BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Afacerea construită de trei români pe care pandemia de COVID chiar a ajutat-o să crească. Acum se extinde peste hotare

    „Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, obiectivele pe termen mediu şi lung pentru platforma de educaţie.

    Lansată în 2015, aceasta a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, planurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money. 

    Lansată în 2015 de Daniel Rogoz, Evelina Necula şi Valentin Ilea în urma unei finanţări europene de 135.000 de euro, Kinderpedia este descrisă de reprezentanţii companiei drept o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, ce îşi doreşte să transforme educaţia prin optimizarea proceselor administrative şi punerea colaborării între dascăl şi părinte în centrul actului educaţional. Soluţia se bazează pe colaborare permanentă şi o comunicare în timp real între dascăli, elevi şi părinţi – spre exemplu, prezenţa elevilor se poate face printr-un check-in printr-un QR code. Până acum, investiţiile în platformă au ajuns la aproximativ un milion de euro. În prezent, pe Kinderpedia sunt înregistrate peste 2.000 de şcoli şi din ţară şi din străinătate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business MAGAZIN, ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit fondatorilor în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. 

    După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve această problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explicau antreprenorii.

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. Ulterior au lansat şi aplicaţiile de mobil, iOS şi Android. 

  • Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile şi terasele din toate oraşele mari ale României

    Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de… orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

    Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

    Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

    Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.
    În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.
    Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

    Bereta timişoreană
    Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.
    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.
    „Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.
    Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

    Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

    Cei care îşi văd de propria Capră
    În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.
    În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.
    „Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.
    De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.
    Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

    Ca varza, doar că bere
    În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.
    Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.
    Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.
    Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

    Gypsy brewing temporar
    Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.
    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.
    „După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

    O piaţă spumoasă

    Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.
    Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

    Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

    Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

    Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

     

    În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

  • Ana Cornea, proprietar, Denis: „Crezul după care mă ghidez în afaceri este că imaginaţia conduce lumea”

    Ana Cornea a fondat, împreună cu soţul său, producătorul şi retailerul de pantofi Denis – care deţine pe piaţa locală magazine sub brandul Anna Cori – într-un atelier din Vicovu de Sus (Suceava). Astăzi, produce cu cei 500 de angajaţi din cele două fabrici proprii între 1.500 şi 2.000 de perechi de pantofi pe zi. Spune că brandul de încălţăminte şi marochinărie pe care-l reprezintă a crescut sănătos an de an pentru că a evitat scurtăturile, considerând că doar o bază solidă, formată din principii corecte, te poate ajuta să evoluezi. Încălţările made in Bucovina se vând în cele circa 40 de magazine proprii din Bucureşti şi din ţară. Designul şi creaţia produselor se fac exclusiv în România, în timp ce materia primă provine din Italia: „Lucrăm cu aceiaşi furnizori cu care au contract şi marile branduri internaţionale”.

    Profilul Anei Cornea a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • Bibiana Dolores Stanciulov, fondator şi proprietar, Sonimpex Topoloveni: „Nu renunţaţi la obiectivele pe care vi le-aţi propus”

    Accesarea şi aprobarea de fonduri europene în valoare de 775.000 de euro pentru următorii trei ani se înscriu în rândul celor mai recente realizări ale antreprenoarei Bibiana Stanciulov. 
    Bibiana Stanciulov, care a intrat în mediul antreprenorial în 1993, spune că nu s-a lovit în parcursul de antreprenor de diferenţele de gen. Calităţile pe care le poate aduce o femeie în business sunt însă, potrivit ei: anduranţa, corectitudinea, profesionalismul. Iar despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, crede că este un „mit care se doreşte a se transforma în realitate”.

    Profilul Bibianei Stanciulov a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • Mihaela Racoviţă, managing partner, Tritech Group: „Trebuie să ai încredere în forţele proprii şi în oamenii din jur, cu care faci echipă”

    Mihaela Racoviţă a intrat în echipa Tritech Group în urmă cu 15 ani pe poziţia de assistant manager şi a evoluat treptat până a fost numită în anul 2014 în funcţia de administrator al societăţii cu atribuţii de coordonare a departamentelor financiar, comercial şi de marketing. Firmele din cadrul Tritech Group sunt axate pe producţia şi comercializarea de panouri fotovoltaice sub marca Wattrom (linia de producţie este la Ovidiu, judeţul Constanţa), importul şi distribuţia de echipamente de automatizări pentru căi de acces (marca BFT din Italia), vânzarea şi instalarea sistemelor automate de parcare cu plată şi de management al zonelor de parcare (marca Equinsa din Spania), alte activităţi axate pe instalarea sistemelor integrate de securitate, sisteme de control acces, uşi de garaj rezidenţiale şi industriale realizate de echipa tehnică în judeţul Constanţa. „Spre deosebire de cultura organizaţională din companiile multinaţionale direcţionată de politici clar definite venite de la sediul central (aflat de obicei în afara României) într-o afacere antreprenorială dintr-un oraş altul decât Capitala, trebuie să concepi şi să defineşti reguli mai mult sau mai puţin scrise de lucru cu oamenii. Provocarea (ştiu că este un cuvânt des folosit) este să ai iniţiativă constructivă – să creezi fără a avea ghidaj corporatist transformând în avantaj dinamismul unei companii de dimensiune medie”, îşi descrie ea stilul de leadership. Cât priveşte egalitatea de gen, spune că „oricât mi-am dorit să nu judec pe cei cu care am interacţionat prin faptul că erau femei sau bărbaţi, mi s-a întâmplat să fiu judecată. Au existat pe parcurs situaţii în care a trebuit să demonstrez din punct de vedere practic funcţionalitatea unui produs şi am simţit la început reticenţa interlocutorului”. Pe de altă parte, subliniază că a încercat să transforme fiecare ocazie în oportunitate şi să treacă peste posibilele obstacole de gen. 

    Profilul Mihaelei Racoviţă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Monica Eftimie, chief marketing officer, Sphera Franchise Group

    Printre realizările sale în cadrul Sphera Franchise Group, Monica Eftimie enumeră acţiunile la nivel de strategie de business, precum lansarea Taco Bell pe piaţa din România şi listarea la Bursa de Valori Bucureşti, creşterea prezenţei companiei în social media, dezvoltarea unor segmente noi de acţiune, în afara sferei de activitate a grupului, cum sunt cel de e-sports şi cel de entertainment, prin asocieri cu diverse festivaluri de muzică, dar şi investiţiile în educaţia consumatorilor, cea mai mare realizare însă, spune ea, fiind faptul că a construit toate aceste lucruri alături de o echipă de „oameni cu iniţiativă, curajoşi şi plini de inspiraţie şi cu un know-how puternic”. Pentru anul în curs şi-a propus să continue investiţiile în tehnologie şi inovaţie, să identifice oportunităţi de a ajunge la noi comunităţi, să dezvolte reţeaua de restaurante dar şi gama de produse pentru toate brandurile din portofoliul companei, atât în România cât şi în afară, precum şi să încerce să digitalizeze unităţile businessului şi să investească în zona de delivery. Monica Eftimie crede că echilibrul între viaţa personală şi profesională reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI. „Consider că acest lucru ţine foarte mult de modul de gândire al fiecăruia şi că una nu trebuie să o excludă pe alta. Atunci când cele două componente se contopesc, rezultă o armonie în acţiuni, atât în viaţa personală, cât şi în cea de la birou, care atrage după sine succesul. Nu este greşit nici să îţi doreşti să excelezi într-o privinţă, atât timp cât alegerea făcută îţi aduce împlinire.”

    Profilul Monicăi Eftimie a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Andreea Moldovan, general manager, Avon SEE

    „În anul 2019 am avut cea mai frumoasă creştere din regiune pe categoria Skin Care, categorie care a fost şi este în continuare în focul nostru. O altă realizare de care sunt foarte mândră este campania Her Story, în care o avem ca partener şi ambasador pe Simona Halep, şi prin care celebrăm femeile din România şi le încurajăm să-şi împărtăşească poveştile lor de viaţă şi în felul acesta să devină o sursă de inspiraţie pentru întreaga comunitate”, îşi descrie Andreea Moldovan principalele realizări pe care le-a avut alături de echipa pe care o conduce. Pentru anul în curs ea şi-a propus continuarea seriei de inovaţii de produs, dar şi lansarea unor campanii „care să valorizeze şi să le facă viaţa mai frumoasă femeilor”, un alt obiectiv fiind proiectele de CSR. În opinia Andreei Moldovan, „fiecare avem calităţile noastre, atât femeile, cât şi bărbaţii, şi suntem de multe ori complementari”. Ea adaugă că cele mai performante echipe pe care le-a cunoscut aveau o foarte bună „balanţă de gen’’. „Eu cred că femeile sunt mai intuitive, mai empatice prin natura lor şi au capacitatea să facă mult mai multe lucruri în acelaşi timp”, spune executivul de la Avon.

    Profilul Andreei Moldovan a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • Românii care au descoperit să facă bani din joacă. Afacerea lor s-a dublat pe timp de pandemie

    În urmă cu opt ani, Cristi Soare, un corporatist din Bucureşti, pornea, alături de fratele său, un business cu cadouri nonconformiste. Treptat, compania a evoluat şi în direcţia jocurilor de societate, devenită între timp principala concentrare a afacerii. Iar pandemia nu doar că a crescut cererea pentru acest tip de produse, ci şi aşteptările antreprenorului, care vizează o dublare a veniturilor faţă de anul precedent.

    „În 2019, Ennova Trading & Development S.R.L., sub umbrela căreia funcţionează cele două divizii ale companiei, platformele gameology.ro şi giftology.ro, a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de lei, atât din activitatea de distribuţie, cât şi din vânzările pe zona de online. Iar după ce în perioada de blocaj impus pe fondul răspândirii pandemiei numărul de comenzi a crescut exponenţial, reprezentanţii companiei se aşteaptă pentru acest an la o creştere între 80 şi 100% faţă de anul precedent.

    „Ponderea vânzărilor pe online în 2019 a fost de aproximativ 20% din total cifră de afaceri, dar anul acesta va depăşi cu siguranţă 30%, atât datorită investiţiilor şi eforturilor depuse în mod constant pentru dezvoltarea organică a site-urilor noastre, cât şi exploziei numărului de comenzi din perioada pandemiei”, spune Cristi Soare, fondator şi managing partner la Gameology & Giftology. Pe fondul pandemiei, vânzările jocurilor de societate distribuite de companie au crescut cu 50%, iar online-ul a crescut de şase ori faţă de o perioadă obişnuită, vârful fiind atins însă în luna aprilie, când vânzările de pe acest canal au crescut de 11 ori. O evoluţie importantă a fost înregistrată şi în privinţa tranzacţiilor online plătite cu cardul, care au crescut tot cu 50%.

    Antreprenorul a pornit la drum în vara lui 2012, odată cu lansarea platformei geekfun.ro, un magazin online destinat pieţei de cadouri din zona „geek”, nonconformiste. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 20.000 de euro, sumă alocată atât dezvoltării site-ului, cât şi achiziţionării produselor destinate vânzării. Proiectul a fost demarat alături de fratele său, Victor Soare, „eu ocupându-mă de partea economică, iar el de IT.” La momentul respectiv era o nişă încă neexploatată în plan local, îşi aminteşte antreprenorul, iar la baza deciziei de a porni acest business a stat nevoia de a găsi cadouri inteligente şi originale pentru prieteni. La vremea aceea, amândoi erau angajaţi în corporaţii, „eu eram director de achiziţii la un mare distribuitor de medicamente, iar Victor era project manager la o firmă de IT, motiv pentru care primii doi ani site-ul a funcţionat relativ încet, în paralel cu joburile noastre de zi cu zi”, povesteşte el.
    Primul punct de cotitură a venit în 2014, când a decis să renunţe la jobul din corporaţie, iar soţia sa, Iulia Soare, s-a alăturat afacerii ca director de marketing. „Din acel moment, businessul a fost gestionat şi administrat de noi doi, fiind dedicaţi 100% acestui proiect.”
    În 2015, site-ul a fost rebranduit în giftology.ro, odată cu extinderea gamei de produse şi ieşirea din zona exclusiv de „geek”. În anii ce au urmat, spune Cristi Soare, au fost în continuă schimbare ca direcţie de business, iar în 2017, odată cu apariţia popularei kendama, au devenit unii dintre cei mai importanţi distribuitori ai acesei jucării. Explozia fenomenului kendama, care a adus cu sine creşterea bruscă şi nenaturală a businessului din toate punctele de vedere – cifră de afaceri, dezvoltarea echipei, creşterea spaţiilor de depozitare – avea să-i aducă însă cu picioarele pe pământ, odată cu prăbuşirea vânzărilor, în toamna aceluiaşi an, la scurt timp după ce luaseră amploare. „A fost evidentă creşterea puternică pe care a avut-o kendama în România, dar la fel de clar a fost şi declinul în popularitate. Am căutat apoi să avem o gamă de produse care să nu sufere oscilaţii negative în mintea clienţilor, iar jocurile de societate au fost răspunsul perfect la momentul potrivit. Anul 2018 a fost dedicat reconstrucţiei aproape totală, piatră cu piatră, element cu element, astfel încât am reuşit să revenim pe un trend ascendent, sustenabil de la an la an. Din 2018 am devenit unul din jucătorii cheie pe piaţa jocurilor de societate.” Anul trecut au lansat o platformă separată, gameology.ro, dedicată jocurilor de societate, „principalul focus al firmei din ultimii ani”, lansare de care s-a ocupat soţia sa. Axarea pe această nouă direcţie a presupus şi „localizarea jocurilor de societate”, adică traducerea acestora în limba română şi adaptarea. „Piaţa românească de jocuri de societate nu este încă foarte dezvoltată, dar se află într-un evident progres, iar temelia acestui progres este găsirea de către clienţi a produselor în limba română pe rafturile magazinelor, adaptate pentru stilul lor de viaţă şi plăcerile cotidiene”, notează antreprenorul.
    În prezent, portofoliul Gameology include peste 400 de jocuri, atât în limba română (produse fie de companie, fie de alte businessuri româneşti), cât şi în limba engleză. „Avem 20 de jocuri localizate, în limba română, pe care le distribuim la nivel naţional, anul acesta urmând să mai lansăm încă 3-4 jocuri noi. Costurile financiare preproducţie nu sunt foarte mari, dar traducerea şi adaptarea se fac de către noi, intern. Acesta este modul nostru de a ne asigura că totul va fi impecabil şi că vom oferi clienţilor o experienţă de joc cât mai agreabilă. Lucrăm intens la extinderea ofertei, astfel încât luna decembrie să ne găsească cu minimum 600 de jocuri listate”, spune antreprenorul. Însă adaptarea unui joc nu este atât de simplă pe cum ar putea părea. Cea mai mare provocare la traducerea jocurilor de societate este adaptarea lor la societatea şi cultura noastră: „Avem jocuri la care 50-60% din informaţii sunt create de la zero, pentru că altfel jocurile nu ar fi primite atât de bine de clienţii din România. De la glume care nu se aplică culturii noastre, la elemente de cultură generală care nu ar fi ştiute, toate aceste lucruri contribuie la crearea unui joc de succes.  Chiar dacă ideea este una genială în spate, neadaptarea lui corectă poate să ducă la un eşec, iar aici este nevoie de o creativitate puternică.” De aceea, pentru localizarea jocurilor, compania preferă să nu apeleze la firme de traducere, ci realizează totul în interiorul firmei. „Investiţia cea mai importantă pentru noi este cea a timpului alocat unui proiect. Am avut o serie de jocuri în care ne-am implicat foarte mult, iar în majoritatea cazurilor rezultatul a fost pe măsură.” Unul dintre jocurile care a necesitat o implicare intensă şi mult timp dedicat a fost 221B Baker Street – Jocul lui Sherlock Holmes. „Traducerea şi adaptarea au durat aproximativ 6 luni, iar la el au lucrat constant trei persoane. Este vorba de un joc care include 75 de cazuri de rezolvat, formulate ca mici extrase dintr-o carte cu faimosul detectiv, fiecare caz având 14 indicii (în total 1.050 de indicii) şi soluţia cazului, din nou, ca un extras din carte. Mai mult din jumătate de indicii au fost create de la zero, fiind vorba de informaţii care nu ar fi fost înţelese de publicul român.” Un alt exemplu de proiect care şi-au dorit să devină un joc inedit a fost Cluedo Dracula, realizat în parteneriat cu Castelul Bran.
    „Acesta a fost un joc creat de la zero cu partenerii noştri, Winning Moves, cu elemente inspirate din legenda lui Dracula şi elemente din faimosul castel – locaţiile de pe tablă sunt realizate respectând elemente de design din interiorul castelului.” Din punct de vedere financiar, explică Cristi Soare, costul de producţie al unui joc este cuprins între 5.000 şi 30.000 de dolari şi depinde de complexitatea jocului şi de cantitatea produsă, iar plata trebuie achitată integral în avans. „Jocul este disponibil pentru vânzare abia la 3-4 luni după plata producţiei, deci nevoia de finanţare este semnificativă.” Cel mai bine vândute jocuri sunt cele de petrecere pentru adulţi. „Bătalia Cuplurilor, WTF?, Minţi Murdare şi Cufărul Petrecerii sunt best-seller atât pe site-urile noastre, cât şi pe principalele marketplace-uri şi în lanţurile de librării cu care colaborăm.” De asemenea, jocurile de familie precum Cameleonul, 221B Baker Street – jocul lui Sherlock Holmes, Campionii Distracţiei, 20 Second Showdown şi Tension atrag din ce în ce mai mulţi clienţi, „iar în perioada pandemiei au înregistrat o creştere spectaculoasă, oferind alternativa extrem de importantă a petrecerii timpului în cadrul familiei într-un mod plăcut şi educativ.”
    În ceea ce priveşte oferta platformei Giftology, aceasta numără peste 1.200 de produse, „gama fiind extrem de largă: produse licenţiate, jocuri şi jucării, robotică, tricouri de colorat pentru copii, felicitări animate. Practic, ne dorim ca un client aflat în căutarea unui cadou să găsească oricând ceva potrivit pentru oricine”.
    În prezent, principalii parteneri prin care compania îşi distribuie produsele sunt reţelele Auchan, Cora, Kaufland, Cărtureşti şi Diverta, dar şi platformele Elefant şi emag.   
    Pentru acest an, reprezentanţii companiei se aşteaptă la un număr de peste 8.000 de clienţi pe zona de online şi la un total de 60.000-70.000 de clienţi pe toate canalele businessului. Valoarea medie a unei comenzi pe cele două site-uri este apropiată – între 140 şi 160 lei (TVA inclus), variind în funcţie de perioada anului, cu un maxim atins în luna decembrie. „Deşi produsele noastre nu sunt neapărat scumpe, ele se încadrează totuşi în gama produselor de lux, nesatisfăcând nicio nevoie de bază”, notează antreprenorul. Din acest motiv, adaugă el, „clienţii noştri sunt preponderent persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu un nivel de educaţie şi venituri peste medie, deschişi către o socializare live în familie sau în grupurile de prieteni. Nu facem excepţie din statistica generală a comerţului, procentul clienţilor femei este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor”. Până acum, compania a avut clienţi corporate doar ocazional, fără un impact semnificativ în cifra de afaceri, „dar ne aşteptăm ca pe viitor să crească interesul acestora odată cu conştientizarea beneficiilor educative şi de divertisment, o parte din jocuri pretându-se excelent pentru team buildinguri şi traininguri de echipe.” În acest sens, reprezentanţii afacerii au în plan dezvoltarea unui departament special care să se adreseze acestor clienţi, pentru a le pune la dispoziţie nu doar jocuri, ci şi instructori pentru evenimente speciale, „dar suntem nevoiţi să amânăm acest proiect pentru atunci când lucrurile vor reveni la normal”.
    Piaţa jocurilor de societate din România este însă mult în urmă, nu doar faţă de Europa Occidentală, dar şi faţă de ţarile din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), spune Cristi Soare. „Se estimează, de exemplu, că piaţa poloneză este de aproximativ 10-12 ori mai mare decât a noastră, deşi populaţia este doar dublă. Este nevoie ca toate companiile active pe această piaţă să investească activ ani la rând pentru a ne apropia de potenţialul real al ţării noastre.” În ciuda acestui lucru, în ultimii ani se remarcă totuşi o dinamică deosebită a pieţei, „semn că ne aflăm pe un trend de creştere accelerat”. Astfel, adaugă el, „numărul distribuitorilor şi vânzătorilor de board games a crescut, se localizează din ce în ce mai multe jocuri, spaţiul alocat la raft de retaileri a crescut enorm, au apărut mai mulţi vloggeri dedicaţi, comunitatea online creşte de la o zi la alta – toate acestea sunt dovezi clare că ne îndreptăm în direcţia corectă.” Antreprenorul spune că principala evoluţie este legată de creşterea numărul de clienţi care cumpără jocuri de societate, fără să identifice însă o schimbare semnificativă în preferinţele sau în bugetul alocat pentru această pasiune. „Evident, există jucători pasionaţi care au zeci şi sute de jocuri în ludoteca proprie, dar aici vorbim de maximum 100 la nivel naţional. În rest, ne adresăm jucătorilor ocazionali, cu speranţa că aceştia vor reveni la noi odată ce au prins gustul jocurilor.”
    În ceea ce priveşte competiţia, antreprenorul spune că „principalii localizatori de jocuri din România cu care ne identificăm sunt Lex Hobby Store şi Ludicus Games, ambele fiind mici firme româneşti care au demarat proiecte antreprenoriale din pasiune şi cu care avem o relaţie de prietenie şi de respect”, iar ca magazine online de jocuri de societate, Regatul Jocurilor şi Red Goblin sunt doi competitori cu o istorie lungă pe piaţă şi foarte mulţi clienţi fideli, mai ales din zona jucătorilor pasionaţi.
    Din cauza pandemiei, compania a fost nevoită să amâne câteva lansări de jocuri pentru anul viitor, motiv pentru care vor avea doar trei sau patru noutăţi în 2020. În perioada următoare, reprezentanţii businessului şi-au propus să continue dezvoltarea reţelei de distribuţie, astfel încât produsele companiei să fie la îndemâna consumatorilor de jocuri de societate şi să investească în creşterea traficului pe site-urile proprii. „Ne aşteptăm ca evenimentele cu public numeros să fie evitate pentru o perioadă semnificativă de timp, motiv pentru care jocurile de societate vor fi o alternativă excelentă pentru petrecerea timpului în grupuri mici. Din acest motiv, nu credem că piaţa noastră va fi afectată dramatic de pandemie, putând avea chiar un efect pozitiv pe termen mediu.”
    Echipa permanentă a businessului numără şapte persoane, cărora li se adaugă câţiva angajaţi temporari în sezonul de iarnă. De asemenea, o serie de servicii sunt externalizate, precum promovarea online, contabilitatea, resursele umane şi grafica. „Pe perioada stării de urgenţă am fost nevoiţi să trecem o parte din personal în şomaj tehnic, mai ales din cauza îngheţării aproape complete a activităţii pe retail, dar nu am desfiinţat niciun post. Toţi angajaţii sunt din nou activi începând cu 1 iunie.”
    De ce sunt însă jocurile o alternativă atât de atractivă pentru oamenii de toate vârstele? „Noi considerăm că joaca este esenţială în viaţa de zi cu zi şi lucrăm să o reintroducem în programul zilnic. Vrem ca oamenii să renunţe la telefoane, laptopuri şi Netflix măcar pentru câteva ore pe săptămână pentru a interacţiona cu cei dragi. Joaca nu este doar benefică pentru sănătate, scăzând nivelul de stres, dar creşte şi capacităţile intelectuale, ajutând la rezolvarea rapidă a unor sarcini”, spune Cristi Soare, adăugând că noul context de piaţă le-a demonstrat că se află pe drumul cel bun şi că au ales un domeniu care nu îi va dezamăgi, nici ca evoluţie, nici ca satisfacţie emoţională. Ca lecţie de business deprinsă din pandemie, antreprenorul spune că este foarte important să ajungi la clienţi prin diferite canale. „Deşi retailerii cu care lucrăm ne generează mare parte din cifra de afaceri, în perioada stării de urgenţă online-ul a fost plasa noastră de siguranţă care ne-a făcut să depăşim cu pierderi minime această situaţie pe care nimeni nu o anticipa. Trebuie să fii oricând pregătit pentru o schimbare rapidă, să te poţi adapta la nevoile clienţilor şi să ai soluţii alternative de a ajunge la aceştia. Puterea noastră de adaptare la schimbare a fost antrenată de necesitatea de a ne schimba businessul de la perioadă la perioadă.”

  • Antreprenoarele care vor să revoluţioneze livrările acasă. Soluţia lor va schimba comportamentul comercianţilor online

    Să fii sustenabil aproape că nici nu mai e un trend, ci o normalitate. Să te uiţi de (cel puţin) două ori atunci când faci cumpărături, să măsori impactul achiziţiilor tale asupra mediului sunt – sau ar trebui să devină – obiceiuri zilnice, la fel de normale ca nevoia de a respira. Pentru că, în final, cele două sunt legate. Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia acestor obiceiuri, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.

    Conceptul R-Create îşi are rădăcinile într-un grup de lucru în reţeaua spaţiilor de co-working Impact Hub din Bucureşti. Adina şi Linda erau deja preocupate de problemele de mediu şi căutau modalităţi de sustenabilitate financiară pentru un business de profil. S-au oprit la ideea de ambalaje, şi nu de orice fel, ci pentru produsele comandate online, un segment care creşte exploziv, mai ales de câteva luni încoace. Ideea lor datează însă cu mult dinaintea pandemiei.

    Au conceput R-Create, au câştigat premiul I la incubatorul Reuse Hub, organizat de Impact Hub Bucureşti şi PepsiCo, iar în iunie anul acesta au trecut cel mai important test: cel al pieţei.
    „Am desfăşurat împreună cu Cărtureşti şi FAN Courier un test la nivel naţional de înlocuire a ambalajelor de unică folosinţă cu unul reutilizabil, iar rezultatele au fost peste aşteptări: 1 din 5 clienţi a ales ambalajul returnabil chiar din prima zi. Rezultatele de până acum ne întăresc credinţa că publicul validează ideea noastră şi industria de livrări online este pregătită pentru o schimbare majoră de paradigmă”, spune Adina Humă. Concret, atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier.


    Adina are experienţă în marketing, iar Linda Vasilescu are un MBA în investment banking şi o experienţă de peste 15 ani în mediul de consultanţă strategică şi corporate. Alături de ele s-au înhămat la lupta schimbării de mentalităţi şi doi angel investor. Unul dintre ei este Bernhard Lutzer.
    „Am beneficiat de susţinere financiară în valoare de 25.000 de euro iniţial – premiul I la incubatorul Reuse Hub. În afară de aceasta, până acum am investit în jur de 70.000 de euro în bani şi timp dedicat proiectului nostru. Investiţiile continuă, deoarece scopul nostru este de a avea o rată de tracţiune relevantă pentru a securiza piaţa din România şi, ulterior, de a avea un parcurs rapid în alte pieţe europene”, spune Linda Vasilescu.
    Proiectul este încă la început de drum, fiind fondat în 2019. Planurile sunt însă mari. Ele vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Prima tranşă de ambalaje R-Create a fost fabricată în Buzău, iar în perioada de test serviciul a fost oferit gratuit. Pe viitor însă, ţinta de preţ este sub 1 euro per folosire, cu variaţii în funcţie de volume, în preţul serviciului intrând şi returul genţii. „Conceptul nostru este B2B2C, deci lucrăm pe două planuri: cu magazinele online care doresc să folosească soluţia noastră de împachetare circulară, dar în acelaşi timp dorim să ne adresăm şi dorinţelor consumatorilor online. Ambele grupuri au în comun responsabilitatea pentru mediu, dar şi dorinţa de eliminare a risipei. Abordăm această problemă prin diminuarea semnificativă a cantităţii de ambalaje de unică folosinţă implicate în e-commerce, oferind o soluţie unică returnabilă care poate fi folosită şi de 20 de ori. În acelaşi timp, consumatorilor online le oferim o alternativă waste-free, ei beneficiind de o experienţă îmbunătăţită de cumpărare.”

    Momentan, pe zona de curierat, Adina Humă şi Linda Vasilescu au convenit parteneriate cu FAN Courier şi Sinapseria, un serviciu de curierat rapid pe bicicletă. „Date fiind beneficiile pe care le aduce o asemenea soluţie şi în plan logistic (economisire de spaţiu la transport între 15 şi 35%, economisire de spaţiu de stocare de peste 90% şi eliminarea ecotaxei), considerăm că soluţia are o permeabiliate mare în piaţa de e-commerce.” Anul 2020 ar trebui să ducă la crearea unui adevărat club R-Create, al magazinelor online partenere care aleg varianta eco-friendly de expediere prin soluţia propusă de cele două antreprenoare. Iar contextul pandemic generat de coronavirus, cu toate schimbările de mentalitate pe care le-a adus cu sine, ar putea să fie şi el un mic avantaj.
    „E clar că această criză a adus o schimbare de paradigmă în toate domeniile. Vestea bună este că societatea se adaptează – studiile arată că experienţa Covid-19 a adus un grad suplimentar de responsabilizare – oamenii sunt din ce în ce mai conştienţi de efectul individual asupra gradului comun de bunăstare. Această schimbare înseamnă un mai mare interes pentru soluţii inovative, implicit şi pentru serviciul nostru.”

    R-Create estimează că va ajunge să înlocuiască anual peste 5 milioane de ambalaje de unică folosinţă cu această soluţie. Concepte similare există deja în SUA, dar şi în Olanda, Finlanda sau Franţa.
    Aşa că, pas cu pas, lumea se re-creează. De la zero. Sau nu neapărat.

  • Gabriela Stoiţer, Bilka Steel: „Performanţele profesionale au venit în urma implicării şi muncii”

    Gabriela Stoiţer conduce, din 2014, departamentul de marketing şi comunicare al producătorului autohton de acoperişuri Bilka. Din acest rol, gestionează un buget de marketing anual de 1,5 milioane de euro şi este responsabilă de conducerea, execuţia şi comunicarea brandului Bilka, atât la nivel naţional, cât şi european, aceasta din urmă fiind una din cele mai recente provocări. Gabriela Stoiţer îşi descrie parcursul profesional ca fiind firesc, urmând paşii normali ai unei cariere în marketing şi comunicare. Este de părere că performanţele profesionale sunt strâns legate de nivelul de implicare şi de muncă: „Un om de marketing nu poate performa fără susţinerea companiei, şi până la urmă fără bugetele de marketing, oricât de multe calităţi ar avea el”, descrie Stoiţer rolul pe care îl îndeplineşte. Bugetul, strategia şi acţiunile de marketing sunt în strânsă legătură cu strategia şi acţiunile de business şi de vânzări, spune ea, astfel că şi realizările, rezultatele se reflectă în obiectivele de business şi vânzări atinse.  În atribuţiile ei intră şi susţinerea din punctul de vedere al marketingului a celor peste 500 de parteneri ai Bilka pe care îi are la nivel naţional. Planurile ei pe termen lung se leagă de dezvoltarea companiei în continuare: „Noile planuri de dezvoltare ale companiei setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide. Cu siguranţă Bilka va fi un jucător relevant la nivel regional şi un brand cu relevanţă la nivel european, cu fabrici în Uniunea Europeană, dar şi în estul Europei. Provocările adevărate abia acum încep”.

    Profilul Gabrielei Stoiţer a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.