BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

    Energia, determinarea şi pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulţi nu le mai dădeau nicio şansă, erau primii care urmau să fie măturaţi de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele şi s-ar fi retras în linişte pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiţii susţinute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum şi o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulţi dintre ei s-au ambiţionat, au căutat soluţii, au strâns din dinţi şi au reuşit.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână. Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei din Bucureşti, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani.
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.
    Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziţionat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistenţa lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
    Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajaţi şi maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piaţa locală.
    Cu afaceri de
    203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerţului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparaţie, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate faţă de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 faţă de 2018, iar în ultimul deceniu acelaşi indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an şi cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
    În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care şi-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunţat la joburi în multinaţionale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajaţi, dar au ştiut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
    Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nişele pe care reuşesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Şi ele reuşesc să rămână în picioare.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.

     

    Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani

    8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câştigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învăţare

    “Să nu ne dăm în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut”

    „Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situaţii limită. Să rămânem atenţi şi să înţelegem bine ce ni se întâmplă şi care erau acele lucruri de care ne puteam agăţa. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluţii împreună. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi – în acest mod am reuşit să venim cu o soluţie online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimişti. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneţi. Să credem. Să ştim la ce să renunţăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunţat la spaţiile în care am ţinut cursuri
    5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putinţă să îi ţinem cât mai mult, în speranţa că poate lucrurile se vor aşeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanţi. 
    Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educaţie construit de Ion Neculai împreună cu alţi parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfăşurare în condiţiile în care avea 35 de grupe în şcoli şi grădiniţe şi încă nouă la centru. Şi totuşi proiectul a mers înainte, ghidat de ambiţia fondatorilor, de copii şi părinţi care nu au renunţat la cursuri şi tabere, dar şi de partenerii din mediul de business.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare.”
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai şi Eematico au făcut pentru Fundaţia UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură şi apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunităţile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut” – asta a învăţat echipa Eematico în cel mai greu an de la înfiinţare.

    Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

    Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.
    Ea a lucrat şase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci şi-a dezvoltat cunoştinţele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
    „Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienţilor – livrare rapidă, plăţi sigure, proceduri de retur uşoare şi asistenţă oricând e nevoie.”
    Aşa că, pentru a supravieţui, s-a concentrat pe client şi pe experienţa lui. A adus produse noi în portofoliu, a reuşit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi şi a continuat să livreze produse calitative.
    „De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internaţional, cât şi în costurile aferente. Aşa că am învăţat să planific totul mult mai din timp şi să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi şi comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
    În timpul stării de urgenţă generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit şi distribuitor al unor jucării de dentiţie din lemn de tei fabricate în România, dar şi al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

    Ioana Coca
    cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble faţă de 2018
    59
    de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizaţii pentru alte 17 microberării, arată datele Asociaţiei Berarii României
    „Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reuşit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit şi în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurenţiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
    Povestea microberăriei Oriel Beer din Bucureşti a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca şi asociatul său Laurenţiu Mândrilă au descoperit berea artizanală şi au încercat să creeze anumite reţete acasă şi „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei şi prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piaţă şapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
    iar acum este prezent în
    37 de localuri din ţară şi anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble faţă de 2018.
    Cum au supravieţuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online şi pentru a livra berea acasă la consumatori.
    „Lumea chiar stătea în casă şi bea multă bere craft, în timp ce eu şi Laurenţiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuşi, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea şi am continuat producţia în tot acest timp. Ţin minte că stăteam cu declaraţiile pe propria răspundere completate zilnic şi chiar ne gândeam cum să explicăm poliţiei când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
    1.000 de sticle de bere şi durează până după miezul nopţii acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puţin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună şi cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

    Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câţiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

    Cu 20% au fost reduse preţurile activităţilor Massif Experience
    „Am crezut că nu o să meargă când am văzut situaţia, mai ales că eu lucrez cu turişti străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiştii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reuşit să supravieţuiesc”, povesteşte Marius Strătilă.
    Ca să ajungă mai repede şi mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română şi a ales să scadă preţurile tuturor activităţilor cu 20%. Nu a renunţat însă la filosofia lui, de a oferi „experienţe faine” în grupuri mici.
    „În septembrie îmi fac din nou puţin griji. S-au anunţat noi ajutoare de la guvern, aşa că o să aplic pentru ele, să obţin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu aceşti bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenţionez să fac şi un spaţiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară şi merge bine. Turiştii poate au nevoie şi de cazare şi îşi pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
    Tururile pe care le organizează el sunt în munţii din jurul Braşovului – Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaş şi Piatra Mare.

    Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania

    Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe.
    „Cum spun unii oameni, foarte haioşi de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aş spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puţin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeţi, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania.
    În oraşul Făgăraş, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene şi mesaje pe cămăşi, iar într-un an şi jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată ţara. Am trecut prin mai multe provocări, dar şi schimbări. Iniţial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măşti, apoi după ce s-a ridicat starea de urgenţă, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal şi continuă să existe, suprinzător, o creştere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag şi dedicare”, spune ea.
    Tânăra antreprenoare se pregăteşte de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

    Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului

    „Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialităţi au fost aproape oprite şi mai totul a îngheţat sub umbrela anxietăţii generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă şi că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

    S-a aprovizionat, în proporţie de 80%, din producţia locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienţilor ei.
    „Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămaşi singuri, pentru protecţia lor.”
    Ce îşi doreşte Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spaţiilor de birouri, a relaţiei angajaţilor cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanţare şi, poate, anxietate.

    Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliştea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor


    “Suntem foarte atenţi la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conştientizând că deciziile de achiziţie se iau mai greu şi timpii de conversie sunt şi vor deveni din ce în ce mai lungi”

    „Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online şi, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, îşi aminteşte Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
    S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în acelaşi timp şi acelaşi spaţiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenţia spre faptul că oamenii au început să-şi îmbunătăţească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înţeles că elementul de încredere în cine suntem şi ce facem este determinant pentru a putea supravieţui acestor vremuri.”
    Aşa că a înţeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soţul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuşi la sacrificii mai mari decât în vremurile obişnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universităţii de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut şi un master în Grafică, apoi şi-a continuat şi cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor linişti, spune Lidia Nicolae, se gândeşte să deschidă şi un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

    Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele
    „Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piaţă,  deci cu o miză concretă, şi a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă şi am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înţelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să aşteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supravieţuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte şi să separăm, pe cât posibil, manipularea şi confuzia de informaţia corectă”, spune Adina Humă.
    Concret, ideea lor funcţionează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier şi Cărtureşti.
    „Ce am învăţat în acea perioadă ne ghidează şi acum: să găsim soluţii concrete, ţinând cont de restricţiile exterioare şi să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienţilor, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piaţă în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate şi e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
    Ea şi Linda vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roşu

    „Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

    „Nu a fost nevoie de mare supravieţuire. Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deşi turiştii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reuşit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut şi unele investiţii pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezenţa online şi din octombrie începem recrutarea francizaţilor pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoşi atât personal cât şi privind businessul şi ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
    Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creaţie în Bucureşti, antreprenor 100% în Gheorgheni (judeţul Harghita), oraşul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO şi menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roşu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care creşte şi se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuţa pe roţi echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

    Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinţilor ei, din Urlaţi, judeţul Prahova

    „Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale.”

    „Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunţilor şi al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Aşa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înţeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brăţări cu flori naturale uscate prinse în răşină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn şi uleiuri esenţiale şi nişte minunate lustre retro cu sfoară mărinărească şi unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
    Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate şansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alţi artizani, pentru nişte coliere şi brăţări din mărgele.”
    Roxana se gândeşte chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia şi din Franţa care cumpărau de la noi sunt închise acum, aşa că s-a pierdut puţin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

    Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

    “Prezenţa Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu şi pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost uşor să-mi păstrez clienţii şi în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

    „Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele şase luni am vândut mai multe săpunuri solide şi lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creştere pe seama conştientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
    Temerile în privinţa viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investiţiile programate şi astfel a ales să lanseze mai puţine produse noi. Rata de retur a crescut şi ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
    „Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alţi ani pe începerea şcolii şi pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine şi clienţilor noştri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
    Producţia pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse include, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şampon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
    În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

    Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii
    „Supravieţuire – asta simţim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creştere, când vedem şi simţim ce se întâmplă în piaţă”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii.
    „Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, şi ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverşi colaboratori din ţară. În continuare simţim că asta e cheia succesului pentru noi şi în direcţia asta vom continua în viitorul apropiat.”
    Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgenţă l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar şi în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze şi acum poate deja să observe un tipar de creştere pe care vrea să-l menţină.
    „Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranţă prin constanţa comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
    Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piaţă cât mai largă de clienţi.
    „Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

    Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc şepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eşarfe şi alte accesorii

    „Ne-am dat seama de gravitatea situaţiei şi am încercat să ne ţinem clienţii cât mai conectaţi la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecţie, dar nu reuşeam”

    „Prin colecţia de măşti asortate cu şapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienţilor calitatea de «membru Ralitza» şi reduceri de 10% pe viaţă pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
    Au început să posteze testimoniale live ale clienţilor brandului pe reţelele de socializare şi, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
    Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca şef de secţie în departamentul de confecţii, specializându-se în cămăşi pentru bărbaţi. Odată cu Ralitza, a decis să-şi pună experienţa la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat şi cu alte accesorii, precum eşarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

    Alina Mitrică, promovează covoarele româneşti tradiţionale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
    „Fiind în online şi în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientaţi către piaţa externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
    De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara ţării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliţi în străinătate, cât şi străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franţa, însă a livrat şi în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
    Pentru a duce tradiţia mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj.

    Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animaţie 2D Skeptic Dog
    „Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toţi banii pentru ultimele facturi! Apoi am înţeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment şi am început să ne gândim la soluţii. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toţi de acasă şi să renunţăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcţie de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
    Au continuat să aibă clienţi şi să lucreze de acasă, bilanţul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-şi revină.
    „Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animaţie.”
    Totuşi, munca din birou era mai relaxantă şi mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra şi Bogdan au învăţat lecţia adaptării şi a răbdării, aşa că acum se bucură că piaţa de animaţie creşte şi că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

    Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o şcoală cu un model de învăţare autodirijată cu instrumente agile

    “Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învăţare în mediul online şi întrebarea dacă vom supravieţui. Ştiam că nu avem de ales decât să ne adaptăm şi, fiind o organizaţie mică, ne-a fost mai uşor să fim agili şi să pivotăm un produs nou.”

    „În prima zi în care s-a instaurat starea de urgenţă noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învăţare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate şi cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul şi cultura spaţiului fizic şi în online”, îşi aminteşte Luiza Apostu.
    Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit şi în online, iar la grădiniţă au fost nevoiţi să renunţe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învăţare agilă în online pentru copiii cu vârste între
    6 şi 13 ani.
    „După şapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori şi suntem în creştere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în ţară, să ne redeschidem spaţiul fizic la început de 2021 în funcţie de cum va arăta contextul pandemic şi să păstrăm acest produs online şi pentru viitor.”
    Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoţională, germană, engleză, modelare 3D, paşaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate şi pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

    Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

    >650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

    „O afacere mică este o afacere în care antreprenorul munceşte zi şi noapte, drept urmare am muncit şi mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supravieţuim”  – aşa sintetizează Beatrice Pătraşcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
    Absolventă a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puţinele care au funcţionat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care ordonanţele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
    „Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai uşoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgenţă, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluţii în privinţa angajaţilor, să nu fim nevoiţi să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat şi la şomajul tehnic”, spune Beatrice Pătraşcu.
    Acum, planul ei este să se concentreze pe menţinerea programelor de prevenţie şi a abonamentelor stomatologice.
    Supravieţuirea noastră s-a datorat şi unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziţie, gândit fără să ne aşteptăm că vom şi avea nevoie de el. Nu putem face proiecţii pe termen lung, nu ştim ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim şi să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.

     

  • Miliardarul necunoscut care a construit una dintre cele mai mari afaceri din lume. Nu acordă niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi

    Cu doar 50 de ani în urmă, Arthur Ryan a pus bazele unuia dintre cele mai cunoscute lanţuri de retail vestimentar din Europa, Primark, popular în special datorită preţurilor extrem de mici pe care le practică. Deşi acest model de business a avut un succes răsunător, antreprenorul şi-a asumat însă un risc major – funcţionarea exclusiv prin magazine fizice. Ryan a murit cu doar un an înainte de venirea pandemiei de COVID-19, care avea să zguduie compania din temelii din cauza lipsei magazinelor virtuale, făcând-o să piardă teren în faţa competitorilor din ce în ce mai digitalizaţi.

    Arthur Ryan s-a născut pe 18 iulie 1935 în Cork, Irlanda. Ulterior, familia s-a mutat în Dublin, unde el a urmat cursurile şcolii Synge Street CBS. După ce a emigrat la Londra, Ryan a lucrat pentru retailerul de modă Carr & McDonald. S-a întors apoi în Dublin şi s-a angajat în cadrul lanţului de retail Dunnes Stores.

    În 1969 şi-a deschis, în capitala irlandeză, propriul magazin, Penneys. Cinci ani mai târziu, când reţeaua ajunsese la 11 unităţi, a hotărât să îşi extindă businessul şi în Marea Britanie. Ulterior, a fost nevoit să schimbe numele magazinelor deschise în afara graniţelor Irlandei în Primark, pentru a evita problemele legale cu lanţul american JC Penney. Cea mai importantă schimbare în parcursul businessului a avut loc în 2005, când Primark a achiziţionat un portofoliu imens de magazine Littlewoods.

    Ryan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie a avut patru copii, iar din a doua, cu Alma Carroll, a avut o fiică. Antreprenorul a preferat să ducă o viaţă departe de ochii presei – nu acorda niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi, mai ales că una dintre cele mai mari temeri ale sale era aceea de a fi răpit. El a murit pe 8 iulie 2019, cu câteva zile înainte de a împlini 84 de ani.

    Anul trecut, lanţul de retail cu 78.000 de angajaţi şi 373 de unităţi a înregistrat venituri de 7,79 miliarde de lire sterline (circa 8,75 mld. euro). În prezent compania, subsidiară a multinaţionalei Associated British Foods (ABF), are un portofoliu alcătuit cu preponderenţă din produse fast fashion şi pentru amenajarea locuinţei, la preţuri foarte mici, şi este prezentă în Austria, Belgia, Polonia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Marea Britanie şi SUA.
    Retailerul a fost grav afectat de pandemia de COVID-19, deoarece modelul de business după care funcţionează este bazat exclusiv pe magazinele fizice, care au fost închise în perioada de lockdown. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, în al treilea trimestru fiscal al ABF, încheiat la 1 martie 2020, vânzările Primark scăzuseră cu 75%, un declin mult mai abrupt decât al altor competitori, de pildă Inditex, ale cărui vânzări au scăzut cu numai 44% în perioada 1 februarie-30 aprilie 2020, datorită prezenţei în online şi a accelerării procesului de digitalizare.

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Date inteligente: locaţie plus context

    Location intelligence este un termen destul de nou apărut, dar el este destul de vechi ca şi reţetă. Ce înseamnă mai exact? Prima utilizare a location intelligence a fost în 1854 când un epidemiolog de la momentul respectiv a pus pe hartă focarele de holera din Londra, cu sursele lor de apă publică şi în acest fel a legat cele două date între ele şi şi-a dat seama că apa este sursa epidemiei de holera.  

    Asta înseamnă location intelligence: pui pe hartă date din surse diferite şi încerci să găseşti legătura dintre ele. Faci corelaţii şi tragi concluzii pe care apoi să le foloseşti în procesele tale – în business, în strategii ş.a.m.d.”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Cătălina Răileanu, cofondator Quickdata şi CEO Zoom Report, ce înseamnă mai exact termenul de location intelligence.Proiectul Zoom Report a luat naştere în cadrul Quickdata, un studio local de vizualizare de date, în urmă cu circa un an şi jumătate.

    „Noi avem 9 ani de experienţă la studioul nostru de vizualizare de date – Quickdata şi ne-am tot lovit frecvent de faptul că nu reuşeam să găsim date localizate sau dacă le găseam localizate trebuia să le obţinem printr-un proces destul de greu. Nu numai noi am avut această problemă, ci şi colaboratorii noştri şi atunci ne-am dat seama că şi în societate este nevoia asta de a facilita accesul la date, mai ales la date detaliate”, a menţionat ea, adăugând că platforma a fost construită cu resursele interne ale companiei.

    „Toată platforma este construită cu munca noastră, timpul şi pasiunea noastră. Nu pot cuantifica în mod exact investiţia iniţială, însă având în vedere volumul de muncă – numărul de ore lucrate pentru dezvoltarea platformei, probabil că investiţia se duce înspre 200.000 euro.”

    Fondatorii Quickdata au pornit cu un prototip care la început avea doar date electorale. „Platforma a fost foarte utilizată atunci pentru că era perioadă de alegeri. Acest lucru ne-a încurajat să dezvoltăm mai departe platforma şi în alte domenii”, a punctat Cătălina Răileanu.

    În prezent, platforma Zoom Report colectează însă o serie de date din surse publice, date socio-economice şi demografice, care sunt afişate pe hartă, conectate între ele pe baza locaţiei şi indexate, astfel încât să fie uşor de căutat şi de vizualizat de către utilizatori pentru a găsi informaţiile de care au nevoie.
    „Deocamdată avem date din zona demografică, spre exemplu populaţia pe grupe de vârstă, mişcările demografice, natalitate, mortalitate. Avem de asemenea date din zona economică – cum se dispersează societăţile pe baza obiectului de activitate (CAEN) geografic. Avem date din zona de educaţie – populaţie şcolară, infrastructura şcolară, ce rezultate au la examene, tot geografic. Avem şi date din zona electorală, date despre alegeri – prezenţa şi rezultatele la alegeri, date din zona de sănătate – infrastructura sanitară şi la nivel de judeţ date despre autovehiculele înmatriculate pe diferite categorii”, a detaliat ea.
    În acest moment, datele disponibile în cadrul platformei Zoom Report sunt la nivel de unitate administrativă, adică oraş, comună, acesta fiind nivelul maxim de detaliu, însă compania vrea ca în decurs de circa şase luni să ofere date până la nivelul de stradă, de punct geografic.
    Acum, platforma Zoom Report este folosită în total de aproximativ 200 de utilizatori, însă până la finalul acestui an fondatorii vor să dubleze numărul şi să se îndrepte spre pragul de 500 de utilizatori. Totodată, aceştia vor să facă şi primele teste pentru a se extinde în afara graniţelor României.
    „Anul acesta s-au adăugat 150 de utilizatori noi, dintre care 100 în ultimele trei luni. Până la finalul anului vrem să ne dublăm numărul actual de utilizatori şi să ajungem la circa 500 de conturi înregistrate. De asemenea, urmează să facem câteva teste pentru a ne extinde în Bulgaria, Ungaria şi Grecia”, a precizat Cătălina Răileanu.
    În prezent, Zoom Report se bazează pe un model de business freemium – există conturi gratuite pentru un anumite tipuri de date şi conturi cu plată pentru date mai detaliate. Conturile plătite oferă acces de o zi, o lună sau de un an la date, iar costul începe de la 10 euro pe zi.

    Proiect: ZoomReport
    Ce face? Platformă web de location intelligence – permite corelarea diferitelor tipuri de date în funcţie de locaţia geografică
    Investiţia iniţială: aprox. 200.000 euro
    Invitat: Cătălina Răileanu, CEO Zoom Report

    Proiect: Appointfix

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru managementul programărilor dedicată businessiurilor mici, în special din industriile de beauty, fitness, terapie şi coaching

    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Flavius Sărăcuţ, cofondator şi director de produs Appointfix 

    Proiect: EpicVisits.com
    Ce face? Platformă online ce oferă pachete de vizite epice care includ cazări şi experienţe pe diferite tematici
    Necesar de finanţare: 200.000 euro
    Invitat: Raluca Jianu, cofondator EpicVisits.com

    Proiect: expert24.ro
    Ce face? Platformă de tip market-place pentru prestatori de servicii
    Ţintă de venituri 2020: peste 50.000 euro
    Invitat: Adrian Daniel, CEO expert24.ro

    Proiect: Ridesafe Technology
    Ce face? Dispozitiv IoT care detectează accidentele motocicliştilor şi alertează automat autorităţile
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Finanţări atrase până acum: 25.000 euro 
    Invitat: Marius Mitroi, cofondator Ridesafe Technology

    Proiect: Octavic
    Ce face? Sistem complex pentru digitalizarea unităţilor mari de producţie
    Finanţări atrase până acum: 140.000 de euro
    Ţintă de venituri 2020: 200.000 euro
    Invitat: Paul Harfaş, cofondator Octavic

    Proiect: Acertivo
    Ce face? Platformă online de sănătate emoţională adresată angajaţilor din companii
    Invitat: Irina Paraschiv, CEO şi cofondator Acertivo 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.

    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare

    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online

    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu

    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri

    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace

    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online

    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Cum să faci bani din faţa calculatorului. Mai mulţi tineri au descoperit secretul

    Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici întreprinzători (antreprenori) care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.
    Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    Între producător şi consumator

    Când au creat AllFarm, cei trei antreprenori creativi din spate au vrut să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti. Aşa au ajuns la ideea unui marketplace al producătorilor locali, o idee în care Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru – cu experienţă în tehnologie, software şi marketing digital – au investit 150.000 de euro.

    Circa 40 de mici producători s-au adunat până acum pe platforma AllFarm, în principal din industria alimentară. Cei trei antreprenori ridică produsele direct de la poarta lor şi le transportă la uşa consumatorului.

    „În decembrie 2019, am lansat o versiune beta a platformei allfarm.ro şi în prima lună am avut vânzări de 10.000 de euro, cu 10-15 producători. Reuşim să listăm 5-10 producători noi în fiecare lună, avem deja 40 listaţi şi suntem în discuţii cu încă 40-50. Lactatele, mezelurile, conservele, produsele de băcănie sau de patiserie le aducem din toate colţurile ţării, din Bucovina, Sibiu, Munţii Apuseni”, povestea Răzvan Stoica la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Comenzile se livrează în ziua următoare plasării, iar scopul este ca timpul să devină din ce în ce mai scurt. În viitor, fondatorii AllFarm se gândesc să livreze şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi. Mai mult, ei se gândesc chiar să se extindă în Ungaria, astfel încât să colaboreze cu producători din această ţară.

    Piaţa alternativă
    Tot în zona alimentară se înscrie şi Altmarkt, o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale, creată de Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă. Lansată la debutul pandemiei, când comerţul online tocmai urca pe val, Altmarkt are în ofertă de la bere artizanală şi cafea de specialitate la produse vegane, cereale, granola, snackuri, gin sau apă tonică. Toate sunt branduri independente, atât din România, cât şi din alte ţări ale Uniunii Europene.
    „Altmarkt.ro era prevăzut să reprezinte a doua etapă a unui proiect mai mare la care am început să lucrăm de un an, dar în martie, când am văzut că economia are o frână bruscă, am hotărât să dăm o mână de ajutor producătorilor, dar am vrut să ajutăm şi consumatorii. Ne-am mişcat repede, pentru că am văzut o oportunitate, iar până acum am investit 10.000 de euro”, spune Antonio Iftimescu.
    În prezent, pe platforma Altmarkt.ro majoritatea produselor vin de la producători români din toată ţara. Cel mai vândut produs este berea artizanală de la berăriile craft din România. Există însă cerere mare şi pentru produsele de mic-dejun, granola, lapte de ovăz, lapte de soia sau lapte de migdale.

    Fermierul online
    O piaţă virtuală a creat şi Costin Simion, la capătul a opt ani de tatonat şi analizat nevoia consumatorilor de a comanda online lucrurile de care au nevoie. La început a căutat chiar el furnizori, apoi aceştia au venit spre el. În piaţa online FermierBun.ro se găsesc peste 20 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi.
    „Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică”, spune Costin Simion.
    Dacă iniţial produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţea şi joia, ulterior a fost aleasă varianta de livrare zilnică. Pe baza evoluţiei de până acum a businessului, Costin Simion se aşteaptă ca FermierBun să genereze anual afaceri de 150.000-200.000 de euro.

    De origine locală
    Mihai Pegulescu, un antreprenor din Timişoara cu experienţă în HoReCa, a mizat pe o aplicaţie unde se pot comanda produse care sunt apoi livrate la domiciliu. Localo, numele afacerii sale, reuneşte nu doar producători din zona alimentară, ci şi artizani, meşteşugari, oameni care fabrică produse textile sau bijuterii.
    „Trebuie să fim toţi producătorii locali în aceeaşi platformă, să ajungem uşor la client şi să le oferim oamenilor ce au nevoie”, spunea Mihai Pegulescu în mai, la lansarea marketplace-ului.
    Ţinta este să ajungă la 10.000 de producători listaţi pe Localo până la finalul lui 2020.

    Meşterii de lângă casă
    Dorian Lupu, Eduard Ichim şi Regina Ichim au creat platforma online MeşteriLocali.ro pentru a pune în legătură meseriaşii din domeniul construcţiilor cu cei care au nevoie de serviciile lor. Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de cinci ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare.
    „Meseriaşii interesaţi de lucrare vor putea lua legătura cu clientul pentru a transmite o ofertă de preţ personalizată sau pentru a stabili o vizionare. Totodată, facilităm schimbul de informaţii între aceştia prin funcţia de chat, în cazul în care telefonul nu este o opţiune. Noi ne uităm la conversaţii, pentru a vedea cât de serios este meseriaşul, ce limbaj foloseşte”, spun cei trei antreprenori.
    Cei mai căutaţi sunt meşterii pentru instalaţii, electricitate, zugăveli, experţi pentru interior şi exterior.


    Închiriere cu un click
    PrimeRenting este afacerea pusă pe picioare de Ana şi Dragoş Preda, alături de Răzvan Popa, care au investit 20.000 de euro într-o platformă online pentru închirieri de echipamente precum generatoare electrice şi utilaje de mare mecanizare, buldoexcavatoare sau macarale.
    Povestea PrimeRenting a început în urmă cu mai bine de doi ani, când antreprenorii aveau nevoie de echipamente pentru implementarea unor proiecte în România, moment în care s-au lovit de un proces foarte greoi în închirierea acestora. Platforma creată de ei a devenit operaţională la începutul lui 2020.
    „Pe de o parte, agregăm cererea şi oferta, iar pe de altă parte, venim cu o asigurare personalizată pentru echipamente, crescând siguranţa furnizorilor, produs pe care l-am dezvoltat împreună cu Groupama. După aceea am venit cu nişte rapoarte de bonitate de istoric financiar al companiilor care doresc să închirieze, pe care îl primesc înaintea fiecărei comenzi, astfel încât cei doi jucători să ştie cu cine intră în contact, dezvoltat în parteneriat cu Coface, şi mai avem un sistem de rating, iar după fiecare comandă cei doi jucători se evaluează”, explică Dragoş Preda.
    Majoritatea comenzilor vin din industria construcţiilor, dar şi de la companii care se ocupă de  producţie şi au în anumite momente capacităţi scăzute de producţie şi le închiriază. Închirierile de generatoare electrice, macarale, nacele, excavatoare sau buldoexcavatoare se fac pe perioade de câteva zile, o săptămână, două săptămâni ori chiar o lună, în funcţie de necesitatea clientului.


    Firme înfiinţate din fotoliul de acasă
    Pentru cei pentru care corvoada birocraţiei este o problemă prea mare de înfruntat, Cristian Bărcan a creat REGnet, o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic, ce i-a adus în 2019 venituri de 70.000 de euro.
    „În 2015 am fost nevoit să înfiinţez o firmă şi regula era să te deplasezi la sediul Registrului Comerţului. După aproximativ
    24 de ore pierdute efectiv în sediul Registrului, am reuşit să finalizez demersul. Atunci am realizat că statul la cozi şi deplasările sunt un consum inutil de timp şi am încercat să găsesc o variantă prin care să evit toată procedura standard, iar după multe căutări am reuşit să găsesc o variantă de înfiinţare a firmei online. Astfel s-a născut REGnet”, povesteşte Cristian Bărcan.
    Businessul REGnet ajută antre­pre­norii să evite deplasările la Registrul Comerţului şi
    statul la cozi, echipa din spate ocupându-se de operaţiunile de la Registrul Comerţului necesare firmelor pentru înfiinţarea unei societăţi sau modificarea statutului juridic, online. Durata medie de înfiinţare sau modificare a statutului unei societăţi prin REGnet este de 3-4 zile lucrătoare.
    Antreprenorul intenţionează ca pe termen mediu să ducă REGnet şi în alte ţări, precum Marea Britanie sau SUA, şi să dezvolte o aplicaţie mobilă.

    O afacere care rodeşte
    Roditor Food Market este cel mai proaspăt proiect creat de Silvia Floareş, „responsabilă” şi de târgurile Mezanin Market, dedicate micilor antreprenori.
    „În cadrul Mezanin Market, am cunoscut mulţi antreprenori din zona de mâncare şi băuturi. De aici s-a născut Roditor Food Market, o scenă de prezentare specială pentru zona agro-alimentară. Voiam să-l lansăm în mai 2020, voiam să facem un eveniment cu 10.000 de oameni.”
    Lucrurile s-au schimbat însă, aşa că totul s-a transformat într-o platformă online, care a luat viaţă în iulie 2020. RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secţiuni, iar producătorii/ antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe şi legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc), produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere şi produse din miere), lactate şi brânzeturi, dulciuri şi panificaţie, accesorii şi decoraţiuni (accesorii de masă, plante şi flori), toate cu design local. De asemenea, pe platformă se pot înscrie băcănii şi alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv şi fiind un punct în plus de vânzare şi promovare pentru acest sector.
    RoditorFoodMarket.ro vine astfel ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a recunoaşte produsele româneşti şi de a investi în economia locală, în condiţiile în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi tineri au intrat în agricultură.

    Booking-ul românesc
    Antreprenorul Radu Fusea a pariat pe o platformă prin care promovează turismul tradiţional şi a lansat în decembrie 2019 Travlocals.com, un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară.
    „Travlocals a pornit de la o idee mai veche, a fost şi o nevoie pentru că sunt un turist pasionat de experienţe unice pe care le vedeam promovate, iar în momentul în care voiam să le rezerv, nu mai dădeam de ele. M-am gândit să centralizez toate experienţele de acest tip astfel încât fiecare potenţial client să poată şti unde le găseşte, să le poată rezerva rapid şi sigur, contactând direct gazda”, spune Radu Fusea.
    Pe lângă cazarea în locuri tradiţionale, prin intermediul Travlocals.com, se pot rezerva şi experienţe tradiţionale, cum ar fi plimbările cu sania trasă de cai, brunch la conac, cursuri de olărit. Pentru a se lista pe platformă, cei care au o pensiune sau o casă restaurată plătesc un abonament trimestrial sau anual.
    Planul lui Radu Fusea este ca, la un an de existenţă, să ajungă la
    150 de parteneriate încheiate.
    „Este foarte posibil să depăşim această cifră, dar acesta era planul la lansare. După ce vom acoperi piaţa din România, dorim să internaţionalizăm proiectul, mai întâi în Europa de Sud-Est şi apoi vom mai vedea”, mai spune Radu Fusea.
    Înainte de platforma turistică, Radu Fusea a mai avut businessuri în domenii diferite, de la magazine, până la imobiliare, trecând şi prin experienţa corporaţiei. Investiţia iniţială în Travlocals.com a fost de 100.000 de euro, dintre care 40% au fost fonduri europene, restul fiind surse proprii.

    Sfătuitorul online în construcţii
    Casa de comenzi Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă pentru persoanele care au de făcut lucrări de construcţii, a pornit în 2014, când Cosmin Răileanu, fondatorul brandului, a început construcţia propriei case. De la o nevoie şi o nişă de piaţă neacoperită, după o investiţie iniţială de 10.000 de euro, antreprenorul a ajuns la 4 mil. euro cifră de afaceri. El colaborează cu peste 200 de furnizori, importatori sau producători şi peste 15.000 de clienţi au apelat la serviciile echipei Vindem-ieftin.ro.
    „Ideea a pornit atunci când mi-am construit casa şi mi-am dat seama prin ce trece un client când are de cumpărat materiale de construcţii, dar mai are şi grija meşterilor, a jobului sau a afacerii. Când construieşti casa simţi că nimeni nu e de partea ta, toată lumea merge pe repede înainte. Atunci mi-am dat seama că este un mare gol pe piaţa de vânzări de materiale de construcţii şi m-am gândit că dacă ar exista o firmă care să ofere, în afară de vânzare, şi o consiliere pentru client astfel încât să facă alegerile cele mai potrivite, eu aş fi primul client”, a povestit Cosmin Răileanu la Afaceri de la zero. Cei 30 de oameni din echipa Vindem Ieftin primesc o cerere de la un client, care poate fi orice persoană, dar şi societate comercială şi oferă consultanţă privind materialele şi cum se pot potrivi acestea pentru o lucrare durabilă. După ce clientul acceptă lista finală de produse şi preţurile, plăteste o factură iniţială, iar în termen de câteva zile primeşte direct de la furnizorul cu care Vindem Ieftin are contract materialele solicitate.

  • Ce au ajuns să facă superbogaţii lumii din cauza problemelor create de pandemia de COVID

    Rămaşi fără posibilitatea de a călători şi fără distracţiile de altădată, superbogaţilor stresaţi li se pare din ce în ce mai atrăgător un sejur la „dezintoxicare”. Centrele de dezintoxicare de lux constată o creştere însemnată a cererii, acestea tratând diverse dependenţe sau pur şi simplu plictiseala. Astfel, scrie The Telegraph, Extraordinary Adventure Club nu mai duce clienţii în expediţii prin lume, ci doar în sălbăticie unde-i învaţă să se descurce singuri. Paracelsus Recovery, din Zürich, primeşte clienţi dornici să se trateze de depresie, dependenţe ori fobii sau pur şi simplu să se relaxeze. Aceştia primesc un apartament de lux, bucătar şi antrenor personal, şofer de limuzină, menajeră şi psihiatru. 

  • Firma de design propune şi investitorul larg la pungă dispune

     În cazul de faţă i-ar trebui vreo 500 de milioane de dolari, în caz că i-ar plăcea să deţină un iaht luxos, proiectat de firma italiană Lazzarini Design Studio. Iahtul, numit Avanguardia, nu foloseşte combustibili fosili, ci este complet electric, fiind dotat cu piscină, două heliporturi şi poate găzdui 60 de pasageri.

    Elementul distinctiv al acestuia îl constituie forma sa de lebădă, al cărei cap serveşte drept turn de control şi poate fi coborât pe suprafaţa apei şi detaşat devenind ambarcaţiune auxiliară, la care se ajunge pe puntea formată de gât. 

  • Lucrul de acasă poate fi o chestie bună, dar multora le lipseşte interacţiunea de la birou cu colegii, motiv pentru care diverse companii încearcă să găsească soluţii de-a o suplini

    Printre soluţiile oferite pentru moment se numără, scrie Wall Street Journal, Sidekick, un portal video disponibil pentru tablete. Colegii de muncă ai utilizatorilor pot lua legătura cu aceştia fără să ceară permisiunea, cam cum ar veni la biroul cuiva să stea de vorbă cu persoana respectivă.

    Există, bineînţeles opţiunea de a nu fi deranjat şi de a opri ecranul.
    Aplicaţia Donut pentru platforma de comunicare online Slack le permite angajaţilor unei companii să se întâlnească cu colegii. Iniţial gândită ca o modalitate de a le face cunoştinţă membrilor unei echipe unii cu alţii, prin intermediul Donut se poate lua acum legătura cu colegii cu care nu ai mai discutat o vreme, fiind deja implementată la 12.000 companii din toată lumea, conform oficialilor firmei. Pe de altă parte, o aplicaţie numită Hallway îşi propune să reproducă pe cât posibil flecăreala de la serviciu din pauzele de lucru. Cu ajutorul acesteia se postează un link către o conversaţie video o dată la câteva ore, angajaţii putând să intre pe el şi să stea de vorbă cam 10 minute.

    O aplicaţie de realitate virtuală creată acum câţiva ani în Marea Britanie pentru pregătirea managerilor şi-a găsit o nouă utilizare. Denumită Qube, aceasta propune un campus cu săli de şedinţe, spaţii comune şi spaţii verzi exterioare, precum şi table şi ecrane din loc în loc. Utilizatorii primesc avataruri amuzante care se pot aşeza la mese sau pe fotolii ori în alte spaţii pentru a discuta.

  • Marile case de modă se lansează în producţia de măşti

    Casa pariziană Marine Serre a lansat măşti cu sigla firmei, Off-White a lansat o mască pentru bărbaţi, iar companiile Simon Miller şi O’Pioneer se laudă cu măşti identice cu o serie de articole vestimentare din colecţiile lor. Nici Burberry nu face excepţie, casa britanică având şi ea o colecţie de măşti reutilizabile cu modelul său bine cunoscut.