Category: Revista BM

  • HoReCa împreună

    Mastercard

    Motivaţie:
    Industria HoReCa, unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, a fost şi unul dintre sectoarele cele mai puternic afectate de pandemie. Hotelurile, restaurantele şi alte localuri au fost nevoite să îşi întrerupă complet activitatea pe perioada stării de urgenţă şi au funcţionat la capacitate redusă ulterior, ceea ce a condus la efecte şi provocări fără precedent, în multe cazuri fiind în discuţie inclusiv supravieţuirea afacerii. HoReCa Împreună este un program educaţional complex, dedicat antreprenorilor din industria locală, ce reuneşte specialişti cu experienţă în domeniu, precum şi în arii de activitate adiacente, cu obiectivul de a le oferi antreprenorilor din HoReCa resurse şi instrumente pentru o adaptare rapidă la provocările generate de pandemie şi de condiţiile actuale, în vederea relansării businessului, prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de creştere a afacerii. Iniţiativa este lansată de Mastercard şi Qriser, alături de principalii jucători de pe piaţa tichetelor şi cardurilor de masă: Edenred, Sodexo şi Up România.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul proiectului, în perioada august-septembrie 2020 s-a desfăşurat o serie   de cinci module live, ghidate de practici globale de învăţare şi dezvoltate pentru a adresa nevoi specifice, cu care se confruntă antreprenorii în noul context. Fiecare modul s-a repetat de trei ori, pentru a le oferi celor care s-au înscris posibilitatea să participe la curs. Prin acest program, participanţii şi-au dezvoltat un nou set de competenţe definitorii pentru succesul afacerii lor: au înţeles cum îşi pot transforma şi digitaliza businessul pentru a se adapta la noua realitate hibridă online-offline, au aflat despre beneficiile plăţilor digitale şi cum să depăşească barierele pe această zonă şi şi-au redefinit brandul şi experienţa pe care le-o oferă clienţilor. Totodată, ei au identificat modalităţi pentru a-şi atrage şi creşte comunitatea de clienţi, prin canalele social media, precum şi alte instrumente digitale, şi au utilizat metodologia „design thinking” pentru a-şi adapta modelul de business. Mastercard s-a implicat activ şi în desfăşurarea programului, Laura Ştefan, director business development, Mastercard, fiind unul dintre cei doi traineri din cadrul celui de-a doilea modul, pe tema „Digitalizare în managementul financiar al HoReCa şi noi posibilităţi de business”.

    Efecte:
    Peste 800 de antreprenori din întreaga ţară au participat la programul HoReCa Împreună, având astfel ocazia să descopere, să aprofundeze şi să aplice instrumente şi soluţii concrete pentru relansarea afacerii lor şi creşterea vânzărilor. 

  • Te costă 0 lei să ajuţi

    PROFI

    Motivaţie:
    „Ca orice alt act de binefacere, această campanie de responsabilitate socială merită sa fie cunoscută ca model de bune practici, să inspire cât mai mulţi oameni, cât mai multe alte companii. Sperăm că succesul ei va face să crească în continuare numărul celor care vor dori să ni se alăture în acţiunile de binefacere şi în obţinerea succesului”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Campania „Te costă 0 lei să ajuţi” s-a desfăşurat în toate magazinele Profi, de la 09.09.2019 până la 13.10.2019. Votul cumpărătorilor a direcţionat cei un million şi jumătate de lei donaţi de Profi către educaţie, sănătate, drepturile copiilor, incluziune/servicii sociale, protecţia mediului, cultură şi sport, făcând o diferenţă în bine în viaţa multor copii şi tineri. Clienţii Profi au votat  unul dintre proiectele propuse de către şapte ONG-uri participante, iar votarea s-a făcut scanând la infochioşcurile din magazine codul de bare al bonurilor fiscale. Fiecare bon fiscal a reprezentat echivalentul a 10 puncte, indiferent de valoarea cumpărăturilor, in timp ce produsele sponsorSAC au oferit cumpărătorilor puncte suplimentare. În final, fiecărui ONG i-a revenit o sumă proporţională cu numărul total de puncte acumulate la nivel naţional.

    Efecte:
    Sumele primite de la Profi au ajutat 330 de copii să evite abandonul şcolar şi 90 de profesori să-şi îmbunătăţească abilităţile de predare şi empatizare, au permis pe parcursul unui an unui număr de 150 de mame şi copii în dificultate să îşi construiască un viitor împreună, au sprijinit dezvoltarea unei reţele de servicii medicale prin telemedicină.  Finanţare au fost şi proiectul „Şi eu am dreptul să mă joc”, destinat copiilor bolnavi internaţi, programul de burse „10 pentru gimnastică” care oferă o şansă tinerelor gimnaste, precum şi menţinerea echilibrului în natură prin plantarea de copaci.

  • Donează pentru linia întâi

    eMAG România

    Motivaţie:
    „Donează pentru linia întâi” este un proiect iniţiat de către eMAG, în parteneriat cu Mobexpert, Banca Transilvania şi Bitdefender. Campania a debutat de îndată ce au fost confirmate primele cazuri de infectări COVID-19 în România, la jumătatea lunii martie. „După o primă donaţie de un milion de măşti sanitare şi alte echipamente, am înţeles că societatea are nevoie de mai mult sprijin şi că trebuie să aducem cât mai mulţi oameni care vor să se implice în slujba binelui comun alături de noi”, spun reprezentanţii eMAG. Cu ajutorul celor trei parteneri, compania a dezvoltat platforma „Donează pentru linia întâi”, prin intermediul căreia s-au strâns fonduri folosite pentru a achiziţiona echipamente de protecţie pentru medicii şi personalul din linia întâi, cu rol vital în a limita efectele COVID-19. Ulterior, alături de iniţiatorii campaniei, companii importante precum Mastercard, Baupartner Group, Metropolitan Life, PayU s-au alăturat efortului colectiv.

    Descrierea proiectului:
    Reprezentanţii companiei spun că „Donează pentru linia întâi” a fost o reală provocare, mai ales la început, din cauza restricţiilor internaţionale şi a cererii uriaşe pentru echipamente medicale de protecţie. „Pentru că modalităţile clasice de aprovizionare nu au mai putut fi folosite, am fost nevoiţi să apelăm la avioane cargo charter, inclusiv aeronave Tarom de pasageri transformate în cargo. Dezvoltarea know-how-ului în ceea ce priveşte măştile medicale a fost de asemenea un proces de învăţare rapidă, pentru că eMAG nu avusese până atunci astfel de produse în stoc: au fost filtraţi zeci de intermediari, unii dintre ei nu aveau marfă, alţii aveau, dar de proastă calitate, iar alţii erau pur şi simplu speculanţi. A fost un efort colectiv impresionant, atât din perspectiva răspunsului pe care l-am văzut din partea comunităţii, concretizat în donaţii, dar şi din perspectiva echipelor implicate, care au lucrat zi şi noapte pentru a aduce echipamentele necesare în ţară şi a le distribui.”

    Efecte:
    Proiectul a mobilizat peste 75.000 de persoane fizice şi peste 5.700 de companii care au susţinut întreg demersul. Ca urmare a acestei mobilizări de forţe, platforma a strâns peste 12,2 milioane de lei din donaţii cu care au fost achiziţionate materiale de protecţie şi aparatură de primă necesitate. Datorită acestui efort colectiv, au fost achiziţionate peste 5 milioane de măşti de protecţie pentru medici, poliţişti, jandarmi, 350.000 de măşti N95 (FFP2) cu grad ridicat de protecţie pentru medicii din spitale, dar şi echipamente de protecţie şi aparatură medicală, precum ventilatoare de înaltă performanţă. Prin intermediul donaţiilor, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, „creierul” operaţiunilor de intervenţie de la începutul crizei medicale generate de COVID-19, a fost dotat cu echipamente de ultimă generaţie, în valoare de peste 500.000 de lei, astfel încât să poată reacţiona şi mai rapid atunci când siguranţa românilor este ameninţată. „Donează pentru linia întâi” a asigurat toată logistica pentru achiziţionarea echipamentelor necesare, de la resursele financiare şi adaptarea necesarului la nevoile exprimate de ISU şi de Ministerul Sănătăţii, până la identificarea stocurilor de produse în diferite ţări, achiziţia, transportul şi distribuţia în România. Practic, fiecare tranşă de echipamente medicale a fost trimisă exact acolo unde era mai mare nevoie, fie că a fost vorba despre personalul medical, forţele de ordine sau alte structuri vitale aflate în linia întâi în lupta cu COVID-19. În opinia iniţiatorilor săi, campania şi-a atins obiectivul de a contribui la scăderea numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, având în vedere că demersul a fost iniţiat încă de la debutul crizei, atunci când nevoile autorităţilor şi ale comunităţii au fost cele mai mari. Donaţiile au produs un impact real  şi imediat asupra celor implicaţi în lupta împotriva COVID-19, aducând totodată un mesaj de unitate şi speranţă în rândul populaţiei care s-a confruntat cu o situaţie fără precedent în istoria recentă.

  • Romos

    Grupul Bosch în România

    Motivaţie:
    Reprezentanţii Bosch spun că grupul sprijină comunităţile locale şi susţine educaţia din România, sprijinind sistemul educaţional atât prin parteneriatele pe care le derulează cu diferite instituţii academice şi prin programele de învăţământ dual, cât şi prin intermediul campaniilor de responsabilitate socială unde angajaţii duc mai departe mesajul organizaţiei. Proiectul Romos are la bază motivaţia şi determinarea a două echipe din cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj care au decis să îşi doneze team buildingul pentru a renova două şcoli locale uitate de vreme. „Romos este despre implicare şi spirit de echipă, sentimente trăite atât de voluntarii Bosch, cât şi de mica comunitate din Romos, judeţul Hunedoara”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Peste 180 de angajaţi ai Centrului de Inginerie din Cluj, alături de alţi colegi ai acestora din ţară şi de asociaţia Act for Tomorrow, s-au implicat pentru renovarea, mobilarea, utilarea şi modernizarea celor două unităţi şcolare. Cei aproape 200 de voluntari Bosch, cărora li s-au alăturat şi voluntari din comunitatea locală, au reuşit să aducă un zâmbet pe chipul a 180 de copii, oferindu-le posibilitatea de a studia într-un mediu educaţional prietenos şi modern.

    Efecte:
    În doar două zile, voluntarii Bosch au renovat, mobilat şi dotat cu echipamente şi electrocasnice 16 săli de clasă din cadrul şcolii gimnaziale „Dr. Nicolae Stăncioiu” şi a şcolii primare care funcţionează în incinta grădiniţei, ambele din localitatea Romos. Bugetul alocat proiectului a fost de peste 20.000 de euro, iar piesele de mobilier au fost donate de către asociaţia Act for Tomorrow. 710 litri de vopsea, sute de alte materiale de construcţii şi zeci de prize, patru camioane cu mobilă, 27 de calculatoare, aproximativ 50 de jaluzele, 20 de table magnetice şcolare şi peste 3.300 de ore de lucru au fost necesare pentru operaţiunile de modernizare a celor opt săli de clasă, sălii pentru educaţie fizică şi sport, laboratorului de fizică şi chimie, cabinetelor de limba română, geografie, istorie, matematică, biologie şi informatică. Cele 20 de echipe de voluntari au fost organizate şi impărţite în baza unor criterii clare şi au avut îndatoriri specifice, în funcţie de aptitudini – de la abilităţi de tâmplărie, electrică sau mecanică, la mânuirea iscusită a sculelor electrice Bosch şi până la deprinderi în sfera artelor plastice, fiecare echipă fiind supravegheată de un responsabil de grup. 

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • Drumul unui tânăr de la lucrător în supermarket, la înfiinţarea unui imperiu cu peste 2.000 de magazine în toată lumea

    Tadashi Yanai, fondatorului brandului Uniqlo, spune că a făcut multe greşeli de-a lungul timpului, dar totuşi, nu s-a lăsat descurajat de niciuna. În opinia sa, oamenii îşi iau eşecurile prea în serios, când, de fapt, ar trebui să îşi păstreze optimismul şi să o ia de la capăt până vor găsi succesul. Filosofia lui a dat roade: a ajuns cel mai bogat om din Japonia şi al 41-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 28 de miliarde de dolari, în fruntea unei companii evaluate la peste 9 miliarde.

    Tadashi Yanai s-a născut pe 7 februarie 1949 în Ube, Yamaguchi, Japonia. El a urmat cursurile universităţii Waseda, pe care a absolvit-o în 1971, cu o diplomă în economie şi ştiinţe politice. În acelaşi an, Yanai s-a angajat în cadrul celui mai mare lanţ de hypermarketuri japonez, JUSCO (Japan United Stores Company). După un an, a demisionat şi s-a alăturat tatălui său, care conducea o croitorie stradală, însă ulterior a decis că e timpul să îşi pornească propriul business, deschizând, în 1984, în Hiroshima, primul magazin Uniqlo (Unique Clothing Warehouse).

    Iniţial, numele brandului urma să fie înregistrat ca o abreviere – UNICLO – a cuvintelor unique clothing (haine unicat). Cu toate acestea, în 1988, personalul desemnat să se ocupe de această sarcină în Hong Kong a citit greşit litera „c” drept „q”. Tadashi Yanai a schimbat astfel numele mărcii în „Uniqlo”. Până în aprilie 1994, existau peste 100 de magazine Uniqlo în Japonia, iar în 2001 compania şi-a început expansiunea internaţională.

    Antreprenorul a ocupat, timp de 18 ani, poziţia de director independent al conglomeratului japonez Softbank, şi are două lucrări publicate – „Un câştig, nouă pierderi” (1991) şi „Pierderea succesului într-o zi” (2009). În 2010 el a câştigat premiul „Retailerul internaţional al anului”, iar în 2012 a fost inclus în lista „50 Most Influential” realizată de revista Bloomberg Markets.

    Yanai este căsătorit şi are doi fii, Kazumi şi Koji. În prezent locuieşte în Tokio, într-o casă de 50 de milioane de dolari, având o avere de 28,3 miliarde de dolari.
    În 2018, numărul angajaţilor companiei Uniqlo ajunsese la peste 44.000, iar din punctul de vedere al numărului de magazine, portofoliul businessului număra, anul trecut, aproape 2.250 de unităţi în 21 de ţări. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Uniqlo este evaluată în prezent la 9,2 miliarde de dolari.

  • Biroul de tip nou

    Aşa-numitele spaţii de co-working unde se puteau duce să lucreze diverse persoane sau chiar întreprinzători care nu voiau să închirieze un birou au fost şi ele afectate, oamenii preferând să lucreze de-acasă. Unele companii deţinătoare de astfel de spaţii au avut mai puţin de suferit din cauza situaţiei actuale decât altele, scrie LA Times. Printre acestea se numără o companie britanică, Second Home, care s-a extins anul trecut în SUA, la Hollywood, în apropiere de celebrul Sunset Boulevard şi înregistrează în continuare cerere când alte clădiri de birouri stau închise. Ideile sale de amenajare ar putea inspira şi alte companii care caută soluţii pentru biroul viitorului. Spaţiul Second Home de la Hollywood este amenajat sub forma unor studiouri amplasate într-o fostă parcare transformată în grădină. Cei care închiriază un astfel de studio nu dau nas în nas unii cu alţii, spaţiile fiind complet separate, nedeservite de lifturi comune şi nici legate de holuri pe care să fie recirculat aerul, şi în plus pot deschide ferestrele spaţiilor lor pentru o gură de aer curat. De sus, studiourile Second Home seamănă cu nişte ciuperci mari datorită formei. 

  • Cum să îţi reconfigurezi businessul în vremuri de pandemie

    „Ne-am întors la o idee mai veche care nu era pusă decât pe hârtie, nu în practică: împreună cu câţiva amici ingineri, într-o perioadă scurtă, de două-trei săptămâni, am intrat pe piaţă cu un produs nou, cel care ne aduce venituri în momentul de faţă şi anume lămpile cu lumină UVC, acesta fiind o zonă a spectrului luminii care este folosită pentru dezinfecţia şi sterlizarea suprafeţelor şi aerului”, descrie Dan Pană, proprietarul businessului Omicron Zelle modul în care şi-au regândit activitatea firmei în pandemie.
    Dacă anterior vindeau echipamente publicitare, situaţia pandemică l-a determinat să se întoarcă la profesia de inginer pentru a lansa un nou produs pe piaţă.
    „Discutăm despre echipamente care sunt folosite în industrie de multă lume – cele folosite pentru dezinfecţia aerului, a suprafeţelor, alimentelor şi a apei –  în regim industrial pot fi regăsite în spitale, în staţiile de epurare a apei”, descrie Dan Pană lămpile comercializate.
    Designul acestora le aparţine, iar produsul propriu-zis, realizat de lideri din piaţa de profil, este integrat într-o cutie realizată de ei, dintr-un lemn dur, obţinut din rumeguş.  Preţul lămpilor pleacă de la 400 de lei şi poate ajunge la 1.000-2.000 de lei, variind în funcţie de suprafeţele pe care clienţii vor să le dezinfecteze şi rapiditatea cu care vor să realizeze acest lucru.
    Investiţia iniţială în lansarea afacerii a fost de circa 60.000 de lei.
    „Suntem extrem de mulţumiţi de evoluţie, ne-a menţinut pe linia de plutire, având în vedere că celelalte businessuri nu funcţionează. În prezent avem multe companii drept clienţi”, descrie antreprenorul evoluţia afacerii. Au ajuns la un ritm de vânzare de 10-15 lămpi pe zi, vânzarea desfăşurându-se exclusiv în online, iar veniturile previzionate de el până la finalul acestui an se îndreaptă spre 300.000 – 400.000 de lei.
    „Indiferent ce ai face, piaţa este extrem de concurenţială, dar dacă îţi structurezi destul de bine producţia, reuşeşti să dai o explicaţie simplă şi clară asupra funcţionalităţii produsului tău şi mai ales beneficiezi de accesul la o foarte mare varietate de clienţi, lucrurile stau ceva mai bine. În primul rând e vorba de cât de repede ajungi la clienţi, cât de repede consideră clienţii că au nevoie de produsul tău şi cât de credibil e locul în care vinzi”, descrie Dan Pană câteva dintre elementele pe care le consideră utile pentru a reuşi într-un astfel de business.
    Spune că în continuare şi-au propus să dezvolte vânzarea acestor produse, despre care spune că „au o foarte mare aplicabilitate şi pentru care există o piaţă mare”, dar  nu vor renunţa nici la activităţile pe care le desfăşurau anterior.
    Iar când vine vorba  despre sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori, Dan Pană spune: „Cu siguranţă trebuie să folosescă mijloacele moderne de vânzare. Vânzarea clasică îşi are sfârşitul în perioada aceasta – cu siguranţă vor exista modificări şi vânzările vor arăta diferit pe o perioadă destul de lungă de timp”.

  • Ajută-i să strălucească!

    Mars România

    Motivaţie:
    Campania Orbit „Ajută-i să strălucească” vine în continuarea a patru ediţii de succes „Dăruieşte zâmbete”, prin care 18.500 de copii aflaţi în grija SOS Satele Copiilor au beneficiat de cursuri de igienă dentară şi de programe de dezvoltare personală. Dacă până acum principalii beneficiari ai programelor au fost cei mici, ediţia din 2019 a campaniei Orbit „Ajută-i să strălucească” a urmărit  sprijinirea adolescenţilor din comunitatea de tineri SOS Satele Copiilor, pentru a-i ajuta să dobândească încredere în forţele proprii şi a-i încuraja să-şi urmeze visurile, asigurându-le astfel o tranziţie cât mai usoară către o viaţă independentă, atunci când părăsesc satul. Campania a încurajat consumatorii să se alăture cauzei, astfel că 1% din valoarea oricărui pachet de gumă achiziţionat într-o anumită perioadă a fost redirecţionată către SOS Satele Copiilor pentru susţinerea programelor de dezvoltare, consiliere şi orientare profesională dedicate tinerilor.  

    Descrierea proiectului:
    Ca in fiecare an, campania a demarat cu Ziua Voluntariatului Orbit în Satul SOS Bucureşti, eveniment în care angajaţii Mars şi-au pus la dispoziţie cunoştinţele şi pasiunile pentru a-i inspira pe tineri şi au organizat scurte workshopuri vocaţionale. În cadrul acestui eveniment cântăreaţa Sore Mihalache, ambasadoarea campaniei Orbit din 2019, le-a vorbit tinerilor despre ce a însemnat pentru ea să-şi îndeplinească visul şi despre cum viaţa de adult este întotdeauna mai uşoară cu zâmbetul pe buze. Campania de strângere de fonduri a avut loc în perioada 7 octombrie – 1 decembrie şi a implicat în diverse forme toţi angajaţii Mars România. Cel mai important rol l-au avut reprezentanţii de vânzări din teren care au asigurat vizibilitatea campaniei în toate colţurile tării, asigurându-se că mesajul companiei ajunge la cât mai multe persoane. Materialele de comunicare din magazine au invitat consumatorii să se gândească la ce îşi doreau să devină atunci când erau copii şi să susţină tinerii dezavantajaţi să-şi îndeplinească la rândul lor visurile. Zece dintre copiii SOS Satele Copiilor au avut oportunitatea să îşi promoveze singuri cauza, fiind prezenţi în hypermarketuri şi interacţionând cu consumatorii. 

    Efecte:
    Fondurile strânse au contribuit la organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora adolescenţii din grija SOS Satele Copiilor să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale. De asemenea, în cadrul proiectului au fost susţinute workshopuri vocaţionale susţinute în liceele/şcolile profesionale din zone defavorizate. Suma strânsă în cadrul campaniei a fost folosită de către SOS Satele Copiilor pentru organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora 2.100 adolescenţi cu care asociaţia lucrează să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale.