să reducă substanţial bugetul de comunicare şi să doneze 500.000 de lei către Asociaţia ,,Dăruieşte Viaţă’’ pentru susţinerea construcţiei spitalului modular pentru pacienţii cu COVID-19.

    Descrierea proiectului:
    Proiectul a pornit de la premisa că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale, prin eforturi dozate pe măsura resurselor proprii. Astel, compania a avut o responsabilitate suplimentară nu doar din prisma resurselor, ci datorită numărului considerabil de oameni care depind de aceasta, de la angajaţi şi familiile lor, la clienţi şi familiile acestora. Obiectivul campaniei a urmărit creşterea capacităţii de răspuns a celor aflaţi în prima linie de luptă împotriva COVID-19, pentru un impact considerabil. Campania a angrenat resurse interne considerabile, nu doar prin cuantumul donaţiei, ci prin implicarea directă a unui număr ridicat de angajaţi. Astfel, odată cu anunţul privind donaţia organizaţiei, a fost lansată şi invitaţia către oamenii din companie de a contribui individual pentru susţinerea construcţiei spitalului. Astfel, prin intermediul canalelor interne de comunicare, angajaţii au fost motivaţi să continue donaţiile, iar aceştia au postat certificatele de donator ca formă de motivare pentru alţi colegi. Astfel, pe lângă donaţia de 500.000 de lei a companiei, s-au adunat alte zeci de donaţii individuale.

    Efecte:
    Pe termen scurt, cu efect imediat, spitalul modular construit în cadrul campaniei de asociaţia „Dăruieşte Viaţă” asigură servicii medicale de specialitate bolnavilor afectaţi de COVID-19, într-un moment în care spitalele deja existente sunt aproape la capacitate maximă, din perspectiva pacienţilor internaţi, iar numărul infectărilor este în continuă creştere. Impactul campaniei, însă, este inclusiv pe termen lung, în contextul în care spitalul modular a fost construit de aşa natură încât, după finalul pandemiei, acesta să fie utilizat ca secţie de terapie pentru marii arşi, grup de pacienţi cu nevoi speciale, costisitoare şi extrem de stricte. Campania a contribuit şi la creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor pandemiei de COVID-19. Popularizarea campaniei Provident a generat, doar în prima săptămână, 102 articole în mass-media, inclusiv apariţii TV şi în social media, cu un reach total de aproape 3 milioane de cititori, toate generate organic. Cu un reach în social-media de 60.000 de oameni, campania companiei a completat iniţiativa de comunicare a asociaţiei „Dăruieşte Viaţa”. Toate acestea, în contextul în care un studiu Novel Search, realizat la comanda Provident, a dezvăluit că în societate există un grad de neîncredere privind existenţa COVID-19.

  • Reducerea consumului de resurse naturale si a emisiilor de CO2 prin recuperarea 100% a deseurilor de fier

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    Recuperarea deşeurilor rezultate din producţia de oţel (Călăraşi) şi ţevi (Zalău) este parte din strategia de implementare a sistemului de economie circulară din TenarisSilcotub, dezvoltat pe mai multe planuri. Scopul final specific acestui proiect a fost atingerea gradului de 100% recuperare a materialelor considerate, până de curând, deşeuri, ceea ce urma să ducă la două efecte principale: impact zero asupra mediului (deşeurile nu mai erau stocate, reintrând în mod natural în circuitul economic) şi creşterea sustenabilităţii activităţii.

    Descrierea proiectului:
    Dacă resturile de ţevi sau şpanul rezultat din producţia de ţevi sunt reintegrate, automat, în procesul de producţie, în cazul deşeurilor precum zgura sau ţunderul (uleios sau uscat) a fost necesară găsirea unor soluţii particulare astfel încât acestea să îşi poată găsi o utilizare ulterioară. În cazul zgurii rezultate din topirea fierului vechi în cuptorul electric, care presupune doar o prelucrare mecanică, a fost nevoie de obţinerea unor certificări speciale care să-i confirme utilizarea ca agregat în construcţii civile. Considerat o lungă perioadă doar un deşeu, ţunderul uleios a putut fi recuperat după un proces foarte laborios ce a implicat oameni din 3 departamente cheie: HSE, producţie şi mentenanţă. Zeci de testări au reuşit să îl aducă la calitatea necesară pentru a deveni materie primă pentru cuptorul electric. Ţunderul uscat este, de asemenea, valorificat, succesul aparţinând echipei ce a reuşit să găsească la nivel national şi regional parteneri industriali din zona siderurgică sau producători de electrocasnice ce îl pot refolosi. Compania nu s-a oprit aici şi a identificat resurse adiţionale de valorificare şi proiectează un injector cu o tehnologie nouă care va da valoare: prafului de oţelărie, cauciucurilor, plasticului şi şlamurilor de neutralizare.  Începând cu 2019, TenarisSilcotub este parte din proiectul Retrofeed la nivel de EU, prin care compania proiectează şi testează tehnologii inovative şi performante. În prezent, derulează teste pentru valorificarea cauciucului din piaţa naţională, a plasticului din fluxurile interne şi cele industriale naţionale, a subproduselor aferente procesului de laminare la cald şi a şlamului care rezultă în urma epurării apelor uzate industriale şi a prafului de oţelărie.

    Efecte:
    TenarisSilcotub a reuşit, în 2020, să atingă un grad de 100% recuperare a deşeurilor de fier, mai exact reintegrarea anuală în procesul de producţie propriu sau a unor parteneri a 80.000 de tone de ţunder (uscat şi uleios) şi zgură. Alternativele folosite la resursele naturale în ultimii ani înseamnă decarbonizarea procesului: 5.946 tone de CO2 eliminate din proces şi 35.000 tone de deşeuri salvate de la depozitarea finală.

  • Aplicaţia Bright Sky

    Vodafone România

    Motivaţie:
    Necesitatea unui astfel de proiect vine în contextul în care peste 80% dintre români consideră violenţa împotriva femeii ca fiind un fenomen naţional foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel naţional, poliţiştii au emis 7.986 de ordine de protecţie provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecţie. De asemenea, anul trecut, instanţele judecătoreşti au emis 7.899 de ordine de protecţie, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor. După lansarea iniţială din Marea Britanie în 2018, Fundaţia Vodafone Grup a avut iniţiativa introducerii aplicaţiei Bright Sky în toate ţările în care există reprezentanţe Vodafone, România fiind a patra ţară în care este disponibilă, după Marea Britanie, Irlanda şi Cehia.

    Descrierea proiectului:
    „Bright Sky Ro” este o aplicaţie gratuită, disponibilă în App Store şi Google Play Store în limbile română, engleză şi maghiară. Are un rol de informare şi educare pentru că descrie care sunt categoriile de violenţă de gen, combate miturile legate de acest fenomen şi permite utilizatorului să evalueze siguranţa unei relaţii prin simpla completare a unui formular electronic. Aplicaţia oferă şi o bază de date cu servicii de asistenţă, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află. În plus, meniul aplicaţiei permite accesul utilizatorilor la informaţii despre cauzele şi consecinţele abuzului, planul de siguranţă şi prevederile legale care pot proteja o victimă a violenţei domestice (ordinul de protecţie provizoriu dat de poliţie şi ordinul de protecţie dat de instanţă), precum şi măsurile care pot fi adoptate pentru creşterea siguranţei în mediul online. „Bright Sky Ro” oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidenţial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcţie ce foloseşte text, conţinut audio, video sau foto. Informaţiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanţele de judecată. Aplicaţia oferă informaţii şi sfaturi utile legate de consimţământul în relaţiile sexuale şi de hărţuire, prezentând şi studii de caz care exemplifică tipurile de comportament abuziv afişate cel mai frecvent în relaţiile intime.

    Efecte:
    De la lansare, aplicaţia „Bright Sky România” a fost descărcată pe 2.100 de terminale, având în acest moment peste 1.000 de utilizatori activi. 

  • Scoala din Valiză

    Motivaţie:
    „Îi ajutăm pe profesori să fie mai încrezători în forţele proprii, să creeze şi să susţină lecţii digitale interactive şi îi sprijinim pe elevi să se pregătească pentru o piaţă a muncii dominată tot mai mult de tehnologie. În acest fel, profesorii transformă şcoala, iar elevii învaţă cu mai multă plăcere şi se dezvoltă pentru a face faţă într-o lume a viitorului. Şcoala din Valiză înseamnă învăţământ digital accesibil şi de calitate”, spun reprezentanţii Fundaţiei Vodafone România.

    Descrierea proiectului:
    „Şcoala din Valiză” este o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Proiectul susţine profesorii şi elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o valiză tehnologică dotată cu tablete şi laptop şi la internet, dar şi prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei, pornind de la conceptul de Instant Classroom. Din 2018, de când proiectul a fost lansat, investiţiile au ajuns până în acest moment la peste 500.000 de euro.

    Efecte:
    În acest moment, în program sunt incluse 50 de unităţi de învăţământ. Proiectul va continua să fie extins către noi unităţi de învăţământ din mediul rural din România.