BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum a reuşit o companie românească pornită de un antreprenor înainte să împlinească 30 de ani să reziste trei decenii pe piaţă şi să se lupte cu giganţii internaţionali. Gabriel Anicăi, fondator, Trust Expert: „Am învăţat cât cântăreşte rezilienţa într-un context antreprenorial”

    Spune Gabriel Anicăi, care consideră că în business e important să nu te descurajezi în faţa obstacolelor, ci să ai puterea să revii mai puternic după fiecare eşec aparent. El s-a avântat în lumea afacerilor la nici 30 de ani, pe o nişă ce abia începea să se dezvolte timid în România: instalaţiile HVAC. Astăzi, la trei decenii distanţă, compania pe care a dezvoltat-o se extinde cot la cot cu competitorii internaţionali, într-o piaţă din ce în ce mai educată şi tehnologizată. Ce obiective are fondatorul pentru următorul deceniu?

    „Aveam doar 26 de ani când am făcut cunoştinţă cu lumea instalaţiilor HVAC, o lume în care m-a introdus un partener belgian. Deşi nu aveam o pregătire tehnică în acest domeniu, am înţeles întreaga complexitate a domeniului şi am văzut o oportunitate imensă pentru dezvoltare în viitor. Trust Expert a luat naştere în 1993, într-un moment de transformare şi oportunităţi pentru România”, povesteşte Gabriel Anicăi, fondator şi CEO al companiei. Potrivit lui, ce l-a fascinat la această industrie, care „îmbină frumos tehnologia cu nevoia oamenilor de confort şi siguranţă”, a fost  impactul pe care îl poate avea în vieţile acestora. În plus, crede că a fost înzestrat cu un spirit antreprenorial, o pasiune pentru inovaţie şi o nevoie profundă de independenţă. „Mai mult, părinţii mei au fost mentori pentru mine la începuturile Trust Expert. Mama, fiind contabil, m-a învăţat rigurozitatea în gestionarea resurselor, iar tatăl meu, având experienţă în instalaţii, a fost un mentor tehnic pentru mine în acele vremuri. Astfel, încă de la început, Trust Expert a fost mai mult decât o afacere pentru mine. A fost o sinteză a experienţelor, valorilor şi pasiunilor familiei mele.”

    Compania autohtonă, care funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi şi are 300 de parteneri specializaţi şi un portofoliu de 3.000 de produse, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 75 de milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de rezultatele din 2021. În cele trei decenii de activitate, în care una dintre cele mai importante borne atinse a fost deschiderea depozitului de 8.000 de metri pătraţi, în 2001, businessul a deservit circa 400.000 de clienţi. Potrivit antreprenorului, în ultimii cinci ani Trust Expert a avut o creştere constantă şi organică a cifrei de afaceri şi a profitului, în medie 30% pe an, datorită unor decizii de management care implică o mai bună comunicare şi interacţiune cu clienţii. „Profitul, de asemenea, a crescut în linie cu cifra de afaceri, un semn clar că strategiile adoptate nu doar că au generat venituri mai mari, dar au fost şi eficiente în termeni de costuri şi alocare de resurse.”

    Înapoi la începuturi, Anicăi îşi aminteşte că a pornit la drum cu o investiţie minoră, de câteva zeci de mii de dolari, dar conside­rabilă pentru acea vreme, având în vedere contextul economic postcomunist. „În orice caz, investiţia a venit, în mare parte, din resurse proprii, ale mele şi ale partenereului belgian, dar mai ales din încrederea pe care am avut-o în potenţialul acestei afaceri.” Au decis să folosească fondurile disponbile în importul soluţiilor HVAC din Belgia, fiind convinşi că există cerere şi un potenţial mare pentru piaţa românească. „Şi aşa a fost: în primii doi ani, am reuşit nu doar să recuperăm investiţia, ci şi să vedem o creştere sustenabilă a businessului. Acest succes iniţial ne-a oferit încrederea şi resursele necesare pentru a ne dezvolta în continuare, astfel încât, 30 de ani mai târziu, să devenim unul dintre liderii industriei HVAC din România, alături de jucători internaţionali de renume.”

     

     

    Provocări multiple, realizări pe măsură. De-a lungul anilor nu au lipsit nici numeroasele provocări, „cum este firesc, de altfel, pentru orice afacere care evoluează şi se adaptează la schimbările mediului extern”. Privind retrospectiv, îmi aminteşte că adaptarea la piaţa postcomunistă a fost una dintre primele provocări pe care le-au depăşit. „Într-o piaţă emergentă, unde reglementările, cultura antreprenorială şi aşteptările clienţilor erau într-un flux constant, a fost esenţial pentru noi să avem flexibilitate, să învăţăm repede, chiar din mers, şi să ne ajustăm strategic pe măsură ce învăţam din experienţă.”

    O altă provocare majoră a fost necesitatea de a adopta noi tehnologii şi de a se asigura că echipa este instruită corespunzător. „Ne-am axat pe inovaţie, investind în formare profesiona­lă şi echipamente de ultimă generaţie, asigurându-ne că oferim clienţilor noştri cele mai bune servicii disponibile pe piaţă. Nici economia globală şi locală nu ne-au favorizat şi, de-a lungul timpului, ne-am confruntat cu recesiuni şi incertitudini financiare. Au fost momente în care ne-am reevaluat strategiile, ne-am consolidat relaţiile cu partenerii şi clienţii şi nu am compromis niciodată calitatea serviciilor.”

    Din acelaşi registru face parte şi competiţia din industrie, o provocare care, în timp, a devenit o oportunitate. „Activăm într-un sector competitiv, cu mulţi jucători puternici, iar noi am vrut să demonstrăm că un accent puternic pus pe calitatea produselor şi serviciilor, relaţiile interumane şi o abordare ghidată de inovaţie constantă fac diferenţa, dincolo de orice nume internaţional.”

    Nu în ultimul rând, menţionează schimbările climatice la care asistăm şi care i-au făcut să conştientizeze impactul pozitiv pe care îl pot avea în vieţile oamenilor, dar şi în relaţie cu mediul înconjurător. „Astfel, am simţit nevoia de a adopta soluţii HVAC mai eficiente şi mai sustenabile, ceea ce a presupus reînnoirea gamei noastre de produse şi promovarea practicilor eco-friendly.”

    Carte de vizită

    Gabriel Anicăi, fondator şi CEO, Trust Expert

    • A urmat Liceul Sanitar Bucureşti, promoţia 1985, specializarea aparatură medicală;
    • În 1993 a pus bazele Trust Expert, companie activă pe importul şi distribuţia de soluţii HVAC (încălzire, răcire şi ventilaţie);

    • Parcursul său antreprenorial cuprinde diverse activităţi: distribuţie de Coca-Cola, import şi distribuţie hamei, export căsuţe, piese auto, construcţii, grădinărit, pepinieră şi amenajări, mobilier baie, aparate electrice;

    • Este un entuziast al activităţilor în aer liber şi e pasionat de mountain bike, drumeţii, înot şi schi. În timpul său liber, călătoreşte şi se conectează cu alte culturi şi pieţe. Când nu este în mişcare, se relaxează citind, urmărind un film sau ascultând muzică.

    Cum au făcut faţă acestor crize? „Combinarea viziunii pe termen lung cu adaptabilitatea pe termen scurt a fost cheia succesului. Am învăţat să ascult nevoile pieţei, să mă bazez pe echipă şi să iau decizii rapide atunci când a fost necesar. De asemenea, relaţia strânsă cu partenerii noştri şi susţinerea reciprocă au fost esenţiale în depăşirea momentelor dificile.”

    Pe de altă parte, din rândul realizărilor, executivul menţionează în primul rând consolidarea poziţiei de lideri în industria HVAC din România, posibilă „datorită adoptării unor soluţii inovatoare şi introducerii pe piaţa locală a unor produse de la branduri prestigioase, precum NIBE Suedia, SABIANA Italia, HENCO Belgia, EUROACQUE Italia sau INDECAL Italia, cu care avem exclusivitate în România”.

    O altă realizare majoră a fost dezvoltarea internă a expertizei. Datorită lipsei de specialişti în domeniu, au decis să investească în formarea propriilor ingineri, iar până în prezent, compania a calificat peste 400 de persoane, „un efort care nu numai că a consolidat poziţia noastră pe piaţă, dar a contribuit şi la ridicarea standardelor în întreaga industrie”.

    Desigur, spune executivul, şi cifrele demonstrează, de asemenea, succesul: „Am servit peste 400.000 de clienţi în trei decenii, având o cifră de afaceri de 75 de milioane de lei, doar în 2022. Însă, pentru mine, cea mai mare satisfacţie este că am reuşit să clădim o echipă de profesionişti dedicată, care împărtăşeşte aceleaşi valori şi pasiune pentru excelenţă, şi că am construit relaţii solide şi durabile cu partenerii şi clienţii noştri. Faptul că am rezistat şi ne-am adaptat în faţa crizelor, fie că vorbim de criza financiară sau de contextul pandemiei, demonstrează tenacitatea şi rezilienţa echipei noastre”.

    Din punct de vedere al soluţiilor oferite, 70% din businessul Trust Expert este dominat de soluţiile cu pompă de căldură, „apreciate datorită versatilităţii lor şi folosite atât pentru încălzire cât şi pentru răcire”. Pe locul al doilea, cu un procent de 20%, se situează sistemele de ventilaţie şi ventiloconvectoare, care au devenit tot mai relevante în contextul actual, când calitatea aerului din interior devine o prioritate pentru mulţi dintre clienţi. În final, 10% din businessul Trust Expert este reprezentat de sistemele de încălzire în pardoseală, răcire prin tavane şi accesorii asociate soluţiilor principale.

    Portofoliul de clienţi B2B este divers şi reflectă nevoile complexe ale pieţei HVAC, iar dacă ne referim la dimensiunea companiilor cu care jucătorul colaborează, acestea sunt de la corporaţii mari, cu prezenţă semnificativă pe plan naţional şi internaţional, la IMM-uri. „Dimensiunea unei companii nu este un criteriu esenţial pentru noi, ci ne interesează nevoia lor reală de a le oferi cea mai bună soluţie. Colaborăm cu o gamă largă de industrii, de la spitale şi instituţii educaţionale la hoteluri, centre comerciale şi birouri. Un exemplu notabil este proiectul nostru de la   cabana Bâlea Lac. Acesta a fost un proiect neconvenţional pentru industria HVAC, având în vedere condiţiile meteorologice extreme şi accesul limitat la locaţie. Cu toate acestea, am reuşit să oferim o soluţie optimă care să asigure un confort termic excelent pentru vizitatori, în ciuda condiţiilor externe. Datorită expertizei noastre, am avut oportunitatea să lucrăm în sectoare cu cerinţe specifice, cum ar fi industria alimentară sau farmaceutică, unde controlul temperaturii şi umidităţii este esenţial.”

    Gabriel Anicăi este de părere că echipa alături de care alegi să construieşti cântăreşte enorm, pentru că o afacere de succes nu se construieşte printr-un efort individual, ci printr-o echipă solidă, care crede în viziunea companiei.

    Natura colaborărilor companiei este de ordin privat şi, de-a lungul timpului, Trust Expert a lucrat cu companii care au operaţiuni atât la nivel naţional, cât şi internaţional. „Acest lucru ne-a permis să ne adaptăm şi să înţelegem diverse pieţe şi cerinţele ei specifice.”

    Clienţii persoane fizice sunt la fel de diverşi precum cei din sectorul B2B. Cu toate acestea, fondatorul observă câteva tendinţe generale legate de profilul lor. De exemplu, majoritatea clienţilor care investesc în sistemele HVAC din portofoliul businessului sunt profesionişti cu cariere stabilite în domenii precum IT, medicină, avocatură, inginerie sau antreprenoriat, care înţeleg valoarea unei astfel de investiţii într-un sistem de calitate, precum şi impactul pe care îl poate avea asupra calităţii vieţii lor. „Desigur, investiţia într-un sistem HVAC de calitate presupune un anumit grad de stabilitate financiară. Astfel, clienţii noştri tind să fie într-un segment mediu spre înalt când vorbim de venituri lunare. Cu toate acestea, considerăm că sănătatea şi confortul nu ar trebui să fie un lux, motiv pentru care oferim şi soluţii flexibile de finanţare.”

    Deşi cei mai mulţi clienţi provin din marile oraşe, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi, unde există o creştere a dezvoltărilor rezidenţiale moderne, Trust Expert a deservit clienţi din toate regiunile ţării, soluţiile fiind implementate atât în apartamente noi din zonele urbane, cât şi în case de vacanţă din zonele rurale. În ceea ce priveşte competiţia, printre rivalii din business se numără brandurile internaţionale recunoscute, cu o prezenţă puternică pe piaţa românească, precum Daikin, Mitsubishi Electric sau LG. „Există, de asemenea, companii locale emergente care îşi fac simţită prezenţa printr-o ofertă variată. Competiţia este sănătoasă şi ne stimulează să fim mai buni. Deşi confruntarea cu jucători internaţionali poate fi o provocare, credem că abordarea noastră locală şi dedicarea faţă de clienţi ne oferă un avantaj competitiv major.”

     

    O piaţă tot mai tehnologizată. La nivel de tendinţe, antreprenorul remarcă faptul că piaţa HVAC din România a trecut printr-o evoluţie remarcabilă în ultimele trei decenii. „Îmi amin­tesc de începuturile noastre, când industria era dominată de produse importate, adesea de calitate inferioară, şi exista un deficit clar de expertiză tehnică la nivel local. Dar pe măsură ce economia României a crescut şi s-a diversificat, cerinţele consumatorilor au devenit complexe, conducând la o cerere crescută pentru soluţii HVAC de înaltă calitate.”

    Un alt aspect semnificativ este digitalizarea şi automatizarea, cu tehnologie de ultimă oră, sistemele HVAC de astăzi putând fi monitorizate şi controlate de la distanţă, ceea ce oferă un nivel crescut de eficienţă şi confort pentru utilizatori. „Acest lucru ne-a permis să oferim servicii personalizate clienţilor noştri, adaptând soluţiile la nevoile şi preferinţele individuale.” Po­trivit lui, tehnologia a avut şi continuă să aibă un impact profund asupra industriei HVAC. „În ultimii ani, am fost martorii câtorva inovaţii semnificative care transformă modul în care privim sistemele de încălzire, răcire sau ventilaţie.” Una dintre cele mai mari inovaţii spune că este integrarea inteligenţei artificiale (AI) în sistemele HVAC, lucru ce le oferă sistemelor posibilitatea să înveţe din obiceiurile şi preferinţele utilizatorilor, adaptându-se în timp real pentru a optimiza atât consumul de energie, cât şi confortul. „Prin intermediul senzorilor avansaţi şi al algoritmilor de învăţare automată, aceste sisteme pot anticipa nevoile şi pot ajusta parametrii în funcţie de diverse variabile, cum ar fi temperatura exterioară sau numărul de persoane dintr-o cameră.”

    O altă tendinţă majoră este integrarea IoT (Internetul Lucrurilor) în soluţiile HVAC, fapt ce permite dispozitivelor să comunice între ele şi cu alte sisteme dintr-o clădire sau locuinţă, ofe­rind o experienţă mult mai fluidă şi automatizată utilizatorilor.

    Se remarcă, de asemenea, şi tranziţia către soluţii mai sustenabile şi prietenoase cu mediul, lucru care s-a manifestat printr-o creştere semnificativă a cererii pentru sisteme de încălzire şi răcire bazate pe energie regenerabilă. Tehnologiile verzi şi sustenabile sunt, aşadar, în prim-plan. Pompele de căldură bazate pe energie geotermală, de exemplu, au devenit tot mai populare datorită eficienţei lor înalte şi impactului redus asupra mediului. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemele HVAC care utilizează refrige­ranţi eco-friendly.

    În final, executivul subliniază şi o creştere a conştientizării consumatorilor cu privire la importanţa calităţii aerului în interior. „Acesta a devenit un criteriu principal pentru mulţi atunci când vine vorba de alegerea unui sistem HVAC, şi drept urmare, am integrat în oferta noastră produse care asigură o ventilaţie optimă şi o filtrare eficientă a aerului.”

    În comparaţie cu media europeană, antreprenorul observă că, în ceea ce priveşte consumul şi inovaţia în dreptul soluţiilor HVAC, România a parcurs un traseu impresionant în ultimul deceniu, dar spune că mai avem încă multe de făcut. În privinţa consumului, susţine că piaţa locală se confruntă cu un număr semnificativ de clădiri vechi şi neizolate corespunzător, care au determinat costuri energetice mai mari şi un consum ineficient. „Totuşi, datorită programelor de reabilitare termică şi a iniţiativelor guvernamentale, multe dintre aceste clădiri au fost sau sunt în curs de a fi modernizate, ceea ce va duce la mai multă eficienţă.” La capitolul inovaţii, industria HVAC din România a înregistrat progrese considerabile. „Deşi am început cu un decalaj faţă de ţările vest-europene, în prezent, numeroase companii şi instituţii din ţara noastră adoptă tehnologii şi soluţii inteligente de gestionare a energiei, pompe de căldură şi tehnologiile bazate pe surse regenerabile. În sectorul rezidenţial, consumatorii români devin tot mai conştienţi de avantajele aduse de soluţiile HVAC moderne, atât din perspectiva economiilor de costuri, cât şi din cea a confortului şi sustenabilităţii.  România încă are aspecte de îmbunătăţit, mai ales în ceea ce priveşte rata de adoptare a tehnologiilor verzi şi eficienţa energetică în anumite segmente ale pieţei. Cu toate acestea, progresele realizate şi viteza cu care ne adaptăm la schimbare ne spun că vom ajunge să ne aliniem cu ţările europene avansate din perspectiva soluţiilor HVAC.”

    „Într-o piaţă emergentă, unde reglementările, cultura antreprenorială şi aşteptările clienţilor erau într-un flux constant, a fost esenţial pentru noi să avem flexibilitate, să învăţăm repede, chiar din mers, şi să ne ajustăm strategic pe măsură ce învăţam din experienţă.”

    Gabriel Anicăi, fondator şi CEO, Trust Expert

    Viziune, inovare, explorare. Pentru viitor, din rândul obiectivelor pe termen scurt, de până la doi ani, Anicăi spune că au în vedere extinderea portofoliului de produse, dar şi extinderea reţelei de service, pentru a răspunde rapid solicitărilor clienţilor. „Nu în ultimul rând, continuăm să dezvoltăm programe de training pentru formarea profesioniştilor din domeniu, pentru a ne asgira că suntem mereu pregătiţi şi în pas cu evoluţia tehnologică.” Pe termen mediu, unul dintre principalele obiective ale companiei este să devină un furnizor de servicii integrate şi să ofere clienţilor nu doar echipamente şi instalaţii de calitate, ci şi consultanţă, proiectare, mentenanţă şi asistenţă tehnică, toate sub umbrela Trust Expert. „Acest demers va permite clienţilor să beneficieze de un parcurs fluid şi unitar, de la identificarea nevoilor până la implementarea soluţiilor şi servicii postvânzare.” Desigur, adaugă el, „vom explora oportunităţi de extindere în ţările vecine, dar vizăm şi creşterea numărului de parteneriate strategice, care ne vor ajuta la dezvoltarea de soluţii integrate şi proiecte de anvergură. Iar în ceea ce priveşte investiţiile, vom continua să adoptăm tehnologia pe măsură ce ea se dezvoltă”. În ceea ce priveşte piaţa de profil, prevede o tendinţă continuă de digitalizare şi automatizare şi crede, totodată, că aspectele legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică nu vor mai fi ignorate. „Pe măsură ce tehnologia avansează şi consumatorii devin mai conştienţi de impactul lor asupra mediului, companiile care răspund la aceste nevoi vor fi cele care vor domina piaţa.”

    Antreprenorul îşi imaginează Trust Expert ca fiind, peste încă un deceniu, aceeaşi companie „cu o dedicaţie neclintită pentru servicii de calitate şi echipamente inovatoare, dar adaptată la schimbările şi provocările viitorului. În acest parcurs, cele trei cuvinte-cheie care ne vor ghida sunt: viziune, inovare şi explorare. Viziunea este aceea de a anticipa nevoile viitoare ale clienţilor noştri şi de a construi soluţii adaptate pentru acestea. Inovaţia va fi motorul nostru principal, asigurându-ne că rămânem în avangarda tehnologică şi că oferim soluţii care stabilesc noi standarde pe piaţă. Explorarea, pe de altă parte, ne va permite să ne extindem orizonturile şi să ne adaptăm la noile contexte ale pieţei, fie că vorbim de tehnologie sau de evoluţii globale”.

    Despre planurile de a porni producţia proprie, Anicăi susţine că potenţialul este mare, dar că un astfel de pas va fi fundamentat pe o analiză aprofundată şi pe certitudinea că au toate elementele necesare pentru a asigura o producţie de calitate, eficientă şi în acord cu standardele Trust Expert. „Până atunci, rămânem concentraţi pe zona de import şi distribuţie, unde avem expertiza şi parteneriate solide care ne permit să oferim cele mai bune soluţii clienţilor noştri.” Întrebat şi dacă ia sau nu în calcul vânzarea businessului, fondatorul ne-a spus că, în această lume, a afaceri­lor, multe aspecte sunt dinamice şi pot fi supuse schimbării. „În momentul de faţă, vânzarea companiei nu este un aspect pe care îl am în vedere în viitorul apropiat. Trust Expert a fost construită cu pasiune, determinare şi o viziune clară despre ce putem oferi domeniului. Dacă vreodată voi lua în considerare această posibili­tate, motivaţia principală va fi dezvoltarea ulterioară a companiei. Acest lucru nu ar fi făcut din motive ce ţin de profit, ci aş urmări ca Trust Expert să beneficieze de resursele, parteneriatele şi oportunităţile care ar veni în urma unor astfel de tranzacţii.”

     

    „Nucleul oricărei afaceri de succes constă în oamenii săi.” În ceea ce-l priveşte, de-a lungul celor 30 de ani de business, Gabriel Anicăi spune că a învăţat o serie de lecţii care au devenit filosofia sa antreprenorială şi principiile după care se ghidează zi de zi. În primul rând, a învăţat cât cântăreşte rezilienţa într-un context antreprenorial. „E important să nu te descurajezi în faţa obstacolelor şi să ai puterea să revii mai puternic după fiecare eşec aparent.” Apoi, spune că echipa alături de care alegi să construieşti cântăreşte enorm, pentru că o afacere de succes nu se construieşte printr-un efort individual, ci printr-o echipă solidă, care crede în viziunea companiei. „Feedbackul clientului este o resursă nepreţuită. Investiţiile pe care le faci pot ridica sau dărâma un business, însă cea mai importantă investiţie pe care o faci trebuie să răspundă în termeni de inovaţie, fie că este vorba despre tehnologii noi, metode de lucru sau dezvoltarea echipei.” La fel, este de părere că integritatea în business este crucială, iar viziunea pe termen lung este cea care te trimite în viitor.

    Potrivit lui, atât rolul de CEO-antreprenor cât şi cel de CEO-angajat în multinaţională vin cu avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte, spune Anicăi, când eşti CEO-antreprenor ai autonomie în decizii, fără a fi constrâns de protocoale sau niveluri ierarhice, iar fiecare reuşită sau eşec al afacerii are un impact personal asupra ta, ceea ce aduce un nivel mai mare de implicare şi dedicare. Pe de altă parte, întreaga responsabilitate pentru succesul sau eşecul afacerii cade pe umerii tăi, ceea ce face ca echilibru muncă – viaţă personală să poată fi mai dificil de menţinut. „De altfel, o multinaţională ar putea avea acces la mai multe resurse, în timp ce o afacere antreprenorială se bazează adesea pe resursele proprii.” Avantajele unui rol de CEO-angajat, adaugă el, se reflectă mai ales în resursele la care au acces. Multinaţionalele au adesea bugete mai mari sau expertiză globală. „Reţeaua globală te ajută să lucrezi şi să învăţi din diverse culturi şi pieţe. În ceea ce priveşte minusurile, cu siguranţă ai mai puţină autonomie, deciziile strategice pot fi luate la niveluri superioare sau în sedii centrale, limitând astfel capacitatea CEO-ului local de a face schimbări rapide. Nu în ultimul rând, multinaţionalele au adesea mai mulţi stakeholderi în faţa cărora trebuie să răspundă, ceea ce poate crea presiuni suplimentare.” Concluzionând, crede că rolul de CEO-antreprenor permite o legătură mai directă cu afacerea şi o autonomie mai mare, în timp ce CEO-ul unei multinaţionale beneficiază de suportul şi resursele unei corporaţii mari, dar poate fi limitat de structurile corporative şi de birocraţie. Acum, visul său antreprenorial este ca Trust Expert să fie nu doar un nume recunoscut în domeniu, ci şi un exemplu de excelenţă în ceea ce priveşte cultura organizaţională şi relaţiile umane. „Îmi doresc ca Trust Expert să devină destinaţia de top pentru oamenii talentaţi, muncitori şi cu o educaţie solidă – acei profesionişti care şi-au format principiile şi valorile într-un mediu pozitiv. Consider că nucleul oricărei afaceri de succes constă în oamenii săi. Şi nu doar în competenţele lor profesionale, ci mai ales în integritate, determinare şi valorile pe care le aduc în echipă. Vreau să construiesc o echipă care să lucreze în armonie, în care fiecare membru să se simtă apreciat, să ştie că implicarea sa contează şi că împreună creăm ceva cu adevărat semnificativ. Această armonie internă, sunt convins, se va reflecta în modul în care relaţionăm cu clienţii şi partenerii noştri. Pentru că, în final, o afacere de succes nu este doar despre produse sau servicii, ci despre oamenii şi relaţiile pe care le construiesc.”   

     

    Ce le transmite Gabriel Anicăi tinerilor antreprenori:

    Œ
    Stabileşte obiective clare:
    Fiecare pas pe care îl faci în afaceri trebuie să aibă un scop.
    Ştiind unde vrei să ajungi, vei putea găsi cel mai eficient drum.

    
    Respectul este esenţial:
    Tratează pe toată lumea cu respect, indiferent de relaţia pe care o ai cu acea persoană. Fie că este vorba de angajaţi, clienţi sau parteneri, respectul cultivă încrederea şi stabileşte relaţii durabile.

    Ž
    Învaţă de la cei în vârstă:
    De multe ori, sfatul bunicilor poate fi mai preţios decât al unui consultant. Principiile tradiţionale, testate de timp, adesea oferă o perspectivă solidă şi o bază sănătoasă.

    
    Rămâi ancorat în realitate:
    În lumea antreprenoriatului, tentaţiile sunt numeroase şi pot fi adesea înşelătoare. Este vital să gândeşti cu capul limpede şi să iei decizii bine fundamentate.

  • Dacă şcolile actuale nu sunt bune pentru că nu livrează ceea ce are nevoie piaţa, atunci companiile care au branduri puternice ar trebui să-şi facă propriile şcoli

    Toate companiile româneşti, toţi antreprenorii şi patronii români, mai mari sau mai mici, aşteaptă în continuare ca statul, guvernul, preşedintele, ministerul şi ministrul educaţiei să le livreze la poartă angajaţii de care au nevoie.

    Aşa cum era odată, când se făcea şi şcoală adevărată, nu ca acum, când de pe băncile şcolii ies numai „rebuturi”.

    S-au dus vremurile acelea, iar în sistemul politic actual nu cred că se mai întorc. Statul, guvernul, ministerul nu ştiu ce vrea economia, nu ştiu ce vor companiile, nu ştiu ce vrea piaţa muncii.

    Cu foarte puţine excepţii, şcolile de stat sunt rămase în urmă, programa şcolară este la ani-lumină de vremurile actuale, copiii se plictisesc foarte repede, frunzărind cărţile de acum, când pentru ei totul se află pe TikTok şi pe Net.

    Cei care termină o şcoală şi se gândesc să se angajeze, în primii ani vor experienţe, nu locuri de muncă, cu un program fix. Ca să nu mai spunem că vor să înceapă cu 1.000 de euro net.

    Având în vedere acest context general, din păcate pentru ele, companiile româneşti trebuie să-şi facă propria creşă, propria grădiniţă, propria şcoală, propria facultate, dacă vor să atragă noile generaţii şi noi angajaţi. Având o experienţă mai mare de pe pieţele occidentale, multinaţionalele s-au adaptat mai bine şi aşteaptă mai puţin ca statul să le pună pe tavă angajaţii de care au nevoie şi dacă se poate gata pregătiţi, aşa cum cer şi speră companiile româneşti.

    Ce vreau să aduc acum în discuţie este legat de şcoală, de brandingul şcolii. Toate şcolile de stat de la noi poartă numele unor personalităţi din istoria noastră: Spiru Haret, părintele învăţământului, Ştefan cel Mare, Tudor Vianu, Mihai Eminescu, Matei Basarab, fraţii Buzeşti, Virgil Madgearu etc. Nici nu ştim câte şcoli poartă numele lui Mihai Eminescu.

    Dar poate noile generaţii ar vrea altceva, aşa, ca un nou început, un nou brand. Poate noile generaţii ar vrea ca şcolile pe care le urmează să poarte numele eMAG, Dedeman, Ţiriac, Altex, Banca Transilvania, Bitdefender, Mobexpert, Valvis etc.

    Putem lua orice brand din piaţă care a reuşit să se instaleze în mintea noastră. Noile generaţii poate ar vrea să înveţe altceva, la şcolile unor companii, cu alte programe, cu alte materii care să fie la zi. Bineînţeles că nu se poate schimba un întreg sistem de învăţământ de stat peste noapte.

    Acest lucru durează decenii şi decenii, asta dacă cineva are voinţa de a începe această schimbare. În aceste condiţii, companiile cu nume, care au un brand puternic, trebuie să-şi facă propria şcoală şi să aibă ambiţia ca aceasta să fie mai bună decât Lazăr, Vianu, Sava etc.

    Sunt multe companii care au acum suficiente resurse financiare pentru a-şi face propria şcoală, unde să dea burse şi să atragă copii. Aceste şcoli ar trebui să le livreze angajaţii de care au nevoie, aşa cum au nevoie. Exact cum era înainte. Directorii acestor companii ar trebui să fie profesori la şcolile lor, ar trebui să împărtăşească din propria lor experienţă.

    Există experienţa şcolilor private care au apărut în ultimele două decenii şi care acum şi-au făcut loc în topul celor mai bune şcoli din România. Nu toată lumea îşi permite să plătească o şcoală privată, aşa că firmele trebuie să-şi asume ele acest cost.

    Bineînţeles, să fie deductibil din punct de vedere fiscal. Nu este o noutate ce spun, nu este utopie, este ceva care se face şi se va face. Dacă vrei să ai angajaţi care să nu-ţi plece peste noapte, dacă vrei să atragi tineri şi tinere în companii, dincolo de celebrele bonuri de masă, un incentive puternic va fi şcoala pe care o companie a creat-o.

    Rezultatele se vor vedea peste un deceniu, peste două decenii, peste trei decenii. Dar se vor vedea. În aceste şcoli, fiecare companie îşi poate crea propria programă, le poate oferi elevilor o idee despre ce este vorba pe piaţa muncii, poate oferi copiilor o anumită disciplină educaţională şi comportamentală.

    Cele mai bune şcoli americane poartă numele unor milionari care au întors ceva societăţii din câştigurile pe care le-au obţinut. Iar aceste şcoli păstrează ambiţia, determinarea şi spiritul capitalismului celor care au pus banii la început.

    Dacă şcolile actuale nu sunt bune pentru că nu livrează ceea ce are nevoie piaţa, atunci companiile care au branduri puternice ar trebui să-şi facă propriile şcoli.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Paradoxul întoarcerii la birou sau de ce a devenit scump să munceşti. „Dacă aş fi obligată să mă întorc la birou full time, nu cred că mi-aş mai permite să lucrez”

    Cred că nu greşesc dacă mă numesc un angajat atipic – am început să lucrez de la birou chiar din perioada pandemiei, cred că nu se terminase nici starea de urgenţă (fiind jurnalişti, aveam voie) – şi am continuat cu munca de la birou până recent. Acum, însă, ni se mută birourile, aşa că până când se aşază lucrurile, am decis să fac un efort (fac parte, se pare, din rândul celor cărora nu le place să lucreze de acasă) şi să rămân „în confortul” casei mele.

    Şi am avut o revelaţie: chiar dacă sănătăţii mele mintale nu cred că îi prieşte asta, am constatat cu surprindere că pot exista şi zile în care să nu cheltuiesc bani. Pentru că munca de la birou pare să fie – mai ales acum – costisitoare. Poate avem parte de opţiuni de transport mai ieftine decât în vest (dar câţi dintre noi le folo­sesc, în locul maşinii personale?), însă munca la birou înseamnă de cele mai multe ori, şi cafea, şi prânz, uneori parcare şi, de ce nu, haine pentru birou actualizate în funcţie de sezon.

    Dacă ar fi să mănânc zilnic, cred că aş cheltui vreo 35 de lei pentru un prânz, încă vreo 12 pentru cafea (dacă aş bea doar una, dar nu e cazul) şi uneori 30 pentru parcare (la care se adaugă şi amenzile pentru zilele în care uit să reînnoiesc plata parcării publice când rămân la birou mai mult decât am planificat). Dacă ar fi să merg la birou chiar în fiecare zi, asta ar însemna circa 1.540 de lei – şi asta este o estimare optimistă, în care nu mănânc cele mai scumpe prânzuri, nu am inclus benzina, nici faptul că o cafea se  transformă în mai multe la prelungirea orelor de program.

    Aşa că, după cum spunea şi un articol din presa internaţională referitor la creşterea recentă a costului vieţii – „Dacă ar trebui să merg şi eu la birou zilnic, nu cred că mi-aş mai permite să muncesc”. Şi înţeleg şi de ce unii oameni chiar şi-au permis să economisească în vremurile pandemice. Se pare că nu sunt singura care gândeşte aşa – un studiu recent, publicat în luna octombrie, indică faptul că angajaţii care se opun obligativităţii de a reveni la birou pot avea cel puţin o scuză validă: este costisitor. Lucrătorii hibrizi au declarat că cheltuiesc în medie 51 de dolari în fiecare zi când merg la birou, potrivit unui sondaj recent realizat de firma de videoconferinţe Owl Labs – în rândul a peste 2.000 de angajaţi cu normă întreagă din SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda, ţările nordice, dar şi de la nivel global, intervievaţi în luna iunie.

    Acest lucru reprezintă cu 36 de dolari mai mult decât au declarat că cheltuiesc în fiecare zi când lucrează de acasă. 27% dintre respondenţi erau angajaţi hibrizi, mergând la birou uneori fie din proprie alegere, fie din cauza faptului că acest lucru era impus de companie. Cheltuielile zilnice pentru angajaţii hibrizi la birou includ în medie 8 dolari pentru parcare, 13 dolari pentru micul dejun şi cafea, 16 dolari pentru prânz şi 14 dolari pentru transport, arată sondajul. Cei care au nevoie de îngrijire pentru animalele de companie cheltuiesc în plus 20 de dolari pe zi.

    Această cheltuială a contribuit, probabil, la faptul că 29% dintre angajaţii hibrizi şi cei care lucrează de la distanţă au declarat că ar aştepta o majorare a sala­riului dacă ar trebui să revină la birou cu normă întreagă. „Costul financiar al mersului la birou poate fi o povară pentru mulţi angajaţi”, a declarat Kayt Racz, manager superior de conţinut global la Owl Labs. Şi Racz nu se aşteaptă să se schimbe acest aspect: „Din cauza  unor aspecte precum inflaţia şi costul de trai în creştere constantă, mulţi angajaţi se aşteaptă ca şi costul lucrului în persoană să crească în timp”, a adăugat ea. Nu e de mirare astfel că firmele de închiriere de birouri încep să simtă efectele reticenţei angajaţilor de a reveni la birou. Compania de închiriere de spaţii de lucru la birou WeWork a suferit una dintre cele mai spectaculoase prăbuşiri corporative din istoria recentă a SUA în ultimii ani, potrivit ştirilor apărute săptămâna treecută.

    Aşadar, dacă luaţi în calcul să vă aduceţi angajaţii la birou, calculaţi şi rambursările posibile pentru a justifica o astfel de mişcare în vremuri încă inflaţioniste. Lucrătorii hibrizi chestionaţi de Owl Labs au declarat că rambursările oferite de companie pentru costurile cu  naveta, hrana şi băuturile gratuite sau subvenţionate, precum şi serviciile de îngrijire a copiilor oferite la locul de muncă sunt toate stimulente bune.

    Evaluată în 2019 la 47 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare condusă de SoftBank, compania a încercat şi a eşuat să devină publică acum cinci ani. Pandemia de COVID-19 a cauzat şi mai multe probleme, deoarece multe companii au încheiat brusc contractele de închiriere, iar recesiunea economică care a urmat a determinat şi mai mulţi clienţi să-şi închidă uşile. Conform docu­mentelor sale de reglementare, compania închiriază milioane de metri pătraţi de spaţiu de birouri în 777 de locaţii din întreaga lume. Concluziile Owl Labs cu privire la costurile muncii în persoană vin în contextul în care companii precum Amazon, Google şi Meta cer angajaţilor să revină la birou – şi în birou, în majoritatea „corporaţiilor”, există o politică de muncă hibridă, în care angajaţii sunt obligaţi să revină la birou câteva zile pe săptămână.  Unii lideri cred că revenirea la munca în persoană va duce la creşteri ale productivităţii, colaborării şi moralului angajaţilor. Studiul menţionat sugerează că lipsa necesităţii de a face naveta este unul dintre principalele motive pentru care angajaţii preferă să lucreze de acasă, deoarece călătoriile zilnice la birou pot fi costisitoare, consumatoare de timp şi epuizante din punct de vedere mental. După ani de lucru de acasă, unii spun că cheltuielile cu hainele de lucru şi produsele cosmetice noi devin tot mai mari.

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Artist înaripat

    Adus la un centru de reabilitare al păsărilor sălbatice asociat Vermont Institute of Natural Science acum câţiva ani, un vânturel american (specie de şoim) a ajuns între timp artistul institutului. Vânturelul, predat centrului după ce se aşezase pe umărul unui trecător în oraşul Ferrisburgh, cunoscut pentru coloniile sale de artişti, a fost botezat după localitatea în care a fost găsit şi, constatându-se că e obişnuit cu oamenii, a fost folosit la lecţii pentru educarea publicului despre specia din care face parte. După ce n-a mai putut să zboare din cauza unei probleme, a fost îndreptat către artă, ca să facă mişcare şi să nu se plictisească, scrie Washington Post. Ferrisburgh a învăţat să picteze, tehnica lui presupunând trecerea peste o paletă cu culori netoxice şi apoi mersul pe o foaie de hârtie pe care lasă urme, iar în prezent are şi o oră de pictură cu publicul, care plăteşte taxă de participare pentru acest prilej. Mai mult, câteva din lucrările artistului au fost scoase la licitaţie.

  • Gadgeturi de superstiţii. Ce legătură există între tehnologie şi pisicile negre

    Inspiraţi de superstiţii, membrii echipei unei firme de design americano-canadiene, Kinky Kashayam, au creat nici mai mult, nici mai puţin, decât un radar portabil de detectat pisici negre. Portable Black Cat Radar sau BCR pe scurt, este un concept de gadget care se adresează celor care consideră că pisicile negre care le taie calea sunt aducătoare de ghinion, scrie Dezeen, şi se prezintă sub forma unui dispozitiv handheld confecţionat dintr-o placă roşie cu circuite integrate şi dotat cu ecran şi butoane. Utilizatorul înarmat cu un BCR este anunţat de prezenţa unor pisici negre fictive sub forma unor puncte pe ecran cărora le sunt precizate şi coordonatele din teren, putând opta să se ferească de ele. Creatorii dispozitivului plănuiesc chiar să-l producă în serie mică,
    BCR-ul fiind disponibil doar prin intermediul canalelor lor de pe reţelele de socializare online.

  • Povestea miliardarului cu trecut controversat, care a devenit cunoscut în toată Europa după ce a investit într-o echipă de fotbal. Ce planuri are pentru România

    Un trecut cel puţin controversat şi succesul adus echipei de fotbal Şahtior Doneţk l-au transformat pe Rinat Ahmetov într-unul dintre cele mai cunoscute personaje din mediul de afaceri din Europa de Est. Cum a reuşit să îşi strângă averea şi ce planuri are în România?

    La începutul anilor 2000, înainte de a împlini 40 de ani, Rinat Ahmetov a devenit cel mai bogat om din Ucraina, construindu-şi averea prin businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.  De 23 de ani este preşedinte al System Capital Management, un holding din sectoarele financiar şi industrial, fondat tot de el. Grupul controlează peste 100 de companii în domenii precum mineritul, producţia de energie, banking, asigurări, telecomunicaţii şi numără circa 150.000 de angajaţi.

    Într-o formă sau alta, se pare că Ahmetov a avut de-a face cu mineritul încă din copilărie. Actualul miliardar, tătar şi musulman sunnit practicant, s-a născut în 1966, la Doneţk, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, într-o familie de muncitori. Tatăl său a lucrat într-o mină de cărbune, iar mama sa era vânzătoare, conform publicaţiei internaţionale Forbes.

    Detaliile privind trecutul lui Ahmetov sunt însă puţine. Astfel, modul în care şi-a obţinut averea după căderea comunismului în Ucraina şi activităţile sale dintre 1985 şi 1995 rămân şi acum sub semnul controversei, scrie Kyiv Post.

    La începutul anilor 1990, după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea URSS, Ahmetov a declarat că a înfiinţat alături de doi parteneri o companie numită ARS, care procesa cărbunele în cocs, un material esenţial în producţia de oţel. Două decenii mai târziu, susţinea că a făcut primul milion din comerţul cu cărbune şi cocs.

    Din 1996, deţine funcţia de preşedinte al Şahtior Doneţk, unul dintre cele mai mari cluburi ucrainene de fotbal şi singura echipa din Ucraina independentă care a câştigat un titlu european, Cupa UEFA, în 2009. Clubul a fost antrenat de românul Mircea Lucescu între 2004 şi 2016.

    De altfel, de anul trecut, miliardarul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra României. Compania sa DTEK Renewables International a devenit din 2022 partener al Final Group, firmă clujeană care operează pe piaţa de energie verde. Cele două entităţi plănuiesc să dezvolte proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro.  

     

    Carte de vizită Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

    1. S-a născut pe 21 septembrie 1966 la Doneţk, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina;

    2. A obţinut o diplomă de licenţă în economie la Universitatea Naţională din Doneţk în 2001. Anterior, şi-a făcut primul milion de dolari, conform spuselor lui, prin comerţul cu cărbune şi cocs;

    3. În 2009, la iniţiativa lui Ahmetov, a fost construit Donbas Arena, primul stadion din Europa de Est proiectat după standardele UEFA. A fost numit „cel mai bun stadion” la EURO 2012;

    4. Din 2006, s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai mari filantropi din Ucraina. Anul trecut, după ce a vândut în Premier League un jucător de 76 de milioane de dolari, a declarat că va dona 25 de milioane de dolari soldaţilor ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi;

    5. În prezent are o avere de 5,7 miliarde de dolari.

  • Cosmin Toader, Raiffeisen Bank România: „Colaborarea, comunicarea şi sinergia între inteligenţa artificială şi oameni vor fi esenţiale pentru a crea un mediu productiv şi dinamic”

    Absolvent de Finanţe-Bănci (ASE) şi cu un Master în Managementul Sistemelor Bancare, Cosmin Toader lucrează de 11 ani în domeniul bancar, dintre care ultimii 8 ani i-a petrecut în cadrul echipei locale a Raiffeisen Bank. Cu expertiză solidă în corporate banking, de doi ani coordonează echipa de Finanţări Structurate şi Sindicalizări.

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

    1.Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?
    Elementele definitorii pentru a avea un rol de succes ca lider al viitorului sunt adaptabilitatea şi responsabilitatea. În plus, învăţarea continuă şi dezvoltarea abilităţilor în sfere precum inteligenţa emoţională, empatia şi inteligenţa artificială sunt factori cheie în anii următori.

    2.Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama viitorului, în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
    Un lider trebuie să aibă o viziune strategică şi clară pentru a ghida echipa în direcţia corectă şi pentru a identifica oportunităţi de creştere. Colaborarea, comunicarea şi sinergia între inteligenţa artificială şi oameni vor fi esenţiale pentru a crea un mediu productiv şi dinamic.

    3.Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
    Principalele provocări vor fi inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea, iar abilitatea de a transforma aceste provocări în oportunităţi de învăţare va diferenţia un lider în 2030.

    4.Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
    Mobilitatea şi colaborarea extinsă prin echipe virtuale globale, productivitatea sporită şi o utilizare mai eficientă a resurselor, vor fi principalele oportunităţi de a genera impact pozitiv, de a inova şi de a crea echipe agile.

    5.Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
    Săptămâna de lucru a unui lider în 2030 va reflecta schimbările semnificative aduse de tehnologie, precum flexibilitatea şi colaborarea virtuală. Totodată, agenda liderului viitorului trebuie să prioritizeze responsabilitatea socială şi sustenabilitatea prin acţiuni concrete.

    6.Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    Inevitabil, tehnologia va modela desfăşurarea unui interviu, optimizând comunicarea şi cunoaşterea candidatului. Cât despre calităţi dezirabile la un viitor coleg, autenticitatea şi gândirea critică rămân indispensabile, în timp ce adaptabilitatea şi etica vor fi fundamentale.  

    Cosmin Toader

    Head of Structured Trade Finance & Syndications, Raiffeisen Bank România, 31 de ani

    Active totale (2022): 62 mld. lei

    Profit net (2022): 1,23 mld. lei

    Număr de angajaţi: >4.900

    BUSINESS Magazin a lansat anul acesta o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde am vorbit cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Cosmin Toader, Head of Structured Trade Finance & Syndications, Raiffeisen Bank România, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

  • Insulele private, care cândva erau accesibile doar superbogaţilor, pot fi astăzi închiriate şi de oamenii de rând. Cât costă o astfel de experienţă

    Insulele private, cândva loc de refugiu doar al celor foarte bogaţi sau, eventual, al unora dintre personajele negative de prin filme, nu mai sunt atât de rare în ziua de azi, iar cine n-are insula lui nu trebuie neapărat s-o cumpere, ci poate s-o şi închirieze, mult mai uşor ca altădată.

    Cererea pentru asemenea locuri de petrecere a timpului liber a crescut mai ales ca urmare a nevoii de a păstra distanţa faţă de alţi oameni apărută în pandemie, iar în prezent sunt sute de insule de închiriat prin lume, scrie Wall Street Journal.

    Insulele se pot găsi fie prin intermediul unor site-uri dedicate rezervărilor de spaţii de cazare, cum ar fi Airbnb, fie prin firme specializate, iar preţurile variază, în general de la 250 la 25.000 de dolari pe noapte, în funcţie de ce se oferă, de la o căsuţă din buşteni (Bâtholmen, Norvegia) la un adevărat ranch cu cai şi zebre. În acest din urmă caz, cei interesaţi trebuie să se deplaseze pe o insulă din cadrul Insulelor Virgine Britanice unde pot sta alături de 14 prieteni la complexul Aerial, dotat şi cu spa şi studio de înregistrări.

    Cei care apelează la firme specializate să le găsească o insulă de închiriat vor să ştie cum sunt acestea pregătite pentru cazuri de urgenţe medicale, avertizări de tsunami sau uragane ori probleme cu rechinii, dacă este cazul, şi caută de la plaje în Seychelles la fortăreţe dezafectate prin sudul Angliei. Insulele private au cerere şi din partea multor familii, afirmă agenţiile care intermediază închirierea lor, ele fiind atrase de lipsa de trafic, infracţiuni şi uneori de lipsa semnalului la mobil sau a internetului.

  • Povestea unui român care, după 30 de ani în care a lucrat pentru unele dintre cele mai mari companii din lume, şi-a creat propriile lui afaceri în România

    Noi segmente de piaţă, metode de plată inovatoare şi consolidarea parteneriatelor sunt direcţiile pe care mizează procesatorul de plăţi Netopia pentru extinderea cotei de piaţă şi pentru a profita de creşterea pieţei de comerţ electronic, afirmă Felix Crişan, CEO şi co-fondator al grupului Netopia.

    Pofta vine mâncând”, este un proverb care poate face referire şi la plăţile online. În prezent, comerţul electronic online este departe de maturitate, este de părere Felix Crişan, care îşi sprijină afirmaţia pe cifre: 40% din populaţia României nu are nici card şi nici cont bancar, conform unui studiu din 2022. Pe de altă parte, 46% dintre românii care folosesc servicii bancare au folosit internetul, ceea ce ne plasează la coada Europei din punctul de vedere al comportamentului şi al folosirii tehnologiei pentru a face cumpărături, arată un alt studiu, realizat la solicitarea Asociaţiei Române a Băncilor. „Dar este o creştere imensă, dacă ţinem cont de faptul că în 2012 peste 94% dintre plăţile efectuate pe teritoriul ţării erau doar numerar. Astfel, noi credem că ceea ce vedem astăzi în materie de comerţ digital este încă în creştere şi ţine doar de noi să facem din plata online un aliat, care ne salvează timp şi, în caz de retur, ne înapoiază banii mai repede decât prin ramburs sau OP”, afirmă Felix Crişan, CEO şi cofondator al grupului Netopia. El a preluat recent funcţia actuală, fiind anterior CTO, de la Antonio Eram (fondatorul grupului Netopia) care a preluat supervizarea strategiei globale a grupului.

    Cu o experienţă de aproape 30 de ani în tehnologie şi lumea comerţului digital, Felix Crişan a lucrat în companii precum IBM sau HP şi a ocupat funcţia de CTO în cadrul grupului Netopia, din 2003. În prezent, este CEO şi co-fondator al grupului Netopia, cofondator şi CTO al Ronin şi deţine alte funcţii în companii care activează în zona de blockchain. El anticipează că, pe termen scurt, cota de piaţă a companiei se va extinde, continuând să livreze soluţii de plăţi online; „vom continua să ne îmbunătăţim serviciul de suport clienţi, dar şi al infrastructurii tehnice, pentru a crea o experienţă cât mai bună de utilizare a serviciilor oferite”.

    Pe termen mediu, accentul se pune pe potenţialul de creştere semnificativă a veniturilor. Sectorul de comerţ electronic din România arată un potenţial remarcabil, „iar planul nostru strategic este conceput pentru a captura această creştere. Vom explora noi segmente de piaţă, vom introduce metode de plată inovatoare şi vom consolida parteneriatele pentru a genera venituri”, adaugă reprezentantul companiei.

    În prezent, obiectivul principal este de a extinde serviciile către segmente şi industrii unde compania nu este prezentă. Extinderea ar urma să se producă deopotrivă prin forţele proprii, dar şi prin parteneriate strategice. „Inovaţia este ceea ce ne-a diferenţiat în aceşti 20 de ani, ceea ce înseamnă că vom continua să ne îmbunătăţim tehnologia, experienţa utilizatorilor dar şi măsurile de securitate, astfel încât să oferim constant cel mai înalt nivel de siguranţă”, afirmă executivul. El dă ca exemplu de produs inovator Netopia Business Card, lansat în octombrie 2023, care „este conceput pentru a ne ajuta partenerii să câştige mai mult, prin faptul că le oferim posibilitatea de a avea 0% comision pentru tranzacţiile realizate prin sistemele noastre de plăţi online. Printre celelalte beneficii se numără şi cashbackul la tranzacţiile realizate cu cardul, timpul mult mai scurt pentru decontare şi 0 costuri de transfer bancar”. Peste 25.000 de afaceri din industria de e-commerce folosesc serviciile şi soluţiile grupului Netopia: plăţi mobile, tranzacţii online cu carduri bancare sau prin SMS, marketing prin SMS sau reîncărcări cartele de telefonie mobilă. 

     

    Planuri pe val de creştere. În ultimii opt ani, compania a înregistrat o creştere constantă, atât în numărul de parteneri înregistraţi pe platforma de plăţi, dar şi în cifra de afaceri şi, implicit, a profitului. „Avem o creştere medie de 35% pe an, în ultimii ani. Pandemia a reprezentat o schimbare radicală de mentalitate şi multe afaceri care erau doar în format fizic ne-au ales soluţiile de procesare a plăţilor online”, arată Felix Crişan.

    În plus, valoarea tranzacţiilor intermediate a crescut constant. Dar dacă în perioada 2017-2019 catalizatorul era o încredere din ce în ce mai mare a românilor de a cumpăra mai mult online, din 2020 şi până în prezent, valoarea medie a tranzacţiilor a crescut în special datorită inflaţiei. Spre exemplu, în 2022 compania a înregistrat, în medie, o creştere de 15% a valorii tranzacţiilor, la 265 lei pe comandă. Astfel, curentul inflaţionist se vede din ce în ce mai puternic în comportamentul de consum al românilor, care este de aşteptat să fie tot mai cumpătaţi la capitolul shopping.

    Totuşi, piaţa românească de comerţ digital este într-o pantă ascendentă, datorită mai multor factori, enumeră Felix Crişan: toate categoriile de vârstă folosesc internetul mai mult, clasa mijlocie este mai stabilă şi smartphone-urile sunt din ce în ce mai intuitive, pentru oricine. În 2022, vânzările online cu cardul au cunoscut o creştere de 30%, asemănătoare cu cea din 2021. „Însă vorbim de o perioadă imediat următoare pandemiei, unde comportamentul de cumpărături online a fost schimbat, însă nu îndeajuns. Motivul principal: românii preferă, în continuare, plata ramburs a cumpărăturilor online.”

    Una dintre cele maimari provocări pentru companiile care vor să vândă produse online este reprezentată de plata ramburs. Pentru afacerile româneşti, modalitatea este problematică deoarece creşte riscul de fraudă şi de anulare a comenzilor, dar şi un cash-flow mult mai lent. „Din păcate, în prezent, plata ramburs este metoda preferată de achitare a comenzilor online în mai mult de 60% din cazuri. Datorită faptului că românii devin mai obişnuiţi cu tehnologia, ne aşteptăm să vedem o creştere din ce în ce mai mare a plăţilor digitale. Această schimbare va fi benefică pentru afacerile din comerţul online, deoarece va creşte nivelul de încredere şi vor scădea riscurile asociate cu plata ramburs”, este de părere CEO-ul Netopia. În plus, continua îmbunătăţire a părţii logistice, răspândirea şi adoptarea tot mai mare a CRM-urilor, programelor de administrare a comenzilor şi altele, joacă un rol important în dezvoltarea pieţei de e-commerce. „Din ce am putut observa, afacerile care îşi optimizează lanţul de aprovizionare, scurtează timpul de livrare şi oferă cât mai multe opţiuni de plată, reuşesc să se diferenţieze mai uşor”, afirmă Felix Crişan.

    Cum-necum, cu avantaje şi dezavantaje, piaţa de e-commerce este una dintre cele mai dinamice, având suficiente ingrediente magice pentru a determina clienţii să cheltuiască tot mai mulţi bani în acest mediu – fie cash, fie apelând la card.

    Într-un peisaj economic în care se vorbeşte tot mai des, tot mai mult despre inovaţie, Netopia este o firmă care a folosit această unealtă drept principal catalizator pentru dezvoltarea soluţiilor din portofoliu. „De la linkul de plată, lansat în 2011, la cardul Netopia Business, noi am văzut inovaţia atât tehnologică, cât şi de business”, conchide Felix Crişan.   

     

    La braţ cu e-commerce-ul

    „Noi am susţinut şi pregătit ecommerce-ul românesc de la bun început, iar piaţa de comerţ digital a evoluat constant în ultimii 20 de ani, aşa cum era firesc să se întâmple”, afirmă Felix Crişan, CEO şi cofondator al grupului Netopia, care aminteşte că în perioada 2000-2010, cumpărăturile folosind internetul erau aproape inexistente iar infrastructura era încă în construcţie. Netopia este un grup de companii româneşti înfiinţat în 2003, care cuprinde serviciile Netopia Payments, mobilPay Wallet, web2sms şi Kartela.

     

    2003

    Netopia a început să ofere companiilor româneşti posibilitatea de a folosi SMS-ul pentru promovare, informare şi crearea unei relaţii cu clienţii lor. Piaţa era încă în dezvoltare, iar primul serviciu cu care a câştigat teren, pe piaţa din România, a fost cel de app store pentru telefoanele care puteau accesa internetul, în perioada 2005-2006. Companiile care produceau muzică puteau să intre în App Store şi să ofere clienţilor posibilitatea de a cumpăra şi descărca ringtoneuri.

    2004

    Este lansată web2sms pe piaţa din România, în prezent una din cele mai utilizate platforme pentru servicii de marketing digital SMS.

    2007

    A lansat plata prin SMS, primul pas făcut de Netopia spre zona de plăţi, dar mai important – înţelegerea faptului că românii sunt dispuşi să folosească tehnologia pentru a face plăţi, dacă este printr-un mediu în care au încredere. La acea vreme, se făcea prin mesajele text trimise prin aşa-numitul celular (telefon mobil). În 2007, un pic peste 30% dintre români aveau dispozitive cu o conexiune la internet şi doar 22% aveau conexiuni broadband (acces la internet
    printr-un calculator/desktop). În acest context, nivelul de încredere în ideea de plată online era foarte scăzut. Astfel, singurele opţiuni puse la dispoziţie de către magazinele online erau plata prin OP sau prin transfer bancar.

    2008-2009

    Impulsionat de adoptarea tot mai mare a internetului prin broadband, ofertele din ce în ce mai generoase la internet prin telefoane mobile, apariţia primelor smartphone-uri, cadrul legislativ mai clar şi altele, a început să dezvolte plata cu cardul.

    2010

    A lansat, oficial, soluţia complet securizată pentru plăţi cu cardul, care era o inovaţie, atât pentru ceea ce astăzi numim piaţa de e-commerce, cât şi pentru România.

    2013

    Este lansat primul portofel digital – mobilPay Wallet.

    2014

    Începe plata prin Bitcoin.

    2023

    Are loc vânzarea majorităţii acţiunilor către Innova Capital, una dintre cele mai importante companii de private equity din Europa Centrală şi de Est.

  • Povestea unor tineri din Bucureşti care au creat o afacere ce îmbină mai multe nevoi în acelaşi loc

    La intersecţia dintre cafenea de specialitate, terasă primitoare şi spaţiu de (co)working, se află Murale, un loc care a apărut ca o consecinţă a unui mix de împrejurări din care s-a născut o singură concluzie: era nevoie de aşa ceva în zonă. În ce zonă? Nu departe de Piaţa Dorobanţi, un areal de altfel dinamic, dar unde oamenii voiau un spaţiu care să îmbine necesitatea cu plăcerea.

     

    Ne aflăm la parterul unei mici clădiri de pe strada Radu Beller 25, unde noi, Ionuţ Ciobanu şi Oana Nedelea, am deschis în urmă cu opt ani două businessuri – un barbershop – Foarfeca şi Briciul – şi un salon de înfrumuseţare pentru femei – Fatal Studio.” Amândoi au background în comunicare şi advertising, iar pentru că cele două branduri adunaseră deja comunităţi bine sudate, mulţi clienţi au devenit între timp prieteni care au rămas alături de ei şi în perioada grea a pandemiei. „La începutul anului 2021, la scurt timp după ce au început să se ridice o parte dintre restricţii, ne-am hotărât să transformăm această grădină de bloc în spaţiul care este acum.” Adică o terasă care funcţionează (şi) ca o cafenea de specialitate, numai bună de găzduit conversaţii şi întâlniri în orice anotimp prietenos.

    „Zona Dorobanţi şi strada pe care ne aflăm au un anumit specific, pentru că întâlnim mai degrabă businessuri care targetează o zonă premium-luxury, pe alocuri exclusivistă, iar noi ne-am dorit să fim alternativa de care simţeam că oamenii din zonă au nevoie: un spaţiu care să democratizeze şi accesibilizeze cafeaua de specialitate atât din punctul de vedere al preţurilor practicate, cât şi din cel al tipului de atmosferă nepretenţioasă, dar specială pe care credem că am reuşit să o oferim.” În Murale, Oana şi Ionuţ au investit aproximativ 50.000 de euro, mare parte din sumă îndreptându-se către aparatura profesională şi materia primă care să garanteze că le oferă clienţilor cafeaua bună pe care şi ei şi-o doresc. „Comunitatea noastră este formată din cei mai diverşi clienţi şi o spunem cu mândrie, ţinând cont că, aşa cum menţionam mai sus, ne-am propus să democratizăm experienţa degustării unei băuturi cu cafea de specialitate în Dorobanţi. Avem atât connaisseuri cu care ne place să ne întindem la vorbă, cât şi oameni care încearcă pentru prima dată anumite preparate sau experimentează.”

    La Murale se întâlnesc clienţii celor două businessuri de înfrumuseţare – barbershopul şi salonul, clienţi care vin, de obicei, cu o oră înainte de programare doar pentru a se bucura de cafea. Tot pe la Murale trec şi oamenii care lucrează la clădirile de birouri din zonă şi se opresc repede pentru o cafea to go. „Avem clienţi care vin aproape în fiecare zi să lucreze de la noi, dar şi mămici care se opresc să bea cafeaua cu copilul dormind în cărucior, în drum spre parcul Floreasca, sau pasionaţii de motoare care fac un pit-stop la noi. Avem copii mici care aleargă printre mese sau câini pe care îi întâmpinăm cu un bol de apă, dar şi întâlniri de business fizice sau online, care se pot petrece la mesele la care există intimitatea de care este nevoie. Ne bucurăm să putem oferi toate acestea într-un spaţiu pe care l-am gândit primitor pentru oricine.”

    Amenajarea locului a fost gândită chiar de ei, Ionuţ Ciobanu şi Oana Nedelea, împreună cu arhitectul Raul Tătulescu şi designerul Lin Choibi, iar muralul care de altfel a inspirat şi numele spaţiului este semnal de Wanda Hutira. Oana spune că s-au adus modificări minime locului atunci când a fost amenajat, din dorinţa de a nu schimba prea multe. Spaţiul a fost păstrat cât de verde a fost posibil şi chiar au plusat plantând cât s-a putut în zona imediat apropiată şi instalând o serie de plante care să aducă un plus de intimitate şi de natură într-un oraş sufocat de betoane şi construcţii uneori inutile. „Am păstrat o zonă cât mai restrânsă de spaţiu funcţional (şi pentru asta am optat pentru o construcţie mobilă realizată din lemn – acesta fiind oricum materialul principal utilizat în amenajare). Lucrăm cât se poate de mult cu producători locali, achiziţionăm cafea de la parteneri cu surse sustenabile, folosim pahare şi accesorii din materiale biodegradabile, ne-am asigurat că echipamentele noastre sunt eficiente energetic, folosim filtre de apă şi încercăm, în general, să reducem cât mai mult impactul asupra mediului.”

    Cei doi antreprenori spun că nu au urmărit niciodată să fie în competiţie cu alte businessuri din piaţa locală de cafenele, însă apreciază eforturile pe care le fac toţi cei care au afaceri de acest tip, mai ales în condiţiile dificile de piaţă de acum. „Ne ajută, desigur, deschiderea din ce în ce mai mare a publicului către cafeaua de specialitate şi încercăm să adaptăm şi să îmbunătăţim permanent oferta în aşa fel încât să răspundem nevoilor individuale şi sezoniere. Credem că unul din principalele feluri prin care o cafenea se poate diferenţia este autenticitatea.” Amprenta unică formată din oamenii care iau parte la construcţia businessului, motivaţiile şi valorile lor, flexibilitatea acestora de a se adapta pentru a rămâne relevanţi, însă cu conştiinţa permanentă a identităţii locului – acestea sunt „secretele” pe care ei le consideră esenţiale pentru succesul unei asemenea afaceri. „Momentan nu ne gândim să replicăm modelul (de business – n. red.) pentru că ni se pare că reprezintă răspunsul cel mai bun la nevoile locului şi la ce credem că putem oferi noi oamenilor din zonă”, mărturisesc cei doi fondatori ai Murale.  

    În Murale, Oana şi Ionuţ au investit aproximativ 50.000 de euro, mare parte din sumă îndreptându-se către aparatura profesională şi materia primă care să garanteze că le oferă clienţilor cafeaua bună pe care şi ei şi-o doresc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bălăngănel – brand de hamace (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Alexandru Pitea şi mama lui

    Cifră de afaceri în 2022: 150.000-200.000 de lei (30.000-40.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Dada – atelier de mobilier şi decoraţiuni pentru copii (jud. Timiş)

    Fondatori: Alexandra şi Andrei Buzdea

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Prezenţă: onlinea

    Tropic – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Alice Stan

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Profit estimat pentru primul an de activitate: 10.000 de euro

    Grandma’s Delights – brand de uleiuri şi conserve (jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: Theodora şi Teodor Niculescu

    Investiţii: câteva sute de mii de euro

    Prezenţă: în magazinele Profi din judeţul Dâmboviţa, în băcănii din Braşov, Râşnov, Constanţa

    Lady Cozac – brand de papetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Cozac

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.