BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cine s-ar fi aşteptat…

    Dintre cele 24 de ţinte şi jaloane pe care România le avea de îndeplinit pentru primul trimestru al anului, la momentul trimiterii în tipar a revistei era neclar câte erau atinse. Potrivit MonitorPNRR.ru niciuna, potrivit premierului Ciucă, 11. În aceste condiţii, România nu poate înainta către Comisia Europeană cereri de plată pentru banii din PNRR, document aprobat anul trecut prin care există şansa ca 30 de miliarde de euro să intre în economia locală până în 2026. Pe 26 ianuarie, Franţa a primit un aviz favorabil pentru o nouă plată de 7,4 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de jaloane.

    Pe 28 februarie 2022, Italia a primit avizul Comisiei pentru o nouă tranşă de 21 de miliarde de euro după îndeplinirea a 51 de ţinte. Tot pe 28 februarie, Grecia a primit aprobarea pentru o plată de 3,6 miliarde de euro, după ce a îndeplinit 15 ţinte. Pe 25 martie, Portugalia a primit aviz favorabil pentru o plată de 1,6 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de ţinte.

    România aşteaptă. Cine s-ar fi aşteptat?

    Roxana Petrescu, guest editor

     

     

     


     

     

  • Proiectant de şcoală primară

    Idei interesante în privinţa designului de mobilă pot veni nu numai de la specialiştii din domeniu, ci chiar şi de la copii, dacă se găseşte cineva care ştie cum să-i pună la treabă. Astfel, un proiect derulat de un profesor de educaţie artistică de la Trinity School din New York şi sculptor ca formaţie, Bruce Edelstein, îi învaţă pe aceştia cum să proiecteze şi să construiască anumite piese de mobilier, scrie Dezeen. În cadrul proiectului, copiii  de şapte până la zece ani află cum să conceapă şi să asambleze un scaun, trebuind să confecţioneze doar din scândură de pin unul care să fie cât mai deosebit de cele ale colegilor.


     

     

  • Artă cu lumină

    Anii pandemici au adus, dincolo de provocări şi teamă, noi obiceiuri, tendinţe şi schimbări pozitive. Este şi situaţia Made in Transylvania, un business care într-o perioadă gri şi-a propus să aducă puţină lumină în locul în care ne-am petrecut cel mai mult timp în ultimii doi ani – casele noastre.

     

    Pot spune că pe noi, ca şi business, pandemia ne-a ajutat, în sensul că în urma contextului pandemic comenzile online pur şi simplu au explodat. Astfel, comenzile au crescut cu minimum 30% în ultimii doi ani de activitate, faţă de perioada anterioară”, a spus în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace, Ina Grecu, fondator al Made in Transylvania, care produce şi comercializează sub brandul Startonight colecţii de obiecte decorative luminoase – tablouri şi tapet – create de diferiţi artişti şi fotografi pe piaţa din România.

    În ceea ce priveşte stilul adoptat de consumatori în cei doi ani „speciali”,  Ina Grecu a menţionat că ei au căutat, în principal, colecţii exclusive de tablouri şi tapet din zona abstractă, minimalistă. Reprezentanta Made in Transylvania consideră că oamenii au avut nevoie de cât mai mult spaţiu în casele lor însă, în acelaşi timp au căutat să aducă un plus de culoare. „Foarte mulţi clienţi au comandat tablouri din categoria abstract, alb – negru, în ultimii doi ani. De asemenea, au fost căutate şi tablourile cu imagini din natură sau chiar peisaje viu colorate, dar ponderea cea mai mare a fost în zona abstractă, stilul minimalist.”

    Compania românească Made in Transylvania a fost înfiinţată în 2007, iar în prezent deţine un atelier de producţie în judeţul Braşov, unde sunt realizate obiectele decorative care devin luminoase în întuneric, fără să implice un consum de energie.

    „Sunt obiecte decorative mai speciale, în sensul că luminează noaptea pentru că se încarcă cu energie naturală sau artificială, iar când este întuneric luminează – acest efect este obţinut prin aplicarea pe tablou sau pe tapet a unei soluţii speciale. Produsele sunt realizate integral în România, pe canvas sau plexiglas. Era un concept inovator acum 15 ani, atunci când am început businessul acesta. În momentul de faţă produsele sunt destul de cunoscute atât pe piaţa naţională, cât mai ales pe cea internaţională. Creăm tot felul de noi articole care sunt prietenoase cu mediul şi mult mai luminoase în timp”, a mai spus Ina Grecu. Ea a adăugat că în prezent, cele mai multe comenzi înregistrate de companie vin din Statele Unite ale Americii, Japonia, Australia, Canada, Mexic, Brazilia, Argentina, dar şi din alte ţări.

    De asemenea, planurile reprezentanţilor companiei vizează atât dezvoltarea la nivel local – prin listarea mai multor tablouri pe site-urile tip marketplace din România – şi creşterea portofoliului de produse dar şi de clienţi, cât şi extinderea pe noi pieţe europene, până la finalul anului în curs. „Anul acesta intenţionăm să listăm mai multe articole şi obiecte luminoase pe platformele marketplace locale şi să încercăm să ajungem şi în ţări din Europa, unde nu am ajuns până acum.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, compania românească Made in Transylvania vizează afaceri de un milion de euro până la finalul anului 2022, în creştere uşoară faţă de anul precedent când compania s-a apropiat de acest prag. „În 2022 sigur o să depăşim un milion de euro cifră de afaceri, mai ales dacă piaţa imobiliară şi piaţa de construcţii continuă să se dezvolte. Nu colaborăm direct cu arhitecţi, constructori, dezvoltatori imobiliari sau designeri, însă vedem în comenzile înregistrate că există interes din partea acestora şi comandă de la noi tot felul de obiecte decorative luminoase”, a mai spus fondatoarea Made in Transylvania. În prezent, în atelierul de producţie al companiei lucrează circa 15 angajaţi care onorează aproximativ 1.000 de comenzi lunar. „În fiecare an căutăm oameni noi şi facem recrutări. De obicei în sezonul de vară se măreşte echipa pentru că atunci încep pregătirile pentru sezonul de toamnă – iarnă, când cresc comenzile. Mereu din vară începe să crească numărul de comenzi şi trebuie să crească şi echipa.”

    De asemenea, obiectele decorative comercializate sub brandul Startonight pot fi găsite atât în mediul offline, cât şi în mediul online – atât pe site-ul propriu al companiei, cât şi pe diferite platforme tip marketplace, precum cea a eMAG.

    „Pe eMAG Marketplace am listat primele articole în 2016. Am listat prima dată câteva sute de articole, iar în prezent avem aproximativ 7.000 de articole listate pe eMAG Marketplace. În prezent, pe eMAG Marketplace comanda medie este de aproximativ 300 de lei, cu o medie de 150 de comenzi pe lună. În ceea ce priveşte ecosistemul Amazon, acolo am intrat în 2012, iar cele mai multe comenzi sunt înregistrate pe marketplace-urile Amazon”, a mai spus Ina Grecu. Ea a menţionat că în contextul actual, influenţat atât de pandemie – chiar dacă restricţiile, cel puţin pe anumite pieţe, au început să fie ridicate – cât şi de conflictul armat început de Rusia în Ucraina, o provocare ar putea veni din zona de transport. „Pentru că trimitem comenzi în toată lumea doar o criză a transportului ne-ar putea da peste cap şi ne-ar împiedica să nu putem onora comenzile”, a explicat fondatoarea companiei Made in Transylvania.

  • Traseu de patinaj

    Dacă schiorii pot renunţa la pârtia clasică şi să se plimbe pe diverse trasee, de ce nu ar putea şi amatorii de patinaj proceda la fel, par să se fi întrebat o serie de întreprinzători canadieni, care promovează mai nou traseele de patinaj. O parte dintre aceştia activează în capitala Canadei, Ottawa. Ideea de la care au pornit este de oferi libertate oamenilor să patineze pe unde doresc, nemaifiind legaţi de patinoare sau lacuri îngheţate, scrie New York Times. Un exemplu îl reprezintă Icelynd, deschis nu demult, care, pe lângă un patinoar clasic, unde se pot organiza şi meciuri de hochei, are şi trasee de patinat prin pădure, clienţii săi putând face mişcare în timp ce admiră natura. Traseele trebuie să fie astfel alese încât să nu fie greu de străbătut, cum ar fi cele cu pantă prea mare, şi să poată fi umplute uşor cu apa care trebuie să îngheţe pentru a putea fi utilizate.


     

     

  • Balon şi plasă de păianjen

    O expoziţie deschisă, nu demult, la New York îşi propune să le dea vizitatorilor de gândit în timp ce admiră lucrări sau instalaţii de artă. Intitulată „Particular Matter(s)”, expoziţia artistului berlinez de origine argentiniană Tomás Saraceno invită oamenii să se gândească la poluare şi la soluţii de a o combate, precum şi să asculte şi să vadă lumea printr-o pânză de păianjen.

    Astfel, lucrarea „We Do Not All Breathe the Same Air” este compusă din foi mari de hârtie pe care s-a ţinut vreme de doi ani evidenţa nivelurilor de poluare din diverse locuri ale lumii. O instalaţie de artă intitulată „Museo Aero Solar” invită vizitatorii să se plimbe printr-un balon uriaş confecţionat din pungi de plastic colorate pentru cumpărături şi atrage atenţia asupra unui alt proiect al artistului, Aerocene Foundation, o organizaţie nonprofit care îşi propune să contribuie la crearea unor aparate de zbor ce nu folosesc combustibil tradiţional şi sunt propulsate de vânt şi lumină.

    Cea mai importantă parte a expoziţiei o reprezintă însă instalaţia „Free the Air: How to hear the universe in a spider/web” construită pe două niveluri, unul situat la înălţimea de şase metri, iar celălalt la înălţimea de 12 metri. Vizitatorii pot alege nivelul dorit, după care, ajunşi pe o plasă de oţel pe care se deplasează, pot experimenta modul în care un păianjen percepe lumea. Experienţa durează douăzeci de minute, timp în care se stinge lumina, obligându-i pe vizitatori să fie mai atenţi la sunetele din jur şi la vibraţii, acestea din urmă având rolul de a le arăta cum se mişcă plasa şi cum percepe păianjenul informaţii cu ajutorul ei.


     

     

  • Facebookul stiliştilor

    Cei care lucrează în industria de beauty au nevoie de propria lor lume IT – o soluţie care să le digitalizeze businessul, dar să joace şi rolul unei reţele sociale prin care să îşi prezinte abilităţile pentru a fi mai uşor descoperiţi de către clienţi. Aceasta este vizunea start-up-ului local Stailer care deja a reuşit să îşi valideze ideea şi produsul pe piaţa locală şi şi-a făcut planurile de extindere pentru Turcia şi Ungaria. Investitorii locali au pariat deja în total 2 mil. euro pe proiectul Stailer, acesta fiind evaluat în prezent la 15 mil. euro. Iar ambiţiile echipei Stailer nu se opresc aici: start-up-ul şi-a propus ca până la finalul acestui an să obţină o nouă finanţare, de tip seed, în valoare de circa 4-6 milioane euro.

    Suntem evaluaţi la 15 mil. euro acum şi ţintim o evaluare de 25-30 mil. euro la runda următoare. Practic, 100.000 de euro venituri lunare ne-ar permite o evaluare de 30 de milioane de euro. Acesta este planul nostru”, a declarat Andrei Ursachi, CEO şi cofondator al Stailer, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update.

    Ursachi mai spune că cine are ochi să privească şi îşi dă seama ce face Stailer în piaţă şi unde duce acest model de business, realizează cât de mare este potenţialul şi cât de mult poate scala businessul într-un timp foarte scurt.

    „În momentul de faţă, practic este vorba doar de bani. Am dovedit, am livrat, iar banii care vin acum din finanţare se duc mult pe tehnologie şi în marketing. Am validat modelul în piaţa din România, putem să o facem şi în străinătate şi să acaparăm şi pieţele din Budapesta şi Istanbul într-un timp foarte scurt. Avem cărţi foarte bune în mână în momentul de faţă.” Stailer a dezvoltat o platformă online ce ajută saloanele de înfrumuseţare să îşi digitalizeze programările şi să atragă noi clienţi, iar de la lansarea proiectului în noiembrie 2020 şi până în prezent, start-up-ul a reuşit să ajungă la un portofoliu de 1.250 de saloane de înfrumuseţare din România şi de peste 45.000 de consumatori.

    „Avem 140 de saloane în Cluj-Napoca live, 300 şi ceva în Bucureşti, iar restul sunt dispersate în celelalte oraşe – avem desigur oraşele mari care conduc clasamentul: Iaşi, Timişoara, Braşov cu aproape 100 de saloane. Astea sunt cele mai mari şi importante locaţii. Am avut o abordare foarte structurată, ne-am dorit să cucerim teritoriu cu teritoriu. Practic, ne-am concentrat resursele şi aici am făcut cele mai mari progrese, iar acum deşi suntem prezenţi în toate oraşele reşedinţă de judeţ, avem totuşi o prioritate în ordinea oraşelor şi modul în care distribuim bugetele de marketing pentru că până la urmă considerăm că oraşele cele mai mari din ţară au potenţialul cel mai mare de digitalizare rapidă, iar celelalte vor urma, însă într-un ritm mai lent”, a precizat el, adăugând că în curând platforma va ajunge la 50.000 de utilizatori.

    „Avem 45.000 de conturi acum şi ne aşteptăm ca până la sfârşitul lunii să trecem bine de 50.000 de conturi deschise în platformă. Aş menţiona aici că nu este obligatoriu să ai un cont în platformă pentru a face o rezervare, aşadar avem un sistem deschis. Avem 40.000 de descărcări ale aplicaţiei. Şi din păcate nu avem încă o rată de recurenţă, este şi prematur să o calculăm, dar în următoarele trei luni vom insista şi pe această zonă de recurenţă. Avem foarte multe update-uri care vor avea loc în perioada următoare, fiindcă datorită investiţiei noi pe care am primit-o putem mări toate resursele – de la marketing, IT şi echipa de vânzări vom creşte accelerat mai departe. Practic, tot ce am făcut până acum va trece la un nivel superior şi se va simţi o accelerare puternică mai departe.”

    Luna aceasta, echipa Stailer estimează că platforma va intermedia între 25.000-30.000 de programări, iar numărul de saloane va continua să crească. „S-a menţinut oarecum până acum acest raport de 50 de saloane noi pe săptămână. S-au făcut şi foarte multe actualizări în sistem, în sensul că foarte multe saloane care erau înregistrate cu echipa salon au trecut la profiluri individuale. De fapt, în momentul de faţă avem saloane care au listate chiar 10 profesionişti sau 10 stilişti şi cu puţin timp înainte era doar o echipă salon, un singur cont.”

    A fost o operaţiune destul de complexă prin care am trecut, dar a fost necesară pentru a putea trece în etapa de facturare, unde practic facem diferenţa între salonul cu angajaţi şi salon care închiriază un scaun sau locul de muncă unui profesionist şi atunci facturarea este diferită. Avem o echipă foarte mare de vânzări – sunt 15 oameni care fac onboarding, coaching, asistă saloanele în toate procesele de digitalizare şi ne dorim cu adevărat să digitalizăm industria de beauty şi să aducem avantajele digitalizării tuturor consumatorilor din piaţă, să le dăm posibilitatea de a verifica disponibilitatea, preţul, recenziile, portofoliul de servicii şi de lucrări ale stiliştilor online.”

    Echipa Stailer a început deja să pună bazele propriilor birouri în Budapesta şi Istanbul pentru a pregăti deja lansarea platformei pe cele două pieţe externe atunci când va obţine următoarea finanţare.

    „În momentul de faţă suntem prezenţi cu birouri şi echipă de vânzări în Budapesta, facem onboarding de saloane, pregătim lansarea aplicaţiei pentru consumatori şi totodată suntem prezenţi şi în Istanbul – lucrăm la partea de infrastructură, am pregătit un sediu acolo, creăm firma şi începem să angajăm oamenii. Ne dorim ca odată cu ridicarea rundei de finanţare de tip seed să lansăm partea de consumer în ambele ţări, adică atât în Turcia cât şi în Ungaria, iar până atunci se va lucra la partea de infrastructură, onboarding de saloane şi tot ce ţine de acest proces care permite lansarea aplicaţiei de consumer”, a precizat el, adăugând că piaţa din Istanbul este extrem de mare, în condiţiile în care are circa 15-16 milioane de locuitori, aproape cât întreaga populaţie a României.

    Recenta rundă de investiţii de tip bridge de un milion de euro a fost obţinută de Stailer de la un grup de angel investors. Runda de finanţare a fost condusă de Cosmin Ţîrvuloiu, antreprenor şi investitor în proiecte tech, căruia i s-au alăturat şi investitorii care au mai participat la rundele anterioare de investiţii, mai exact Bogdan Herea (CEO, Pitech Plus), Lorand Soares Szasz (fondator, Uprizers), Radu Axinte (antreprenor şi specialist în creşterea afacerilor), Eugen Şotropa (fondator, e-advertising) şi Cătălin Briciu (cofondator, Linnify Ventures), precum şi alţi investitori străini.

    „Am vrut să amânăm intrarea fondurilor de investiţii pentru a negocia mai bine cu ei pentru a avea o evaluare mai mare. Ei vor foarte multă certitudine, siguranţă şi cu cât le dai mai multă siguranţă cu atât poţi obţine o evaluare mai bună dacă proiectul pare sustenabil, adică se susţine singur, eşti pe breakeven, eşti într-un punct foarte bun de a lua o investiţie, iar angel investors sunt mult mai flexibili, mai puţină birocraţie, mai multă putere către fondatori. Până la urmă misiunea noastră este să evoluăm într-o reţea socială şi o să se vadă tot mai mult aspectul acesta. Trebuie un ochi antrenat ca să vadă exact ce face Stailer, unele din fondurile de investiţii vor vedea, altele nu, dar în principiu ne adresăm fondurilor din afara ţării la runda următoare”, a menţionat Andrei Ursachi.

    Businessul Stailer a reuşit să crească foarte mult în ultimul an, numărul de programări realizate prin intermediul platformei fiind acum de 50 ori mai mare faţă de luna martie a anului trecut, iar numărul de saloane crescând de şapte ori în acelaşi interval de timp. Totodată, de luna aceasta, start-up-ul a început să şi monetizeze, saloanele sau profesioniştii plătind 1 euro pentru fiecare client care se programează prin intermediul Stailer. „De luna aceasta am început să şi facturăm, practic am fost pre-revenue până în martie anul acesta şi am cheltuit peste un milion de euro de la lansare până acum”, a spus el, menţionând totodată că recent, start-up-ul a introdus şi un alt serviciu prin care monetizează şi anume prin reclame pentru saloane în platformă. „Stailer Ads se numeşte noua verticală de monetizare. Percepem un comision de 35% plus TVA pentru a livra clienţi în mod accelerat către saloane, practic îi listăm pe primele locuri din platformă la căutări specifice şi asta livrează foarte mulţi clienţi într-un interval foarte scurt. Se adresează în mod deosebit saloanelor care sunt la început de drum, care au nevoie de o bază de clienţi sau saloanelor care sunt în expansiune şi au iarăşi nevoie de o bază lărgită de clienţi. Stailer Ads a fost foarte bine primit în piaţă. Probabil vom ajunge până la sfârşitul lunii viitoare la peste 100 de saloane care participă în program.” Odată cu dezvoltarea businessului a crescut şi echipa Stailer, ajungând în prezent la 20 de membri, la care se adaugă şi o echipă externă care oferă asistenţă pentru aplicaţia mobilă, lansată acum circa şase luni. Pe termen lung, Stailer va deveni o reţea de socializare dedicată industriei de beauty, iar saloanele de înfrumuseţare şi profesioniştii din domeniu vor avea la dispoziţie şi un marketplace pentru produsele de care au nevoie.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Bogdan Iliescu, CEO al BankSpot

    Ce face? A dezvoltat un portal online de soluţii de creditare.

    „Am ajuns la un consens pentru semnarea unor parteneriate cu nouă bănci şi două IFN-uri ale căror oferte vor fi afişate în perioada următoare pe noul site al platformei. Principalele obiective pentru 2022 sunt concretizarea colaborărilor cu cel puţin 20 de instituţii din piaţa locală şi extiderea serviciilor şi în alte domenii de activitate conexe. Însă, mai mult decât atât, odată cu noul update BankSpot va genera recomandări tuturor clienţilor astfel încât rata de succes a fiecărui utilizator să fie una ridicată.“

    2. Invitat:  Bogdan Soare, CEO al Foni

    Ce face? A dezvoltat o platformă de recunoaştere şi transcriere a conversaţiilor ce permite realizarea rapidă a documentaţiilor medicale.

    „Suntem momentan în cadrul unui incubator dedicat start-up-urilor healthtech din Germania, care a facilitat rularea unei soluţii pilot, având ca utilizatori medicii rezidenţi, lucru care ne-a ajutat să înţelegem ecosistemul local – printre partenerii cu care am colaborat se numără Universitatea de Medicină, Spitalul Universitar şi o casă de asigurări. La finalul programului, în luna iulie, putem accesa un grant oferit de autorităţile locale din Germania în valoare de
    200.000 de euro.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Ionuţ Farcaş, fondator şi CEO al StockBinder – platformă ce facilitează integrarea magazinelor online cu furnizorii şi producătorii

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la o evaluare de 2 milioane euro după ce a reuşit să strângă suma de 300.000 euro prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin, în schimbul unei participaţii de 15% în cadrul companiei. Investiţia va fi folosită aproape exclusiv pentru dezvoltarea produsului, în condiţiile în care cererea pentru utilizarea platformei este, momentan, foarte mare. Până la momentul atragerii noii finanţări, investiţia în proiectul StockBinder se situa la circa 130.000 euro.

     „Campania de pe platforma Ronin s-a încheiat recent şi am reuşit să strângem suma pe care ne-o doream, adică 300.000 de euro, sumă pe care am considerat-o necesară pentru a dezvolta în continuare platforma şi pentru a face mult mai uşoară integrarea cu magazinele şi cu furnizorii. Practic, noi cu această sumă vom dezvolta module de integrare plug & play cu cele mai importante platforme de e-commerce şi de tip ERP din România, tocmai ca orice magazin online sau orice furnizor să se poată integra cu noi foarte rapid.”

    2. Invitat: Andrei Ursachi, CEO şi cofondator al Stailer – platformă online ce ajută saloanele de înfrumuseţare să îşi digitalizeze programările şi să atragă noi clienţi

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca şi-a propus ca până la finalul acestui an să obţină o nouă finanţare, de tip seed, în valoare de circa 4-6 milioane euro. De la lansarea proiectului în noiembrie 2020 şi până în prezent, Stailer a reuşit să atragă în total investiţii de 2 mil. euro, cea mai recentă finanţare obţinută fiind de un milion euro la o evaluare de 15 mil. euro.

    „Suntem evaluaţi la 15 mil. euro acum şi ţintim o evaluare de 25-30 mil. euro la runda următoare. Practic, 100.000 de euro venituri lunare ne-ar permite o evaluare de 30 de milioane de euro. Acesta este planul nostru. Am dovedit, am livrat, iar banii care vin acum din finanţare se duc mult pe tehnologie şi în marketing.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Poveşti în miniatură

    Peaches&Papers a pornit mai degrabă ca un loc de joacă decât ca o afacere. Bianca Rad era creativă, avea multe idei, voia să facă lucruri handmade şi a ales, într-un final, să le împărtăşească şi cu ceilalţi. Apoi, la un moment dat, a avut curaj să le expună ca produse spre vânzare şi aşa a devenit totul un business care bucură privirile.

    Afacerea e un «one-man business» condus de mine, Bianca Rad, un web developer din Arad, în vârstă de 27 de ani. Am urmat un liceu, facultate şi master de informatică, iar de şase ani lucrez în domeniul IT. Simţind constant o nevoie de mai multă creativitate şi culoare în viaţa mea, am decis acum un an să mă ocup în paralel şi de o mică afacere cu lucruri handmade. Nu am urmat cursuri sau o şcoală de artă, dar am avut de mică înclinaţii artistice şi, ocazional, găseam câte ceva handmade de meşterit”, povesteşte Bianca Rad.

    A venit la un moment dat pandemia, care ne-a împins pe mulţi dintre noi să ne găsim echilibrul în diferite hobby-uri de valorificat acasă şi aşa a testat Bianca pentru prima dată lutul cu uscare la aer şi a ajuns să transforme pasiunea sezonieră în afacerea Peaches&Papers. „Am început cu un pachet de lut, câteva culori acrilice şi nişte cuttere. Am investit câteva sute de lei la început în ceea ce ţine de materiale şi ambalaje, iar de atunci reinvestesc constant o mare parte din ceea ce produc pentru a creşte afacerea.”

    Bianca face, în cea mai mare parte, broşe. Ocazional însă, mai creează şi colecţii de vaze în miniatură, suporturi de pensule sau ornamente pentru brad, toate din lut, cu uscare la aer. Anul acesta şi-a propus o extindere cu mai multe colecţii de broşe, dar şi cu produse de papetărie, punând astfel mai mult accentul pe jumătatea „Papers” din brand.

    „De la început am fost doar eu (în business – n. red.), dar recunosc că nu e uşor deloc să te ocupi de toate aspectele care necesită susţinerea unui business, chiar şi atât de mic. Începutul a fost unul destul de timid, mai mult din lipsă de timp. Recent, am înlocuit jobul de la 9 la 17 cu colaborări şi proiecte pe web cu un program mai flexibil, pentru a dedica mai mult timp afacerii mele”, spune Bianca Rad. Odată cu produsele de Crăciun şi cu mărţişoarele făcute în acest an, a început să înflorească şi mai mult afacerea şi să meargă din ce în ce mai bine şi pe plan financiar, aşa că viitorul sună bine pentru Bianca.

    „Peaches&Papers e spaţiul meu creativ, unde în continuare îmi doresc să fac în primul rândce-mi aduce mie bucurie. Dacă eşti autentic şi creezi obiecte cu drag, oamenii te simt şi vin spre tine. Vreau să evoluez, să-mi păstrez entuziasmul faţă de tot ceea ce fac şi mă reprezintă, să învăţ constant tehnici noi de lucru, să fiu creativă şi originală şi să dedic mai mult timp pentru ceea ce înseamnă marketing şi business.”

    Cine sunt oamenii care simt vibraţia pozitivă din procesul de creaţie al Biancăi? În general, doamne şi domnişoare care caută lucruri handmade, cu un mesaj şi o poveste. Ele plătesc pentru o broşă sau un alt accesoriu marca Peaches&Papers în jur de 30-50 de lei, în funcţie de model şi de dimensiuni.

    Totul se produce acasă la Bianca, iar avantajul este că, fiind produse de mici dimensiuni, nu e nevoie de mult spaţiu pentru a fi fabricate sau depozitate. Obiectele ajung apoi în toată ţara, prin intermediul magazinului online pe care Bianca Rad l-a lansat în toamna anului 2021.

    „Cred că pandemia m-a ajutat mult în promovarea afacerii în social media. Oamenii au petrecut mai mult timp online în ultimii doi ani, iar businessul meu depinde mult de Instagram, unde postez toate noutăţile, când vor fi shop update-uri şi alte informaţii esenţiale, plus interacţiunea cu clienţii.” Bianca este de părere că pandemia a format comunităţi mai active în jurul micilor afaceri creative, iar evoluţia platformelor de socializare din ultimul timp şi a uneltelor de marketing a ajutat-o mult să-şi crească afacerea.

    Clientele Peaches&Papers plătesc pentru o broşă sau un alt accesoriu marca Peaches&Papers în jur de 30-50 de lei, în funcţie de model şi de dimensiuni.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Little Chalet Măgura – unitate de cazare (Măgura)

    Fondator: Dindar Bactali

    Investiţii: 150.000 de euro

    Prezenţă: Măgura, judeţul Braşov

    Fitness Education School– centru de educaţie în sport (Bucureşti)

    Fondator: Iulian Dinu

    Prezenţă: naţională

    DallesGo – platformă de cursuri (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Bănică

    Cifră de afaceri în 2021: 2,5 mil. euro

    Prezenţă: naţională

    Easy Bitez – platformă cu ingrediente pentru gătit acasă (Bucureşti)

    Fondatori: Luca Oriţă şi Vlad Cămărăşoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primii trei ani de activitate: 3 mil. euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ilfov

    RoApart – apartamente închiriate în regim hotelier (Mamaia)

    Fondatoare: Eugenia Cherecheş

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: Mamaia

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Cât de cenzuraţi sunt ruşii în Rusia lui Putin. Ce păţeau oamenii care protestau împotriva măsurilor abuzive luate de autorităţi chiar şi înainte de începerea războiului

    În martie 2019, mii de ruşi, după unele estimări peste 10.000, protestau la Moscova contra intenţiei guvernului lui Putin de a restricţiona accesul la internet în ceea ce începea să fie perceput ca o nouă cortină de fier, una digitală. În martie 2022, armata lui Putin invadează Ucraina şi cortina de fier cade, ca o ghilotină care retează legăturile ruşilor cu Occidentul. Peste 10.000 de oameni sunt arestaţi pentru proteste antirăzboi la Moscova.

    Nici cele mai teribile temeri ale celor care au ieşit în stradă în urmă cu trei ani nu se ridică la nivelul a ceea ce se întâmplă acum în Rusia. O instituţie de inchiziţie a informaţiilor de pe internet, de reprimare a ereziilor online, face exces de zel. Frica s-a instalat în realitatea digitală şi fizică din Rusia. La gurile de metrou din Moscova oamenii sunt controlaţi de telefoane, iar telefoanele sunt şi ele controlate.

    Rusul care a văzut şi altceva în afară de propagandă se teme că mâine-poimâine va fi pedepsit dacă se va plânge că rafturile din magazine sunt cam goale şi că totul se scumpeşte. Este îndreptăţit să se întrebe ce va urma. Poate un gulag digital? Poate că cineva se va gândi să reintroducă pedeapsa cu moartea. Şi totul a pornit cu nişte misterioase “cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini website-urile, scrie New York Times. Era vorba de începutul celui mai ambiţios program de cenzurare a internetului după “Marele zid de foc” al Chinei.

    Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus web-ul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră.

    Semne că ceva se va întâmpla au fost. Instituţia de reglementare a internetului a păşit pe calea cenzurii cu paşi aparent nevinovaţi: e-maluri birocratice şi formulare de completat. Mesajele cereau detalii tehnice – cum ar fi date despre trafic, specificaţiile echipamentelor şi vitezele de conectare – de la companiile care furnizează servicii de internet şi telecomunicaţii în întreaga ţară. Apoi au sosit cutiile negre.

    Companiile de telecomunicaţii nu au avut de ales decât să stea deoparte în timp ce tehnicienii aprobaţi de guvern conectau dispozitivele la sistemele informatice şi la servere. Închis uneori sub cheie, noul echipament este conectat la un centru de comandă din Moscova, dând autorităţilor puteri noi, uluitoare, de a bloca, filtra şi încetini site-urile pe care puterea nu dorea ca publicul rus să le vadă.

    Se întâmpla în 2019. Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus webul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră. Dispozitivele au fost montate în sălile de echipamente ale celor mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii şi internet din Rusia, inclusiv Rostelecom, MTS, MegaFon şi Vympelcom, după cum a dezvăluit un deputat rus.

    Schimbările afectează marea majoritate a celor peste 120 de milioane de utilizatori de internet wireless şi fix ai ţării, potrivit cercetătorilor şi activiştilor. Lumea a văzut pentru prima dată ce pot face noile instrumente ale Kremlinului atunci când Twitter a fost încetinit primăvara anului trecut. Tehnologia de cenzură a Rusiei se interpune între companiile care oferă acces la internet şi persoanele care navighează pe web de pe un telefon sau laptop.

    Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecţie profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze. The Times a arătat cum descărcarea unei imagini dintr-un tweet despre un protest la Moscova durează 4 secunde în condiţii normale şi 34 de secunde dacă un utilizator din Rusia încearcă să o deschidă.

    Cenzura a apărut în timp ce sistemul politic rusesc s-a agăţat de cultul personalităţii lui Putin, iar posturile de televiziune şi ziarele se confruntau cu restricţii din ce în ce mai stricte. Doar online-ul rămăsese plin de activism, de umor negru şi de conţinut străin. NYT a scris această analiză în 2021 şi întrevedea atunci că cenzurarea pe scară largă a internetului va aduce ţara la o formă mai profundă de izolare, asemănătoare epocii Războiului Rece. Odată cu invadarea Ucrainei, Putin a declanşat tocmai acest proces.

    Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecţie profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze.

    „M-am născut în era internetului super-gratuit, iar acum îl văd că se prăbuşeşte”, a spus atunci Ksenia Ermoşina, cercetător din Rusia, care lucrează acum la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa. Ea a publicat o lucrare  despre tehnologia cenzurii.  Despre infrastructura de cenzură au vorbit pentru NYT 17 experţi în telecomunicaţii, activişti, cercetători şi cadre universitare cu cunoştinţe despre program.

    Mulţi au refuzat să fie identificaţi de teamă. Detalii suplimentare, mai ales tehnice, au fost desprinse din documentele oficiale. Rusia foloseşte tehnologia de cenzură pentru a câştiga mai multă influenţă asupra companiilor de internet occidentale, pe lângă alte tactici puternice şi intimidare legală. În septembrie 2021, după ce guvernul a ameninţat că va aresta angajaţii locali ai Google şi Apple, companiile au eliminat aplicaţiile susţinătorilor lui Navalnîi înainte de alegerile naţionale. Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din ţară care aplică politicile de cenzură, poate merge mai departe.

    A ameninţat că va distruge YouTube, Facebook şi Instagram dacă aceste companii de internet nu blochează singure un anumit conţinut. După ce autorităţile au încetinit Twitter, aceasta a acceptat să elimine zeci de postări considerate ilegale de Moscova.

    Eforturile de cenzură ale Rusiei au întâlnit puţină rezistenţă. În Statele Unite şi Europa, cândva campionii internetului liber, liderii au rămas în mare măsură tăcuţi, având în fundal neîncrederea tot mai adâncă în Silicon Valley şi propriile  încercări de a reglementa cele mai grave abuzuri de pe internet. Autorităţile ruse au indicat tocmai spre aceste eforturi de reglementare a industriei tehnologiei internetului din Vest pentru a-şi justifica propria represiune. Abordată de NYT, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că administraţia preşedintelui american Joe Biden a discutat despre libertatea de exprimare în online cu guvernul rus şi a cerut, de asemenea, Kremlinului să „oprească campania de presiune pentru cenzurarea criticilor”. Roskomnadzor a emis un comunicat în care a explicat că reţelele de socializare străine au continuat să ignore legile ruse ale internetului, care interzic incitarea şi conţinut care „divizează statul”, cum ar fi consumul de droguri şi organizaţiile extremiste.

    „Legislaţia rusă în domeniul mass-media şi al informaţiei nu permite cenzura”, precizează comunicatul, unde se mai arată că legea „defineşte în mod clar tipurile de conţinut care sunt dăunătoare şi reprezintă o ameninţare” pentru cetăţeni. Rostelecom, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de internet din Rusia, a dat mai departe către Roskomnadzor întrebările primite de la NYT. MegaFon a refuzat să comenteze. MTS şi Vympelcom nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii. China a fost o sursă de inspiraţie pentru Moscova. Ani de zile politicienii ruşi au purtat discuţii cu oficiali chinezi pentru a-şi realiza propriul Great Firewall, o dată chiar întâlnindu-se cu arhitectul filtrelor chineze care blochează site-urile străine.

    În 2019, în timpul Conferinţei Mondiale a Internetului din China, Roskomnadzor a semnat un acord cu instituţia similară chineză prin care ambele se angajează la a controla mai strict internetul. Însă, spre deosebire de China, care are trei companii de telecomunicaţii, de stat,  Rusia are mii de furnizori de internet, ceea ce ar face mai dificilă cenzura. Aici intervin cutiile negre, care oferă instituţiilor de control guvernamentale un bisturiu mai degrabă decât un baros pentru filtrarea anumitor site-uri web şi servicii fără a întrerupe orice acces. Invazia din Ucraina a simplicat oarecum misiunea pentru că mai mulţi furnizori de internet occidental au părăsit piaţa rusă. În mai 2019, Putin a demarat o nouă etapă, la fel de importantă: a semnat o lege a „internetului suveran” care a forţat furnizorii de internet să instaleze „mijloace tehnice de contracarare a ameninţărilor” – echipamente încărcate cu software pentru ca guvernul să urmărească, să filtreze şi să redirecţioneze traficul de internet fără nicio implicare a companiilor sau înştiinţare către acestea. Legea a creat un registru al cablurilor de internet transnaţionale care intră în ţară şi al punctelor cheie de schimb prin care se conectează reţelele de internet din Rusia. Această hartă face mai uşor pentru autorităţi să închidă părţi ale reţelei, au spus experţii. De atunci, sute de companii au primit ordine de la Roskomnadzor.

    Totul a pornit cu nişte misterioase „cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini websiteurile.

    Autoritatea de reglementare a cerut informaţii despre sistemele informatice ale companiilor şi ce setări trebuie utilizate pentru a permite unui organism guvernamental, Centrul de Monitorizare şi Management al Reţelelor Publice de Comunicaţii, să acceseze de la distanţă reţelele acestora, potrivit unor documente analizate cu The Times. Apoi contractorii aprobaţi de guvern au instalat echipamentul de filtrare, permiţând autorităţilor de reglementare să blocheze, să încetinească sau să redirecţioneze traficul, a declarat Mikhail Klimarev, un analist din secorul de profil care a lucrat cu firme de internet ruseşti precum Rostelecom. „Un sistem de blocare este instalat la fiecare furnizor de internet rus”, a spus el. Tehnologia acoperea de anul trecut 100% din traficul de internet mobil şi 73% din traficul în bandă largă, potrivit unui oficial rus.

    Anul acesta, aria de acoperire ar fi trebuit să fie mult mai extinsă. Invazia arată de unde această grabă. Tehnologia de filtrare este realizată de companii precum RDP.ru, un furnizor rus de tehnologie de telecomunicaţii cu legături cu guvernul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Michigan şi experţilor ruşi în telecomunicaţii. Pe pagina sa de internet, RDP se laudă că oferă „filtrare URL de înaltă performanţă a site-urilor interzise”. Compania vinde produse în Belarus şi Kazahstan, ţări în care grupurile pentru apărarea drepturilor omului au documentat cenzura internetului. Coincidenţă sau nu, în ambele state în ultimele luni au avut loc proteste antiguvernamentale de amploare. Şi în ambele state Putin şi-a trimis armata. Acum, Facebook şi Instagram sunt considerate organizaţii extremiste în Rusia. Experţii cred că măsura are ca scop gonirea utilizatorilor ruşi către platforme unde Kremlinul are control direct. Rusia a tras cortina de fier digital peste popor, pe care-l deconectează de la internetul global. Iar la gurile de metrou din Moscova poliţia le controlează telefoanele oamenilor. Oamenii „ultimului dictator din Europa”, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, făceau aşa când în 2020 şi 2021 protestele populare masive cereau îndepărtarea acestuia de la putere. Între timp, televiziunile ruse descriu cum apărătorii scăpaţi de sub control ai oraşului urcainean Mariupol (asediat de armata rusă) ucid civilii şi-i aruncă afară pe geam.

  • Avertismentele managerilor care conduc afaceri de miliarde de euro în Romania pentru anul 2022 şi cum cred cred ei că o sa fie acest an pentru ţara noastră

    Anul acesta este marcat de evenimente contrastante. Pe de-o parte, ridicarea restricţiilor impuse odată cu instaurarea pandemiei reprezintă un prim pas către o revenire a economiei. Recent, România s-a alăturat statelor care au decis renunţarea la regulile aplicate în ultimii doi ani marcaţi de criza sanitară. La polul opus însă, conflictul ruso-ucrainean ce se desfăşoară la graniţa României şi inflaţia galopantă – alimentată suplimentar de război – pun presiune pe economie, nu doar pe cea locală, ci şi pe cea europeană sau globală.

    Preţuri în creştere la raft, mai puţini bani în buzunare şi crize de aprovizionare sunt doar câteva dintre pericolele ce planează deasupra unui an 2022 care ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către normalitate. Pentru a înţelege mai bine cum se conturează a fi acest an, Business MAGAZIN a vorbit cu executivii de top din comerţul modern local, cu acei oameni care văd la prima mână ce se întâmplă în economie şi în ce direcţie merge consumul privat. E vorba de manageri ce coordonează afaceri de miliarde de lei şi echipe de mii de oameni fiecare.

    Experienţa lor e cu atât mai valoroasă cu cât consumul privat a fost constant, chiar şi în anii de pandemie, principalul motor al economiei româneşti. În 2022 lucrurile par să se schimbe, astfel că suntem condamnaţi” să ne bazăm pe investiţii pentru ca economia să crească în continuare. Consumul nu ştim încotro merge dată fiind inflaţia care erodează puterea de cumpărare. În acest context, jucătorii din comerţul modern anunţă pentru 2022 circa 600 de magazine noi şi relocări, cea mai mare cifră de la intrarea pe piaţă, ceea ce înseamnă că universul de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, de discount şi cash&carry se va apropia de 4.500 de unităţi, conform calculelor BM.

    În total, pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, zece companii vor scoate din buzunare circa 1 mld. euro, sumă ce va fi folosită atât pentru expansiunea curentă, cât şi pentru logistică sau terenuri noi. Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economic, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa. În 2020, ultimul an pentru care există date publice, cele zece reţele au raportat afaceri cumulate de 76,4 mld. lei (15 mld. euro), cu 12% peste nivelul din anul anterior pandemiei. O parte din creştere a fost susţinută de expansiune.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Indiferent de motiv, zarurile au fost aruncate.

    Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express.

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România

    O concurenţă mai puternică, dar o putere de cumpărare mai mică

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România, spune că inflaţia va fi una dintre problemele cu care se va confrunta retailul românesc în 2022, în contextul în care majorările de preţuri vor duce la o scădere a puterii de cumpărare. „Vor exista în continuare fluctuaţii (de preţuri – n.red.), dat fiind contextul inflaţionist, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a românilor, care completează criza sanitară în care suntem de doi ani”, adaugă el. Totodată, anul acesta se va intensifica pe plan local concurenţa din piaţa de comerţ cu dominantă alimentară, iar acest lucru se va întâmpla atât ca urmare a intrării unor nume noi, cât şi datorită dezvoltării companiilor deja existente. O concurenţă mai mare înseamnă, în mod normal, o luptă mai acerbă pe preţuri. „Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express”, spune Ionuţ Ardeleanu.

    Când vine vorba de jucători noi, eMAG a lansat anul trecut conceptul de supermarket online Freshful, cehii de la Rohlik vor intra în curând în România cu propriul magazin online, iar grupul de livrări rapide (în 10-15 minute) Grovy şi-a pus piaţa locală pe hartă în 2021. Aceste nume noi pariază toate pe comerţul virtual. Mulţi dintre jucătorii deja existenţi în piaţă, cum e şi cazul Auchan, erau deja activi în online, însă şi ei continuă să dezvolte acest canal de vânzări. „La nivel de companie, ne concentrăm şi anul acesta pe creşterea şi dezvoltarea digitalului, în care am alocat investiţii importante şi pentru care vrem să continuăm dublarea cifrei de afaceri aşa cum am înregistrat anul trecut.” Executivul nu oferă cifre de vânzări sau ponderi ale online-ului în business.

    „Totodată, vom continua dezvoltarea segmentului de ultraproximitate, a noului format de supermarket de mari dimensiuni, dar şi a hipermarketurilor. Ne dorim să simplificăm cât mai mult procesul de cumpărare, atât în magazine, cât şi online.”

    Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, cinci supermarketuri şi o reţea de 158 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 149 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online propriu. Grupul francez, unul dintre cei mai importanţi jucători din comerţul local, a încheiat anul 2020 (ultimul pentru care există date financiare disponibile) cu afaceri de peste 5,5 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1% mai mari decât în 2019.


    Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut.

    Julien Munch, CEO al Carrefour România

     

    Misiune (im)posibilă: încetinirea creşterii preţurilor

    Executivul francez Julien Munch, CEO al Carrefour România, spune că anul trecut a fost marcat de schimbări continue de mers şi de direcţie, în timp ce 2022 vine cu propriile sale particularităţi şi probleme, una dintre cele mai importante fiind inflaţia.

    „Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut”, explică executivul.

    În 2022, deşi sunt voci care vorbesc de finalul pandemiei, efectele acestei crize sanitare abia acum se văd. Una dintre cele mai mari probleme rezultate este inflaţia. Spre exemplu, în cazul României, estimările pentru 2022 sunt pentru o inflaţie de peste 10%.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final”, adaugă Julien Munch. În pofida problemelor, executivul spune că grupul francez continuă expansiunea în România. Carrefour are pe plan local circa 360 de magazine offline sub mai multe formate. Compania este de altfel retailerul care acoperă cele mai multe segmente din piaţă, având hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, un mix de discount şi cash&carry, dar şi operaţiuni online şi platforma de livrare Bringo. „Vom rămâne fideli strategiei noastre pe termen lung şi în 2022, cu accent clar pe trei piloni care sunt esenţiali pentru compania şi misiunea noastră: prezenţa omnichannel, inovaţia şi localizarea. În ceea ce priveşte modelul omnichannel, vom continua să ne concentrăm atenţia pe extinderea amprentei digitale a Carrefour prin site-ul şi aplicaţia Carrefour.ro, precum şi alături de partenerul nostru strategic, Bringo.”

    De exemplu, compania intenţionează să extindă serviciul de livrare rapidă în 30 de minute prin Bringo în toate oraşele mari din România până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte formatele fizice, pariul din acest an este pe proximitate şi pe consolidarea portofoliului de produse. În termeni de business, gigantul din Hexagon are în România afaceri cumulate de peste 12,7 mld. lei, fiind pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland, conform datelor pe 2020, cele mai recente. Datele pe 2021 nu sunt încă publice la Ministerul de Finanţe.

     

    Preţurile cresc, iar consumatorii caută produse mai ieftine

    Metro Cash&Carry România şi-a menţinut anul trecut afacerile pe trend ascendent în pofida provocărilor cu care a venit la pachet al doilea an de pandemie de COVID-19, iar pentru 2022 misiunea rămâne aceeaşi: creşterea businessului. Misiunea nu va fi însă uşoară.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    Astfel, Metro are două obiective – să ţină preţurile jos şi să asigure disponibilitate neîntreruptă a produselor la raft, mai ales în contextul geopolitic actual, adaugă el.

    „Pentru anul 2022, rămânem optimişti şi încrezători în modelul nostru de business pentru a susţine creşterea afacerii Metro la nivel local. Mai precis, ne vom concentra eforturile pe trei piloni de creştere.” Executivul spune că este vorba de dezvoltarea unui ecosistem de soluţii digitale complete care să asigure o operativitate şi eficientizare ridicată ale afacerilor clienţilor profesionişti din industria HoReCa şi a revânzătorilor. Grupul german Metro este activ pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „În paralel, vom accelera procesul de food service delivery (livrare de bunuri alimentare – trad.) pentru asigurarea capacităţii de a deservi multichannel clienţii profesionişti, fără sincope în aprovizionare. Al treilea pilon este extinderea francizei LaDoiPaşi la 2.000 de magazine până în anul 2023.” Nemţii de la Metro au local 30 de magazine proprii pe format cash&carry şi dezvoltă prin parteneri reţeaua de magazine mici LaDoiPaşi.

    Estimarea optimistă pentru 2022 vine după o serie de ani pe plus, ani în care cifra de afaceri a avansat deşi HoReCa a fost închisă sau a funcţionat parţial, iar comportamentul românilor s-a schimbat când vine vorba de canalele de shopping.

    Oficialii Metro România anunţau anul trecut că grupul are pe lista de clienţi 500.000 de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme. Spre comparaţie, datele de la Registrul Comerţului arată că în România sunt circa 750.000 de firme, astfel că două din trei companii active local îşi fac cumpărăturile la Metro cel puţin o dată pe an.

    Adrian Ariciu nu oferă cifre privind businessul în 2021. Comerciantul german a încheiat anul 2020 cu afaceri de 6,1 mld. lei, cu 5% mai mari decât în 2019. Este cel mai bun rezultat în lei de la intrarea companiei pe piaţă în 1996.

     

    Un climat marcat de incertitudini

    Ridicarea restricţiilor impuse de autorităţi în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un prim pas către relansarea economiei, crede Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry. Totuşi, alte provocări în frunte cu inflaţia pot pune pune piedici acestui proces. „După doi ani de incertitudini, ne aşteptăm ca relaxarea restricţiilor generate de pandemie să  reprezinte un prim pas spre relansarea economiei. Provocarea pentru economie va fi creşterea inflaţiei determinată de majorarea preţurilor la materia primă, combustibil şi energie”, adaugă executivul. Cu toate acestea, pentru acest an el se aşteptă la o creştere atât în segmentul de B2B, cât şi în ceea ce priveşte consumatorii finali.

    Selgros deţine în România 23 de unităţi active pe formatul cash&carry, astfel că se adresează cu preponderenţă revânzătorilor (magazinelor tradiţionale) şi jucătorilor din HoReCa şi mai puţin clienţilor persoane fizice. În 2021, compania nu a deschis, dar nici nu a închis niciun magazin, reţeaua numărând tot 23 de unităţi de tip cash&carry. Ultima inaugurare de magazin nou a Selgros datează din noiembrie 2019.

    Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.

    Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry

    Reţeaua de magazine, prezentă pe piaţa din România din 2001, este unul dintre jucătorii cel mai puţin extinşi, alături de Cora. Acest lucru se explică prin faptul că Selgros are magazine de suprafaţă mare, de tip cash&carry, adică angro. Chiar şi în anii buni pentru expansiune, comerciantul nu a deschis mai mult de 2-3 unităţi noi, concentrându-şi atenţia în special pe reşedinţele de judeţ. Totodată, au existat şi alţi ani în care compania nu s-a extins. În pofida pandemiei şi a provocărilor cu care aceasta a venit, pentru Selgros 2021 a fost un an de creştere organică.

    „Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.”

    Spre comparaţie, în 2020 compania a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de 3,87 mld. lei.

     

    Nevoi în schimbare pentru consumatori

    Pandemia de COVID-19, creşterea concurenţei în comerţul alimentar, precum şi evenimentele din plan economic şi geopolitic au dus la schimbarea nevoilor consumatorilor, spune Mircea Moga, executivul român care conduce operaţiunile locale ale lanţului de magazine Mega Image ce numără circa 900 de unităţi.

    „În 2022, ne concentrăm atenţia pe a fi mai aproape de consumatori, întrucât nu mai este de ajuns să fii în proximitatea clientului doar fizic. De aceea, ne preocupă ca sortimentaţia să fie una relevantă şi variată, vrem să diversificăm portofoliul constant prin mărci proprii şi venim cu soluţii pe care le oferim în magazine şi la livrarea la domiciliu.”

    Executivul român adaugă că în prezent cumpărătorul trebuie să simtă că retailerul face parte din comunitatea lui şi aduce plus valoare prin toate acţiunile pe care le desfăşoară. „De asemenea, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea segmentului de e-commerce, care creşte într-un ritm accelerat şi care are un real potenţial de dezvoltare în perioada imediat următoare.”

    Retailerul Mega Image este unul dintre cei mai extinşi jucători pe segmentul magazinelor fizice, cu circa 900 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Compania e activă pe segmentul supermarketurilor cu brandul cu acelaşi nume – Mega Image, iar pe cel de proximitate merge cu Shop&Go. Totodată, retailerul are propriul magazin online. Compania a început să activeze în comerţul virtual acum mai mulţi ani, în parteneriat cu eMAG (cel mai important jucător din comerţul online românesc). Anul trecut, cele două părţi au decis să meargă mai departe cu proiecte proprii.

    „Anul trecut a fost în acelaşi context dificil (marcat de pandemia de COVID-19 – n.red.), atipic”, sumarizează Mircea Moga anul 2021.

    În ceea ce priveşte 2022, executivul crede că retailul cu dominantă alimentară va rămâne pe un trend ascendent. Când vine vorba de businessul propriu, Mega Image va continua investiţiile pentru a pătrunde pe noi teritorii, dar şi pentru a-şi consolida prezenţa în pieţele pe care le deserveşte deja.

    „Ne aşteptăm ca nevoile consumatorilor să se schimbe şi anul acesta, astfel că vom aloca investiţii pentru extinderea magazinelor fizice, remodelarea acestora şi introducerea de noi concepte şi mărci proprii, precum şi consolidarea celor deja existente.” După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

     

    Un an complex, influenţat de multipli factori de stres

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora, spune că 2022 va fi un an complex, influenţat de multipli factori de stres, precum evoluţia pandemiei şi inflaţia, aceasta din urmă fiind trasă în sus în special de costurile tot mai mari ale energiei. „În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.”

    Despre anul trecut, executivul spune că a fost tot unul provocator, în care contextul a continuat să se schimbe dramatic peste noapte, testând la maximum capacitatea de a se adapta a companiei. „A fost un an în care am făcut totul pentru a menţine magazinele deschise pentru toţi clienţii, indiferent de cât de mari au fost provocările de ordin sanitar şi logistic. A fost un an dificil, dar bogat în transformări şi evoluţii pe toate planurile.”

    Deşi atât despre 2021, cât şi despre 2022 executivul vorbeşte în termeni similari, există diferenţe majore între ei. Mai exact, factorii de stres sunt diferiţi, pandemia fiind evenimentul „vedetă” al anului trecut, pe când inflaţia a început să-şi arate colţii abia pe final de 2021, pentru ca în primele luni din acest an să lovească din plin.

    În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora

    „Deşi plin de emoţii şi de restricţii, 2021 a fost anul în care oamenii s-au obişnuit să trăiască în noul context, iar lumea s-a simţit în siguranţă la cumpărături, a conştientizat măsurile luate pentru limitarea impactului pandemiei”, adaugă Aura Rădulescu.

    Cora este retailerul cel mai puţin extins de pe plan local, astfel că grupul are în România zece hipermarketuri şi câteva magazine de mici dimensiuni, acestea din urmă sub brandul Cora Urban. Lor li se adaugă magazinul online, retailerul fiind unul dintre primii jucători care a pariat pe acest canal, într-o perioadă în care vânzările virtuale de bunuri FMCG tindeau spre zero. „Ţintele Cora pentru acest an sunt creşterea online-ului şi dezvoltarea celui mai nou concept, Cora Urban, în paralel cu explorarea unor soluţii noi care să îmbogăţească experienţa de shopping a clienţilor, indiferent de canalul ales. Totodată, întreaga activitate a Cora în România şi în Europa se desfăşoară sub semnul sustenabilităţii, aşa că strategia de business include soluţii în acest sens, de la extinderea parteneriatelor cu producătorii locali pentru a susţine economia românească, până la soluţii pentru reducerea presiunii asupra mediului.”

    Lanţul de magazine Cora a încheiat anul 2020 cu afaceri de 1,6 mld. lei, cu 5,5% mai mici decât în 2019, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Declinul a survenit în pandemie, un an atipic pentru consum şi pentru retail. Totuşi, din datele ZF, Cora este singurul dintre cei zece jucători din comerţul modern alimentar care şi-a redus încasările în 2020 faţă de anul de dinaintea pandemiei.

     

    Dincolo de probleme, răsare soarele

    Ultimii doi ani, marcaţi de pandemia de COVID-19, au forţat companiile din orice domeniu să lucreze sub presiune, să se adapteze şi să meargă mai departe. În acest context, în pofida problemelor cu care vine la pachet, 2022 este un an de creştere şi de investiţii pentru unii jucători curajoşi care cred că în orice criză există o serie de oportunităţi. Plus că, multe dintre aceste proiecte de dezvoltare sunt gândite pe termen lung şi sunt menite să aibă rezultate în anii ce vor urma, când actualele probleme ar putea fi (în scenariul optimist) doar o amintire. „Penny România este o companie care evoluează constant, având la bază o creştere sustenabilă. Astfel, ne aşteptăm ca 2022 să fie în linie cu anii anteriori. Ne vom continua planurile şi vom investi în extinderea reţelei noastre de magazine, vom deschide 30-35 de unităţi. Banii vor merge inclusiv către achiziţia de terenuri. De asemenea, vom remodela şi ultimele magazine din reţea, proces pe care ne dorim să îl încheiem anul acesta. Mai mult, investim şi în toate depozitele, în sediu şi în echipamentele logistice existente, pentru a le menţine eficiente şi la zi, mai ales din punct de vedere digital”, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Retailerul cu profil discount Penny România, parte a grupului german Rewe, a investit în acest 2021 peste 100 mil. euro în businessul local, banii mergând către deschiderea a circa 25 de magazine noi, remodelarea unora deja existente şi inaugurarea unui nou centru logistic la Filiaşi, lângă Craiova. Ritmul de dezvoltare va accelera, astfel că bugetul companiei pentru România va urca la 1 mld. euro pentru întreaga perioadă de până în 2029 când ţinta este dublarea reţelei la 600 de magazine şi existenţa a şase centre logistice, faţă de patru azi. „Privind în urmă, în ciuda dificultăţilor întâlnite pe parcurs şi a volatilităţii industriei, ne aşteptăm ca economia să urmeze un curs pozitiv. Dincolo de provocările care vor apărea, mă bazez pe capacitatea echipei de a se adapta rapid la schimbări.” Daniel Gross spune că 2021 a fost un an al rezultatelor, atât în ceea ce priveşte cifrele, cât şi alte aspecte din business.

    „În 2021 am atins borna de 300 de magazine şi am ajuns la patru centre logistice în România, am depăşit primul miliard de euro ca cifră de afaceri.” Penny România a avut în 2020 afaceri de 4,7 mld. lei după un avans de circa 20%. Oficialii companiei spuneau că ritmul s-a menţinut şi în 2021, ceea ce ar duce businessul la peste 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

     

    Ţinerea în frâu a inflaţiei, prioritatea zero

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi, spune că 2021 a fost un an dificil, dar asta nu a împiedicat compania să îşi ducă la îndeplinire planurile. La fel se anunţă a fi şi acest an. „În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.” Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, vrea să deschidă sau să modernizeze în acest an 300 de magazine, acesta fiind cel mai ambiţios plan de expansiune de până acum al companiei, dar şi al oricărui alt retailer local. Până acum, cel mai bun an pentru dezvoltare a fost 2019, când Profi a deschis 264 de unităţi noi, e vorba de magazine pe format mic, de tip supermarket sau proximitate modernă. La momentul acela, compania nu lua în calcul şi modernizările. Anul trecut, compania a inaugurat circa 170 de spaţii de vânzare şi a modernizat alte 70, consolidându-şi poziţia de cel mai extins retailer din România, cu peste 1.500 de unităţi la nivel naţional. „Anul 2021 a fost unul dificil, dar care nu ne-a împiedicat să ne ducem la îndeplinire planurile, punând însă o presiune considerabilă atât pe oameni, cât şi pe celelalte resurse ale reţelei noastre.”

    Ţinta iniţială a Profi pentru 2021 era de 250 de unităţi noi, dar compania a mizat şi pe remodelări. Astfel, oficialii companiei au anunţat anterior că vor de fapt ca până la finalul anului să fie inaugurate şi modernizate în total 250 de unităţi, lucru care s-a întâmplat. „Modernizarea presupune un volum mai mare de muncă decât o inaugurare”, spuneau reprezentanţii lanţului anterior.

    Conform celor mai recente date ZF, anual, Profi investeşte în România circa 100 mil. euro, bani ce merg atât către deschideri şi remodelări, cât şi către dezvoltare de portofoliu sau procese interne.

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate este al patrulea jucător din comerţul alimentar local după cifra de afaceri din 2020, de 8,8 mld. lei, plus 22%. Oficialii companiei nu comunică ritmul de creştere al businessului în 2021. Ei spun însă, că trendul ascendent va continua. „În ceea ce priveşte economia, aceasta va trebui să găsească mijloacele prin care să facă faţă provocărilor generate de inflaţie şi de preţul energiei”, conchide Costinaş.


    În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi

  • Ipocrizie de dictator. Putin a vorbit într-un discurs „despre valorile universale ale tuturor ruşilor”, îmbrăcat într-o jachetă a unui brand vestic, pentru care un rus de rând trebuie să muncească 2 ani pentru a şi-o permite. Ce ar putea simboliza acest lucru

    Una dintre cele mai recente controverse legate de războiul din Ucraina se referă la parka Loro Piana purtată de Putin într-o adunare pe Stadionul Olimpic din Moscova. În timp ce ataca Vestul într-un discurs public „despre valorile universale ale tuturor ruşilor”, purta o jachetă de designer de 12.000 de euro. Nu este prima dată, în perioada acestui război, dar şi în istorie, per ansamblu, când un brand celebru a fost purtat de cineva aflat de partea greşită a conflictului.

    În acelaşi timp în care pare că ai săi cetăţeni se întorc la sărăcia sovietică, liderul rus a lăudat succesul „operaţiunii militare” care a bombardat spitale, şcoli şi case, purtând, în mod paradoxal, o jachetă Loro Piana în valoare de 1,5 milioane de ruble, echivalentul a peste 12.000 de euro. În 2021, venitul mediu anual al ruşilor a fost de 678.000 de ruble, cam jumătate decât costul jachetei lui Putin, după cum relatează presa internaţională. În mod ironic, Loro Piana, parte a grupului LVMH, se numără printre brandurile care s-au retras rapid din Rusia în luna martie şi donează milioane de euro pentru refugiaţii ucraineni.

    Nu este prima dată, în perioada acestui război, dar şi în istorie, când un brand celebru a fost purtat de cineva aflat de partea greşită a conflictului. Potrivit publicaţiei de fashion NSS Mag, la finalul lunii februarie, Ramzan Kadyriv, liderul regiunii Cecenia şi un criminal responsabil de numeroase decese şi torturi, a ţinut un discurs purtând o pereche de cizme Monolith de la Prada.

    De asemenea, recent, în timp ce numeroase state europene au îngheţat activele oligarhilor ruşi din Vest, presa a atras atenţia asupra numeroşilor moştenitori multimilionari care se află într-o vacanţă perpetuuă, orbitând în jurul guvernului rus. Publicul este surprins de faptul că aceşti politicieni şi ultrabogaţi ai lumii, în ciuda faptului că se declară distanţaţi de filosofia de viaţă capitalistă, cumpără bunuri de lux.

    Adevărul este însă că toţi oligarhii şi tiranii din istorie au stârnit discuţii în ceea ce priveşte alegerile lor vestimentare. Soţia dictatorului filipinez Ferdinand Marcos, Imelda Marcos, avea 1.060 de perechi de pantofi de diferite branduri, iar Teodorin Obiang, fiul preşedintelui Guineei Ecuatoriale ar fi cheltuit 80.000 de dolari la Gucci şi 50.000 de dolari la Dolce & Gabbana într-o singură zi, atunci când a vizitat Statele Unite, potrivit Reuters.

    De la pătura violet care îl acoperea din cap până în picioare pe Gaddafi, până la deux-pièces-urile în stil militar ale lui Kim Jong-un, ochelarii Ray-ban şi pantofii cu platformă, pălăriile din piele de leopard ale lui Mobutu, hainele din lână turcească ale lui Saddam Hussein şi salopeta de revoluţionar a lui Fidel Castro, pare evident că liderii autocraţi atrag atenţia prin stilul lor vestimentar. „Cu siguranţă nu ar purta ceva în care nu ar vrea să fie omorâţi”, observau jurnaliştii publicaţiei americane National Post, într-un articol mai vechi.

    Potrivit lui Peter York, autorul „Dictator Style: LifeStyle of the World’s Most Colorful Despots”, principiul vestimentar pe care se bazează dictatorii lumii este să nu arate precum alţi oameni. „Este vorba despre un look individualist şi ierarhic care spune – Eu sunt şeful”. York sublinia în acelaşi articol că prin înţelegerea felului în care dictatorii se îmbracă, putem înţelege felul în care ei operează.

    „Alegerile stilistice ale dictatorilor sunt în concordanţă cu alegerile lor interioare: Voi impresiona şi voi intimida.” York este de părere că moda este antitetică totuşi felului în care un dictator îşi alege stilul: „Dacă te predai fashionului, înseamnă că te predai altor principii. (Desigur, dacă dictatorii nu sunt interesaţi de urmărirea legilor internaţionale, cu siguranţă nu le va păsa de regulile fashionului – ce spune despre alegerea liderului rus – care pare ataşat totuşi de brandurile occidentale?)

    Când a fost întrebat despre stilul lui Obama într-un interviu pentru publicaţia Slate, în vremea în care acesta era preşedinte, criticul fashion Simon Doonan a remarcat: „Singurii politicieni stilaţi sunt dictatorii”. El a explicat cum nu există loc pentru stil într-o democraţie, deoarece politicienii trebuie să fie persoane altruiste, devotate oricăror altor aspecte decât vanitatea. Majoritatea politicienilor poartă, aşadar, costume terne, în timp ce tiranii lumii au propriile stiluri.

    York adăuga că dictatorii sunt foarte conştienţi în legătură cu simbolismul hainelor pe care le poartă. Hitler, de pildă, simboliza mişcarea fascistă cu un stil vestimentar degrabă ciudat, militar, căruia i-a adăugat coafura distinctă şi mustaţa recognoscibilă.

    De cealaltă parte, brandurile pare că sunt atrase în discuţia politică vrând-nevrând prin alegerile vestimentare ale clienţilor. Potrivit unor surse variate, parka lui Putin a fost cumpărată în 2013, deşi Pier Luigi Loro Piana a declarat presei că „nu ştim de când datează această achiziţie”.

    Brandul s-a confruntat cu clasica furtună  de comentarii de la activiştii din social media, care au acuzat asociaţia Loro Piana într-un mod complet arbitrar. Pier Luigi Loro Piana s-a distanţat de Putin printr-un mesaj clar: „Suntem absolut împotriva acestui război şi în niciun caz nu considerăm potrivit faptul că preşedintele rus a decis să apară public îmbrăcat într-un produs high-end în timp ce ruşii trec prin dificultăţi economice din cauza sancţiunilor. (…) Ne-am regăsit în faţa unei publicităţi care cu siguranţă nu a fost plăcută în timp ce în realitate noi îi ajutăm pe oamenii din Ucraina”.

    Pare ciudat că un brand trebuie să se justifice în social media pentru că un autocrat a cumpărat, în urmă cu câţiva ani, unul dintre produsele sale. Potrivit NSS Mag, aceste cheltuieli sunt judecate mai aspru de către public atunci când este vorba despre brandurile de fashion, dar sunt de înţeles când vine vorba despre alte bunuri de lux – nimeni nu este contrariat când vine vorba despre Rolexul lui Gaddafi sau de Patek Philippe-ul lui Saddam Hussein, la fel cum nimeni nu pare contrariat atunci când maşinile unor branduri de lux sunt confiscate de la reprezentanţii mafiei. „Aceleaşi valori liberale pe care Vestul le reprezintă permit ca într-o piaţă liberă, clienţii lor să cumpere lucruri în măsura posibilităţilor fiecăruia dintre ei – inclusiv când vine vorba de autocraţii ruşi. Iar aceleaşi publicaţii care s-au declarat contrariate în legătură cu Loro Piana s-au revoltat şi în legătură cu pierderea de milioane de euro de la cheltuitorii ruşi de top, cei care veneau în Italia rezervând vacanţe de lux şi făcându-şi cumpărăturile pe Via del Corso, în Fashion districtul din Milano sau în Porto Cervo”, scriu reprezentanţii NSS Mag. La fel cum păcatele taţilor nu ar trebui să cadă asupra fiilor, păcatele clienţilor nu ar trebui să cadă asupra brandurilor. Pe scurt, întreaga discuţie duce la faptul că am ajuns la o situaţie culturală unde companiile multinaţionale care vând bunuri high-end se simt obligate să îşi exprime afilierile politice – climatul actual le forţează să se grăbească şi să ia o poziţie pe anumite probleme.

    „Dacă anumiţi dictatori au sau nu stil este ceva ce poate fi dezbătut – Milioanele pot cumpăra high-fashion, dar puterea absolută şi resursele nu pot cumpăra bunul gust. În mod cert, câteva dintre apariţiile lor publice pot fi considerate asalturi vizuale. Dar chiar şi atunci când apar în faţa publicului pentru a nega crimele de război, nu fiţi păcăliţi de victoriile lor sartoriale. În cele din urmă, diavolul se îmbracă de la Prada”, scriau jurnaliştii publicaţiei americane National Post în articolul citat. La fel ca şi moda, concluzia pare să fi revenit şi în ceea ce îl priveşte pe liderul rus.

    Loro Piana, un brand pentru elite nomade?

    Originară din nordul Italiei, din regiunea Trivero, familia Loro Piana a început să facă afaceri cu lână la începutul anilor 1800. În 1924, Pietro Loro Piana a fondat businessul Ing. Loro Piana & C., afacerea care există şi astăzi ca parte a grupului de bunuri de lux LVMH. Nepotul lui Pietro, Franco, a preluat businessul în 1941, iar după război, acesta a început să îşi câştige reputaţia de furnizor de lână premium şi caşmir pentru industria de fashion haute couture, atât în ţară, cât şi peste hotare. În anii 1970, Sergio şi Pier Luigi Loro Piana au preluat frâiele afacerii, diversificând-o în direcţia bunurilor de lux şi dezvoltând braţul de retail al acesteia. Acum, brandul este considerat unul dintre cei mai mari procesatori de caşmir şi se mândreşte cu faptul că foloseşte unele dintre cele mai rare materiale pe care lumea le oferă – caşmir de la iezii din China nordică şi Mongolia, Vicuña din Anzi, lână de Merino extra-fină din Australia şi Noua Zeelandă şi fibră de flori de lotus din Myanmar. Toate colecţiile companiei sunt făcute în Italia. „Clienţii noştri sunt reprezentaţi de elita globală nomadă”, spunea într-un interviu pentru Financial Times, în 2020, Fabio d’Angelantonio, CEO-ul  de atunci al companiei. „Dacă oamenii cumpără Loro Piana, fac acest lucru pentru că vor să se simtă ca parte a unui club, un club de connaisseurs. Sunt oameni care pot experimenta trei sezoane diferite şi patru fusuri orare în aceeaşi săptămână. Încep în Moscova, Beijing sau Londra şi pot încheia săptămâna în Ibiza, Gstaad sau St. Tropez”, a continuat el în acelaşi interviu. Brandul italienesc a vândut controlul afacerii grupului de bunuri de lux LVMH în 2013. LVMH a cumpărat 80% din  Loro Piana în schimbul a două miliarde de euro, lăsând 20% din afacere în mâinile celei de-a şasea generaţii de urmaşi ai dinastiei Piedmont. LVMH nu publică veniturile companiei pentru fiecare brand în parte, dar analiştii estimează că sub conducerea companiei franceze, vânzările aproape s-au dublat, până la peste 700 de milioane de euro în 2019.