BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523. De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri. Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009.  Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.

    El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi. Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.

    Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori. Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată. Pentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%. La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.

    Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor. În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri. Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie. Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Avocatul de business de ieri şi de mâine

    Fie că este vorba de un profesionist în dreptul de business „in-house” sau un avocat de business cu care lucrează o companie, un specialist în dreptul afacerilor este indispensabil pentru a ajuta antreprenorii şi companiile să navigheze prin hăţişul legislativ. Avocatura de business s-a schimbat foarte mult în ultimii 15 ani, schimbare care vine natural odată cu modificările legislative, dar şi cu tendinţa de digitalizare. Ce urmează pentru departamentele juridice ale companiilor şi pentru avocaţii de business?

    Dincolo de multiplele schimbări pe care le aduc atât reglementările, cât şi avansul tehnologiei, vedem în continuare un rol extrem de important pentru profesioniştii dreptului afacerilor în viitor şi un interes semnificativ al tinerilor de a se alătura profesiei noastre. În profesiile noastre contribuim decisiv la crearea premisei esenţiale în derularea afacerilor şi anume încrederea”, spune Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova. Activitatea profesioniştilor din dreptul de business, fie că fac parte din departamentele juridice ale companiilor sau sunt avocaţi de business, s-a diversificat în ultimii 15 ani.

    Rolul specialistului de business a trecut de la sfătuitor pe teme juridice la sfătuitor esenţial pentru strategia unei companii, au spus avocaţii de business şi directorii juridici care au participat la dezbaterea „Reff & Asociaţii | Deloitte Legal – ZF Ce înseamnă a fi avocat de business, dar şi director juridic într-o companie mare şi cum a evoluat această profesie în ultimii 15 ani?“. „Pe lângă contribuţia pur juridică pe care echipa o are, există şi un rol educativ foarte important. Suntem parte din deciziile de business care se iau din ce în ce mai mult şi a început cumva cu partea de achiziţii pe care UiPath o face, unde am devenit de la simplu implementator, să fim implicaţi începând cu momente mult mai incipiente, cum ar fi luarea deciziei,  strategia”, a spus Ioana Vieru, global corporate legal counsel la UiPath. Casa de avocatură Reff & Asociaţii | Deloitte Legal împreună cu ZF a organizat în decembrie videoconferinţa „Reff & Asociaţii | Deloitte Legal – ZF Ce înseamnă a fi avocat de business, dar şi director juridic într-o companie mare şi cum a evoluat această profesie în ultimii 15 ani?“.

    Evenimentul a prilejuit şi aniversarea de 15 ani a casei de avocatură Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, care a intrat în top 5 cele mai mari case de avocatură din România. Într-una din rarele apariţii publice, avocaţii de business împreună cu directorii juridici ai unora dintre cele mai importante companii multinaţionale şi bănci din România au dezbătut rolul specialistului în dreptul de business în companie şi societate, cum s-a schimbat meseria în ultimii 15 ani şi care sunt perspectivele, într-un viitor în care modificările legislative sunt o certitudine, la fel şi tendinţa de digitalizare. Unul dintre punctele centrale ale discuţiei a fost avansul tehnologiei şi impactul acesteia pentru departamentele juridice şi pentru avocaţii de business. Dacă acum 15 ani încă se mai punea întrebarea „Vor fi înlocuiţi avocaţii de roboţi?”, acum este cert că un profesionist în dreptul de business nu poate fi înlocuit de un robot, dar digitalizarea îi uşurează semnificativ activitatea.

    „Suntem într-un moment foarte bun în care procesul tehnologic ne ajută foarte mult. Sunt şi soluţii din ce în ce mai avansate de inteligenţă artificială în domeniul juridic, soluţii care procesează volume mari de informaţii, date şi documente”, a spus Simina Mut, partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal. În concluzie, rolul avocatului de business şi al departamentului juridic al companiilor va creşte în perioada următoare, iar pandemia a accelerat cererea de asistenţă juridică pentru mediul de business. „Ceea ce rămâne constant este rolul esenţial pe care îl joacă avocaţii şi juriştii între stat şi individ sau între stat şi mediul de afaceri. Statul cheltuieşte tot mai mult, iar pentru  asta are nevoie să colecteze tot mai mult, reglementează tot mai strict şi mai intruziv şi sancţionează mai sever, aşa că mă aştept ca impactul profesiei de avocat să crească în perioada următoare”, a concluzionat Alexandru Reff.

  • Tradiţia ca business. Cum face o mamă antreprenoriat cu accesorii moderne, de inspiraţie tradiţională

    Dorinţa de a avea un program de muncă flexibil şi interacţiunea cu membrele unei asociaţii de mame care lucrează de acasă au făcut-o pe Maria Cîrciumaru, originară din Sibiu, ca, la 34 de ani, să se îndrepte către antreprenoriat. Aşa că, de mai bine de un an, lucrează full-time pentru un proiect propriu: Ţara lui Papion.

    Sunt o persoană creativă şi mă bucur să descopăr mereu lucruri noi despre lume, despre oameni, despre mine. Am absolvit un liceu militar, o facultate de teologie, jumătate de facultate de medicină. Am publicat două volume de poezii. Am lucrat în domeniul vânzărilor pe rând cu flori, cărţi şi cadouri”, povesteşte Maria Cîrciumaru.

    În 2015, când a devenit mamă, a început să caute modalităţi pentru a fi cât mai prezentă în creşterea băieţelului ei, Iustin. Doi ani mai târziu, a descoperit Asociaţia Work at Home Moms şi a întâlnit astfel o mulţime de alte mame care împărtăşeau acelaşi vis: acela de a găsi un echilibru între viaţa de familie şi carieră.

    „Am prins aripi şi mi-am dat seama că ceea ce a început ca un hobby poate deveni mod de lucru şi de viaţă”, îşi aminteşte Maria.

    Aşa că astăzi lucrează la propriul brand, Ţara lui Papion, sub care creează şi produce accesorii moderne de inspiraţie tradiţională – papioane pentru copii şi pentru adulţi, cercei, pandantive, butoni, brâuri, semne de carte, brăţări, accesorii pentru păr, broşe. Produsele sunt lucrate manual, cusute după metode tradiţionale, inspirate din ii, piese vechi de vestimentaţie populară sau orice altă sursă autentică de tradiţie.

    „Multe dintre produse sunt personalizate după gustul şi inima clienţilor. Împreună cu ei aleg culorile potrivite, modelul cel mai drag lor. Cele mai îndrăgite sunt seturile de familie create special pentru a-i asorta pe toţi membrii, de la mic la mare. Aceste seturi pot fi purtate la diferite evenimente la care, la fel ca în sport, e musai să fie evident că toţi fac parte din aceeaşi echipă – nuntă, botez, şedinţe foto, aniversări, Paşti, Crăciun, serbări şcolare.”

    Maria Cîrciumaru, fondatoare Ţara lui Papion: Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem.

    Alte produse apreciate sunt semnele de carte cu motive tradiţionale, dar şi papioanele tată-fiu. Seturile cu cercei şi pandantiv sunt asortate la ţinute cu iz popular, la fel şi brâiele, broşele, brăţările şi accesoriile pentru păr.

    „Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem”, spune Maria Cîrciumaru.

    Multe dintre produsele pe care le-a creat până acum au „călătorit” până în Italia, Spania, Marea Britanie, Canada şi chiar Iran sau Australia. Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii. Unele preţuri variază în funcţie de complexitatea modelului creat. Vânzările primului an s-au realizat exclusiv online.

    „Investiţia iniţială a fost foarte mică: doi metri de pânză şi câţiva metri de aţă colorată din care am cusut primele papioane. Oamenii le-au apreciat, le-au cumpărat pentru ei sau pentru cei dragi, iar eu am creat altele şi altele. Primele luni am reinvestit tot ceea ce am câştigat pentru a avea pânze mai faine, aţă de calitate, ambalaje frumoase, baze bune şi diverse pentru bijuterii. Când am împlinit primul an de antreprenoriat, am tras linie şi am contabilizat vânzări de 25.000 lei.”

    În 2022, Maria Cîrciumaru intenţionează să dubleze cifra de afaceri, dar şi să participe la târguri locale şi naţionale, să testeze şi să lanseze produse noi, tot cu specific tradiţional, să încheie colaborări cu alţi artizani pentru realizarea unor pachete-cadou.

    „În prezent firma nu are angajaţi. Dar este şi acesta un obiectiv de îndeplinit pentru viitorul apropiat. Afacerea unei mame antreprenoare creşte odată ce îi cresc şi copiii, în acelaşi ritm cu ei. Copiii mici au nevoi mari, la fel şi afacerile.”

    Tot pentru 2022, Maria mai are un plan – dezvoltarea unui alt proiect românesc: Ţara lui Mărţişor pentru a contribui la salvarea acestui simbol românesc de primăvară care, spune ea, a fost în ultimii ani tot mai mult transformat în kitsch şi în prilej de import asiatic.

    Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii.

  • O mână de oţel pentru o criză dublă

    A preluat cel mai mare combinat siderurgic din ţară atunci când piaţa oţelului era la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Câteva luni mai târziu, pandemia a pus în pericol siguranţa miilor de angajaţi, care erau speriaţi şi de faptul că ar putea rămâne fără loc de muncă.

    După un amplu proces care a presupus eficientizarea activităţii şi transformarea pierderilor în profit şi cu o investiţie de 300 de milioane de euro, au început să apară roadele: Liberty Galaţi şi-a crescut profitul operaţional de 3,5 ori într-un an. Următorul pas: să devină un producător regional de oţel verde cu emisii reduse de carbon până în 2030.

    Un angajament de a investi 1 miliard de euro ca să transforme un combinat siderurgic aflat la limita supravieţuirii în 2019 în cel mai important producător regional de oţel verde (Greensteel) în următorii zece ani – acesta a fost obiectivul omului de afaceri Sanjeev Gupta, proprietarul grupului Liberty House (parte a Alianţei GFG), atunci când a decis să achiziţioneze combinatul din Galaţi. Cunoscut anterior sub denumirile de Sidex sau de ArcelorMittal, combinatul siderurgic Liberty din Galaţi are o istorie de peste 50 de ani, perioadă în care a trecut prin numeroase crize. Iar ultimii doi ani au adus noi provocări.

    „Turnaroundul Liberty Galaţi a avut loc în timpul pandemiei, când oamenii erau preocupaţi de sănătatea lor şi a familiilor lor şi se temeau că ar putea fi oprită activitatea. Era de înţeles această îngrijorare, deoarece – când grupul Liberty a achiziţionat compania din Galaţi în iulie 2019 – piaţa oţelului era la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, apoi ne-am confruntat cu pandemia, care a avut un impact major asupra industriei siderurgice şi a economiei mondiale”, a explicat Prasanta Mishra, directorul executiv al Liberty Galaţi.

    Multe companii au fost nevoite să ia decizii dificile, adaugă executivul. Totuşi, Liberty Galaţi nu şi-a încetat operaţiunile şi nici nu şi-a redus semnificativ activitatea în timpul pandemiei, aşa cum au făcut cei mai mulţi producători europeni, „dar am lucrat intens pentru a proteja şi menţine o echipă de 7.000 de oameni în România”. Un proces de turnaround management presupune, în linii mari, o reînnoire a companiei, prin analiză, planificare, restructurare şi găsirea soluţiilor pentru problemele organizaţiei în aşa fel încât pierderile să se transforme în profit. Întrucât în
    6 ani grupul Liberty a crescut la aproape 35.000 de angajaţi la nivel global, în principal prin achiziţii, compania şi-a dezvoltat propriul model de eficientizare operaţională.

    „Echipa globală a Liberty – care are o expertiză imensă în industria siderurgică – s-a implicat îndeaproape în businessul din România şi a colaborat cu echipele noastre pentru a îmbunătăţi modul în care operăm în business şi în relaţia cu angajaţii şi clienţii noştri, precum şi în comunităţile din care facem parte. Grupul a numit, de asemenea, o echipă nouă de management la Liberty Galaţi care a îmbunătăţit performanţele de business şi de leadership”. Prin implementarea acestui model, Liberty Galaţi a reuşit să raporteze în primele 6 luni ale anului 2021 o cifră de afaceri de 851 milioane de euro şi EBITDA de 136 milioane de euro, comparativ cu anul 2020, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1 miliard de euro şi EBITDA de 38 milioane de euro. „Acest turnaround este rezultatul eforturilor unite ale grupului nostru şi ale echipelor locale, însă acum implicăm şi specialişti externi, parteneri cu expertiză şi consultanţi de top pentru a transforma Liberty Galaţi într-un producător de green steel şi pentru a reduce amprenta de carbon la zero până în 2030.” Firma de consultanţă în management strategic Roland Berger, EximBank, Centrul Român al Energiei, Romgaz, dar şi alte companii sunt colaboratorii Liberty pentru a atinge acel viitor al oţelului verde.

    Redresarea companiei, prin creşterea volumelor de producţie, dar şi printr-o comunicare eficientă cu angajaţii, a condus la o extindere a echipei şi la obţinerea celei mai bune performanţe financiare a companiei din ultimii 13 ani. „Atunci când Liberty Steel Group a achiziţionat compania, în iulie 2019, în Liberty Galaţi lipseau de ani de zile investiţiile în proiecte sau în îmbunătăţirea liniilor de producţie, iar compania făcea eforturi să supravieţuiască în contexul în care piaţa de oţel era la un nivel foarte scăzut.”

    În ultimii doi ani, grupul Liberty a susţinut businessul  de la Galaţi cu o investiţie de peste 300 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi atât pentru modernizarea liniilor de producţie, cât şi în pregătirea planurilor de transformare pentru producţia de oţel verde. Ca urmare, în 2021, în al doilea trimestru, Liberty Galaţi a anunţat cele mai bune rezultate trimestriale din 2008 şi o producţie cu până la 50% mai mare faţă de anul anterior. „Compania este acum în proces de transformare green steel într-o companie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon şi vizează o producţie anuală de 3 milioane de tone de oţel, ceea ce reprezintă o creştere majoră de la momentul achiziţiei.”

    Printre proiectele importante ale transformării combinatului siderurgic de la Galaţi se află Romportment, portul de pe Dunăre deţinut de Liberty, unde au demarat lucrările la un plan de reconstrucţie. De asemenea, compania a accelerat proiectele de automatizare şi digitalizare, precum şi proiectele de mediu, cum ar fi procesul de închidere a haldei de zgură care va dura până în 2023. „Tot în acest an am creat o echipă de energie regenerabilă puternică în România, sub brandul SIMEC Energy Group, care va dezvolta o serie de proiecte de energie regenerabilă, solare şi eoliene, pentru a sprijini transformarea green steel  a Liberty Galaţi.”

    În ceea ce priveşte provocările gestionării unei echipe de 7.000 de angajaţi şi contractori direcţi în vreme de pandemie, directorul executiv al Liberty Galaţi spune că sănătatea oamenilor a fost preocuparea permanentă, mai ales că, de la jumătatea anului 2020, au început să crească volumele de producţie şi să se extindă echipa. „Am avut întâlniri operaţionale zilnice în Liberty Galaţi cu privire la planurile de acţiune şi la stadiul acestora în contextul COVID, am lansat o campanie internă de promovare a vaccinării în rândul colegilor noştri şi un program de training dedicat, precum şi discuţii permanente cu oamenii pentru a-i sprijini şi a-i face să se simtă în siguranţă pe parcursul pandemiei.”

    De altfel, compania are mai multe programe de sănătate şi securitate în muncă pentru angajaţi, iar cel mai nou, „I am Here”, programul de sănătate mintală şi stare de bine.

    O altă provocare importantă a fost crearea unei culturi noi, a sustenabilităţii, în timp ce managementul depunea eforturi pentru depăşirea provocărilor financiare şi operaţionale. „Grupul Liberty îşi propune să transforme Liberty Galaţi într-o companie a viitorului. Şi vom face acest lucru prin sustenabilitate, digitalizare, perfecţionare şi recalificare profesională. Acest lucru în sine este o provocare. Provocarea este de a construi o echipă solidă, pregătindu-ne în acelaşi timp pentru implementarea noilor tehnologii ca parte a strategiei noastre CN30, ceea ce înseamnă că în viitor vom avea nevoie de noi competenţe, unele dintre ele inexistente în prezent.”

    În 2021, compania a făcut un număr-record de 650 de noi angajări la Galaţi şi a creat 100 de roluri noi pe fondul creşterii producţiei şi accelerării proiectelor de digitalizare şi automatizare.

    Deşi în alte sectoare în care angajatorii se confruntă cu deficit de personal calificat o soluţie a fost „importul” de personal din Asia, strategia Liberty este de a creşte intern viitorii specialişti, iar în acest sens a creat şi un program de instruire. Astfel, Academia Greensteel a fost lansată în colaborare cu parteneri din domeniul energiei şi din mediul academic – inclusiv cu Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi – şi oferă un program de mentorat pentru studenţi. „Programul Şcolii de vară Liberty Galaţi, care a intrat în al zecelea an, invită studenţi de la numeroase universităţi să participe, iar – de la lansarea sa – peste 450 de studenţi au absolvit Şcoala de vară. Aproape 1.000 de studenţi au participat la sesiunile tematice ale Liberty, dintre care 500 au efectuat stagii de practică cu specialişti ai companiei şi 65 au beneficiat de burse. De asemenea, am lansat Fundaţia GFG în România pentru a educa şi inspira tinerii din comunităţile noastre, oferind o perspectivă asupra industriei prin intermediul experienţelor din lumea reală şi cultivând inovatorii şi antreprenorii viitorului.”

    Compania mai organizează programe de ucenicie şi a lansat recent un program de învăţare accelerată, de care au beneficiat anul acesta aproape 200 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte viitorul, oţelul verde va fi un element-cheie în economia viitorului, în condiţiile în care consumul de oţel este estimat a se dubla în următorii 30 de ani, în timp ce guvernele din întreaga lume intenţionează să reducă emisiile de carbon. „Deşi oţelul este unul dintre cele mai ecologice metale, singurul care poate fi reciclat integral, ştim cu toţii că industria siderurgică reprezintă circa 8-9% din emisiile globale de CO2. Viziunea noastră este construită pe baza planului ambiţios al GFG Alliance de a face producţia de metale sustenabilă şi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030 (CN30). (…) Peste 10 ani, Liberty Galaţi va fi o companie care produce green steel, neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, cu tehnologii complet noi în funcţiune şi cu un nivel ridicat de calitate a produsului – Greensteel – care va acoperi cererea nu doar din România,  ci din întreaga regiune.”

  • Din condei s-a scris povestea. Cum a reuşit un cuplu să fabrice într-un mic atelier stilouri vândute oamenilor din mai multe ţări, chiar şi de peste ocean

    Într-un mic atelier din Miercurea-Ciuc, Attila şi Iren Both, realizează stilouri făcute manual din bucăţi de lemn sosite din aproape toate colţurile lumii. Totul a început în 2017, când Attila Both a realizat primul său stilou din lemn pe care i l-a dăruit soţiei. De atunci au luat naştere stilourile Penna, care nu aştern pe hârtie doar cuvinte în română, ci ajung şi la oameni din Ungaria, Austria, Serbia, Elveţia, Franţa, Germania, America şi Canada.

    Într-o lume în care totul merge în direcţia digitalizării, iar scrisul de mână devine o „rara avis”, doi antreprenori din Miercurea-Ciuc au decis să fie contra curentului. Cu o bucată de lemn, multă acurateţe şi mână de tâmplar, stilourile Penna sunt realizate manual de către Attila Both, un tâmplar cu o experienţă de peste 30 de ani. Primul stilou din lemn creat de Attila Both a fost realizat în 2017.

    „Chiar şi tatăl meu şi bunicul meu au fost tâmplari. Întotdeauna am lucrat cu lemnul. Sunt în acest domeniu încă din 1991, când am împlinit 20 ani. Am confecţionat mobilier, scări chiar şi casa noastră din lemn a fost construită de mine. Aş spune că am o relaţie veche şi specială cu lemnul ca material, iar între timp am realizat că mă entuziasmează proiectele mai mici cu multe detalii delicate. În plus, întotdeauna am avut ideea să fac un stilou din lemn, numai că mereu am avut alte priorităţi. Până în 2017, când s-a născut primul stilou pe care l-am dat soţiei mele. Ea îl păstrează de atunci, iar primul stilou vândut a fost la începutul anului 2018”, povesteşte Attila Both.

    Ideea de a realiza stilouri din lemn a venit foarte uşor, însă munca ce a urmat a însemnat un întreg proces lung şi anevoios care a avut mai multe etape, de la proiectare, testare, până la achiziţii şi producţie. Testare, testare şi iar testare, acest a fost lait-motivul poveştii aflate la început de drum. Micul business de familie este împărţit între partea creativă şi cea financiară, el cu unealta, ea cu cifrele şi, în final, stilourile Penna  ajung atât în ţară, cât şi peste graniţă. Pe lângă acest business, Iren Both este contabilă la o companie din Miercurea-Ciuc, pe când Attila Both se mai ocupă şi de alte proiecte de tâmplărie, însă businessul Penna este principala sa activitate. „Eu mă ocup cu partea de vânzări şi cu financiar, iar soţul meu, Attila se ocupă integral cu producţie, cu proiectare şi dezvoltare, dar şi cu achiziţii. Are mii de idei noi în fiecare zi. Ce crezi, aş putea face un stilou din boabe de cafea? Ori din tutun? – mă întreabă. Iar eu, de fiecare dată sunt sigură că poate face orice, pentru că nu iese din atelierul lui până nu realizează stiloul pe care îl are în minte. Şi rezultatele – stilourile magnifice vorbesc de la sine”, spune Iren Both.

    Attila Both, Penna: „Maşinile şi uneltele de mare precizie, dar şi mâinile mele de tâmplar sunt garanţia că blocul de lemn ales ajunge la o formă finală perfectă. Şi se mai întâmplă că apare o eroare sau că nu sunt total satisfăcut şi atunci  iau totul de la capăt. Pentru că noi nu expediem niciun stilou cu care nu suntem mulţumiţi 100%.”

    Toate stilourile sunt realizate în atelierul Penna Manufaktura, cum îl numesc cei doi, unde fiecărui instrument de scris i se acordă atenţie individual. Cu toate că în final stiloul care iese din mâinile lui Attila Both este o mică sculptură, atent finisată, la care se adaugă mici detalii din metal, crearea acestuia este chiar dificilă. „Producţia este foarte dificilă. Fiecare stilou este unic. Cumpărătorul are posibilitatea de a alege atât modelul stiloului, cât şi lemnul exotic care va fi utilizat la creaţie, iar abia apoi începe producţia. Stilourile au diferite forme şi profiluri, aşa că nu utilizez niciun şablon. Maşinile şi uneltele de mare precizie, dar şi mâinile mele de tâmplar sunt garanţia că blocul de lemn ales ajunge la o formă finală perfectă. Şi se mai întâmplă că apare o eroare sau că nu sunt total satisfăcut şi atunci  iau totul de la capăt. Pentru că noi nu expediem niciun stilou cu care nu suntem mulţumiţi 100%. După selectarea şi prelucrarea lemnului urmează asamblarea finală, un proces foarte delicat în cadrul căruia lemnul exotic se întâlneşte cu metalele preţioase ale stiloului. O atenţie deosebită este acordată potrivirii exacte, alinierii ireproşabile, tuturor detaliilor care determină nu numai un aspect magnific, dar şi o funcţionalitate excelentă. Ultimul pas la producţie este finisarea. Aici culorile lemnului prind viaţă, primesc suprafeţe perfect catifelate şi vibrante. Iar timpul de producţie variază, pornind de la 5-6 ore până la chiar două zile la anumite stilouri ediţii limitate”, explică Attila Both.

    Investiţia în atelier i-a ajuns pe cei doi antreprenori la circa 15.000 euro, însă cea mai mare alocare nu a fost cea de bani, ci a timpului acordat prelucrării stilourilor. Lemnul folosit provine din multe zone ale lumii, din Australia şi până în America, iar peniţele sunt realizate din oţel, cu vârfuri de iridiu şi elementele metalice sunt placate cu rodiu, titan sau aur, care completează foarte bine lemnul lucrat. „În ciuda faptului că producem stilouri şi pixuri cu funcţionalitate excepţională şi cu confort de scris ridicat, chiar am avut un cumpărător mai în vârstă care a spus că stiloul cumpărat este atât de frumos, încât nu-l va folosi niciodată pentru scris. Degeaba i-am spus că aceste stilouri sunt fabricate ca să reziste în timp”, îşi aminteşte Iren Both. Stilourile pot fi cumpărate direct din magazinul online Penna, însă clienţii îşi pot alege singuri tipul de stilou, în funcţie de preferinţele personale. Iren Both spune că au în portofoliu peste 30 de tipuri de lemn exotic, dar de anul trecut au introdus şi stilouri care au corpuri create prin utilizarea răşinii epoxidice în combinaţie cu diferite alte materiale ca boabele de cafea, tutun, fibră de carbon sau chiar kevlar.

    Pe lângă propriul magazin online, stilourile Penna pot fi găsite şi în magazine din Sibiu şi Odorheiu Secuiesc, însă cei doi antreprenori doresc să îşi listeze produsele şi într-un magazin din Cluj-Napoca, iar pe viitor să participe la un târg artizanal din Bucureşti. Însă stilourile Penna nu rămân doar în interiorul graniţelor. „Avem un reprezentant în Danemarca şi chiar avem cumpărători care vin la atelierul nostru pentru că vor să vadă stilourile  şi vor să se întâlnească cu meşterul. Trimitem oriunde pe teritoriul României, oferind livrare gratuită cumpărătorilor, dar primim comenzi şi din alte ţări. Suntem foarte mândri că nu numai din ţările apropiate, precum Ungaria, Austria, Serbia, se cumpără stilourile şi pixurile Penna, dar avem stilouri vândute chiar şi în Elveţia, Franţa, Germania, America şi Canada”, adaugă Iren Both. Pandemia a afectat chiar şi businessul de producţie de stilouri, însă anul trecut au avut vânzări de 50.000 lei, iar pentru anul acesta, cei doi antreprenori îşi doresc dublarea veniturilor. Cu toate că pandemia şi-a pus puternic amprenta asupra businessului, antreprenorii nu s-au lăsat descurajaţi şi îşi fac planuri de viitor. „Îmi place foarte mult să experimentez cu materiale noi. Astfel, colecţiile noastre se dezvoltă încontinuu. Aşa au născut anul acesta colecţiile Fantasy – stilouri cu texturi vibrante executate din materiale mai extreme – şi Opulent cu stilouri mai minimaliste, cu forme şi culori mai solide. Eu cred că în această experimentare şi creaţie nu prea sunt limite, dar cert este că în 2022 vom avea încă o colecţie nouă – „modernistă”, şi surpriza mare va fi o gamă nouă de produse: ochelari de soare Penna, fabricate manual din lemne exotice. Avem deja o colecţie întreagă de ochelari, aşteptăm primăvara pentru lansare”, spune Attila Both.

  • Povestea lui Calisto Tanzi, omul din spatele celui mai mare faliment al Europei

    De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

    Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei. La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

    Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma. Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

    În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu. În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. În România compania este prezentă încă din 1991. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.

  • ABC-ul investitorului în aur. Cum ar trebui să investim corect în acest activ

    Chiar dacă nu sunt la fel de „la modă” ca investiţiile în criptomonede, investiţiile în aur au un istoric bogat şi au fost considerate deseori cea mai bună soluţie în vremuri incerte. România se situează pe un trend ascendent din perspectiva pariului pe aur, dar se află încă departe de atingerea potenţialului, spun specialiştii. Cum ar trebui să investim corect în acest activ?

    Pentru a beneficia şi a atinge adevăratul potenţial al unei astfel de investiţii, trebuie să fii conştient de faptul că perioada de aşteptare poate varia de la cinci sau chiar zece ani în sus. Vorbind despre randamentele de aur, creşterea medie a preţului aurului în ultimii 15 ani a fost de aproximativ 9,1% pe an”, explică Victor Dima, manager trezorerie Tavex România. Potrivit lui, investiţia în aur nu este una pe termen scurt, ci este considerată o protecţie a economiilor împotriva inflaţiei. „Pe termen scurt, fluctuaţiile preţului aurului nu sunt extrem de vizibile pentru investiţiile mici şi nu sunt întotdeauna pozitive.”

    Dima spune că cel mai important factor pe care un client trebuie să-l ia în considerare atunci când se decide să investească în aur este să hotărască ce sumă doreşte să investească. „În funcţie de asta, trebuie luată în considerare lichiditatea cantităţii. De exemplu, dacă un client doreşte să cumpere 100 de grame, lingoul de 100 de grame nu este cea mai bună decizie, aşa că ar trebui să se orienteze, eventual, către cinci lingouri de câte 20 de grame fiecare sau trei lingouri de câte o uncie.” De asemenea, explică el, în cazul nevoii de transformare a învestiţiei în bani, este important să nu se vândă întreaga cantitate, ci parţial. „Să spunem că ai nevoie de 1.000 de euro. Nu ai nevoie să vinzi tot lingoul de 100 de grame, ci doar o parte, cât să-ţi acopere nevoia urgentă, iar restul să rămână ca investiţie.” Desigur, completează el, cele mai profitabile produse sunt cele pe care clientul le plăteşte cel mai puţin în raportul preţ per gram. „În momentul de faţă, cea mai bună decizie pentru achiziţionarea aurului în cantităţi începând de la 1 kilogram sunt lingourile de 100 de grame. Prin achiziţionarea acestui produs se obţine cel mai bun preţ per gram. Orientarea către cantităţi mai mari decât acestea nu este profitabilă, întrucât preţul per gram nu va fi diferit şi, în acelaşi timp, lichiditatea produselor mai mari nu este optimă.” Reprezentantul Tavex menţionează aici un alt lucru important, amintind de directiva UE, conform căreia aurul pentru investiţii este scutit de TVA. „Această decizie, adoptată la începutul anilor 2000, este piatra de temelie a investiţiei în aur. Altfel ar fi foarte greu.”

    Legat de factorii care influenţează preţul aurului, el spune că răspunsul scurt este dorinţa relativă a populaţiei de a deţine aur în comparaţie cu alte active. „Există aproximativ 200.000 de tone metrice de aur suprateran, în principal sub formă de bijuterii, lingouri şi monede. Există diferiţi jucători pe piaţa aurului cu impact diferit asupra preţului internaţional al aurului. Pentru mine, cel mai influent segment este piaţa angro de aur pentru investiţii. Prin urmare, cred că, dacă marii jucători anticipează presiunile inflaţioniste viitoare sau văd alte riscuri, vor licita pentru aur în următorii ani. Sunt sigur că acesta ar fi cazul? Nu.” Oricum, adaugă Dima, trebuie să înţelegem că aurul are atribut dublu – adică este considerat atât ban, cât şi bun, având lichiditate ridicată şi risc scăzut. „Este un instrument de acoperire popular în perioada de aversiune la risc şi există mulţi factori care îi pot influenţa preţul. Prin urmare, înainte de a investi, oricine trebuie să îşi clarifice toleranţa şi aşteptările la risc, să facă o analiză raţională a condiţiilor actuale de piaţă şi să identifice principalii factori de influenţă ai preţului aurului.” În mediul turbulent al pieţei, spune reprezentantul Tavex, investitorii pot lua în considerare o creştere rezonabilă a investiţiilor în aur în portofoliul lor, pot diversifica riscurile investiţionale, iar proporţia de alocare a aurului depinde de preferinţa de risc a portofoliului. Potrivit gold.org, investiţiile în lingouri şi monede au crescut cu 18% faţă de anul trecut, la 262 de tone.

     

    Departe de potenţialul maxim

    Tavex Group a fost fondat în 1991, în Estonia, şi, potrivit lui Dima, s-a impus în Europa de Nord drept lider pe piaţa investiţiilor în metale preţioase şi schimburi valutare, deservind circa 2 milioane de clienţi anual. Compania e prezentă în 11 ţări şi vinde, anual, peste 6,1 tone de aur. În ultimii şapte ani, Tavex a vândut aproape 30 de tone de aur către 12 milioane de clienţi. Businessul are peste 250 de angajaţi specializaţi, care pot oferi detalii despre metale preţioase şi valute. Tavex este, de asemenea, partener oficial al celor mai mari rafinării din lume, printre acestea numărându-se Valcambi şi PAMP, ambele elveţiene, şi Münze österreich (Austria). De asemenea, jucătorul este partener oficial al celor mai importante monetării din lume, incluzând Monetăria West Point (Monetăria Statelor Unite), Monetăria Perth din Australia şi Austrian Mint (Monetaria Austriei).

    Jucătorul a intrat pe piaţa românească spre finalul anului 2019 şi funcţionează, momentan, cu o echipă mică, de aproximativ zece persoane, la care se adaugă colaborarea cu echipele  internaţionale (spre exemplu, departamentul de HR este controlat regional, în cazul României, de la Sofia). Până în prezent, investiţia companiei în plan local s-a ridicat la 2,5 milioane de euro. Pentru 2022, Tavex România estimează o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, cu 120% mai mare faţă de anul precedent. „A existat şi încă există un efort continuu de penetrare a pieţei locale. România nu este încă o piaţă dezvoltată la capitolul aur de investiţii, comparativ cu restul ţărilor în care avem birouri, dar pot spune că începem să vedem luminiţa de la capătul tunelului. Mai este mult de lucru pentru a ajunge unde ne dorim, dar lucrurile sunt promiţătoare.” Dima spune că a observat un deficit în ceea ce priveşte educaţia clienţilor cu privire la investiţiile în aur, precum şi un număr mic de dealeri de aur. În prezent, adaugă el, unul dintre cei mai mari competitori ai Tavex este compania Aurom. Totodată, o importanţă majoră în vânzarea aurului o are BCR, care, datorită statutului său, conferă o încredere mai mare potenţialilor investitori. „Nici restul companiilor care lucrează cu aur pentru investiţii nu trebuie ignorate, dar multe dintre ele nu au ca activitate principală vânzarea aurului pentru investiţii.”

    În plan local creşterile sunt vizibile în ceea ce priveşte investiţiile în aur, însă, în timp ce la nivel internaţional s-au înregistrat creşteri ale vânzărilor de aur de până la 40% faţă de 2019, Dima spune că pe plan local este dificil să facă o estimare exactă. „Într-adevăr, vânzările noastre au crescut semnificativ faţă de 2019 şi 2020, dar lucrurile nu se datorează doar creşterii pieţei internaţionale. Prin urmare, ca să concluzionez, este dificil să avansez o valoare totală a pieţei, însă pot spune că, în prezent, e departe de ceea ce ar putea fi. Potenţialul este foarte mare, românii caută să-şi diversifice portofoliul de investiţii şi includ şi aurul. Peste câţiva ani, ne-am dori să fim cel mai de încredere furnizor de aur de investiţii din România.”

    Tavex, spune Victor Dima, nu înseamnă doar comercializare produse din aur, ci şi servicii de calitate. „Noi oferim consultanţă clienţilor – actuali sau potenţiali –, şi ne dorim să educăm piaţa. Nu vrem să vindem lingouri şi monede, ci vrem ca omul să ştie ce cumpără, de ce cumpără şi ce înseamnă în viitor achiziţia lui. Suntem partenerii cumpărătorului, nu doar un comerciant. În baza unui ID Tavex, pe site-ul nostru, clientul vede în orice clipă care e statusul investiţiei lui, cât a câştigat din momentul achiziţiei până în prezent, cum a evoluat preţul aurului şi multe alte informaţii utile.” Dacă la nivel european, în cele 11 ţări în care este prezentă, compania are anual peste 2 milioane de clienţi şi vinde în jur de 6,1 tone de aur pentru investiţii, în România numărul clienţilor este încă de ordinul miilor, iar cantitatea comercializată e de câteva zeci de kilograme de aur pe lună. În 2021, Tavex a vândut, în plan local, aproximativ 150 de kilograme de aur (sub formă de lingouri şi monede de diferite gramaje). Achiziţiile clienţilor Tavex sunt, în mare parte, pentru produse între 31,1 grame (1 uncie) şi 100 de grame. „Într-adevăr, investiţia lor nu poate fi considerată notabilă din punct de vedere cantitativ, la nivel naţional, dar, din câte am observat, majoritatea clienţilor care fac astfel de achiziţii revin la Tavex pentru cantităţi mai mari de aur.” În plus, notează el, numărul celor care investesc în aur este în creştere de la lună la lună, la fel şi numărul celor care fac o astfel de investiţie pentru prima oară.

    În acest moment, numărul clienţilor din România care investesc în aur prin achiziţii de la Tavex este sub 1% din populaţie. „Dar cererea de aur de investiţii a crescut în 2021 cu 100% comparativ cu 2020.” Cu siguranţă, adaugă Dima, la nivel naţional numărul investitorilor este mai mare şi, „desigur, există investitori care încă nu au apelat la serviciile noastre”. Pentru moment, jucătorul este prezent atât în online, cât şi fizic, având însă birouri deschise doar în Bucureşti. „Dar tocmai pentru că există potenţial, zone de interes pentru noi sunt şi Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa.” Potrivit lui, aproximativ 30% dintre comenzile online vin din Timişoara şi Cluj, motiv pentru care compania urmează să se extindă în 2022 şi în aceste oraşe. În prezent, produsele preferate de clienţii companiei sunt monedele de o uncie (Cangurul Australian, Filarmonica din Viena) şi lingourile începând cu 10-20 de grame pentru investitorii mici sau o uncie, 50 de grame şi 100 de grame pentru investitorii mai mari. „Totodată, trebuie menţionată popularitatea monedelor istorice de un ducat şi patru ducaţi. Am observat că au o popularitate deosebită pe piaţa din România, comparativ cu alte ţări în care avem reprezentanţe. Nu cred că aceste aspecte se vor schimba în timp pentru că, în alte ţări în care suntem pe piaţă de mai bine de zece ani, produsele achiziţionate de clienţi sunt în general aceleaşi ca şi aici.”

     

    Previziuni optimiste

    În acest domeniu, Victor Dima este de părere că cel mai important lucru este transparenţa. „Clientul trebuie să aibă acces în orice moment la informaţii legate de preţul aurului la vânzare dar şi la cumpărare. Este mult de lucru pe această piaţă şi există posibilitatea de creştere în ceea ce priveşte achiziţiile de aur investiţional, dar e nevoie de timp ca România să fie dezvoltată din acest punct de vedere. Şi de educare a pieţei, bineînţeles.” Pe viitor, Dima are însă încredere cu privire la dezvoltarea acestui segment, şi preconizează că va exista o creştere foarte mare a numărului de români care investesc în aur, „posibil cel puţin o dublare în următorii doi ani”. Deja, la nivel mondial, aceste creşteri sunt vizibile, susţine el. „Criza provocată de pandemie a dezvoltat în oameni o dorinţă mai mare de a-şi proteja economiile pentru că nimeni nu ştie care va fi deznodământul acestei perioade şi, mai ales, când se va încheia.”

  • 20 de idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Adinish – magazin cu produse pentru părinţi şi copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Adina Foldager

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: aproape 1 mil. euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Citylink – companie de mobilitate (Bucureşti)

    Fondatori: Igor Grosu şi Călin Fusu

    Cifră de afaceri în 2020: 500.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Double D – club sportiv (Bucureşti)

    Fondatoare: Diana Pandele Deac

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    MellonCollie Ceramics – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Deak

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021:
    50.000 de lei (10.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    Fiziosport – cabinet de kinetoterapie (Bucureşti)

    Fondator: Florin Mitran

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Contemporan Hair Space – salon privat de coafură (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Munteanu şi Denisia Călin

    Cifră de afaceri în 2020: 30.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Amzei din Bucureşti

    vitadeviedemasa.ro – comercializare de butaşi de viţă-de-vie (Timişoara)

    Fondatoare: Svetlana Ghilca

    Cifră de afaceri anuală: 170.000 de lei (34.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Colecţii Dulci – laborator de dulciuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Irina Roşu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 65.000 de lei (13.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Inuka – brand de accesorii şi lenjerie din mătase naturală (Bucureşti)

    Fondatoare: Elena Lupaşcu

    Investiţii: 41.000 de lei (peste 8.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Prezenţă: online şi pe două platforme care susţin comunităţile de designeri şi antreprenori români

    Simplicity Kids Boutique – brand de haine pentru copii (Câmpina)

    Fondatoare: Bianca Ilie

    Investiţii: 10-15.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 140.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Şaluri ruseşti – distribuţie de şaluri autentice ruseşti în România (Bucureşti)

    Fondatoare: Mariana Comşa

    Investiţie iniţială: 11.000 de lei (2.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ingres – producţie de ciocolată artizanală (Târgu-Mureş)

    Fondatori: Tiberiu şi Kinga Dicoi

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 80.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Dream Prints – brand de tapet premium (Bucureşti)

    Fondator: Valentin Bratu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    Knitsamore – cardigane şi paltoane tricotate (Bucureşti)

    Fondatoare: Monica Badea şi Roxana Socaciu

    Investiţii: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 40.000 de lei (8.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Prispa Nouă – platformă cu producători locali de mobilă (Oradea)

    Fondatoare: Laura Tămaş

    Investiţii: 12.000 de euro

    Prezenţă: online

    NorAtlas Heritage – tiny house (Gura Teghii)

    Fondatori: Marius Panaite şi Isabela Danef

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Gura Teghii, jud. Buzău

    La Fontaine – unitate de cazare (jud. Hunedoara)

    Fondatoare: Adina Fîntână

    Investiţii: 600.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Hunedoara

    Mensave – cursuri de prim ajutor (Timişoara)

    Fondatori: Roxana Popa şi Cristian Ghiţă

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în zece luni de activitate: 27.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    Top Make-up & Beauty School – şcoală care pregăteşte viitori make-up artişti, brow artişti şi cosmeticieni (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Camelia Comşa

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: în Cluj-Napoca şi online

    BizzOnWheels – biciclete şi panouri publicitare pe roţi (Trifeşti, jud. Neamţ)

    Fondator: BizzOnWheels

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: peste 350.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A apărut un nou tip de casă, perfectă pentru vremurile în care trăim. Cum arată şi cât costă aceste locuinţe – GALERIE FOTO

    Locuirea, munca, învăţarea nu mai sunt aşa cum le ştiam, au căpătat fiecare noi valenţe, aşa că lumea se transformă în multe moduri. Casele modulare sunt doar una dintre dovezile acestor transformări, care ne fac mai puţin statornici şi legaţi de un loc anume şi mai mult călători. Citiţi mai jos câteva poveşti ale celor care au făcut din mobilitate o idee de antreprenoriat.

    Antoine Dussenne, un antreprenor de origine belgiană stabilit din 1990 în România, şi Szakacs Botond, un tânăr inginer proiectant, s-au cunoscut în urmă cu câţiva ani la Miercurea- Ciuc, iar după numai o săptămână au schiţat împreună primele idei ale proiectului Eco Tiny House, o afacere prin care au ajuns să fabrice căsuţe ecologice, pe care le trimit peste hotare, în Europa.

    „Filosofia de a face case mici a apărut în America, apoi a venit în Europa şi, încet-încet, a ajuns în România. Eu voiam să fac o afacere cu căsuţe ecologice, dar aveam nevoie de cineva care să se ocupe de producţie. Locuiam în Piatra-Neamţ, dar am mers în Ardeal pentru că acolo sunt oameni harnici”, spunea Antoine Dussenne la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Prima căsuţă a fost finalizată într-o lună, iar de acolo numărul comenzilor a început să crească pe măsură ce meşterii finalizau proiecte care au devenit rând pe rând adevărate cărţi de vizită pentru Eco Tiny House.

    Szakacs Botond este de meserie inginer proiectant, cu experienţă în domeniu, însă nu a lucrat niciodată în execuţie, iar acest business a fost o provocare pentru el. Prima căsuţă pe roţi a făcut-o pe şasiul unei limuzine vechi, pentru că nu avea bani atunci să cumpere un trailer. Apoi au venit primele comenzi din Belgia şi au început să producă tot mai mult, ajungând la o producţie de patru sau cinci căsuţe pe lună, care în majoritatea cazurilor au mers către clienţi stăini.

    Suprafaţele căsuţelor variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

    Inspirată de experienţa din Eco Tiny House, fiica lui Antoine Dussenne a dezvoltat şi ea ulterior, în 2020, în plină pandemie de COVID-19, Modulary Factory. Şi această afacere constă tot în producţia de case modulare din lemn, pe care le lucrează integral în cadrul fabricii din Piatra Neamţ şi pe care apoi le comercializează în ţară. Modulary Factory este numele firmei din Piatra Neamţ, iar brandul sub care sunt promovate casele este Modulary.

    Catherine Dussenne, cofondatoarea businessului din Piatra Neamţ, fiica lui Antoine Dussenne, susţine că a face parte dintr-o afacere precum Modulary Factory este o şansă importantă şi o oportunitate de a demonstra ce poate face din ipostaza de antreprenor.

    „Căsuţele pot fi lipite una de cealaltă sau puse una deasupra celeilalte. Practic, sunt nişte module, care au în general în jur de 3,2 metri lăţime şi pot ajunge până la 12 metri lungime. Ele sunt standard, dar pot fi adaptate în funcţie de modul în care sunt folosite şi de câte astfel de case sunt cumpărate de către un client”, a spus Catherine Dussenne.

    Businessul de case mobile a prins şi în domeniul turismului, un exemplu fiind complexul Moon Resort din Buşteni, care a pornit în 2019, când antreprenorul Cristian Brînză şi-a dorit un business care să-i aducă relaxare, pe lângă domeniul rezidenţial în care activează. Investind iniţial 100.000 de euro din fonduri proprii în două căsuţe pentru turişti, pe care însă le-a refăcut pentru a le aduce la standardele pe care şi le dorea, antreprenorul a mai adăugat noi camere în resortul din Buşteni şi vrea să dezvolte în continuare potenţialul turistic al zonei.

    Ca model de inspiraţie, antreprenorul a fost într-un resort în Elveţia, însă nu a putut replica în totalitate conceptul de corturi de acolo din cauza birocraţiei de care s-a lovit în România. Totuşi, acest lucru l-a adus către conceptul de case mobile, care sunt puse pe structuri metalice, pot fi mutate în orice loc şi nu presupun construcţii fixe, care să afecteze mediul. Antreprenorul spune că experienţa din domeniul rezidenţial l-a ajutat să folosească eficient spaţiul de 40 de metri pătraţi din căsuţe pentru a oferi tot ce are un turist nevoie, iar planurile de dezvoltare vizează inclusiv trecerea graniţelor ţării.

    Nomad Container este numele unui alt business care a pariat pe casele modulare.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”. Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţii inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% –, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    Modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure”, spun reprezentanţii Nomad Container.

    Suprafaţele căsuţelor Eco Tiny House variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

  • Cu paşi mici, în afara graniţelor

    Gabriel Neagoe a pus bazele companiei româneşti Mobile Joy în 2016, când a început să importe şi să comercializeze accesorii pentru telefoane şi tablete. Anul trecut, antreprenorul a început planurile de extindere pe noi pieţe şi a făcut primii paşi în Ungaria, prin intermediul platformei marketplace a eMAG. Continuarea expansiunii internaţionale este prioritară pentru el şi în 2022.

    Vrem să intrăm pe International Market Network anul acesta şi vrem să ne orientăm spre pieţe dezvoltate, iar în special vizăm piaţa din Germania. La nivel de investiţie, această extindere nu înseamnă foarte mult, înseamnă stocuri de produse noi cu instrucţiuni diferite în mai multe limbi. Cred că investiţia se ridică undeva la 10.000 de euro”, a spus în cea mai recentă emisiune ZF Ecosistemul Marketplace Gabriel Neagoe, fondator al Mobile Joy, care importă şi comercializează accesorii pentru telefoane şi tablete. Intrarea pe piaţa din Ungaria a început timid, în 2021, a adăugat antreprenorul român, în primă instanţă compania având în stoc un singur produs. Însă, în prezent, planurile lui Gabriel Neagoe vizează şi dezvoltarea portofoliului de produse dedicate pieţei din Ungaria.

    „Am observat oportunitatea de a creşte vânzările şi activitatea pe o piaţă nouă. eMAG facilitează destul de mult intrarea pe noi pieţe, respectiv pe cea din Ungaria. Practic, ne ajută cu traducerile produselor, cu publicarea acestora pe platformă, dar şi cu serviciile de curierat. Desigur, înainte să luăm decizia de a ne extinde, am analizat şi dimensiunea pieţei. Am început cu un singur produs şi acum pregătim mai multe produse pentru listare pentru că am văzut semne pozitive şi vrem să ne orientăm atenţia şi către piaţa din Ungaria”, a explicat Gabriel Neagoe.

    De asemenea, compania a fost înfiinţată în 2016, iar în 2017 a făcut primii paşi pe platforma eMAG Marketplace, care în prezent generează aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei româneşti, în timp ce restul de 10% vine din vânzările înregistrate pe site-ul propriu. „Am început activitatea prin 2016 cu produse de test în valoare de 2.000 de lei pe care le-am importat din China. Primele vânzări au fost pe site-ul propriu şi pe alte platforme online. De asemenea, prima investiţie semnificativă a fost în valoare de 20.000 de dolari în produse cu marcă proprie – la câteva fabrici din China –, pe care am făcut-o la şase luni după ce am început businessul, şi aşa am intrat pe platforma eMAG Marketplace”, a spus antreprenorul român.

    El a adăugat că la începutul activităţii, compania a avut şi o parte de distribuţie prin care colabora cu diferite service-uri GSM şi astfel îşi asigura prezenţa şi în mediul offline. „Am încercat să colaborăm cu câteva service-uri GSM din zona noastră şi cu câteva magazine mici de cartier, dar am renunţat. Ne-am concentrat exclusiv pe online.” Astfel, în prezent, compania românească îşi desfăşoară activitatea doar în mediul online, atât pe site-ul propriu, cât şi prin intermediul platformei eMAG Marketplace. În prezent, portofoliul de produse al companiei româneşti numără aproximativ 1.000 de articole, precum huse, folii de protecţie, suporturi pentru telefon sau tabletă – pentru maşină sau birou, încărcătoare sau cabluri de date, căşti şi alte accesorii utile pentru telefon sau tabletă.  De asemenea, în cadrul companiei lucrează în prezent doi angajaţi, iar planurile pentru anul 2022 vizează şi extinderea echipei cu încă două persoane, a adăugat fondatorul companiei Mobile Joy.

    De asemenea, depozitul companiei se află în comuna Crevedia, iar livrarea spre clienţi se realizează prin mai mulţi curieri la nivel naţional. „Noi primim comenzile pe platforma eMAG sau pe site-ul propriu. Comenzile sunt preluate de oamenii noştri care, după ce se ocupă de ele, le trimit clienţilor prin firmele de curierat cu care colaborăm”, a mai spus Gabriel Neagoe. El consideră că sectorul de e-commerce va continua expansiunea şi în următorii ani, având la bază încrederea consumatorilor deja câştigată în urma celor doi ani de pandemie care a forţat clienţii să cumpere online. „În România comerţul online a pornit de jos. În ciuda creşterilor înregistrate pe fondul pandemiei, încă suntem sub media înregistrată de Europa de Vest. Astfel, cred că va continua să crească cu siguranţă şi în perioada următoare, iar în anumite domenii creşterile vor fi semnificative.” Compania Mobile Joy a înregistrat afaceri de aproximativ 400.000 de lei la finalul anului 2021, însă reprezentantul companiei nu a spus care a fost dinamica faţă de anul anterior.