BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives

    Accenture România

    Motivaţie:
    Pentru Accenture România, responsabilitatea este determinată de două caracteristici, spun reprezentanţii companiei, aflate într-o relaţie strânsă cu valorile companiei – grija şi respectul faţă de clienţi şi societate. Concret, proiectele de responsabilitate socială au drept trăsături comune faptul că se desfăşoară prin parteneriate solide, pe termen lung şi, mai mult decât atât, încurajează implicarea angajaţilor companiei. Accenture s-a implicat în mai multe proiecte centrate pe promovarea diversităţii la locul de muncă, susţinere pentru educaţie şi acţiuni de voluntariat. „Acestea din urmă le oferă angajaţilor noştri oportunitatea de a avea un impact semnificativ în comunităţile în care lucrează şi trăiesc”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Una dintre cele mai importante acţiuni de voluntariat a angajaţilor Accenture este „Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives”, parte a programului de corporate citizenship al Accenture România. Fiind o companie care în România are peste 3.500 de angajaţi, reprezentanţii Accenture au văzut oportunitatea de a aduce o reală schimbare prin încurajarea şi facilitarea donării de sânge de către angajaţi. În anul 2019 au avut loc sesiuni trimestriale de donare la birou în toate oraşele în care Accenture are birouri locale, numărul total de angajaţi fiind de 400, în creştere faţă de anul anterior, chiar şi în aceste condiţii de pandemie. Pornit la iniţiativa unor angajaţi, programul de donare de sânge se află în al treilea an de implementare, iar numărul de donatorilor a crescut de la an la an în toate cele şase oraşe în care avem birouri.

    Efecte:
    În fiecare zi, la nivel naţional este nevoie de minimum 1.000 de litri de sânge, iar fiecare donare de sânge poate salva trei vieţi. Corelând aceste două aspecte cu procentul scăzut, de 2%, al românilor care aleg să se implice în această cauză socială, comparativ cu media de 10% la nivel european, „am considerat absolut necesară alăturarea noastră acestei cauze”, spun reprezentanţii companiei. Efectul campaniei de comunicare internă a fost creşterea numărului de donatori de la an la an şi mai ales în această perioadă când, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere drastică a numărului de donatori de sânge. „Planul nostru nu este doar să continuăm să punem în aplicare această iniţiativă, ci şi să o dezvoltăm: ne propunem să creştem constant numărul de donatori, acoperind toate cele şase oraşe în care avem birouri în România”, îşi descriu planurile referitoare la această campanie reprezentanţii Accenture România.

  • Success Skills for future Careers & Business

    Accenture România

    Motivaţie:
    Stimularea gândirii antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, constituind un motor al creşterii economice. „Pregătim tinerii pentru viaţa reală învăţându-i cum să lanseze şi să administreze businessuri profitabile şi cum să creeze locuri de muncă pentru ei şi prietenii lor, aducând valoare adăugată în comunităţile în care trăiesc”, spun reprezentanţii companiei de consultanţă în management Accenture.

    Descrierea proiectului:
    Prin intermediul programului Success Skills for future Careers & Business (Competenţe de succes pentru viitoarea carieră şi afaceri), derulat împreună cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement România, peste 3.000 de elevi si studenţi din România, cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, dezvoltă abilităţi măsurabile îmbunătăţite şi competenţe de bază necesare pentru asigurarea unui loc de muncă – abilităţi de comunicare, managementul şi organizarea timpului, stabilirea obiectivelor, delegarea, abilităţile de vorbire in public şi prezentare, consolidarea relaţiilor, implicarea în grupuri profesionale, pasiune şi determinare, politeţe şi respect, abilităţi antreprenoriale şi inovatoare, dorinţă de a învăţa, flexibilitate şi adaptabilitate. Ei sunt stimulaţi să-şi formeze o gândire antreprenorială, care îi va ajuta în viitor să fie independenţi şi inovatori, să-şi asume riscuri, să accepte provocări şi să caute soluţii creative, indiferent dacă vor lansa o afacere sau se vor angaja. Peste 30 de voluntari Accenture s-au implicat in susţinerea de activităţi practice (vizite la clasă, traininguri, webinarii de consultanţă, Job Shadow, Girls in Tech). Prin utilizarea tehnologiei programul a fost adaptat pentru a ajunge mai uşor la participanţi, atât în format blended learning, cât şi ca şi metodă de învăţare autonomă. Junior Achievement România a oferit instruire profesorilor din toate locaţiile din ţară, tehnologia oferind, de asemenea, acces flexibil voluntarilor cu o diversitate de programe şi locaţii. Valoarea investiţiei în anul 2019 a fost de 25.000 de dolari.

    Efecte:
    Parcurgând acest program, tinerii capătă o viziune mai clară asupra viitoarei cariere profesionale, asupra rolului în comunitatea din care fac parte şi asupra necesităţii educaţiei pentru viitor. „Consider că programul este util şi are impact asupra elevilor. Le dezvoltă abilităţile pentru succes, îi învaţă să se autoevalueze, să-şi descopere aptitudinile şi interesele profesionale, le prezintă carierele şi îi ajută să îşi aleagă una, îi învaţă lucruri practice, de exemplu cum să elaboreze o scrisoare de intenţie sau un CV, îi pune în diferite situaţii, îi încurajează să lucreze în echipă şi să stabilească relaţii”, spune Camelia Monica Dinu, profesor la Colegiul Naţional Ienăchiţă Văcărescu Târgovişte.

  • Donaţii pentru combaterea coronavirusului

    MOL Romania Petroleum Products 

    Motivaţie:
    Lupta împotriva coronavirusului şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate.

    Descrierea proiectului:
    MOL România s-a implicat activ în eforturile de combatere a noului coronavirus, acordând 400.000 de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală pentru medici şi spitale din ţară care tratează pacienţi cu COVID-19, precum şi pentru ridicarea Spitalului Modular 1 Elias destinat tratării pacienţilor cu COVID-19. Totodată, în cadrul eforturilor de combatere a coronavirusului, MOL a sprijinit Fundaţia pentru Parteneriat cu 100.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

    Efecte:
    Spitalul modular realizat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă este dedicat tratării pacienţilor cu COVID-19. Iniţiativa are ca obiectiv izolarea pacienţilor cu COVID-19 şi prevenirea transmiterii virusului pacienţilor cu alte boli grave trataţi în secţia ATI a Spitalului Elias. Spitalul modular are 38 de locuri şi va putea fi utilizat chiar şi după ce actuala criză medicală va fi depăşită, ca spital de mari arşi.
    Donaţia către spitale prin intermediul Fundaţiei pentru Parteneriat a inclus în principal combinezoane de protecţie, măşti şi mănuşi, dar şi alte echipamente de protecţie esenţiale, precum şi instrumente medicale (purificatoare de aer şi altele) pentru ca personalul medical implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului şă-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.
    Implicarea directă în combaterea coronavirusului a urmat unei serii de iniţiative de sprijinire a spitalelor din România derulate de MOL România în ultima perioadă. Doar în ultimul an, MOL România a sponsorizat cu aproximativ 750.000 de euro dotarea cu echipamente şi aparatură moderne – inclusiv paturi ATI şi echipamente de ventilaţie, necesare astăzi tratării pacienţilor cu COVID-19 – spitalele din Miercurea Ciuc, Giurgiu şi Gheorgheni. La acestea se adaugă investiţia de
    425.000 de euro în construcţia heliportului de pe acoperişul Spitalului Clinic de Urgenţă Marie Curie, primul heliport la un spital pediatric din România.

  • Parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB)

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Statisticile europene arată că România este pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (26% din totalul populaţiei în 2017). Sunt date care ne arată că este nevoie de susţinere pentru a creşte calitatea actului de învăţare şi pentru a face din universităţile româneşti un mediu atractiv pentru studenţi. În acest context, spun reprezentanţii companiei, parteneriatul reprezintă un angajament ferm al MOL România şi al Universităţii Babeş-Bolyai de a moderniza sistemul de învăţământ din România, prin adoptarea standardelor şi bunelor practici utilizate de cele mai prestigioase universităţi din lume, prin îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructurii de învăţare şi prin susţinerea unor metode inovatoare de învăţare, precum competiţiile de studii de caz în afaceri.

    Descrierea proiectului:
    MOL România şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au încheiat în luna ianuarie 2020 un parteneriat pentru susţinerea activităţilor didactice şi a performanţelor academice ale studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Valoarea totală a proiectelor susţinute de MOL România este de 50.000 de euro. Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este responsabilă de implementarea propriu-zisă a proiectelor din cadrul programului.

    Efecte:
    Concret, MOL România finanţează în cadrul acestui parteneriat acordarea a 5 burse a câte 1.000 de euro pe an, timp de trei ani, organizarea competiţiilor studenţeşti pe teme economice în următorii 5 ani, respectiv dezvoltarea infrastructurii utilizate de studenţi în procesul de învăţare în afara sălilor de curs. Dezvoltarea infrastructurii de învăţare include crearea a 40 de puncte de studiu, respectiv birouri cu 2 locuri dotate cu elemente care asigură condiţii optime de învăţare pentru studenţi (scaune ergonomice, lampă de birou, staţie pentru încărcarea echipamentelor electronice, priză şi acces la internet), precum şi modernizarea şi renovarea unui spaţiu utilizat de studenţi pentru întâlniri, relaxare, învăţare şi discuţii în echipe sau pregătirea de proiecte. 

  • Nestlé Needs Youth

    Nestlé

    Motivaţie:
    Deoarece 71 de milioane de tineri din întreaga lume sunt şomeri, în timp ce peste jumătate de miliard sunt angajaţi în locuri de muncă incerte, precare sau pe perioadă determinată, în 2014 Nestlé a lansat iniţiativa Nestlé Needs YOUth,  dedicată tinerilor la nivel global, căreia i s-a alăturat şi piaţa locală. Sub umbrela acestui pilon a fost lansată, în acelaşi an, campania „Alliance for YOUth”, care are ca principal obiectiv dezvoltarea unor serii de iniţiative profesionale pentru a oferi tinerilor o experienţă de muncă semnificativă şi stagii de pregătire şi din care fac parte mai multe companii.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, Nestlé colaborează cu universităţi, colegii cu profil economic şi organizaţii studenţeşti pentru a organiza evenimente de dezvoltare adresate liceenilor, studenţilor sau proaspeţilor absolvenţi. Zeci de specialişti Nestlé contribuie anual la dezvoltarea competenţelor sutelor de tineri care participă la workshop-urile companiei, prin organizarea de sesiuni de consiliere în carieră la ateliere de specialitate pe teme de marketing, finanţe, supply chain, seminarii de autodezvoltare pe teme de leadership, inteligenţă emoţională şi time management, precum şi prin intermediul şcolii de vară Summer’s Cool. Celelalte companii care fac parte din program îşi mobilizează, de asemenea, angajaţii pentru a fi activi în comunitate şi a-i ajuta pe tineri să se pregătească pentru locul de muncă prin oferirea de sfaturi practice, informaţii cu privire la CV şi pregătire pentru interviul de angajare. Partenerii „Alliance for YOUth” sunt membri activi ai Alianţei Europene pentru Ucenicie a Comisiei Europene, promovând programele de ucenicie şi stagiu din poziţia de ambasadori activi ai formării vocaţionale în Europa. În România, Nestlé organizează pe durata Săptămânii Europene a Competenţelor Profesionale workshop-uri de gestionare a timpului şi de marketing, în care participanţii află secretele liderului din industria alimentară. Totodată,  Nestlé a lansat campania Clinica de CV-uri, prin care studenţii sunt invitaţi să-şi transmită CV-urile, iar recrutorii şi specialiştii în resurse umane ai companiei le oferă sfaturi de optimizare şi îmbunătăţire pentru creşterea şanselor de a obţine un loc de muncă. În cadrului program, prin implicare şi transfer de cunoştinţe, punem la îndemâna tinerilor instrumentele potrivite pentru viitorul lor job.

    Efecte:
    Prin această iniţiativă, Nestlé şi-a luat angajamentul de a oferi 230.000 de oportunităţi de angajare şi formare profesională în intervalul 2017 – 2020 pentru tinerii din zona EMENA. Până în 2022, 15 milioane de tineri se vor bucura de susţinere din partea Global Alliance for YOUth, având oportunitatea de a dezvolta abilităţi profesionale pentru viitor: digital, soft skills, STEM, consiliere în carieră şi antreprenoriat. Acest angajament reprezintă o creştere semnificativă de la planurile anunţate anul trecut, de 6 milioane de oportunităţi oferite. Până în prezent, 340 de companii din Europa s-au alăturat „Alliance for YOUth”. Nestlé şi „Alliance for YOUth” au oferit mai mult de 215.000 locuri de muncă şi oportunităţi de formare profesională în ultimii trei ani. În România, din 2014 şi până la finalul anului 2018, compania a reuşit să atingă prin acţiunile efectuate peste 4.000 tineri: a angajat 540 tineri profesionişti, a oferit 177 stagii de internship şi traineeship şi a organizat 93 evenimente de dezvoltare la care au participat peste 3.200 de tineri. Reprezentanţii companiei spun că nu au avut costuri pentru aceste proiecte, implementarea fiind făcută cu ajutorul voluntarilor Nestlé, iar anul acesta, prin intermediul interfeţelor digitale.

  • Bursa Proiectelor Şcolare

    Premium Porc Group

    Motivaţie:
    În cadrul activităţilor de CSR pe care le desfăşoară, Premium Porc Group are în vedere proiecte care ţin de mediu, valori locale, sănătate şi, mai ales, de educaţie, aceasta fiind un pilon important de implicare al companiei, deoarece prin educaţie, comunităţile se dezvoltă. De aceea, în urmă cu şapte ani, compania a lansat „Bursa Proiectelor Şcolare”, un proiect desfăşurat în judeţul Vrancea. Implementarea proiectului înseamnă parcurgerea unui proces complex şi implicarea mai multor resurse – de la angajaţii Premium Porc Group, la instituţii de învăţământ, cadre didactice, autorităţi şi instituţii locale de stat. Prin acest proiect, compania şi-a propus să vină în ajutorul copiilor şi, de asemenea, să fie un exemplu pentru ceea ce înseamnă implicarea mediului de afaceri în comunităţi. Iniţiativa Premium Porc Group se orientează către copiii din provincie la care, de cele mai multe ori, nu se ajunge. Importanţa deosebită a nivelului de educaţie din aceste comunităţi a determinat compania să îşi îndrepte atenţia anual spre copii, spre viitorul acestor comunităţi, iar accesul la informaţie şi educaţie din acest moment condiţionează dezvoltarea acestora.

    Descrierea proiectului:
    „Bursa Proiectelor Şcolare” îi invită pe elevii de gimnaziu din judeţul Vrancea să participe la un concurs pe echipe, pe o temă dată care vizează teme precum mediul înconjurător şi valorile locale. Echipele sunt formate din opt elevi şi un profesor coordonator. Marele premiu este în valoare de 17.500 de euro şi este oferit şcolii din care echipa câştigătoare face parte. Şcoala câştigătoare poate alege să investească premiul într-un laborator IT, un laborator de ştiinţele naturii sau un teren de sport. Pe lângă premiul cel mare, fiecare elev şi profesor coordonator din echipele aflate pe locul I, II, şi III este răsplătit pentru efortul şi contribuţia sa la proiect. Totalul premiilor oferite de către companie ajunge la aproximativ 23.000 de euro. Proiectul este organizat anual pe parcursul a două luni, noiembrie şi decembrie. Acesta implică o investiţie de aproximativ 34.000 de euro şi o resursă umană de zece persoane, angajaţi ai companiei Premium Porc Group.

    Efecte:
    În cadrul proiectului, compania a reuşit să doteze un număr de cinci şcoli din Judeţul Vrancea cu laboratoare IT. Dotarea acestor şcoli a presupus o renovare completă a respectivei clase dedicate laboratorului, care a fost ulterior mobilată şi utilată cu calculatoare, tablă interactivă, o imprimantă multifuncţională, totul pentru ca cei mici să înveţe într-un mediu propice unei dezvoltări adaptate realităţii şi să le fie satisfăcută nevoia de cunoaştere prin tehnologie. De asemenea, peste 30 de laptop-uri, 30 tablete şi 30 telefoane de ultimă generaţie au fost oferite fiecărui elev şi profesor coordonator din echipele câştigătoare, de-a lungul proiectului încurajând astfel folosirea tehnologiei. Prin participarea la acest concurs, compania şi-a dorit să îi stimuleze pe elevi să se implice în activităţi şcolare, să-i familiarizeze cu organizarea şi realizarea unui proiect de la concept până la susţinere în faţa a peste 500 de spectatori şi să le ofere bucuria unui adevărat spectacol.

  • La degetul mic al tehnologiei

    „Nicio companie nu a rămas unde era înainte de criză, avem multe industrii în portofoliul nostru şi am putut analiza dinamica macro. Când coronavirusul a lovit, toată lumea a devenit mai deschisă la online, am reuşit să recrutăm din casele noastre, să integrăm clienţii, să începem să livrăm mai eficient”, a spus Bogdan Colceriu, cofondator şi CEO al Frisbo, un business specializat în furnizarea de servicii logistice pentru magazinele online.
    De când comerţul electronic a explodat, şi munca angajaţilor Frisbo a devenit mai uşoară, a spus Colceriu la webinarul „Dreaming bigger with the right partners”, organizat de platforma de investiţii în tehnologie ROCA X, în cadrul Techsylvania.
    Fondatori ai unor companii susţinute de ROCA X, alături de investitori cu experienţă în zona de start-up şi nu numai, au conturat principalele repere pentru o companie în dezvoltare în acest moment, precum şi portretul partenerului ideal în călătoria spre atingerea celor mai îndrăzneţe obiective de business. „La început, printre clienţii noştri erau chiar şi manageri în poziţia de CEO care nu deţineau laptopuri, dar acum toată lumea înţelege rolul tehnologiei şi faptul că trebuie să fie pregătiţi pentru schimbarea generată de aceasta. Să nu lucrăm din acelaşi spaţiu a fost cel mai greu în timpul crizei. Înainte eram obişnuiţi să lansăm idei permanent, dar acum a fost nevoie să programăm apeluri pentru asta”, a spus Vasile Tamaş, cofondator şi CEO Beez, un start-up local care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online.
    Aceasta a fost, poate, una dintre cele mai valoroase lecţii ale pandemiei până astăzi: tehnologia e parte din noi, aproape că ne-a intrat în ADN şi e imposibil să ne mai detaşăm de ea. Tocmai de aceea, fondurile care vor acum să investească în companii au pus lupa pe firmele de profil.
    „Vizăm start-up-uri care se potrivesc profilului de tip network effects – marketplace-uri, platforme de date, prestatori de servicii.
    Ne-am concentrat asupra portofoliului în primele luni de la declanşarea pandemiei, cu investiţii ulterioare în cinci dintre companiile din portofoliu care au necesitat capital suplimentar pentru a supravieţui. Abia după stabilizarea portofoliului, am analizat fluxul de tranzacţii”, a spus Jacek Lubinski, investment manager al fondului MarketOne Capital.
    A luat ca exemplu companii fondate în criza trecută, cum ar fi Airbnb, Pinterest, Uber, Whatsapp, pentru a vedea cum s-au petrecut lucrurile într-o perioadă în care oprirea investiţiilor ar fi însemnat pierderea unora dintre cele mai de succes companii din istorie.
    „Avem în portofoliu două companii din domeniul turismului, printre care un furnizor global de mobilitate aeroportuară, precum Uber, dar concentrat pe transportul de la aeroport către centrul oraşului. Au luat decizii bune, au redus costurile. După ce coronavirusul dispare, cel mai probabil oamenii vor călători din nou, anul viitor ar putea fi unul propice pentru călătorii, deoarece multe vacanţe au fost amânate”, a completat Lubinski.
    Voicu Oprean, fondator şi CEO AROBS Transilvania Software, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de soluţii IT, cu sediul central în Cluj-Napoca, a spus, în cadrul aceluiaşi webinar, că, în criză, a valorificat creşterea industriei digitale, pe care s-a concentrat prin vânzarea produselor online, şi, de asemenea, a supus companiile unor teste de stres pentru a le verifica rezistenţa, dorinţa de a supravieţui. În cele din urmă, doar în câteva cazuri a oferit capital.
    „În pandemie, investitorii individuali au devenit deznădăjduiţi rapid, în special în zona de cash. Partea de acţiuni a fost mai rezistentă, dar şi recuperarea investitorilor individuali a fost destul de rapidă”, a adăugat Aurel Bernat, general director la BT Asset Management SAI, companie specializată în administrarea de investiţii, membră a grupului financiar Banca Transilvania.
    Start-up-urile au arătat că sunt flexibile, că sunt adaptabile şi că, în cele mai multe cazuri, pot să pivoteze rapid.
    „Criza poate fi o oportunitate pentru că stimulează inovaţia şi competitivitatea, ceea ce aduce creştere şi valoare adăugată per ansamblu în economia românească, necompetitivă în acest moment”, a spus Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X.
    Tot el este de părere că, în situaţii de criză, este esenţial să alimentezi ideile disruptive cu „combustibil” în timp real. Companiile emergente au nevoie de sfaturi despre cum să se adapteze atunci când cresc accelerat şi nu au încă procese stabile implementate. Trecerea de la o echipă de 3 oameni la una de 20 de persoane care trebuie să lucreze şi să livreze contra cronometru poate fi o adevărată provocare. „Acesta este un moment foarte bun pentru start-up-uri cu potenţial ridicat, inovaţia atrage interesul. Companiile emergente au nevoie însă de parteneri potriviţi, cu aceleaşi valori, pentru o dezvoltare sustenabilă.”
    Ce înseamnă parteneri potriviţi? Cei care nu pun prea multă presiune asupra antreprenorilor, astfel încât aceştia să ajungă să-i perceapă ca fiind inamicii lor.
    Accelerarea dezvoltării unor domenii ca telemedicina sau învăţământul online ori crearea unui mediu potrivit pentru noi modele de business sunt doar câteva aspecte care pot fi văzute ca avantaje ale contextului pe care l-a creat pandemia de Covid-19, sunt de părere antreprenorii români din domeniul tehnologiei.
    „Am putut face video call-uri cu medicii, ceea ce nu se întâmpla în 2019. S-au întâmplat lucruri care erau aproape de neconceput înainte, precum dezvoltarea telemedicinei”, a spus Mircea Popa, cofondator şi CEO MedicAI, o platformă online de imagistică pentru medici.
    MedicAI este, de fapt, o formă de schimbare organizaţională, însă pentru asta clinica trebuie să schimbe modul în care face lucrurile. În acest scop, sunt mulţi paşi administrativi implicaţi, începând de la crearea de conturi pentru fiecare medic, până la stabilirea unui nou mod de interacţiune cu pacientul.
    Declicul este dorinţa şi deschiderea către schimbare. Au arătat-o generaţii întregi de antreprenori şi de idei, o arată şi cei din ziua de astăzi. Iar tehnologia este şi ea o piesă din acest puzzle gigant al transformărilor.

    Cine este ROCA X
    Platforma ROCA Investments a pornit la drum în 2018 cu un capital de 4,5 milioane de euro. În primul an a realizat trei tranzacţii şi şi-a majorat capitalul la 12,8 milioane de euro. În anul 2019, ROCA Investments a încheiat alte cinci noi tranzacţii. ROCA X, care face parte din Impetum Group, ce mai cuprinde CITR şi ROCA, intenţionează să-şi dubleze portofoliul de companii până la finalul anului, investind în domenii de activitate considerate strategice, precum agri-food şi servicii aferente, logistică, servicii B2B, reciclare şi producţie.

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.