BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Suma incredibilă cerută de o casă de modă pentru o simplă şacoşă de cumpărături

    Cum creatorii de modă consideră că şi sacoşa de cumpărături trebuie să fie elegantă, nu e de mirare că şi casa Balenciaga şi-a îndreptat atenţia spre un asemenea articol. După ce a lansat cu ceva timp în urmă o sacoşă care semăna cu cea albastră de la Ikea, Balenciaga a lansat recent una care seamănă cu pungile de plastic tip maiou folosite în anii optzeci de către lanţul de retail cu dominanţă alimentară Tesco, scrie The Independent, mizând pe dorinţa oamenilor de a achiziţiona sacoşe de cumpărături rezistente şi refolosibile pentru a proteja mediul. Sacoşa creată de casa de modă este însă confecţionată din piele albă de viţel, păstrând dungile albastre ale pungilor Tesco, dar având-o în locul siglei roşii a retailerului pe cea a casei de modă, şi are un preţ de peste 1.000 de euro.


     

     

  • Instantanee pe pânză

    Natura poate fi o sursă de inspiraţie pentru unii artişti, iar pe alţii îi atrage viaţa într-un oraş mare, pe care încearcă să o surprindă, aşa cum face artistul american Vincent Giarrano. Acesta preferă să picteze tablouri în ulei pe pânză care par a fi imagini surprinse de un fotograf curios fără ca persoanele care apar în ele să-şi dea seama că sunt fotografiate. În picturile sale apar mai ales femei singure care îşi văd de viaţa de zi cu zi, artistul dorind să arate cum e să fii singur într-un oraş mare ori magazine, trotuare, intersecţii sau clădiri.

  • Profil de investitor: Cum să construieşti un portofoliu la bursă după ce ai făcut exit din propriul business

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data aceasta Cristian Niculiţă, economist, îşi spune povestea debutului la bursă.

    Am lucrat peste 10 ani la BRD, ultimul post fiind de şef de agenţie, apoi au urmat trei ani de antreprenoriat din care am făcut exitul, iar cu o parte din bani am început investiţiile la Bursă”, rezumă economistul Cristian Niculiţă traseul său până la piaţa de capital.

    În vârstă de 38 de ani, Cristian a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Până la momentul intrării pe Bursă, el îşi plasase economiile doar în imobiliare – apartamente.

    „Deşi la început am fost sceptic, căzând pradă preconcepţiei că este poate prea târziu pentru mine să mă apuc de investiţii la Bursă, ulterior am realizat că nu există o limită de vârstă. Tuturor celor care citesc aceste rânduri le transmit că cel mai potrivit moment pentru a te apuca să investeşti este acum”, adaugă el.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Cristian Niculiţă

    VÂRSTĂ: 38 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: investitor

    INVESTEŞTE: full-time

    Cristian Niculiţă a început să investească pe Bursa românească în martie 2021, „odată cu noul val de investitori creaţi de pandemie, care s-au trezit deodată cu mai mult timp liber”.

    Momentul intrării sale în piaţă a coincis cu reluarea tranzacţionării pentru producătorul de cabluri cu fibră optică Romcab Târgu-Mureş, care la începutul anului 2017 intra în insolvenţă.

    „Romcab a fost şi prima mea achiziţie, în valoare de 5.000 de lei. Apoi au urmat investiţii în companii nou listate precum Agroland, Arctic Stream, One United Properties, dar şi în companii mari din BET, ca MedLife, Sphera Group sau Nuclearelectrica, şi chiar în ETF BET Patria-Tradeville”, adaugă Cristian.

    Investitorul mai spune că accesul la piaţă a fost relativ uşor, cu un formular şi o poză trimise online, apoi a durat puţin până s-a acomodat cu aplicaţia. A încercat mai întâi o variantă demo a contului de tranzacţionare.

    „În ceea ce priveşte tranzacţiile, poţi face unele foarte reuşite în modul demo, dar atunci când tranzacţiile se fac cu bani reali, emoţiile sunt altele şi se modifică total dinamica de tranzacţionare”, afirmă el.

    Nu de mult timp, investiţiile au devenit o activitate full-time pentru Cristian şi speră să rămână aşa pe termen lung. Momentan este prezent doar la Bursa de Valori Bucureşti, în acţiuni şi fonduri de indici pe acţiuni.

    „Deşi până acum am tranzacţionat destul de mult, mai ales pe seama ştirilor din piaţă, calea câştigătoare se pare că este cea a investiţiilor pe termen lung. Aşa cum spune şi Warren Buffet, doar pentru că poţi tranzacţiona o acţiune zi de zi, nu înseamnă că ar trebui să o şi faci”, completează el.

    Odată cu creşterea portofoliului, investitorul nu exclude însă o migrare a unui procent şi către obligaţiuni şi, ulterior, în acţiuni listate la New York.

    „Momentan nu aş investi în obligaţiuni din cauza dimensiunii portofoliului, care este încă destul de mic. Pe măsură ce el va creşte, o investiţie în obligaţiuni se va impune deoarece poate apărea o cheltuială urgentă atunci când piaţa este jos şi ar fi bine să nu vinzi din acţiuni.”

    Cristian Niculiţă a participat la plasamentele private de acţiuni ale Agroland Agribusiness, companie care vinde inputuri pentru agricultura organică şi convenţională, respectiv Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii.

    Investiţiile lui au livrat un randament de 38% în 2021, iar integratorul de servicii medicale private MedLife a fost „locomotiva” portofoliului, aşa cum o numeşte chiar el.

    Cele mai mari deţineri din portofoliu la finele lunii martie 2022 erau la MedLife (21%), ETF BET Patria-TradeVille (17%), Sphera Franchise Group (14%), One United Properties (12%), iHunt Technology Import Export (8%) şi altele (28%).

    „Atunci când analizez o acţiune, mă uit în primul rând la managementul respectivei companii. O vorbă românească spune că «omul sfinţeste locul» şi cred că este valabil şi aici. De asemenea, mă uit şi la istoricul companiei şi analizez piaţa în căutarea posibilelor ameninţări. Nu în ultimul rând, mă uit la preţul acţiunii pentru a vedea dacă se tranzacţionează la reducere sau este la maxim istoric”, spune Cristian Niculiţă.

    El crede că Bursa de la Bucureşti nu duce lipsă de companii, însă şi-ar dori o lichiditate mai mare, care, spune el, se poate spori prin atragerea de noi investitori. În schimb, el consideră că Bursei locale îi lipseşte conştientizarea publică.

    „Multă lume are impresia că Bursa e ceva inaccesibil ce vezi doar în filme. Cred că ar trebui introdusă în cotidian prin prezentarea unui scurt buletin informativ la sfârşitul zilei, similar cu cel meteo. Astfel lumea va avea contact zilnic cu Bursa, va deveni curioasă şi o parte se va implica în fenomen”, afirmă el.

    Pentru a vedea cum îşi calibrează emoţiile la fluctuaţiile pieţei, Cristian îi recomandă un investitor debutant să înceapă cu sume mici, să se documenteze cât mai temeinic înainte de fiecare tranzacţie şi să îşi seteze corect aşteptările în privinţa profiturilor.

    „Aşa cum recomandă mai mulţi autori consacraţi din domeniu, când piaţa intră în panică, iar tu nu ştii exact ce să faci, cel mai bine este să nu faci nimic. Astfel, în ultimele săptămâni am fost simplu spectator la acest carusel al pieţei. Pe termen mediu-lung valorile tind să se regleze şi piaţa îşi reia cursul normal”, conchide Cristian Niculiţă.

    Dicţionarul investitorului:

    Contul demo este un cont de tranzacţionare demonstrativ prin intermediul căruia un investitor are acces la instrumentele tranzacţionate pe o piaţă sau alta cu scopul de a se familiariza cu activitatea şi cu platforma de investiţii. Tranzacţionarea în contul demo are loc exclusiv în spaţiul virtual, cu bani virtuali, astfel că nu influenţează în niciun fel preţul activelor tranzacţionate. Acesta este destinat pentru simularea tranzacţionării pe bani reali.

  • Next level pentru grupurile de business angels

    După patru ani de la înfiinţare, grupul de business angels Growceanu din Timişoara a decis să treacă la nivelul următor şi să investească în digitalizarea proceselor necesare pentru realizarea investiţiilor în start-up-uri tech. Astfel, grupul a lansat recent o aplicaţie proprie – Growceanu Investors – dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie.

    Ţinta pentru finalul acestui an este de a ajunge de la 50 de membri în prezent, la 100 de investitori în total, urmând să reuşească astfel să dubleze şi valoarea investiţiilor realizate de grup la circa 2,5 milioane euro.

    „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare. Acest lucru înseamnă că investitorii au posibilitatea să îşi găsească start-up-urile tech relevante într-un mod foarte facil. Îţi dă şansa ca investitor să te concentrezi pe lucrurile care contează şi care pot fi făcute numai de tine ca investitor împreună cu ceilalţi cu colegii investitori”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Ciprian Man, cofondator al grupului Growceanu.

    Aplicaţia Growceanu Investors reuneşte într-un singur loc toate informaţiile necesare unui investitor business angel, de la date concrete despre start-up-uri relevante, la detalii despre cine mai este interesat să investească şi în ce fază este runda. Tot aici, investitorii pot urmări şi participa la întreg procesul investiţional, gestionat de Growceanu.

    „Poate investi oricine îşi doreşte să-şi extindă portofoliul către start-up-uri tech, dar asta în contextul în care investitorul target pentru noi este omul care are un buget de minimum 40.000 euro de investit în acest tip de companie.“

    „Asta înseamnă că este pentru oricine şi-a dezvoltat deja sau îşi dezvoltă un portofoliu echilibrat în cadrul căruia vrea să adauge acest tip de asset, însă nu ca investitor pasiv. Investitorii noştri de tip business angels care ni s-au alăturat sunt implicaţi într-un mod activ în viaţa start-up-urilor, adică atât în selecţie cât şi în procesul de due dilligence, cât şi după aceea în întreg demersul de dezvoltare şi sprijin al start-up-ului cu networkul personal, dar mai ales know how-ul, cu bagajul de cunoştinţe şi experienţa cu care vine investitorul”, a punctat el.

    În prezent, în cadrul grupului Growceanu sunt 50 de membri, faţă de începutul anului când erau circa 30, o bună parte din noii membri venind prin intermediul platformei. Aplicaţia Growceanu Investors, disponibilă în App Store şi Google Play, poate fi testată de către investitori, iar dacă aceştia sunt interesaţi pot achita taxa de membru în grup, de 400 euro pe an, pentru a avea acces la toate funcţionalităţile aplicaţiei. „În momentul de faţă, un investitor care devine membru trebuie să plătească 400 de euro taxă pe an, bani pe care însă îi primeşte înapoi în momentul în care face investiţii şi deci apar costuri asociate investiţiei – adică nu trebuie să plătească costurile acelea până nu se consumă acest credit să îi spunem. Logica aici este să existe un angajament de ambele părţi. Dacă sunt un investitor care se aşteaptă că va face investiţii, nu mă deranjează să fac în esenţă o mică plată în avans a unui cost pe care oricum ştiu sigur că îl voi avea în momentul în care investesc”, a explicat Ciprian Man. Aplicaţia se află în prezent într-un stadiu incipient, însă grupul Growceanu va continua să investească în dezvoltarea acesteia în perioada următoare în funcţie de feedbackul pe care îl va primi de la utilizatori. „Vrem să adăugăm multe îmbunătăţiri faţă de procesul actual, cum ar fi o comunicare mai facilă intermediată de aplicaţie între investitori şi start-up-uri. Deşi sunt însă multe funcţionalitaţi aşezate pe road map, am decis să nu stabilim încă ordinea în care le vom aborda pentru că vrem feedbackul utilizatorilor.”

    Fondat în 2018, grupul Growceanu are în prezent o bază de circa 1.000 de start-up-uri tech, atât din România, cât şi din regiune, investitorilor fiindu-le prezentate între 3 şi 6 proiecte în fiecare lună. Până acum, grupul de business angels din Timişoara a investit în total în 15 start-up-uri – Bright Spaces, xVision, EmailTreeAI, Kinderpedia, Sitter, Milluu, Oncochain, Teleport, Metabeta, Sitter, Telios, Ulpia, Upgrade Academy, Sypher, Plateaway.

    În total, de la începutul anului şi până în prezent, Growceanu a încheiat tranzacţii de peste 220.000 euro cu start-up-urile Upgrade Academy, Sypher, Plateaway şi un follow-on în EmailTree, şi este în discuţii avansate pentru tranzacţii în valoare de aproximativ 400.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andrei Dumitriu, ambasador al Universităţii Bucureşti în cadrul Innovation Labs şi Radu Tîrcă, COO şi cofondator al Pythia

    Cinci dintre proiectele alese în cadrul procesului de selecţie de anul acesta al Innovation Labs – cel mai mare program de accelerare pentru start-up-uri de tehnologie din România – sunt demarate de studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti (UB). Cele cinci proiecte sunt CityPack, Chess Mate, Optima, Jurnalul Fermierilor şi Pythia.

    Andrei Dumitriu: „Din partea noastră au intrat cinci echipe cu care lucram puţin mai dinainte şi pe care le ajutam deja pe drumul acesta. Deşi sunt echipe pe care noi le asociem cu UB, ele poate sunt mixte şi mai au membri în unele cazuri şi de la alte universităţi, dar predominant din UB şi le vedem ca atare în esenţă. Acestea au ajuns la noi înainte de Innovation Labs prin diferite programe, şi-au continuat ideea sau deja aveau o soluţie şi au ajuns la noi sau la mine pentru că ştiau că încurajăm echipele să se ducă în zona de antreprenoriat şi să îşi facă un start-up.”

    Radu Tîrcă: “În principal noi dezvoltăm soluţii pentru a ajuta firmele companiile să se poziţioneze mai bine din punct de vedere al opiniei publice şi ca impact social în piaţă. Deci noi avem nişte algoritmi pe care îi dezvoltăm şi cu ajutorul lor punem companiile într-o imagine de ansamblu din punct de vedere al ecosistemului lor de business.”

    2. Invitat: Marius Rus, cofondator şi CEO al start-up-ului StressLess

    Ce face? A dezvoltat o soluţie, numită Tully, care îi ajută pe copiii cu ADHD să îşi controleze stările şi emoţiile.

    „Vom lansa produsul cel mai probabil în luna aprilie, chiar înainte de Paşte, şi sperăm să facem livrările în termen de câteva luni. Obiectivul este ca dispozitivul Tully să primească certificarea medicală. Dar asta înseamnă să facem teste clinice şi să avem colaborări cu spitale şi am început să discutăm cu unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din Europa şi cu Universitatea din Barcelona.“

    Start-up Update

    Invitaţi: Ana Maria Creţu, cofondator, InnovX – BCR, şi Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful

    Ce e nou? Platforma jobs4ukr.com, lansată în patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina de start-up-ul Jobful împreună cu programul de accelerare
    InnovX-BCR, şi care îi ajută pe refugiaţii din ţara vecină să-şi găsească locuri de muncă în România sau în străinătate, a atras un interes semnificativ, astfel că eforturile de dezvoltare şi de atragere de noi companii care să pună la dispoziţie locuri de muncă vor continua.

    Ana Maria Creţu: „Cu o oră şi jumătate înainte de a avea această discuţie platforma avea 28.000 de utilizatori activi. Cei 28 de mii de utilizatori activi accesaseră platforma de 116.000 de ori. Asta înseamnă că este un interes foarte mare, chiar dacă el nu se concretizează din prima într-un profil de candidat sau într-un profil de job postat. În momentul acesta de 1.178 de joburi postate, care vin de la 900 de companii. De exemplu şi Banca Comercială Română a postat cinci joburi în platformă.”

    Mihai Cepoi: „Din perspectiva cifrelor, în urmă cu o oră şi jumătate în raport cu momentul acestei discuţii, erau undeva la 1.178 de joburi, şi undeva la 1.267 de candidaţi. Am ţinut să menţionez că în urmă cu o oră pentru că în fiecare oră se schimbă cifrele astea, şi cresc. Asta în contextul în care eforturile noastre în grupul pe care l-am format au fost oarecum limitate – însemnând că am mers către toţi ceilalţi colaboratori pentru a ajunge la refugiaţi şi pentru a ajunge la angajatori şi ne uităm din ce în ce mai mult la cum să răspândim mesajul acesta. Cred că, din multe puncte de vedere, este doar începutul. Vedem cum de la o zi la alta impactul este din ce în ce mai mare şi cum procesele înaintează şi livrează din ce în ce mai bine.”

    Investor Watch

    Invitat: Ciprian Man, cofondator al grupului de business angels Growceanu din Timişoara.

    Grupul Growceanu a lansat recent o aplicaţie proprie dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie. „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Business născut în familie: o antreprenoare a lansat o afacere inspirată de gusturile copilăriei sale

    Deşi lucra în marketing, tot într-un business al familiei, Bianca Grama nu şi-a mai dorit să revină la sectorul în care activa după ce a devenit mamă. „Mi-am propus să creez o mică afacere, unde lucrurile să fie făcute cu drag şi pasiune, unde inspiraţia şi muza să fie chiar fetiţa mea, Anais.” Astfel a început povestea Anna Boutique.

    Era o zi de vară când Bianca a descoperit, alături de mama ei, reţeta de dulceaţă de caise cu lavandă şi vin. Iar de aici până la o idee de business cu delicatese pentru papilele gustative – fie ele produse de patiserie, fursecuri, ciocolată de casă, dulceţuri, siropuri sau conserve, dar şi cu textile decorative casnice muncite în propriul atelier de croitorie, au mai fost doar câteva etape. Toate la un loc alcătuiesc coşurile şi cutiile cadou care stau sub eticheta Anna Boutique.

    „Ne-am dorit un business slow retail, ne-am dorit ca produsele noastre să provină din surse sigure, de cea mai bună calitate, să fie pregătite cu măiestrie de mâini harnice şi dedicate. Ne-am dorit să servim fiecare client în parte şi să-i oferim consultanţă pentru a-şi concepe produsul exact după necesităţile şi imaginaţia sa.
    Ne-am dorit ca fiecare client să se simtă parte din povestea noastră şi să se identifice cu produsele alese.”

    Anna Boutique îi are ca acţionari pe Bianca Grama şi pe tatăl ei, afacerea prinzând viaţă în familie. Bianca este absolventă a facultăţii de Litere, a unui master în managementul afacerilor şi a unui MBA. În business a investit iniţial 20.000 de euro, dezvoltându-se constant mai departe. În urmă cu doi ani şi jumătate, experienţa de business a familiei s-a extins cu un alt proiect, Anna Charisma Chalet, un spaţiu de cazare răsărit în mijlocul naturii, la poalele Munţilor Suru din Făgăraş. Cifra de afaceri generată de cele două proiecte în 2021 a fost de aproximativ 824.000 de lei, cu şase angajaţi.

    „Deşi climatul economic actual, creat de pandemie şi de mediul politic internaţional, este unul fragil şi incert, avem planuri frumoase pentru 2022. Acest an vine pentru noi cu o nouă afacere de suflet, înrudită cu celelalte activităţi pe care le deţinem. Este vorba despre Anna Draga, o mică pensiune în satul Colun din judeţul Sibiu.”

    De asemenea, Bianca şi familia ei vor contracta un credit bancar, iar cu suma obţinută intenţionează să dezvolte laboratorul de patiserie, să mute sediul social, să construiască o sală de evenimente la Anna Charisma şi să finalizeze în Avrig construcţiile pentru noul spaţiu de închiriat în sistem hotelier.

    „Sunt proiecte la care am început să lucrăm încă de anul trecut. Sperăm ca în decembrie 2022 să surprindem plăcut.”

    Surprinşi vor fi clienţii şi oaspeţii care ajung la businessurile Biancăi Grama, oameni din mediul urban, din marile oraşe ale ţării, în căutare de experienţe şi gusturi speciale. La Anna Boutique ei găsesc o gamă variată de dulceţuri în combinaţii inedite – caise cu lavandă şi vin, vişine cu ciocolată, afine cu ghimbir, piersici cu rozmarin, dar şi conserve, siropuri, fursecuri, decoraţiuni textile din fibre naturale pentru uz casnic – lenjerii de pat din percal, perne, feţe de masă, şervete, naproane.

    Totul este produs în Avrig şi vândut pe bază de comandă direct către clienţi, prin intermediul magazinului online, al unui magazin fizic în Avrig, al băcăniilor şi al magazinelor de specialitate din restul ţării. Preţurile diferă în funcţie de combinaţiile alese, iar o cutie cadou, de exemplu, poate avea un preţ cuprins între
    30 şi 500 lei. „Atât 2020, cât şi 2021 au fost ani buni, cu rezultate financiare în creştere şi care ne-au încurajat să dezvoltăm alte proiecte la fel de ambiţioase”, descrie Bianca Grama experienţa ultimilor doi ani. Iar la orizont se arată noi planuri de dezvoltare.

    Bianca Grama, fondatoare Anna Boutique: Acest an vine pentru noi cu o nouă afacere de suflet, înrudită cu celelalte activităţi pe care le deţinem. Este vorba despre Anna Draga, o mică pensiune în satul Colun din judeţul Sibiu.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Ludy – canapea care se transformă în jucărie (Roşiorii de Vede)

    Fondatoare: Ionela Tudor

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: online

    Velican – atelier de dulceţuri, siropuri, ape florale (Braşov)

    Fondator: Cosmin Velican

    Investiţii: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 150.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Prezenţă: Braşov

    Lunica – magazin cu genţi de piele fabricate în Florenţa (Bucureşti)

    Fondatoare: Luiza Popescu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    iStoma – aplicaţie pentru stomatologi (Bucureşti)

    Fondator: Ionuţ Botorogeanu

    Investiţii: 600.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,3 mil. lei (circa 260.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Guflo – brand de pălării (Sibiu)

    Fondatoare: Teodora Bărbulescu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Misiunea comună? Toată lumea pe stadion

    Pe 8 aprilie, pe stadionul Arcul de Triumf, va avea loc primul meci oficial disputat de echipa naţională de fotbal feminin a României în Bucureşti. Meciul împotriva Elveţiei, care contează în calificările pentru Cupa Mondială din 2023, are dincolo de miza în sine a rezultatului şi o altă importanţă.

     

    Fetele vor să aducă pe stadion mai multă lume ca niciodată pentru a arăta că fotbalul feminin nu mai este doar un subiect drăguţ în discuţia uneori superficială a egalităţii de drepturi şi de şanse. După cinci ani de creştere continuă, fotbalul jucat de fete îşi merită galeria şi emoţiile, tricoul transpirat, lacrimile şi bucuriile. Iar acesta este doar fluierul de start.

    „Echipa naţională de fotbal feminin a României a disputat pe 4 iunie 1990 prima partidă din istorie, una amicală, împotriva selecţionatei olimpice a Italiei”, spune Emma Bârsan, managerul de dezvoltare pentru fotbalul feminin din cadrul Federaţiei Române de Fotbal (FRF). Din această istorie însă, ultimii cinci au adus transfomări importante şi nu doar pentru fotbalul feminin românesc, ci la nivel global. „Fotbalul feminin a parcurs în ultimii cinci ani o perioadă de transformări pozitive fără precedent în istoria acestui sport în România. Investiţiile considerabile din partea FRF, reformarea sistemului competiţional, creşterea record a numărului de practicante şi cea mai importantă performanţă sportivă din istorie – calificarea echipei naţionale la barajul Euro 2017 sunt doar câteva dintre reperele fundamentale ale acestui parcurs”, se arată în Strategia pentru Dezvoltarea Fotbalului Feminin Românesc pentru anul 2021-2026. Cifrele vorbesc de la sine.

    La nivelul anului 2020, 26 de echipe noi au fost prezente în competiţiile de fotbal feminine, comparativ cu 2014. Mai departe, cea mai spectaculoasă creştere este cea a numărului de practicante de fotbal. Astfel, în 2020 au fost înregistrate peste 66.000 de fotbaliste în România, faţă de cele 330 de jucătoare din 2013. Alături de jucătoare, 290 de femei arbitru erau înregistrate în România la nivelul anului 2020. În plus, 28 de antrenoare de fotbal practicau această meserie în România în 2020. Ca un record de audienţă, peste 7.100 de spectatori au asistat la meciul România-Portugalia, play-offul pentru Euro 2017, disputat în Cluj-Napoca în 2016.

    „La final de 2018, FIFA a lansat prima strategie din istorie pentru dezvoltarea fotbalului feminin la nivel mondial, iar în 2019 au avut loc primele şedinţe ale grupului de lucru FIFA dedicate Fotbalului Feminin Profesionist, în acelaşi timp cu publicarea primului studiu dedicat impactului acestui sport în toate ţările membre FIFA”, se mai arată în strategia FRF. În 2019, FIFA a lansat prima sa strategie pentru fotbalul feminin, cu un orizont de timp 2019-2024, demonstrând astfel că fotbalul jucat de fete este un fenomen care merită luat în seamă. Obiectivele la nivel naţional pe termen mediu sunt creşterea cu 50% a numărului de jucătoare senioare şi cu 25% a numărului de jucătoare practicante. Până la îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu sau lung însă, azi echipa naţională de fotbal feminin a României are jucătoare între  17-18 ani şi 35 ani. Provin atât din România, cât şi de la echipe din străinătate, spune Emma Bârsan. Portarele sunt Andreea Părăluţă (Levante UD/Spania), Camelia Ceasar (AS Roma/Italia) şi Lavinia Boandă (ASD Cortefranca Calcio/Italia). Fundaşele sunt Olivia Oprea (Villarreal CF/Spania), Maria Ficzay (Fortuna Hjørring/Danemarca), Erika Gered (Diósgyőri VTK/Ungaria), Bianca Sandu (Diósgyőri VTK/Ungaria), Claudia Bistrian (ASD Apulia Trani/Italia), Alexandra Tunoaia (Chievo Verona Women/Italia), Andreea Corduneanu (Heniu Prundu Bârgăului), Teodora Meluţă (Politehnica Timişoara), Brigitta Goder (Haladás-Viktoria FC/Ungaria). În rolul de mijlocaşe sunt Ioana Bortan (U Olimpia Cluj), Mădălina Tătar (Sport Lisboa e Benfica/Portugalia), Mihaela Ciolacu (U Olimpia Cluj), Ştefania Vătafu (Anderlecht/Belgia), Ioana Bălăceanu (U Olimpia Cluj), Andrea Herczeg (Haladás-Viktoria FC/Ungaria), Beata Ambrus (Heniu Prundu Bârgăului). Iar atacantele echipei naţionale sunt Laura Rus (ASD Apulia Trani/Italia), Mara Bâtea (U Olimpia Cluj), Cristina Carp (U.C. Sampdoria/Italia), Carmen Marcu (U Olimpia Cluj). „Ca rezultate, în actuala campanie de calificare la Campionatul Mondial de Fotbal Feminin din 2023, avem 3 victorii şi două înfrângeri.”

    La nivelul anului 2020, 26 de echipe noi au fost prezente în competiţiile de fotbal feminine, comparativ cu 2014.

    În 2020 au fost înregistrate peste 66.000 de fotbaliste în România, faţă de cele 330 de jucătoare din 2013.

    290 de femei arbitru erau înregistrate în România la nivelul anului 2020.

    28 de antrenoare de fotbal practicau această meserie în România în 2020.

    Ca un record de audienţă, 7.111 de spectatori au asistat la meciul România-Portugalia, play-offul pentru Euro 2017, disputat în Cluj-Napoca în 2016. Pe 8 aprilie, pe stadionul Arcul de Triumf, echipa naţională de fotbal feminin a României încearcă depăşirea acestui record.

    La rândul său, reprezentanta FRF spune că fotbalul feminin a avut o traiectorie ascendentă remarcabilă în ultimii ani. „În ultimii ani, fotbalul feminin a evoluat foarte mult atât la nivel naţional, cât şi international. În România, fotbalul feminin este un sport în continuă dezvoltare. În 2021, FRF a lansat prima strategie de dezvoltare a fotbalului feminin, axată pe 5 piloni importanţi: creşterea participării, îmbunătăţirea competiţiilor, formare şi reformare continuă, creşterea vizibilităţii şi valorii comerciale, fixarea şi consolidarea reputaţiei.” Dovada este chiar numărul de competiţii interne de fotbal feminin. „De la trei competiţii în 2015, am ajuns la şapte competiţii de fotbal feminin în prezent în România (3 ligi de senioare – Liga 1, Liga 2, Liga 3 – şi 4 ligi de junioare – Liga de Junioare U11, U13, U15, U17).”

    De asemenea, mai spune Emma Bârsan, prin diferite programe de dezvoltare a fotbalului feminin, lansate de UEFA şi implementate de FRF în România, percepţiile privind acest sport au început să se schimbe. „Câteva dintre aceste programe sunt We Play Strong, Live Your Goals, Fotbal şi Feminitate şi cel mai de succes în ultimii ani, UEFA Disney Playmakers – un program dedicat exclusiv fetiţelor între 5 şi 8 ani.” Pe 8 aprilie, la meciul cu Elveţia se mai încearcă punerea unei cărămizi care să consolideze popularitatea acestui joc în România. „Meciul cu Elveţia, din 8 aprilie, este ultimul meci pe teren propriu al naţionalei feminine în 2022. Este un meci cu miză, întrucât un rezultat pozitiv ne-ar ţine în cărţile pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2023.

    De asemenea, este important deoarece se joacă în Bucureşti, pe Arcul de Triumf, o locaţie în care naţionala feminină nu a mai disputat niciun meci oficial de la înfiinţare. Totodată, avem în plan doborârea recordului de asistenţă la un meci de fotbal feminin în România, stabilit în 2016.” În acel an, 7.111 de spectatori au fost alături de fete, la Cluj-Napoca, în meciul împotriva Portugaliei. Iar după doi ani de stat în casă, pentru noi toţi, depăşirea acestui record ar trebui să fie uşor ca şi cum am fluiera. Biletele sunt în vânzare!

  • Mihaela Feodorof, Executive Coach şi Business Consultant, Performanceway: De la capăt cu literă mare

    Ne-am încălzit mintea încercând să facem faţă pandemiei, un termen cunoscut din lecţiile de istorie şi biologie. Acum să ne probĂm capacităţile de a rămâne cu mintea întreagă şi sufletul nesărăcit în paradigma războiului de la colţul străzii.

     

    Orice evenimente majore din viaţa individului scot la suprafaţă puncte forte sau slăbiciuni care, odată identificate, pot fi îngrijite pentru a ne folosi ca abilităţi.

    De curând am făcut ochii mari pe fenomenul „great resignation”, limpezit de perioada în care fiecare am luat cu noi munca şi am livrat rezultate, mai mult sau mai puţin, din sufragerie sau chiar din dormitor. Gradul de libertate din care am gustat, împreună cu temerea în faţa bolii, au lăsat opţiunea de a face lucrurile şi altfel.

    Despărţirea de un contract limitativ, care satisface nevoile de la baza piramidei lui Maslow, este unul dintre efectele experienţei care a umplut paharul pe durata ultimilor doi ani. Pierzând oameni dragi sau pe care doar îi cunoşteau, fiecare persoană a tras linie şi a spus „până aici”. Nimeni nu trăieşte două sau trei vieţi, indiferent cum le încadrăm, în cea personală sau profesională. Plecând de la această conştientizare, se rescriu convenţiile de relaţie începând de la cea cu tine însuti, până la cea cu angajatorul care, la rândul său, se repoziţionează în beneficiar al serviciilor pe care le poţi aduce în folosul său dar şi în folosul comun.

    Fără să cad în capcana previziunilor, am discutat deseori pe tema alegerii modului în care competenţele devin livrabile în diverse formule de contractare. Folosesc frecvent în procesele de team coaching termenul de contributor, subliniind dimensiunea alegerii conştiente de a fi în acest rol, sau de a rămâne în cel de observator. Legislaţia se adaptează la nevoile părţilor, generând încadrări care deservesc atingerii scopurilor.

    Dar până la semnarea unui contract, în oricare dintre formele posibile, propun să ne uităm împreună la capacitatea de a duce la bun sfârşit acţiuni de calitate, mereu în creştere, în domeniul priceperii individului, chiar şi în condiţii deficitare. Rezilienţa acestuia este unul dintre atributele definitorii.

    Vremurile pe care le trăim vin să întărească această nevoie. Fricile, îndoiala, deznădejdea sunt contexte favorabile renunţării la demersul de a deveni mai bun în ceea ce fac sau de a pune în aşteptare orice tip de efort până când condiţiile devin mai favorabile. Nu te opri, rafinează modelul de lucru ca şi cum întorci pe cealaltă faţă haina de pe tine. Caută soluţii să-ţi ţină de cald, dacă acesta este scopul ei, indiferent dacă mai rămâne la fel de plăcută la atingere. Ieşind din metafore, rezilienţa este o calitate care îşi produce efectele mai ales în condiţii improprii. Aşadar, leadershipul autentic întăreşte această atitudine şi o face memorabilă pentru vremurile mai bune în care ne reîntoarcem în spaţiul de confort.

    În paradigma curentului renunţării la contractele de muncă standard, dar nesemnificative, individul îşi caută formatul potrivit pentru ca munca sa să susţină un mod de viaţă firesc. Claritatea, coerenţa şi consecvenţa cu care îmbogăţim demersurile noastre ne asigură bună parte din reuşită.

    Pe parcursul proiectelor de transformare organizaţională din ultimii ani, mă bucur să observ schimbarea mentalităţii ownerilor şi conducătorilor de companii. Nimeni nu-şi doreşte oameni nefericiţi care să muncească 12-16 ore pe zi pentru a aduce rezultate. Sau în relaţii nocive, limitative. Toate demersurile proiectelor sunt aliniate cu eficienţa şi satisfacţia angajatului, chiar dacă această descriere pare nerealistă. Condiţiile în care omul este performant sunt adaptabile fiecărei perioade din viaţa sa şi a organizaţiei. Când persoana „renunţă” la contract, compania şi liderul primesc un mesaj cât se poate de limpede că trebuie să îngrijească mediul în care angajatul poate să performeze. Lidershipul rezilient produce, la rândul lui, rezultate. Relaţiile interumane sănătoase şi atent stabilite produc efecte pe termen lung. Una dintre etapele cele mai suculente în astfel de proiecte de team coaching este rescrierea convenţiilor de relaţie. Aşadar, efectul great resignation, este doar o faţetă a lipsei de atenţie acordată relaţiilor din firma sau comunitatea profesională. Multe dintre companii funcţionează din inerţie,
    concentrându-se doar de procese şi sisteme. Cu mulţi ani în urmă, am ales să alătur acestui binom relaţia, cea care evidenţiază dacă procesele şi sistemele, perfectibile desigur, au nevoie de ajustări.

    Omul, în întregul său, are parte de provocări permanente. Răspunde la stimuli, cu eficienţă sporită la cei exteriori, şi tolerează nepermis de mult lipsa de grijă la nevoile interioare. Atenţia acordată de liderii echipelor în această direcţie atrage după sine, simultan, motivaţia intrinsecă şi un ataşament organizaţional indestructibil.

    Dacă finalul pandemiei sau trecerea într-o altă etapă, a generat renunţarea la contractele vechi, acesta este doar un mod de a semnala nevoia de a îngriji condiţiile necesare performanţei şi împlinirii oamenilor prin munca lor. O resetare naturală dar căreia îi oferi toate condiţiile de a scoate la lumină aspecte care ţin de fiecare dintre membrii echipei. Reînvăţăm să ne punem şi să punem întrebări căutând răspunsuri consistente. Aceasta este perioada lui great resignation – great (re)calibration. Reaşezarea omului în viaţa sa este contextul favorabil obţinerii performanţei crescute cu un efort pe care nu-l resimţi, ci te împlineşte. Atât.

    Punct. Scrie cu literă mare de la capăt condiţiile unei relaţii funcţionale cu tine însuti, cât şi cu cei alături de care munceşti.

    Închei cu un citat din Einstein în acord cu ceea ce spuneam mai sus: „Mi-e teamă de vremea în care tehnologia va fi mai importantă decât relaţiile interumane. În acea zi, vom trăi într-o lume de idioţi”.

  • Ce se întâmplă când tranziţia către energie verde prinde viteză

    Tranziţia energetică şi reconfigurarea economiilor ca urmare a acestei iniţiative fără precedent aduce oportunităţi enorme de dezvoltare, România fiind una dintre ţările care ar putea avea cel mai mult de câştigat din această resetare la nivel european. Cum plănuieşte compania de IT AROBS Transilvania Software, cea mai mare societate de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, să îşi dezvolte divizia Automotive într-o perioadă marcată de idei eco-friendly şi inovaţii în industria tech?

     

    AROBS Transilvania Software a luat naştere în Cluj-Napoca în 1998, într-o perioadă în care industria IT din România abia începea să prezinte primele semne de viaţă. În urmă cu nouă ani, AROBS era un furnizor de servicii software avansate cu istoric în dezvoltarea de soluţii complexe în parteneriat cu clienţi din vestul Europei şi America de Nord. La acea vreme, compania – listată actualmente pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti – avea clienţi din industria automatizării de clădiri, soluţii portabile de navigaţie GPS, multimedia, aplicaţii pentru industria hotelieră şi monitorizare a flotei auto. „Având deja un portofoliu de proiecte variat în zona de dezvoltare software, am fost tot timpul deschişi şi am acceptat provocări tehnice noi. Am răspuns pozitiv la solicitarea unui prim client german care dorea să ne implicăm într-un proiect care necesita atât cunoştinţe software, cât şi hardware”, spune Voicu Oprean, fondator şi CEO al AROBS România.

    Prin proiectul respectiv, compania a livrat panouri digitale de comandă pentru autovehicule industriale precum camioane, tractoare şi combine folosite în agricultură. Cu timpul, experienţa acumulată în acest sens avea să devină fundamentul din spatele unei direcţii cu totul noi, stând la baza unuia dintre cele mai puternice departamente R&D (research & development – cercetare şi dezvoltare) din cadrul AROBS, anume divizia Automotive, care oferă soluţii software pentru industria auto, lucrând în prezent la prima maşină din istoria AROBS. „În completarea acestui portofoliu avem o contribuţie semnificativă la construcţia autovehiculului inteligent prin proiecte care ţin de conducerea autonomă.” În 2020, odată cu începutul pandemiei de coronavirus, unele divizii în care activează compania – automotive, travel technology, management de flotă – au înregistrat câteva luni de stagnare şi, uneori, chiar de scădere, însă 2021 a fost caracterizat de o puternică recuperare, încununată la sfârşitul anului trecut cu debutul pe piaţa locală de capital, la o capitalizare de 884 de milioane de lei după prima şedinţă de tranzacţionare.

    „Ne propunem menţinerea şi chiar depăşirea ratei de creştere a cifrei de afaceri a liniei de business faţă de 2021. Echipele de automotive cresc de la an la an foarte rapid. Ţintim mai mulţi clienţi, pe mai multe locaţii geografice, cu proiecte diverse pentru care să ne punem la bătaie atât expertiza de automotive şi embedded (încorporare – n.r.), cât şi spiritul inovator pe care ştim că îl avem”, adaugă Voicu Oprean.

    În prezent, AROBS colaborează cu firme de top din industria auto din Europa şi cu multe alte companii, mici şi mari, din întreaga lume, dezvoltând împreună tehnologii embedded. Totuşi, printre parteneri nu se găsesc producători auto, ci subcontractori care furnizează platforme complexe şi soluţii tech dedicate, iar din noiembrie 2021, AROBS a demarat aşa-zisul program Stock Option Plan, o raritate în domeniul IT, care realizează tranziţia de la colegialitate la parteneriat. Pe zona de electrificare, AROBS s-a bucurat spre sfârşitul anului trecut de un număr tentant de solicitări de la partenerii din industria globală, proiectele intrând ulterior în faza de dezvoltare, în contextul în care tendinţele la nivel mondial merg treptat către renunţarea la motoare pe combustibili fosili, aspect resimţit, de altfel, şi în business.

    „În ceea ce priveşte România, statul oferă cel mai mare ecobonus din UE pentru persoanele fizice privind achiziţia de astfel de maşini, dar companiile nu au parte de beneficii fiscale similare”, explică CEO-ul. Aşadar, luând în calcul prima oferită de stat, preţul de achiziţie rămâne, pentru o persoană fizică, principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei maşini electrice.

    În prezent, există experţi care susţin că, în câţiva ani, automobilele electrice vor fi mai ieftine decât cele pe combustibil fosil, iar şoferii vor dispune de o mulţime de staţii de încărcare. Mai mult, estimările analiştilor spun că piaţa globală a maşinilor electrice va creşte de la 170 de miliarde de dolari în 2020 la 725 de miliarde de dolari în 2026.

    O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    „Industria auto este la un moment de cotitură. Companiile de vârf au recunoscut de mult această schimbare şi acum o folosesc în avantajul lor. Vor câştiga companiile care sunt focusate pe vehicule autonome şi electrice sau în sens larg, verzi. Pe piaţa globală a maşinilor verzi, există o efervescenţă datorită inovaţiei tehnologice continue şi dezvoltării designului”, a declarat fondatorul AROBS pentru BM. Pe piaţa globală, companiile care se luptă să iasă în evidenţă prezintă vehicule tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi, bineînţeles, cu un caracter obligatoriu eco-friendly, fiind motivele cheie care determină creşterea solicitărilor pentru soluţii dedicate maşinilor verzi.

    „Este incredibilă viteza cu care ideile devin inovaţii, iar inovaţiile intră în producţie. Este greu de închipuit, pentru cineva care nu este în industria automotive, care va fi realitatea sofisticată a maşinilor pe care le vom conduce în anii care urmează. Sau care ne vor (con)duce, acel autonomous driving (condus autonom – n.r.)”, spune Voicu Oprean, adăugând că procesele de producţie şi implementare a inovaţiilor au devenit tot mai scurte în ultimii ani. Din lista proiectelor diviziei Automotive, fondatorul AROBS enumeră maşinile autonome/electrice, conectivitate şi telematics, power computing, sisteme de acces de vizibilitate lumini, testare de echipamente, senzori de sisteme de siguranţă, însă specializarea transversală pe embedded implică un grad mai ridicat de expertiză, întrucât „tot ce se mişcă pe acest glob are un senzor sau un sistem embedded”.

    La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (…) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    Chiar dacă numărul de developeri s-a dublat în ultima decadă, rata de creştere a numărului de persoane din domeniu din 2020 a fost mai mică decât în anii 2014-2019. Însă chiar şi în acest context, în care numărul de absolvenţi cu specializări STEM (science, technology, engineering, mathematics) nu reuşeşte să ţină pasul cu piaţa, industria continuă să crească accelerat, contribuţia domeniului la produsul intern brut este din ce în ce mai consistentă. „Prin urmare, suntem implicaţi în permanenţă în sprijinirea programelor educaţionale, în parteneriat cu mai multe universităţi, eu susţin cursuri la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea Babeş-Bolyai şi urmărim ca prin participarea noastră să aducem plusvaloare eforturilor mediului universitar din România în domeniul IT&C”, susţine Voicu Oprean. Compania clujeană are proiecte şi cu alte universităţi în oraşe în care deţine birouri, lansând internshipuri în majoritatea locaţiilor, multe dintre ele pe segmentul auto.

    De asemenea, pentru dezvoltarea diviziei Automotive, societatea a investit în dezvoltarea biroului din Germania, la München – AROBS GMBH.

    „Avem colegi care sunt cu noi de 20 ani, poate unii şi mai mult, absolvenţi de UTCN şi cu care am crescut împreună această specializare de automotive, dar şi celelalte linii de business. Investim în comunitatea IT pentru a avea acces la filonul de talente locale şi, în fapt, creăm o microcomunitate de specialişti în locaţii fără prea multă tradiţie, precum Suceava sau Târgul-Mureş”, spune fondatorul AROBS, menţinând în acest sens şi Chişinăul.  Voicu Oprean şi-a început cariera în penultimul an de facultate, fiind student al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

    După o scurtă perioadă în Statele Unite, unde a lucrat pentru o firmă italiană, proprietarul respectivei companii a considerat că dorinţa viitorului CEO de a-şi finaliza masterul era incompatibilă cu cerinţele de la acea vreme. În consecinţă, tânărul inginer a rămas în scurt timp fără loc de muncă. Ideea din spatele AROBS era de a face ceea ce îi place, însă în condiţii total diferite faţă de cele cu care era obişnuit la firma italiană. „Am început singur în apartamentul părinţilor, apoi m-am mutat cu zece colegi într-un apartament de trei camere (varianta românească a garajului american). Eram o echipă extraordinară, lucram împreună, mâncam împreună, ne vizitam familiile. Eram extraordinar de sudaţi între noi”, îşi aminteşte Voicu Oprean.

    În momentul de faţă, CEO-ul AROBS – primul unicorn în lei din IT de la Bursa românească – joacă rolul de investitor, atât ca „angel”, cât şi de membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat în soluţii med tech şi de partener Early Game Ventures, unul dintre cele mai active fonduri active pe piaţă. Totodată, Voicu Oprean face parte din boardul Endeavor România, parte dintr-o reţea globală care sprijină start-up-uri tech cu potenţial, şi este mentor şi business advisor pentru mai multe start-up-uri.

  • Un om, un birou de 10 mp şi o maşină – aşa a început această româncă o afacere în anii ’90, cu care acum face milioane de euro

    Un om, un birou de 10 mp şi o maşină au reprezentat bazele businessului M&M Product, început de Melinda Mureşan în anii ’90. Compania, axată pe  producţia de ambalaje flexibile, nu doar că a trecut testul timpului, dar s-a şi reinventat în era sustenabilităţii.

    Povestea M&M Product a început în 1994, cu un om, un birou de 10 mp şi o maşină”, descrie Melinda Mureşan, General Manager şi acţionar majoritar al afacerii M&M Product (Smart Wrap), începuturile sale antreprenoriale, în peisajul de business românesc de după Revoluţie.

    După aproape trei decenii de activitate, producătorul şi distribuitorul de ambalaje flexibile inteligente a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de peste 7,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 18% (peste 1 milion de euro) şi şi-a crescut şi profitabilitatea, după cum menţionează antreprenoarea. Acestea în contextul în care au crescut cheltuielile fixe cu modernizarea platformei de producţie şi cu găsirea de noi angajaţi, în care preţurile la materiile prime s-au dublat şi, în plus, a existat şi o criză a disponibilităţii produselor.

    „Am crescut ponderea în business a produselor HP (High Performance) – de la 35% în 2019, am atins 51% în 2021, obiectivul nostru strategic pe termen lung”, descrie Melinda Mureşan unul dintre factorii care au contribuit la creşterea businessului chiar şi în acest context atipic.

    A contribuit la acest rezultat şi faptul că, în urmă cu doi ani, în 2020, au trecut şi printr-o schimbare de identitate, care a adus şi o schimbare de strategie – compania a devenit SmartWrap, context în care au investit şi aproximativ 1 milion de euro într-o linie de produse eco-sustenabile formate din ambalajele flexibile din trestie de zahăr, sub eticheta SmartGreen. Clienţii lor sunt toţi cei care activează preponderent în industriile care folosesc folie termocontractabilă: ape minerale, sucuri, industria berii, panificaţie, lactate, conserve, uleiuri, ouă, industrii de prelucrare a lemnului, ceramică, prelucrarea hârtiei etc.

    De asemenea, sunt şi cei care pun marfa pe paleţi şi livrează paletizat: producători dar şi platforme de logistică. În prezent, toată afacerea se concentrează pe piaţa internă, prin trei linii de business care oferă companiilor soluţii personalizate de ambalaje flexibile şi inovatoare.

    Melinda Mureşan povesteşte că a ajuns pe această nişă oarecum întâmplător. Cu patru ani înainte de momentul lansării afacerii, în 1990, absolvise Facultatea de Prelucrare a Lemnului şi toate fabricile tradiţionale se închideau, astfel că s-a angajat într-o companie care livra paleţi. Acolo a văzut şi a învăţat cum se ambalează şi se paletează marfa, printr-un procedeu nou la vremea aceea pe piaţa din România. Astfel i-a venit ideea să înceapă o afacere prin care să importe folii pentru ambalări industriale.

    Melinda Mureşan este una dintre femeile antreprenor a căror poveste de carieră este inclusă în catalogul 150 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2022, pe care îl vom publica în curând. În cadrul acestui proiect venim, an de an, cu exemplele celor mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor de pe piaţa locală, care se remarcă prin criterii precum: polivalenţă (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietate; grad de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice).

    Citiţi poveştile de succes ale femeilor din businessul românesc în catalog şi în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN.

    În business i s-a alăturat Claudia Roman (parte din acţionariatul companiei, dar care nu se implică acum efectiv în business), iar în perioada 1994-1997, s-au concentrat pe dezvoltarea pieţei şi a bazei de clienţi. Până în 2009, au lucrat la construirea parteneriatelor cu furnizori puternici din regiune şi din lume. Ulterior, au investit în propria platformă de producţie şi au reuşit să deschidă, treptat, şase puncte de lucru şi să construiască un depozit central al companiei la Râşnov. Între 2010 şi 2012, au făcut investiţii noi în echipamente de producţie performante. În 2013, au implementat sistemele ERP şi BI/ Certificare ISO.

    Cea mai recentă decizie de business a fost însă, spune ea, proiectul de relansare strategică a companiei, început în 2020, prin care au lansat, în premieră pe piaţa din România, un tip de folie termocontractabilă ecosustenabilă. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea au totalizat doar anul trecut 500.000 de euro, fiind direcţionate înspre modernizarea halei de producţie de la Râşnov, cât şi în sisteme informatice, salariile angajaţilor noi în producţie şi în divizia de vânzări, key account management precum şi în finalizarea procesului de relansare strategică, început în 2020.

    Efectele pandemiei s-au reflectat şi în activitatea lor, însă doar din perspectiva relaţionării cu clientul. „Pandemia a fost o piatră de hotar pentru multe businessuri şi, ca în orice situaţie de criză, au existat părţi rele, dar şi oportunităţi. Pentru că noi promovăm soluţii, şi nu produse, este nevoie să facem un audit la client pe baza căruia să propunem soluţia şi ambalajul cel mai potrivit, adaptat pe nevoile acestuia. În perioada pandemiei şi ca urmare a condiţiilor impuse de companii pentru a securiza businessul şi sănătatea angajaţilor, nu ne-am mai putut deplasa la client, aşa cum făceam înainte, pentru a face audit şi teste. Acesta a fost un impediment major.”

    Nu au fost nevoiţi să renunţe nici la angajaţi în contextul pandemic şi urmăresc chiar mărirea echipei în perioada următoare: „Ne-am adaptat la munca remote, acolo unde s-a putut. Pentru 2022 avem în plan mărirea echipei de vânzări şi perfecţionarea oamenilor pe care îi avem deja. Există însă, şi provocări, iar cea mai importantă este găsirea oamenilor potriviţi pe competenţe. Platforma noastră de producţie este într-un oraş mic, în Râşnov, iar asta ne îngreunează procesul de recrutate a personalului calificat”.

    Chiar dacă planurile lor pe pe termen scurt şi mediu nu au fost afectate de pandemie, Melinda Mureşan crede că dublarea crizei sanitare de una economică va fi simţită şi se va manifesta mult mai acut: „Reversul medaliei în astfel de situaţii este că o criză va provoca întotdeauna mediul antreprenorial şi îl va determina să găsească soluţii noi, inovatoare pentru a supravieţui şi  a merge mai departe. Ceea ce este un lucru foarte bun. Cred că termenul pe care trebuie să ni-l însuşim mai bine este  cel de «rezilienţă», capacitatea de a ne adapta la noile condiţii din piaţă”.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, pe care Melinda Mureşan o estimează la undeva între 220 şi 250 de milioane de euro, ea spune că una dintre principalele provocări constă în lipsa educaţiei: „Din păcate, «pilele», nepotismul şi neprofesionalismul sunt încă dominante în această branşă şi, nu de puţine ori, clientul este cel care cade în plasa acestei realităţi”. 

    Apoi, dificultăţile sunt aduse şi de provocările care ţin de creşterea preţurilor materiilor prime,  creştere care s-ar putea accentua în viitor, (spre exemplu, preţurile în ceea ce priveşte materia prima folosită de ei au crescut de la 800 euro/tonă la 2.200 euro), de costurile mari de transport şi de întârzierile la livrare, care vor continua să genereze deficit de marfă. La toate acestea se adăugă presiunea preţurilor pentru clienţii finali, acestea schimbându-se foarte des anul trecut, iar acest trend continuă, provocarea cea mai mare fiind ofertarea zilnică către clienţi, observă ea.

    „Vestea bună este că această criză economică, care este doar la început, a determinat o schimbare a mentalităţii la nivel de piaţă: clienţii au început să se orienteze spre «cost cutting» şi să abandoneze mitul preţului cel mai mic care, pe termen mediu şi lung, generează costuri mult mai mari pentru o companie. Explozia preţurilor la energie, gaze, combustibil etc., dublată de scăderea consumului la produse, a forţat companiile să fie mai atente la eficientizarea costurilor şi la soluţiile de eficientizare a consumului.”

    Ea observă că, alegând o soluţie de ambalare corectă, consumul de energie se poate reduce cu până la 30%, iar consumul specific cu până la 60%. „De exemplu, o companie care îmbuteliază apă minerală a făcut economii de 35.000 de euro într-un an în urma automatizării şi reducerii consumului de folie, comparativ cu anul precedent pe aceeaşi cantitate de apă înfoliată. Rezultatul se datorează sinergiei dintre un înfoliator cu pretensionare nou şi stretch HighPerformance care a redus consumul de la 1.067 grame la 330 grame material/palet”, exemplifică ea. De asemenea, Melinda Mureşan observă o deschidere mai mare a clienţilor înspre automatizare şi eficientizarea costurilor.

    Planurile Melindei Mureşan pentru dezvoltarea companiei în continuare vizează, dincolo de creşterea echipei, lansarea de concepte şi produse noi în piaţă, precum şi implementarea unui model de business mai dinamic, orientat înspre dezvoltarea portofoliului de clienţi. „Printre obiectivele noastre de business se regăsesc şi consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizorii şi clienţii, dar şi o profitabilitate mai mare, ca efect al concentrării pe produsele cu valoare adăugată.” Un alt obiectiv important, adaugă ea, ţine de educaţie pe nişa lor de activitate: „Vrem să educăm piaţa şi consumatorul în ceea ce priveşte consumul responsabil şi folosirea maselor plastice din polietilenă de sursă fosilă”.

  • Lecţiile tuturor crizelor pentru bankingul din România

    România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar se bucură de lichiditaTe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO, susţine François Bloch, CEO al BRD. Pe de altă parte, el aminteşte că războiul şi efectele sale creează o presiune suplimentară şi contribuie la o inflaţie ridicată, iar ratele dobânzilor vor urma tendinţa inflaţiei.

    Ceea ce ne-au învăţat ultimii 2-13 ani este, mai presus de toate, să fim întotdeauna gata să acţionăm, să pregătim cu atenţie viitorul, să rămânem prudenţi şi responsabili faţă de clienţi, investitori şi societate, să comunicăm în mod transparent şi să cultivăm încrederea. În cele din urmă, întreaga economie se bazează pe încredere şi pe un parteneriat real între actorii ei”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale. Având în vedere invazia militară a Rusiei în Ucraina, trecem cu siguranţă printr-o perioadă dificilă, poate cea mai dificilă din ultimele decenii, dar solidaritatea şi puterea Europei nu trebuie subestimate, consideră şeful băncii româneşti cu capital francez. „România arată o empatie extraordinară faţă de refugiaţii din Ucraina învecinată.

    Şi noi, la BRD, contribuim în diferite moduri, prin solidaritatea angajaţilor noştri, dar şi prin participarea băncii. Datoria noastră este să ne gândim la viitor, la responsabilitatea noastră de a ne menţine ţara şi economia în mişcare”. România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar este mai puternic ca niciodată, se bucură de lichiditaţe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO. Astfel, România are multe motive să fie optimistă, susţine şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România.

    În ceea ce priveşte criza pandemică, care a început să se manifeste începând din 2020 şi a  continuat şi în 2021, dificultăţile aduse de pandemia COVID-19 au avut deja impact asupra economiei româneşti, dar intensitatea acestuia a fost diferită, în funcţie de mărimea companiilor şi de sectorul în care activează, aminteşte François Bloch. „Unele sectoare economice au suferit mai mult decât altele, iar companiile mici au fost mai afectate decât cele mari. Anul 2022 se derulează cu evenimente care, cel mai probabil, vor continua să aibă impact asupra unor sectoare economice.

    Dar economia este întotdeauna supusă unui mix de condiţii şi măsuri care pot pondera influenţa unor astfel de evenimente – ne putem aştepta la continuarea unor programe guvernamentale de sprijin, la implementarea unor noi măsuri de suport şi, bineînţeles, la noi intrări de fonduri europene atât în cadrul programelor existente, cât şi în cadrul PNRR.” Principalul obiectiv, pentru fiecare dintre noi, în domeniile noastre de competenţă, este să  contribuim la progresul şi succesul României, spune François Bloch. „Rolul nostru, ca bancă, este de a ne sprijini clienţii, persoane fizice şi companii. Privit din unghiul acestei oportunităţi uriaşe pe care o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 2022 este un an extrem de important pentru România, un moment care va pune bazele evoluţiei acestei ţări în următoarele decenii.

    România are nevoie de infrastructură, de autostrăzi, de spitale, de educaţie, de energie verde, de pieţe financiare şi de capital puternice, de companii puternice capabile să se extindă la nivel internaţional. Lupta noastră trebuie să fie aceea de a face România mai puternică. Suntem aici pentru a ne face treaba de bancheri şi o vom face bine. Dar nu putem fi singuri în acest demers. România este o ţară extraordinară, viitorul ei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, indivizi sau companii! ” Una dintre provocările la nivel macroeconomic este inflaţia, care a început să crească în mod semnificativ înainte de războiul din Ucraina, fiind determinată în special de preţurile energiei şi ale materiilor prime, aminteşte Bloch. „Războiul şi toate efectele sale colaterale creează o presiune suplimentară asupra acestor elemente şi asupra lanţurilor de aprovizionare. Această situaţie contribuie la o inflaţie ridicată.” Ca şi în cazul inflaţiei, şi ratele dobânzilor au început să crească înainte de începerea războiului. Dar, de atunci, putem observa că acestea cresc mai repede şi mai mult decât se aştepta iniţial, completează şeful BRD.

    Previziuni

    ► BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei.

    ► BRD anticipează o creştere a venitului net bancar în 2022 cu peste 5% faţă de 2021.

    ► Pentru 2022, BRD SocGen nu include în buget estimări privind nivelul profitului sau ritmul de creştere faţă de 2021.

    ► Anul trecut, BRD SocGen a reuşit să obţină un profit net de aproape 1,28 mld. lei, în creştere cu 34,4% faţă de rezultatul din 2020.

     

    „Estimăm că ratele dobânzilor vor continua să urmeze tendinţa inflaţiei. În ceea ce priveşte împrumuturile, o creştere mecanică a costurilor este determinată de evoluţia ratelor dobânzilor de pe piaţă. Pe partea de depozite, un alt parametru important în stabilirea ratelor de remunerare este lichiditatea pieţei.” Nivelul de incertitudine din prezent are o influenţă negativă asupra încrederii. Iar în combinaţie cu inflaţia în creştere, ar putea duce la o cerere mai mică de credite pe termen scurt. Cu toate acestea, fundamentele economice rămân solide, susţinând activitatea de creditare. În special Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi un catalizator pentru creştere, susţine şeful BRD. Bloch spune că nu a observat nicio ieşire netă semnificativă de la începutul războiului, deşi au fost îngrijorări printre unii oameni – puţini – timp de câteva zile, la începutul războiului. „Ca de obicei, s-a dovedit că nu exista niciun motiv pentru aşa ceva, şi că banca rămâne cel mai sigur loc în care să păstrăm banii.” Cât priveşte evoluţia cursului de schimb leu/euro deocamdată acesta a rămas „remarcabil de stabil”, menţionează Bloch. „Aşa cum a făcut-o şi în trecut, ne aşteptăm ca BNR să rămână pregătită să reacţioneze pentru a preveni fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb folosind instrumentele sale. Rezervele valutare ale BNR, de 41,9 mld. euro (Â17,5% din PIB), oferă suficient spaţiu de manevră în acest sens. Deşi limitate, am observat unele achiziţii de valută, care se află pe o tendinţă de scădere în ultima vreme. Acestea ar putea fi determinate probabil de căutarea unei protecţii împotriva creşterii inflaţiei. Economiştii noştri se aşteaptă ca rata de schimb EUR/RON să fluctueze într-un interval strâns faţă de nivelul actual până la sfârşitul anului 2022.”

    Dar ce se întâmplă cu băncile? Cum trebuie să acţioneze? Băncile vor trebui să monitorizeze îndeaproape riscurile, să fie mai flexibile ca niciodată şi pregătite să se adapteze imediat la evoluţia pieţelor, apreciază CEO-ul BRD SocGen. „Nu există temeri deosebite, deoarece sistemul bancar românesc este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de Banca Centrală şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. Toate băncile trebuie să rămână în continuare foarte atente şi pregătite să se adapteze la evoluţiile neaşteptate ale pieţelor în noul context. Nu pot fi excluse schimbări de planuri/strategii, dar lucrul pe care toată lumea ar trebui să-l aibă în vedere este că băncile vor acţiona întotdeauna în interesul clienţilor lor”. În ceea ce priveşte BRD, Bloch se declară încrezător şi susţine că este o bancă solidă, cu lichiditate abundentă, cu un bilanţ foarte solid, cu o bază mare de clienţi şi o echipă foarte dedicată, şi este una dintre cele mai bune bănci româneşti în ceea ce priveşte managementul riscului – iar toate aceste aspecte vor permite BRD să facă faţă cu succes provocărilor aduse de anul 2022. „Originăm credite foarte bune, avem un bilanţ foarte solid, monitorizăm clienţii, lichidităţile lor, rămânem precauţi şi vigilenţi. Monitorizăm cu atenţie riscurile şi le controlăm.” În sectorul bancar, două tendinţe foarte importante vor rămâne la fel: digitalizarea şi sustenabilitatea. „Pentru BRD, aceasta înseamnă că ne vom continua activitatea pe aceste două direcţii.” BRD SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a revizuit în luna martie proiecţiile financiare incluse în bugetul pentru 2022 şi indicatorii-cheie luând în considerare noul context macroeconomic şi geopolitic, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Astfel, BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei, ascensiunea urmând să fie susţinută atât de majorarea creditării retail, cât şi de creşterea împrumuturilor pentru firme. Pe segmentul retail, BRD bugetează pentru 2021 creşterea creditării cu 0,7% (dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 23,3 mld. lei. La nivelul împrumuturilor corporate, BRD SocGen anticipează o creştere tot de 0,7% a volumelor de credite până la un sold de 11,1 mld. lei.