Viaţa poate fi amuzantă uneori… iar această perspectivă a determinat-o pe Oana Ţifrea-Marciuska să studieze, în facultate, tiparele glumelor făcute timp de luni de zile de prietenii săi. Era prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor de inteligenţă artificială (AI), pentru teza sa de licenţă, prima lucrare în domeniu. De atunci, şi-a continuat pregătirea academică şi evoluţia profesională în şase ţări, iar umorul a însoţit-o în tot acest parcurs.
„Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. 🙂 Viaţa poate fi amuzantă uneori”, constată Oana Ţifrea-Marciuska, în interviul pentru Business MAGAZIN, la câţiva ani distanţă după ce a bifat şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale – la care nici nu visa atunci.
Acum, din rolul de AI Scientist and Engineer al Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg). Knowledge Graph conectează diverse entităţi, cum ar fi oameni, companii, produse, mărci sau industrii, cu diverse proprietăţi, cum ar fi angajarea, lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică. Echipa lor îmbunătăţeşte produsele Bloomberg, cum ar fi ştirile automate sau procesarea limbajului automat(NLP).
Din rolul de cercetător ştiinţific, citeşte articole legate de noile proiecte în care şi-au propus să inoveze, mentorează stagiari sau colaborează cu oameni din mediul academic, revizuieşte articole ştiinţifice ale colegilor, participă la conferinţe ca prezentator, organizator sau învăţăcel. În calitate de inginer, proiectează, implementează şi testează software, revizuieşte codul colegilor săi, participă la diferite întâlniri pe teme de agilitate şi repară posibile erori în cod.
„În cazul meu, lucrurile au evoluat în mod natural. Am participat la diferite competiţii în timpul liceului care au implicat matematică, programare, scriere creativă şi limbaj. În timp ce lucram la teza de licenţă în informatică, am putut să-mi combin cele două pasiuni – limbajul şi programarea – şi am lucrat la «Recunoaşterea automată a umorului în texte»”, îşi aminteşte Oana Ţifrea-Marciuska prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor AI (Artificial Intelligence â inteligenţă artificială – n.red.).
„Vreme de luni de zile, am analizat fiecare glumă pe care o spuneau prietenii mei pentru a înţelege ce caracteristici o făceau amuzantă. Am continuat în domeniul AI pentru că sunt foarte curioasă în ceea ce priveşte diferitele aplicaţii legate de AI, de la utilizarea tehnologiei în educaţie şi asistenţă medicală până la implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi, cum ar fi ajutarea oamenilor să găsească informaţii relevante în diverse contexte.”
Încă din liceu devenise complet captivată de programare pentru că i se părea foarte distractivă – „Visam la computere care să îmi scrie temele pe subiectele care nu erau de interes pentru mine. Nu îmi plăcea să memorez lucruri şi voiam să înţeleg. Matematica şi programarea erau foarte interesante fiindcă odată ce le înţelegeai, puteai să-ţi reaplici cunoştinţele. De fapt, am început două licenţe în acelaşi timp: una în informatică şi alta în drept (la propunerea părinţilor mei). După o lună de studiu, am ştiut că vreau să studiez doar informatica”.
De la curiozitatea ei pentru inteligenţa artificială şi până la Bloomberg, a trecut însă prin numeroase etape legate de pregătirea sa, dar şi prin diferite geografii. Originară din Topliţa, judeţul Harghita, Oana şi-a continuat studiile la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Primul pas în afara ţării a fost prin intermediul programului Erasmus, despre care auzise în perioada în care studia pentru licenţă. „Din moment ce nu am fost niciodată în afara României, a fost atrăgător pentru mine să câştig o bursă care să-mi permită să studiez şi să experimentez viaţa peste hotare. Aşa am ajuns să studiez câteva luni la Lille în Franţa. După această experienţă, am decis să aplic pentru o altă bursă pentru a studia la master. Apoi au urmat alte lucruri. Nu am planificat niciodată că voi avea o carieră internaţională, dar lucrurile s-au întâmplat pur şi simplu.” Mai târziu, a finalizat un program masteral european în logică computaţională în Austria şi Italia. A făcut un stagiu de practică chiar şi în Australia, apoi a petrecut doi ani ca dezvoltator de software în Italia, şi-a obţinut doctoratul în AI în Marea Britanie. A lucrat într-un stagiu de internship în Marea Britanie la Microsoft Research, a făcut un an de studii postuniversitare şi abia apoi a primit un job la Bloomberg. Spune că a aplicat pentru că, în timp ce îşi făcea doctoratul la Oxford, a asistat la o discuţie susţinută de un inginer de cercetare de acolo, iar proiectele lor păreau interesante şi legate de interesele sale de cercetare: procesarea limbajului natural şi knowledge graph. A aplicat la Bloomberg odată ce a decis să se îndrepte înspre această industrie, iar câteva interviuri mai târziu, s-a alăturat companiei.
„Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales când vine vorba despre informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”
„Sunt fericită că am avut curajul să ies în afara zonei mele de confort. Am studiat şi am lucrat în şase ţări diferite, fiecare dintre acestea având moduri distincte de abordare a cercetării şi educaţiei şi m-au făcut persoana care sunt astăzi. Sunt fericită că am aplicat pentru burse de studiu, deşi, în adâncul inimii, mă simţeam ca un impostor. Dar, multe dintre premiile pe care le-am câştigat, cum ar fi Bursa Anita Borg de la Google, m-au ajutat să am libertate financiară ca student, pe lângă deschiderea unor noi oportunităţi, cum ar fi obţinerea unui loc finanţat la Universitatea Oxford”, îşi descrie Oana reuşitele academice. (Bursa Anita Borg urmăreşte să încurajeze şi să promoveze femeile pentru a excela în domeniul informaticii, a juca un rol activ şi a deveni lideri în creaţia tehnologică n.red.)
În afară de faptul că şi-a terminat cu succes toate studiile, se declară fericită că a lucrat la multe proiecte pe care le descrie drept uimitoare: „De exemplu, când lucram în Italia la dezvoltarea de jocuri semiautomatizate pentru copiii care aveau probleme cu înţelegerea textelor citite, am folosit diverse tehnici AI pentru a genera automat jocuri din poveştile pe care copiii le-au citit. Testele efectuate atât în Marea Britanie, cât şi în Italia au arătat că sistemul nostru a îmbunătăţit înţelegerea copiilor atunci când citesc poveşti”.
Menţionează şi munca de voluntariat în diverse activităţi axate pe diversitate şi incluziune, despre care spune că i-a adus, de asemenea, un grad uimitor de satisfacţie – „Ştiind că pot contribui la a face lumea din jurul meu un pic mai incluzivă şi mai blândă.”
Una dintre aceste activităţi a început când studia la Oxford şi s-a implicat în crearea Oxford Women in Computer Science. „La momentul în care m-am alăturat Oxford, nu cunoşteam multe femei la catedră şi îmi doream să am un alt proiect în afară de doctorat, aşa că m-am implicat în înfiinţarea OxWoCS.” Prin această organizaţie, au început să faciliteze discuţii cu vorbitori externi şi interni din mediul academic şi din industrie şi chiar au avut ca vorbitori doi dintre câştigătorii Premiului Turing (cunoscut ca premiul Nobel în Informatică).” A pus umărul la organizarea de evenimente, de pachete de sponsorizare pentru companii şi au oferit burse studenţilor pentru a participa la conferinţă. Au făcut echipă şi cu o organizaţie soră a Universităţii Cambridge, Women@CL şi au organizat o conferinţă comună cu ei, care încă are loc acum în fiecare an. „Am fost foarte fericită să mă implic, deorece voluntariatul mi-a oferit multe satisfacţii personale şi profesionale. Continuu să fiu implicată în iniţiative de diversitate şi incluziune, deoarece simt că pot contribui la a face locurile în care lucrez mai incluzive.”
De ce pare mai greu pentru femei să reuşească în tech?
Când vine vorba despre echilibrul de gen în domeniul pe care îl reprezintă, ea observă că trebuie să analizăm două probleme principale: 1. De ce mai puţine femei se alătură sectorului tehnologic şi 2. De ce cele care se alătură sectorului tehnologic tind să părăsească acest sector într-un ritm mai rapid decât bărbaţii?. „De ce se întâmplă asta? În multe ţări, inclusiv în România, fetele se pot simţi descurajate în informatică din cauza prejudecăţilor de lungă durată din societatea noastră. S-ar putea să fiţi familiarizaţi cu experimentul în care băieţii şi fetiţele au schimbat hainele şi voluntari au fost rugaţi să se joace cu ei cu diverse jucării. Voluntarii dădeau păpuşi şi jucării pufoase băieţilor îmbrăcaţi în fete şi roboţi şi obiecte dure fetelor îmbrăcate în băieţi. Cred că ar trebui să ne creştem copiii cu o mentalitate de dezvoltare şi să-i expunem la diverse jucării pentru a le ajuta să-şi dezvolte abilităţile.” Îşi aminteşte de altfel că şi ea a fost descurajată de mulţi dintre cei din jur în momentul în care şi-a exprimat dorinţa să studieze informatica. „Cred că principalul motiv pentru toate acele comentarii negative a fost că, la acea vreme, informaticienii pe care îi ştiam din filme trăiau în general în subsoluri şi se ocupau, în general, de hackuirea computerelor altor persoane. Aşadar nu erau descrişi într-o manieră foarte bună şi, desigur, niciunul dintre ei nu era femeie. Cred că lucrurile au început să se schimbe destul de mult acum faţă de perioada în care eram în liceu.” Oana Ţifrea-Marciuska menţionează de asemenea studii din care reiese că bărbaţii au tendinţa de a se autodescrie pe platforma de resurse umane LinkedIn ca şi cum ar avea mai multe abilităţi decât femeile: „Acest lucru se corelează cu cercetările existente privind nivelurile mai scăzute de încredere ale femeilor cu privire la propriile abilităţi tehnice, chiar dacă femeile din AI au niveluri de educaţie formală mai ridicate decât bărbaţii”.
De asemenea, spune că de când a devenit mamă, a observat şi înţelege mai bine nevoia de aranjamente de lucru mai flexibile pentru femei, de scheme de îngrijire a copiilor bune şi mai accesibile, precum şi de sprijinul semenilor lor: „Fără acestea, femeile nu vor avea acces egal la formare, recalificare şi căi de tranziţie a locurilor de muncă – în special în domenii în expansiune, de frontieră, cum ar fi data science şi AI”.
„Zilnic ne putem schimba viaţa în bine, dacă ne dorim asta”
Ţinând cont de comunitatea relativ mică în care a crescut (un municipiu de circa 15.000 de locuitori recunoscut mai degrabă ca pol al frigului decât pentru resursa umană talentată), am întrebat-o pe Oana şi care crede că sunt şansele cuiva dintr-o comunitate similară să reuşească – în special într-un domeniu atât de specific precum cel în care şi-a construit ea cariera.
„Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales la informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”
Nu au ocolit-o nici pe ea provocările – fie că e vorba despre respingeri de la oportunităţi la care am aplicat, sentimentul de singurătate când se afla departe de cei dragi, confruntarea cu diverse probleme de sănătate (de ale sale sau ale celor dragi), doliu etc.” A căutat totuşi mereu oportunităţile şi a muncit foarte mult în direcţia acestora, iar „de multe ori lucrurile păreau să se fi aliniat într-un mod bun: „Pentru a depăşi provocările, trebuie să ai o mentalitate de creştere pentru a conştientiza că întotdeauna, zi de zi, ne putem schimba viaţa în bine dacă dorim. Nu pot vorbi pentru fiecare loc din lume, dar am prieteni din diferite colţuri ale lumii care provin din comunităţi mici şi care au realizat lucruri uimitoare. Cred că oamenii se ajută unii pe alţii, iar acesta a fost şi cazul meu – alături de munca asiduă din partea mea, desigur”.
„Pentru a depăşi provocările, trebuie să ai o mentalitate de creştere pentru a conştientiza că întotdeauna, zi de zi, ne putem schimba viaţa în bine dacă dorim. Nu pot vorbi pentru fiecare loc din lume, dar am prieteni din diferite colţuri ale lumii care provin din comunităţi mici şi care au realizat lucruri uimitoare. Cred că oamenii se ajută unii pe alţii, iar acesta a fost şi cazul meu – în afară de munca grea din partea mea, desigur.”
Sfatul ei pentru o tânără care îşi doreşte o carieră similară cu a ei? „Avem nevoie de mai mulţi dintre voi în acest domeniu! Te-aş sfătui să studiezi, să exersezi şi să fii deschisă cu privire la noile oportunităţi. Când mi-am început studiile, AI nu era un domeniu atât de dezvoltat, aşa că mi-ar fi fost imposibil să-mi planific cariera aşa. Cred că femeile tinere ar trebui să-şi definească valorile, să se cunoască pe sine – ce le place şi ceea ce nu le place – şi să aplice, să aplice, să aplice. Încrederea creşte atunci când faci din ce în ce mai multă practică.”
„Călătoria fiecăruia este diferită”
Care sunt factorii de care au nevoie femeile care aspiră la un rol precum al său? „Călătoria fiecăruia este diferită. În echipa noastră, avem oameni cu experienţă în fizică sau matematică. Acestea fiind spuse, cred că este important să ştim să programăm pentru că orice idee pe care o avem, trebuie să o putem implementa. Astfel, o educaţie formală precum o diplomă de licenţă şi/sau master în informatică pot ajuta la stabilirea fundaţiei necesare, dar practica duce la perfecţiune (la fel ca în sport).” Chiar dacă există cursuri online gratuite disponibile pe site-uri precum Coursera care vă pot ajuta să vă familiarizaţi cu informatica şi AI, Oana Ţifrea-Marciuska crede că o educaţie formală poate ajuta ca un CV să iasă mai mult în evidenţă. Adaugă că un alt lucru important în evoluţia carierei sale a fost că a încercat să facă stagii şi să lucreze atât în mediul academic, cât şi în industrie pentru a descoperi ceea ce îşi dorea – şi a rămas constant curioasă. Obstacole? „Cel mai mare obstacol pentru mine este să găsesc o modalitate de a continua atunci când lucrurile erau cu adevărat grele. Dar, sunt foarte recunoscătoare că sunt înconjurată de oameni minunaţi şi că am toată dragostea şi sprijinul familiei mele, în special al soţului meu. De exemplu, în timpul studiilor de doctorat, am avut o varietate de probleme de sănătate. M-am întrebat adesea dacă ar trebui să continui să fac presiuni asupra mea. În cazul meu, să am sprijinul familiei şi prietenilor mei a însemnat enorm pentru mine. În acelaşi timp, am întâlnit frecvent oameni care îmi spuneau ce trebuie să aud, când aveam nevoie să aud cel mai mult. Şi asta mi-a schimbat direcţia vieţii, pentru care sunt extrem de recunoscătoare”, răspunde ea.
Am întrebat-o şi care este părerea ei despre mult trâmbiţata discuţie între viaţa de familie şi carieră, în special când vine vorba despre femei: „În cazul meu, cred că «suficient de bun» este suficient, atât la serviciu, cât şi acasă. După cum am spus, sunt foarte recunoscătoare că soţul meu mă susţine foarte mult şi împărţim multe dintre responsabilităţile legate de creşterea fiicei noastre. Suntem norocoşi să lucrăm amândoi în industria AI, ne înţelegem şi ne sprijinim reciproc. Amândoi avem valori clare definite şi încercăm să prioritizăm cele 24 de ore dintr-o zi în funcţie de acestea”.
În viitor, îşi doreşte ca, în cele din urmă, să intre în management şi, de asemenea, să fie mentor pentru următoarea generaţie de ingineri în AI. Nu exclude în totalitate întoarcerea în România, daca o şansă s-ar ivi: „Dacă s-ar ivi o oportunitate bună pentru familia mea apropiată, m-aş întoarce cu plăcere. Momentan însă, suntem fericiţi aici şi luăm fiecare zi aşa cum vine.” Deocamdată, duce dorul familiei – de aici, părinţi, surori, nepoţi, bunica, cumnaţii etc. şi prietenilor. A ţinut de asemenea legătura cu universitatea şi liceul de acasă şi „Văd cu siguranţă îmbunătăţiri pe care sunt fericită să le descopăr”.
Recent, la finele anului trecut, el a depăşit, la cârma companiei, o nouă bornă: preluarea competitorului Foodpanda. „Migrarea Foodpanda a fost a şaptea în ultimul an, deci, deşi aveam experienţă acumulată anterior, tot ne-a pus în faţa unui proces extrem de complex, ce necesita o multitudine de acţiuni într-un timp foarte scurt. Am primit aprobarea de la Consiliul Concurenţei la începutul lunii decembrie, iar la începutul lunii februarie am început migrarea utilizatorilor, lucru care a însemnat, mai exact, să migrăm mii de parteneri şi curieri în platforma Glovo, dar şi sute de colegi noi pe care să-i integrăm în echipele deja existente. Nu au lipsit nici mici incidente, dar în final putem spune că ne-am atins obiectivul propus.” Despre modul în care s-a schimbat industria locală în care compania activează, executivul spune că e limpede pentru noi toţi că vedem din ce în ce mai multe cumpărături mobile şi soluţii create speciale pentru a răspunde acestor noi necesităţi. „Iar acest aspect este valabil pe toate pieţele, indiferent de ţara din care provine consumatorul. Cred că, pe măsură ce jucătorii din comerţul electronic au acces la mai multe date, le-au putut valorifica şi au putut crea pentru cumpărători noi experienţe relevante, personalizate.” El este de părere că în viitor, chiar mai mult decât acum, personalizarea va face diferenţa între un serviciu de livrare şi unul rapid şi care răspunde efectiv unei nevoi imediate din partea consumatorului. „Mai mult decât atât, consumatorii şi întreprinderile deopotrivă devin din ce în ce mai conştienţi de mediu. Din acest motiv, consumatorii sunt mai conştienţi de locul în care cumpără şi de impactul pe care îl are asupra mediului şi de efectele aferente.” Legat de tehnologiile care ar putea reinventa piaţa livărilor, el menţionează explorarea utilizării vehiculelor la distanţă, inovaţie care „reprezintă o oportunitate de a creşte eficienţa livrărilor pe distanţe scurte, nu de a înlocui curierii”.