BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cea mai bună răzbunare: după ce a fost concediat, şi-a făcut angajatorul să îl invidieze. Nu mulţi au reuşit ceea ce el a făcut

    Un eşec de moment s-a dovedit, pentru Erle Halliburton, una dintre cele mai mari oportunităţi ale carierei. Concediat din cauza ideilor inovatoare, a pornit propria companie, ajunsă astăzi la venituri de miliarde.

    Erle Palmer Halliburton s-a născut pe 22 septembrie 1892 în apropiere de Henning, Tennessee, în familia Emmei Cothran şi a lui Edwin Graves Halliburton. Pe când avea 12 ani tatăl său a murit, aşa că Halliburton s-a văzut nevoit să muncească încă de la o vârstă fragedă pentru a-şi putea ajuta familia. Iniţial, a învăţat să opereze maşinării grele, precum locomotivele şi macaralele cu aburi. Ulterior, s-a angajat ca agent de vânzări în New York. Înainte ca SUA să intre în primul război mondial, Halliburton a devenit cunoscut ca membru în Marina Statelor Unite. În 1915 a trecut în rezervă şi a devenit interesat de câmpurile petroliere din California, unde putea aplica tehnologiile folosite în marină. Dorinţa de a inova i-a adus însă un lung şir de discuţii cu şeful său, care într-un final l-a şi concediat. Peste ani, antreprenorul avea să declare că angajarea şi concedierea de la Perkins Oil Well Cementing Company au fost cele mai bune două oportunităţi pe care le-a întâlnit. În 1919, pe baza experienţei anterioare în domeniu, el a pus bazele New Method Oil Well Cementing Company, un business care oferă servicii companiilor din industria petrolieră, numele fiind schimbat câteva decenii mai târziu în Halliburton Company. Antreprenorul a fondat, de asemenea, şi compania Southwest Air Fast Express, achiziţionată ulterior de American Airlines. Un alt business de success al fondatorului a pornit în urma proiectării unor geamantane de aluminiu, fabricate acum de Zero Halliburton. Antreprenorul, văr al scriitorului de jurnale de călătorie Richard Halliburton, a fost căsătorit cu Vida C. Taber Halliburton, alături de care a avut cinci copii: Erle P. Jr., David, Zola Catherine, Vida Jessie şi Ruth Lou. În 1957, a fost introdus în Oklahoma Hall of Fame. El a murit pe 13 octombrie 1957, în Los Angeles. Prezentă astăzi în peste 70 de pieţe, Halliburton funcţionează cu o echipă de peste 40.000 de angajaţi. Segmentul principal de afaceri al businessului este Energy Services Group (ESG), unde compania oferă o gamă largă de produse şi servicii clienţilor din industria de petrol şi gaze din întreaga lume. În 2020, afacerea a înregistrat venituri de 14,4 miliarde de dolari, în scădere cu circa 35% faţă de anul precedent.


     

  • Ispită pentru orice om de pe planetă, ciocolata a devenit şi o ispită în materie de business. Cine sunt antreprenorii români care reinventează gustul dulce al succesului?

    Ispită pentru orice om de pe planetă, ciocolata a devenit, pentru cei cu simţ întreprinzător, o ispită şi în materie de business. Aşa au apărut pe piaţa locală câteva branduri care au făcut din acest desert căruia nimeni nu poate să-i reziste o poveste de antreprenoriat, în care şi-au pus la bătaie atât stofa de manager, cât şi papilele gustative. Citiţi mai jos poveştile câtorva astfel de degustători în afaceri.

     

    Ştefan Negoiţă a făcut pasul către antreprenoriat în urmă cu cincisprezece ani, după ce lucrase într-o corporaţie care producea ingrediente pentru ciocolaterii, patiserii, brutării şi cofetării. Pe cont propriu, a dat naştere businessului Chocofashion, sub care creează delicii din ciocolată, precum praline, trufe, torturi, eclere sau mousse-uri. Afacerea a pornit în urma unei investiţii de circa
    70.000 de euro.

    „În 2006 făcusem micul nostru laborator, de 60-80 de metri pătraţi la acea vreme, aveam două maşini de temperat şi primele produse au fost o gamă de 12 praline. O parte dintre ele sunt şi acum în portofoliu”, povestea Ştefan Negoiţă în urmă cu câteva luni.

    Chocofashion îşi dezvoltă portofoliul de produse anual, întrucât există două sesiuni de creaţie pentru produse noi în fiecare an. Iniţial, sub brandul Chocofashion erau produse doar praline şi câteva sortimente de trufe, însă astăzi s-a ajuns la peste 80 de variante de praline. De asemenea, în portofoliu se regăsesc şi foarte multe sortimente de tablete şi figurine din ciocolată, o gamă de confiserie care include eclere, tarte sau mousse-uri şi o gamă de torturi.

    Corinei Ifrim Drăgulinescu îi plăcea ciocolata încă din copilărie, însă abia după 40 de ani a încolţit în mintea ei ideea de a face ciocolată fără zahăr, fără amelioratori şi fără conservanţi. Aşa a ajuns să creeze câteva zeci de tipuri de bomboane de ciocolată, sub brandul Corinne Chocolat, într-un atelier din Bucureşti. Corina a urmat cursuri de specialitate pentru a deveni ciocolatier, apoi a investit între 40.000 şi 45.000 de euro în visul său. Bomboanele de ciocolată create de Corinne Chocolat sunt făcute din ingrediente naturale şi au umplutură din sâmburi graşi neprăjţi, cum sunt cei de nuci, migdale şi alune de pădure, ori umplutură de ghimbir.

    Tiberiu şi Kinga Dicoi, doi antreprenori din Târgu-Mureş, au transformat pasiunea pentru dulce într-un business cu ciocolată artizanală numit Ingres. Planurile includ şi dezvoltarea businessului în afara ţării, până acum existând comenzi de la români care trăiesc în ţări precum Norvegia şi Marea Britanie. Ideea a pornit încă de acum câţiva ani, când cei doi antreprenori au mizat pe o plantaţie de goji, însă lucrurile nu au mers conform planului şi nu au reuşit să vândă fructele produse, astfel rămânând cu o mare cantitate de goji.

    „Ne-am tot gândit ce să facem cu ele, de la siropuri până la gem, am trecut apoi şi pe partea de ciocolată de casă cu goji, produs care a avut un mare succes în rândul cunoştinţelor. În urma acestui lucru, s-a ajuns şi la ciocolata artizanală, în condiţiile în care soţia mea a participat la un curs de ciocolaterie artizanală şi atunci ne-am axat doar pe partea de ciocolaterie. Businessul a venit la noi, nu ne-am dus noi către el”, povestea recent Tiberiu Dicoi.

    În prezent, produsele de ciocolată sunt fabricate într-un atelier de cofetărie cu care colaborează cei doi antreprenori, astfel că investiţia a fost mult mai mică decât în mod normal, având în vedere că atelierul era deja echipat cu echipamente şi ustensilele necesare. Investiţia în business a ajuns la circa 10.000 de euro.

    Sub brandul Ingres sunt vândute praline de ciocolată pictate manual, trufe de ciocolată, diverse tablete şi acadele de ciocolată, ciocolată caldă, dar şi specialităţi precum covrigei înveliţi în ciocolată sau bomboane cu umplutură de curmale şi migdale. Pentru materia primă, cei doi lucrează cu un distribuitor local, însă este vorba de o ciocolată de origine belgiană. Zilnic, în atelierul de producţie din judeţul Mureş, Kinga Dicoi poate produce chiar şi 500 de praline, însă capacitatea de producţie depinde foarte mult de complexitatea produselor pe care le realizează.

    Leomi Chocolate, un producător de ciocolată artizanală din Iaşi, a luat naştere în 2020, chiar înainte de pandemie, din pasiunea antreprenoarei Benedicta Drobotă pentru acest desert. Lucrurile au prins contur după o investiţie de 150.000 euro din fonduri nerambursabile şi credit.

    Pentru a diferenţia produsele, antreprenoarea se ocupă şi de pictarea cutiilor în care vin bomboanele de ciocolată, astfel îmbinând zona de artă cu cea de produse dulci. În atelierul de producţie, fondatoarea Leomi mai lucrează alături de o persoană care se ocupă de partea de fabricare.

    „E foarte greu de lucrat cu ciocolata, are nevoie de o anumită temperatură, astfel încât cele mai multe produse le facem spre iarnă, atunci când avem o temperatură optimă. Ciocolata vine din Belgia, am testat foarte multe până
    ne-am hotărât, am căutat să fie cele mai bune materii prime”, spunea Benedicta Drobotă în vara anului 2021.

    Capacitatea de producţie a Leomi este de 10 kilograme de ciocolată zilnic, vara fiind mai căutate fântânile de ciocolată, în contextul temperaturilor mai ridicate, şi iarna portofoliul crescând cu praline şi tablete de ciocolată.

    Laura Hizo-Miloş avea câţiva ani când a mers pentru prima dată cu mama ei în Belgia, în oraşele vestite pentru ciocolata artizanală, precum Bruges şi Waregem, şi s-a îndrăgostit de ce a văzut acolo. A urmat un traseu profesional în domeniul economic, pentru ca, după 11 ani petrecuţi în consultanţă,
    să schimbe macazul şi să aleagă o activitate creativă, inspirată de ce văzuse în călătoriile prin Belgia. Aşa a ajuns să pună bazele Maximilian Chocolat, o ciocolaterie din Cluj-Napoca.

    Maximilian Chocolat a apărut în decembrie 2019, după o investiţie de 45.000 de euro, din care 38.000 de euro au fost finanţare nerambursabilă. Brandul a fost inspirat din familie, Maximilian fiind numele fiului Laurei. Deschiderea a venit la capătul unui an în care antreprenoarea s-a perfecţionat la cursuri de formare şi a exersat, ea neavând deloc experienţă în domeniu. A obţinut Certificatul de Ciocolatier Artizanal, a urmat cursuri la Academia de Ciocolată Callebaut din Belgia, masterclassuri cu ciocolatieri şi maeştri patiseri pentru a învăţa conceptul de ciocolată rafinată, cu ganache-uri diverse.

    „Produsele noastre sunt praline – pictate manual – şi trufe. Realizarea unei praline durează trei zile. Matriţele se pictează cu unt de cacao colorat, după care trebuie să se stabilizeze, apoi se toarnă cochilia, ganache-ul şi se creează pralina”, spune Laura Hizo-Miloş.

    Atelierul de producţie este localizat în centrul istoric al Clujului, acolo unde Laura Hizo-Miloş şi ajutoarele ei „sculptează” pralinele pictate manual cu ganache preparat din ingrediente naturale: Ruby & Violetes, Peony Delight (cu ceai alb şi bujor), Intense Lime, Coffee, Clasic Gianduja (cremă de alune premium) şi Double Salted Caramel şi trufele, cu fistic, zmeură, portocale şi cocos.

    Tot pasiunea pentru ciocolată a determinat-o şi pe Gabriela Mureşan, auditor în managementul calităţii, să-şi schimbe complet drumul profesional. Astfel, a renunţat la jobul pe care-l avea şi a mers în „patria ciocolatei”, tot în Belgia, să înveţe tainele realizării acestui produs, iar după doi ani de formare a devenit artizan ciocolatier cu acte în regulă. Sub brandul Muri Chocolatier, ea produce bomboane de ciocolată pictate manual, trufe şi praline.

  • Promisiunile începutului de an. Ce şi-au propus să facă la început de 2022 şefii unora dintre cele mai cunoscute companii din România?

    Pentru unii demodate, pentru alţii motivante, listele cu obiective setate la început de an, un obicei vechi de secole, îşi au încă locul, pentru mulţi dintre noi, şi în 2022. Cum arată listele cu rezoluţii ale executivilor din România şi ce reţete urmează aceştia pentru a le îndeplini?

    „Lista în sine nu este de ajuns, însă ajută foarte mult, în funcţie de modul în care este folosită şi/sau operaţionalizată”, este de părere Alexandru Dincovici, antropolog şi general manager, IziBiz Consulting. În primul rând, notează el, dacă este revizitată periodic sau păstrată într-un loc vizibil, va ajuta la menţinerea într-un plan conştient a obiectivelor respective, astfel încât ele să nu fie niciodată pierdute din vedere.” În al doilea rând, adaugă antropologul, dacă este transformată, după modelul planificării strategice, şi operaţionalizată, se poate dovedi un instrument mult mai uşor de urmărit şi de folosit, chiar dacă acest lucru presupune, din multe puncte de vedere, o intruziune mai profundă a logicii pieţei în viaţa personală şi o demarcare din ce în ce mai ştearsă dintre planul personal şi cel profesional. „Spun asta deoarece există o astfel de intruziune chiar şi atunci când un asemenea instrument este folosit pentru a ajuta la atingerea unor obiective personale, nu doar atunci când obiectivele profesionale ajung să invadeze spaţiul personal.” Realitatea este destul de dezordonată, şi există nişte avantaje care decurg din această lipsă de predictibilitate şi de ordonare, este de părere executivul IziBiz. „Impunerea forţată a unui anumit tip de raţionalitate în spaţiul privat poate aduce după sine şi consecinţe neplăcute în plan personal.” În opinia lui, crearea unei liste cu rezoluţii sau obiective la început de an este, pentru manageri şi antreprenori, o necesitate, pentru că decurge direct din logica de piaţă a întreprinderii sau corporaţiei. „Am putea chiar spune că ţine de o logică a capitalismului, apărută ca o consecinţă a apariţiei contabilităţii în partidă dublă. Contabilitatea este cea care le-a permis oamenilor de afaceri evaluarea «raţională» a consecinţelor deciziilor luate în trecut, şi a crescut implicit importanţa proiecţiilor în viitor.”

    Potrivit lui, aşa cum companiile ajung să facă previziuni şi să stabilească obiective de la an la an, uneori de la trimestru la trimestru, şi managerii şi executivii adoptă un astfel de instrument de afaceri, pe care îl extind de multe ori şi în viaţa personală, nu doar în cea profesională. „În societatea actuală se vorbeşte destul de mult despre un imperativ capitalist al optimizării, şi mulţi autori au remarcat pătrunderea aceleiaşi logici în cele mai multe cotloane ale vieţii personale. Ulrich Brockling (profesor german de sociologie, autorul cărţii Sinele Antreprenor), a anunţat deja «sinele antreprenor», un proiect constant, continuu, care nu se termină, de fapt, niciodată. Adoptând acea logică a pieţelor în viaţa noastră, suntem cvasi-forţaţi să împrumutăm astfel de instrumente de planificare economică din companie şi să le adaptăm propriei vieţi, pentru a putea ţine pasul cu cerinţele modernităţii şi a ne perfecţiona constant.”

    Managerii şi executivii, spune Dincovici, sunt mult mai prinşi în acest context, astfel încât în cele mai multe medii profesionale, cel puţin antreprenoriale şi corporatiste, obiectivele anuale, eventual cât mai cuantificate după modelul SMART (specific, measurable, achievable, relevant, time-bound – specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi cărora le poţi aloca timpul necesar – n. red.), reprezintă un imperativ.

    Despre paşii pe care ar trebui să îi urmăm pentru a nu da greş în lupta cu noi înşine pentru respectarea ţelurilor fixate, Dincovici crede că este indicat, în primul rând, să nu scăpăm din vedere obiectivele pe care ni le-am propus, însă în acelaşi timp să ni le şi setăm cât mai realist cu putinţă şi să transformăm ceea ce vrem cu adevărat să reuşim într-un plan de acţiune care să poată fi executat. Cu toate acestea, el subliniază că uneori e bine să mai dăm şi greş, pentru că nu putem controla absolut tot şi nici nu este indicat să încercăm. „E important să ne putem motiva în anumite situaţii, însă trebuie păstrat un echilibru pentru a nu ajunge să fim copleşiţi de un ritm pe care ni-l impunem, poate inconştient, şi căruia putem ajunge să nu îi mai facem faţă. (…) Avem nevoie de o planificare bună, care să permită însă şi execuţia.”

    Potrivit unui studiu al Universităţii din Scranton, citat de Forbes, doar 8% dintre oameni reuşesc să îşi respecte rezoluţiile alese în pragul noului an. De ce eşuează însă mulţi în respectarea propriilor obiective? „În primul rând pentru că obiectivele nu sunt realiste, sau pentru că sunt scăpate din vedere după un anumit timp. Este nevoie de un efort consistent şi de perseverenţă pentru a atinge orice tip de obiectiv”, crede antropologul. În al doilea rând, adaugă el, mereu apar situaţii neprevăzute care ne pot da planurile peste cap, şi unele dintre obiective sau rezoluţii de Anul Nou pur şi simplu nu mai pot fi duse până la capăt. „În alte situaţii ele pot să nu mai merite duse până la capăt, însă după cum aminteam, e important să ţinem minte că eşecul în sine nu este un lucru rău. Nu suntem nici maşini, nici întreprinderi, ci oameni, şi nu trebuie să uităm asta niciodată.” New York Times scrie că motivele din spatele eşecului stau în fixarea unor rezoluţii bazate pe opinia altora sau a societăţii cu privire la ceea ce ar trebui să schimbăm la noi înşine, în faptul că sunt prea vagi, ori că ne fixăm ţeluri nerealiste.

     

    Fiecare obiectiv, privit ca destinaţie

     „Mi-e dor să văd oamenii zâmbind, aşa că unul dintre obiectivele personale este să fac tot ce ţine de mine pentru asta. În business am acelaşi obiectiv pe care îl avem în fiecare an, şi anume, să creştem mai mult decât piaţa şi să luăm orice oportunitate, ocazie sau experienţă care apare. Cred că 2022 va fi un an mai puţin liniar decât anul trecut şi va avea câteva sincope pe care cred eu că suntem pregătiţi să le anticipăm”, spune Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance. În ceea ce o priveşte, un obiectiv este ca o destinaţie unde îşi propune să ajungă, deci simplul fapt că există o motivează să îl îndeplinească. Totuşi, subliniază ea, niciun obiectiv nu are sens dacă nu există voinţă şi planul de a-l atinge. „Iar asta este o motivaţie intrinsecă. În acelaşi timp, promisiunile făcute mie sau celorlalţi sunt, poate, cea mai puternică motivaţie pentru mine.” Pe parcursul anului, Anca Bidian nu are o reţetă pe care o urmează. „Întotdeauna însă vreau să fiu «the better me» când îmi propun ceva.” Îi place, de asemenea, să ţină o dinamică a obiectivelor pe parcursul unui an şi să le ajusteze cu toate oportunităţile care apar sau pe care doar le intuieşte la un moment dat. Executivul consideră lista cu obiective obligatorie, chiar dacă nu este făcută neapărat la început de an. „În primul rând, fără listă este foarte complicat să prioritizez şi să urmăresc provocările sau atingerea obiectivelor. Apoi va fi greu să mai ştiu la finalul anului câte şi ce obiective am atins, eventual care au rămas pentru următorul an sau care nu mai sunt de actualitate. Este foarte util şi valoros să am o imagine înainte şi după, atât pentru un bilanţ personal, cât şi pentru lecţiile învăţate pentru anii următori.”

    Cele mai comune rezoluţii fixate de oamenii de pretutindeni la început de an:

    ► Să fac mai multe exerciţii

    ► Să slăbesc

    Ž► Să devin mai ordonat

    ► Să deprind noi abilităţi sau hobby-uri

    ► Să trăiesc clipa

    ‘► Să economisesc mai mulţi bani

    ’► Să renunţ la fumat

    “► Să petrec mai mult timp cu familia şi cu prietenii

    ►  Să călătoresc mai mult

    •► Să citesc mai mult

    Sursa: goskills.com

    Pas cu pas

    Pentru Raluca Radu, country manager, Answear şi fondator al MTH Digital, unul dintre cele mai importante obiective din acest an este să consolideze creşterea obţinută în perioada 2020 – 2021. „Piaţa de e-commerce şi digital marketing din România a crescut accelerat odată cu pandemia, când utilizatorii de internet au realizat accesibilitatea e-commerce-ului, iar afacerile româneşti au început să investească în deschiderea canalului de vânzare online.” În acelaşi timp, ea crede că este deosebit de important ca, acum, intrarea în e-commerce să fie consolidată şi însoţită de rezultate concrete. „Ce îmi propun pentru 2022 este consolidarea sănătoasă a echipei şi focus pe loializarea şi retenţia clienţilor.” Deoarece îi place foarte mult ceea ce face, Raluca Radu spune că este foarte conectată la ceea ce se întâmplă în business. „Îmi vin constant idei noi, soluţii noi şi sunt în permanenţă conectată la domeniu din plăcere. Este adevărat ce se spune: atunci când îţi place ceea ce faci, clar nu simţi că munceşti şi atunci e uşor să te îndrepţi constant către ţeluri curajoase.” Executivul se descrie drept o persoană care are obiectivele anuale notate şi face un review al acestora în fiecare lună. „Am observat că mă ajută mult disciplina aceasta de monitorizare a progresului. Atunci când faci un review constant al obiectivelor îţi iei motivaţia din obiectivele deja bifate, îţi dai seama că ai uitat să te ocupi de anumite obiective şi chiar că unele obiective setate iniţial nu mai sunt relevante.” În opinia sa, importanţa listei de început de an este determinată de modul în care o foloseşti. Astfel, crede Raluca Radu, dacă setezi obiective realiste, dacă este însoţită de un plan de atingere a acestora, dacă o monitorizezi constant, atunci cu siguranţă va fi un instrument puternic. 

     

    Cel mai bun an

    În ceea ce o priveşte pe Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO, Ivatherm, ea spune că rezoluţiile sale personale sunt legate de grija pentru ceilalţi şi de trăirea fiecărei clipe cu bucurie şi recunoştinţă. Pe zona de business şi-a propus obiective cuantificabile, dintre care enumeră crearea de produse noi, sigure şi eficiente, un obiectiv pe care îl reînnoieşte şi anul acesta, construirea unei prezenţe online tot mai importante şi fructificarea oportunităţilor digitale, dar şi grija faţă de mediu şi alinierea la economia circulară, „un obiectiv asumat şi în 2022”.

    „Suntem animaţi de viziunea noastră comună de a formula cele mai bune cosmetice pentru piele, de a construi o companie mare, internaţională. Ştim care e drumul. Nu e uşor, nu e rapid, dar ce urmează e tot mai interesant. Iar noi devenim mai buni în fiecare zi.” Pentru a se asigura că îşi menţine obiectivele fixate la început de an şi pe parcursul următoarelor luni, antreprenoarea spune că nu le pierde niciodată din vedere şi e atentă să conştientizeze permanent locul în care se află raportat la acestea. „În acelaşi timp, fiecare membru al echipei are obiective lunare, trimestriale, anuale pe care le evaluăm mereu pe parcursul anului. Performanţele sunt sărbătorite şi premiate. Obiectivele fixate la începutul anului nu sunt doar cuvine aruncate pe hârtie, ci sunt luate în serios şi urmărite cu atenţie.” În viziunea sa, afacerile mici trec, de multe ori, în anul următor cu obiectivul de a face compania mai puternică şi de a o extinde. „Ca toate rezoluţiile Anului Nou, aceste planuri pot fi uitate când intrăm în provocările şi activităţile de zi cu zi. De aceea e bine să avem obiective sau rezoluţii realiste şi să nu le uităm pe parcursul anului.” La început de an, antreprenoarea are încredere că 2022 va fi cel mai bun an al companiei Ivatherm. „Am făcut progrese importante în toate direcţiile, inclusiv în expansiunea internaţională. Avem câţiva parteneri foarte mari în ţări cu potenţial uriaş.”

     

    Obiective bine definite

    Când vine vorba de obiectivele de dezvoltare personală şi de business pentru 2022, Sorin Stoica, CEO Eturia, are o listă bine definită. În plan personal, îşi doreşte ca în acest an să integreze mai multe obiceiuri legate de nutriţie şi sport în program, să aloce un timp de calitate constant soţiei şi copilului, să citească în fiecare zi minim 30 de minute, să iasă cât mai des în natură şi să îşi aloce zilnic timp de reflecţie şi meditaţie. În business, executivul şi-a propus să consolideze creşterile prin sedimentarea proceselor de lucru, să facă, alături de echipă, un refresh pe tehnologie, să lanseze o divizie de business cu vânzare 100% online pentru vacanţele de plajă, dar şi o aplicaţie pentru clienţii Eturia Club, unde să poată comunica mai uşor şi mai eficient înainte şi pe timpul vacanţelor. Nu în ultimul rând, Sorin Stoica vrea să aibă „angajaţi fericiţi şi împliniţi”. În business, spune el, are o serie de OKR (objectives and key results) şi KPI (key performance indicators) pe care îi urmăreşte lunar. „Pe plan personal, deasemeni, folosesc obiective SMART (specific, measurable, achievable, relevenat, time-bound) care mă asigur că au în spate obiceiuri clar definite care să ducă la aceste obiective. Dacă rezultatele se îndepărtează de obiectivul final, atunci schimb abodarea.” În lupta pentru a-şi atinge ţelurile stabilite, el spune că este motivat de dorinţa de a-şi atinge cea mai bună versiune a sa, dar şi de „dorinţa de a fi o contribuţie” pentru cei din jurul său. „Asta în timp ce mă bucur de călătorie.” Executivul consideră că la fiecare început de an e foarte important să ştii unde vrei să ajungi. Astfel, obiectivele sunt esenţiale şi crede că ele trebuie atât setate cât şi urmărite. „La fel de important cred că este să ai o listă de obiceiuri, respectiv bune practici de implementat, care să ducă la realizarea acelor obiective. Cu alte cuvinte, nu doar să îţi fixezi un obiectiv, ci să te întrebi şi cum vei atinge acel obiectiv.”

     

    Un CEO organizat

    Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties, spune că 2021 a fost un an extraordinar de bun pentru echipa pe care o conduce, aşa că anul acesta şi-a propus să continue planurile de creştere. „Avem multe proiecte noi pe care le vom lansa, avem o echipă deja consolidată, pe care îmi doresc să o pot extinde şi îmi doresc să rămânem la fel de originali şi să oferim cele mai bune soluţii clienţilor noştri.” În plan personal, ea îşi doreşte mai multe vacanţe şi călătorii şi mai mult timp pentru lecturi. Pentru reprezentanta One United, simplul fapt că are obiective clare este motivant. „Sunt o persoană organizată şi am nevoie de acest cadru pentru a-mi desfăşura activitatea profesională. Ţelurile pe care le setez au devenit driverul principal.” În ceea ce o priveşte, alcătuirea unei liste cu obiective de început de an este foarte importantă pentru că o ajută să rămână organizată şi să aibă perspectivă. „Obiectivele sunt cele care mă menţin ancorată în planul mai amplu pe care l-am setat.” În opinia sa, pentru a te asigura că îţi respecţi obiectivele este necesară perseverenţa. „Am liste întregi cu taskuri şi obiective şi la fiecare început de săptămână ştiu foarte clar ce acţiuni trebuie închise pentru a avansa. Nu îmi place să las în urmă lucruri neterminate, astfel încât mereu revin asupra acestor liste cu taskuri. E o disciplină creată în timp, dar care mă ajută să menţin, pas cu pas, obiectivele setate.” 

     

    Plăcerea de a munci

    Aflată în fruntea uneia dintre cele mai de succes afaceri antreprenoriale româneşti, Adelina Badea, CEO, Mobexpert, spune că, în ceea ce o priveşte, munca are o importanţă majoră. „Îmi place să muncesc, sunt unul dintre oamenii pentru care munca chiar contează şi găsesc satisfacţie în lucrul bine făcut, în îndeplinirea ţelului propus. Este într-un fel ca escaladarea unui munte pentru un alpinist, toate etapele care duc la îndeplinirea obiectivului, planificarea, finalizarea fiecărei etape în parte, toate acestea mă motivează să merg mai departe.” În opinia sa, fiecare ar trebui să vadă locul de muncă în acelaşi mod în care un artist îşi priveşte opera de artă, aşa cum un părinte îşi vede copilul sau în felul în care un leader îşi iubeşte echipa. „Iar eu iubesc ceea ce fac.” Pentru îndeplinirea obiectivelor, executivul fixează, de obicei, câteva repere care o ajută să identifice uşor în ce etapă a proiectului se regăseşte în acel moment. „Bineînţeles, obiectivele, ca orice altceva în viaţă, se mai schimbă, evoluează de-a lungul timpului, chiar şi pe durata relativ scurtă a unui an. Nu îmi e frică să le schimb şi chiar să le abandonez în favoarea altora, pentru o perioadă, dacă intervin obiective mai importante sau oportunităţi noi.” Un exemplu elocvent este, în opinia sa, 2020, un an care ne-a făcut să ne schimbăm obiectivele radical, într-un timp foarte scurt şi pentru o perioadă relativ lungă de timp. Când vine vorba de importanţa alcătuirii unei liste cu obiective la început de an, Adelina Badea consideră că este important să porneşti la drum ştiind unde vrei să ajungi, care este destinaţia, dacă vrei cu adevărat să reuşeşti. „La fel de important este şi să stabileşti ce ai de făcut săptămâna aceasta, luna acesta, anul acesta, dar mai important decât alcătuirea listei este urmărirea feedbackul pe care îl dai fiecărei etape!”

    Pentru acest an, executivul îşi doreşte să continue dezvoltarea şi extinderea reţelei de magazine Mobexpert, în prim plan aflându-se şi noile colecţii de mobilier şi decoraţiuni. „Am început anul trecut extinderea reţelei noastre de magazine Mobexpert prin deschiderea a două magazine de mici dimensiuni, cu suprafeţe între 1.000 şi 1.500 de metri pătraţi. Credem cu adevărat în viitorul retailului şi credem cu tărie că viitorul acestuia este o simbioză între retailul fizic, tradiţional şi retailul digital. Anul acesta vom continua deschiderea de magazine concept Mobexpert în oraşele unde încă nu suntem prezenţi şi sperăm să deschidem cel puţin încă un magazin mare.” În paralel, ea are în vedere continuarea îmbunătăţirii colecţiilor Mobexpert de mobilier şi decoraţiuni, dezvoltarea colecţiei Mobexpert modern, introducerea de noi produse şi game sau chiar a ramurilor adiacente businessului, cum ar fi Mobexpert Homes sau Mobexpert Tiny Houses. „Continuăm proiectul demarat în vara anului trecut, mai exact serviciile de design interior, atât pentru mediul online dar mai ales pentru magazine şi, totodată, ne vom concentra atenţia pe dezvoltarea colecţiei de mobilier în fabricile Mobexpert din Dej, Târgu-Mureş, Bucureşti şi Suceava. 2022 va fi pentru noi, Mobexpert, un an al dezvoltării!”

     

    Cheia de boltă în plan personal şi profesional

    Când vine vorba de importanţa familiei şi a echipei în realizarea obiectivelor fixate la început de an, liderii consideră, fără excepţie, că aceşti doi factori sunt, deopotrivă, cruciali. „Familia este cheia de boltă a unei vieţi împlinite. Echipa este acelaşi lucru pentru partea de business. Nu poţi realiza mare lucru pe termen lung dacă nu ai o echipa unită care să împărtăşească aceleaşi valori”, consideră Sorin Stoica. La rândul său, Anca Bidian este de părere că familia şi echipa sunt esenţiale în orice situaţie, după cum obiectivele sunt strâns legate de oameni. „Eu nu am fost niciodată singură şi nu cred că există împliniri fără oameni.” În opinia Rucsandrei Hurezeanu, familia e nucleul de bază în viaţa fiecăruia dintre noi, de aici venind echilibrul emoţional. Antreprenoarea este de părere că atenţia, grija şi iubirea pe care ne-o oferim unul altuia sunt esenţiale pentru o viaţă împlinită. „Copiii mei sunt adolescenţi şi au devenit mai autonomi şi independenţi pentru că au trăit mereu în multe ţări şi culturi diferite la care au fost nevoiţi să se adapteze de mici. Conversaţiile pe care le am cu ei zi de zi sunt cel mai preţios lucru pentru mine.” La fel de importantă consideră că este însă şi echipa cu care lucrează. „Pentru mine, la Ivatherm, evoluţia nu înseamnă pieţe, tehnologie, produse, concurenţă, ci capacitatea de a aduce şi a păstra cât mai mulţi oameni potriviţi în compania mea.” Şi Beatrice Dumitraşcu consideră că aceste două elemente sunt esenţiale. În viziunea sa, nimeni nu poate face nimic singur. „Fără oameni, eşti zero. Cred că este valabil şi în mediul profesional, unde rezultatele şi succesul sunt măsura întregii echipe, dar şi în viaţa de zi cu zi. Familia este cea care aduce echilibru, armonie mentală şi sufletească, în vreme ce echipa de la locul de muncă este cea care face posibile realizările profesionale.” La fel de multă importanţă le acordă şi Adelina Badea. „Fără cele două, familie şi echipă, luate împreună sau separat sau în orice alt fel, eu n-aş putea să fac nimic, să-mi ating niciun obiectiv. Am întotdeauna nevoie de suportul lor, atât al echipei, cât şi al familiei. Orice proiect, orice obiectiv începe cu asumarea lui de către echipa din care fac şi eu parte.” Din punctul său de vedere nici nu poate exista un manager fără echipă sau o echipă care să nu aibă în componenţă şi un manager. „Nu există obiectiv fără echipă, echipa îndeplineşte obiectivul.” Raluca Radu subliniază importanţa echilibrului între viaţa personală şi cea profesională. „Din viaţa personală îmi atrag o mare parte din energia necesară atingerii obiectivelor profesionale. Iar echipa este cu siguranţă cea mai importantă forţă în atingerea obiectivelor unei afaceri.” Potrivit ei, în afara cazului în care eşti freelancer, nu este vorba aproape niciodată despre reuşita unui om sau a unui leader, întotdeauna este vorba despre echipa din spatele afacerii.

    Alexandru Dincovici, antropolog şi general manager, IziBiz Consulting

    „În alte situaţii obiectivele pot să nu mai merite duse până la capăt, însă e important să ţinem minte că eşecul în sine nu este un lucru rău. Nu suntem nici maşini, nici întreprinderi, ci oameni, şi nu trebuie să uităm asta niciodată.”

    Anca Bidian, CEO Kiwi Finance

    „Fără o listă este foarte complicat să prioritizez şi să urmăresc provocările sau atingerea obiectivelor. Apoi va fi greu să mai ştiu la finalul anului câte şi ce obiective am atins, eventual care au rămas pentru următorul an sau care nu mai sunt de actualitate. Este foarte util şi valoros să am o imagine înainte şi după.”

    Lecţia anului 2021

    2021 a fost un an foarte intens pentru mine, iar principala lecţie a fost că trebuie să fim prieteni cu timpul.

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO, Ivatherm

    „Ca toate rezoluţiile Anului Nou, aceste planuri pot fi uitate când intrăm în provocările şi activităţile de zi cu zi. De aceea e bine să avem obiective sau rezoluţii realiste şi să nu le uităm pe parcursul anului.”

    Lecţia anului 2021

    Pandemia a creat multe probleme: cele legate de transportul internaţional, creşterile preţurilor materiilor prime, a accentuat o mentalitate bazată pe frică, dar a adus şi noi tendinţe şi oportunităţi. Una dintre ele este amploarea spaţiului digital. Toate brandurile brick and mortar care vindeau 5% în comerţul electronic au ajuns astăzi la vânzări online de 30-40%.”

    Raluca Radu, country manager al Answear şi fondator, MTH Digital

    „Sunt genul de persoană care le are notate şi face un review al obiectivelor anuale în fiecare lună. (…) Atunci când faci un review constant al obiectivelor îţi iei motivaţia din obiectivele deja bifate, îţi dai seama că ai uitat să te ocupi de anumite obiective şi chiar că unele obiective setate iniţial nu mai sunt relevante.”

    Lecţia anului 2021

    2021 mi-a arătat cât de important este să te bucuri şi să trăieşti la maxim fiecare moment din viaţa de zi cu zi, şi mă refer chiar şi la cea profesională. Nu cred că a fost un an uşor la nivelul general al pieţei, dar atunci când cauţi să trăieşti la maxim momentele de zi cu zi şi să te bucuri de ele, de micile reuşite, de echipă, de fiecare proiect dus până la capăt, dar cauţi şi să înveţi din proiectele care nu sunt duse la bun sfârşit, atunci cred că suma momentelor se traduce într-un an frumos.

    Sorin Stoica, CEO, Eturia

    „Familia este cheia de boltă a unei vieţi împlinite. Echipa este acelaşi lucru pentru partea de business. Nu poţi realiza mare lucru pe termen lung dacă nu ai o echipă unită, care să împărtăşească aceleaşi valori.”

    Lecţia anului 2021

    Să am capacitatea, atât personal cât şi profesional, să mă adaptez unor schimbări bruşte ale mediului în care trăiesc.

    Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    „La fel de important este şi să stabileşti ce ai de făcut săptămâna aceasta, luna acesta, anul acesta, dar mai important decât alcătuirea listei este urmărirea feedbackului pe care îl dai fiecărei etape!”

    Lecţia anului 2021

    Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi! Nu amâna niciodată ce ai de făcut! Timpul este o resursă extrem de volatilă, limitată şi de neînlocuit. Odată pierdut el nu mai poate fi recuperat. Momentul este ca autobuzul oprit în staţie, odată pierdut nu-l mai poţi întoarce!

    Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division One United Properties

    „Fără oameni, eşti zero. Cred că este valabil şi în mediul profesional, unde rezultatele şi succesul sunt măsura întregii echipe, dar şi în viaţa de zi cu zi. Familia este cea care aduce echilibru, armonie mentală şi sufletească, în vreme ce echipa de la locul de muncă este cea care face posibile realizările profesionale.”

    Lecţia anului 2021

    Am învăţat că limitele pe care credem că le avem pot fi depăşite.

  • Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat

    Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat: portul pălăriilor. Care a fost următorul pas?

    La bază, Mihai Drumea este economist, cu peste zece ani de experienţă ca executiv în domeniul farma. Antreprenorul a pornit afacerea Jos Pălăria în 2018, cu o insulă – galerie în Mall Promenada – care încă funcţionează –, sub forma unui business de import de pălării de la marile case de modă din Italia. În iunie 2020 a deschis un prim magazin în cartierul Floreasca.

    A urmat apoi şi un outlet deschis în aceeaşi zonă, „iar pentru acest an avem în vedere continuarea dezvoltării”. Ulterior, a dezvoltat zona de producţie, astfel încât astăzi compania produce pălării sub brandul propriu, în Italia. Prin această afacere, Mihai Drumea şi-a propus să reînvie cultul pălăriilor în România. „Diversitatea şi calitatea produselor sunt cele mai importante atribute care ne recomandă în faţa clienţilor noştri şi care ne-au pus pe harta magazinelor de pălării din Europa, alături de magazine similare din Berlin, Milano şi Paris”, susţine fondatorul. El o are alături în business pe Ligia Munteanu, care a studiat design şi tehnică de manufactură de pălării haute couture în Marea Britanie, unde a făcut şi practică în atelierul unui maestru, „pentru a duce manufactura şi producţia la un nivel de top”.

    De-a lungul timpului, antreprenorul spune că principalele provocări pe care le-a întâmpinat în dezvoltarea businessului sunt cele specifice zonei de retail. „Lucrăm permanent la îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii, la dezvoltarea serviciilor noastre atât în magazine, cât şi în zona de online. Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a portului pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    Oamenii, adaugă el, cred multe lucruri despre pălării, şi uneori uită că, la bază, reprezintă un accesoriu vestimentar care iarna te protejează de frig şi vara de soare. „Însă, fiind un accesoriu de cap, este foarte importantă calitatea. Pălăria îşi va pune amprenta pe o ţinută, de aceea trebuie să te reprezinte.” Cât despre greutăţile aduse de pandemie, el spune că a înregistrat o uşoară scădere a creşterii estimate, „însă ne bucurăm să spunem că în fiecare an am avut o evoluţie susţinută şi am dezvoltat afacerea”.

    Drumea este de părere că în primii ani de antreprenoriat, când afacerea nu este încă matură, focusul este mai puţin pe cifre şi mai mult pe îmbunătăţirea proceselor din afacere. „Dacă faci totul din ce în ce mai bine, cifrele vor urma. Pentru acest an estimăm o creştere a veniturilor mai mare decât anul trecut.” În 2020, ultimul an pentru care există date publice disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, firma Mid Financial SRL, în proprietatea căreia se află site-ul jospălăria.com, a înregistrat o cifră de afaceri netă de 1,75 milioane de lei, în creştere de la 1,37 milioane, în 2019.

    Mihai Drumea, fondator, Jos Pălăria: „Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    În pandemie a fost dezvoltată şi zona online, şi tot atunci antreprenorul a început să lucreze şi la noul site, atât pe partea de design, cât şi ca funcţionalitate. „Este, în continuare, un proces în plină dezvoltare şi ne dorim să oferim în online aceeaşi asistenţă profesionistă de care se bucură toţi clienţii noştri din magazine.” Pe site sunt plasate comenzi din toată ţara, iar acum antreprenorul are în vedere şi extinderea pe piaţa internaţională. Direcţiile de extindere, spune el, sunt multiple pentru businessul pe care îl conduce. „Lucrăm la deschiderea celui mai frumos showroom al nostru de până acum. Ne dorim cu adevărat să construim un nou loc în care clienţii să se poată bucura de tot ceea ce oferă domeniul pălăriilor.” În continuă dezvoltare şi creştere spune că este şi zona de producţie locală, unde sunt folosite tehnici de tradiţie britanică. „Vom putea realiza aici unele piese şi chiar prelua comenzi speciale. Această zonă va fi dedicată exclusiv pălăriilor şi accesoriilor de cap pentru evenimente, pentru că este complicat să egalezi nivelul şi calitatea producţiei italiene realizând în acelaşi timp un volum mare. Ne dorim apoi extinderea pe piaţă internaţională, iniţial prin mediul online”, conturează Drumea planurile de viitor. În prezent, echipa companiei numără peste zece persoane, fiind compusă deopotrivă din angajaţi şi colaboratori. „Dezvoltarea ne face să fim permanent în căutarea altor membri care să se alăture echipei noastre.”

    Antreprenorul consideră că principalul atu al companiei este diversitatea. „Considerăm că oricine ar putea să deţină în garderobă o pălărie, dar aceasta trebuie aleasă ţinând cont de caracteristicile fiecăruia, aşa că venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu un portofoliu de peste 500 de modele.” Potrivit lui, afacerea are deja o plajă largă de clienţi, atât tineri în căutarea unui accesoriu de cap foarte modern sau o şapcă în stil Peaky Blinders (serial TV despre o familie de gangsteri din anii 1900, din Anglia), cât şi domni care vor să asorteze o pălărie la geacă sau costum, şi doamne cu diferite gusturi, de la simple pălării fedora de stradă, până la adevărate opere extravagante, menite să strălucească la evenimente speciale. „Fiecare fizionomie găseşte la noi pălăria potrivită. Preţurile reflectă întotdeauna calitatea şi sunt date de materialul folosit şi de manufactură. Pălăriile de eveniment sunt o categorie aparte, unde manufactura este minuţioasă şi elaborată, iar preţul reflectă aceste aspecte. Ne mândrim cu o relaţie foarte bună cu brandul Borsalino, de la care clienţii noştri găsesc la noi ultimele colecţii, inclusiv colecţiile lor capsulă.”

    Pălăriile, despre care vorbeşte cu multă pasiune, reprezintă, potrivit lui Drumea, un accesoriu de nelipsit în vacanţe, la terase sau pe plajă. Dar nu numai, şi asta pentru că pot fi purtate oricând, în funcţie de destinaţie şi ţinută. „La o ţinută sport se asortează o şapcă sau o pălărie sport, la o ţinută elegantă se alege ceva mai pretenţios. Recomandarea noastră este ca fiecare să îşi construiască o garderobă de pălării în acelaşi fel în care se procedează cu pantofii, curelele sau cu genţile.” Astfel, explică antreprenorul, plecând de la stilul fiecăruia de viaţă, se aleg pălăriile de bază – de exemplu, una neagră sau maro casual, apoi se construieşte în funcţie de nevoi: o pălărie de plajă, o pălărie albă pentru terase, o pălărie cu bor mare pentru un plus de feminitate, o şapcă din piele sau tweed pentru domni şi una din piele întoarsă, ajungând până la articolele destinate evenimentelor speciale, pălăriile de eveniment, fascinatoarele şi alte accesorii de cap cu structură complexă. „Sunt tot mai mulţi cei care poartă pălării, pentru că a fost un accesoriu uitat o perioadă, însă odată ce a fost redescoperit, te cucereşte definitiv.” Acest accesoriu, susţine Drumea, îţi completează ţinuta, îţi poate schimba starea şi mereu oferă un plus de design în aspectul fiecărei persoane. „Pălăriile sunt o adevărată bucurie, atât pentru noi, cei care ne ocupăm de acest business, cât şi pentru clienţii noştri, care ne poartă produsele.”

  • Fabrica de milionari în euro a României. Care este şcoala unde s-au specializat foarte mulţi dintre milionarii ţării noastre

    Politehnica din Bucureşti şi-a consolidat în primele zile ale acestui an reputaţia deja solidă de fabrică de milionari după ce o companie înfiinţată de doi absolvenţi ai săi a fost achiziţionată de gigantul mondial al industriei de advertising Publicis. Este vorba de Tremend Software, un furnizor de soft şi servicii de consultanţă în IT înfiinţat în urmă cu 16 ani de foştii colegi de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Marius Hanganu şi Ioan Cocan. Care a fost drumul de la IT-ist la antreprenor şi manager de companie citiţi în cele ce urmează.

    Drumul de la un start-up până la o companie de 30 milioane de euro nu a fost unul simplu, eforturile din primii cinci ani fiind definitorii pentru parcursul înregistrat până astăzi. „Traiectoria noastră a fost ca o rachetă doar în ultimii ani, dar mai mulţi ani am învăţat la job, adică am fost programatori, consultanţi şi de-abia, să zicem, după cinci ani am început creşterea în sensul că am început să punem structurile, deci am început să lucrăm, cum se zice, on the business, nu in the business“, a povestit Ioan Cocan, cofondator al Tremend Software.

    Un moment important a fost şi cel în care compania a început să apară în topuri internaţionale ale celor mai dinamice firme de tehnologie, a adăugat el. „După 2016 când am apărut prima dată în topul celor mai dinamice companii de tehnologie realizat de Deloitte şi care a fost un moment important pentru noi, a fost un moment de trezire sau de revelaţie: ca o firmă de mare creştere noi făceam ce făceam de obicei.

    După aceea ne-am dat seama că prin clienţii pe care-i aveam, parteneriatele pe care le-am dezvoltat, puteam creşte sustenabil, ceea ce am şi făcut şi într-adevăr au venit după aceea mai multe cereri cărora nu le-am dat curs la momentul respectiv.“ Tremend a reuşit să-şi dezvolte businessul la nivel internaţional şi să înregistreze o creştere a afacerilor de 100 de ori în zece ani.

    Cu o asemenea creştere Tremend a devenit o ţintă de achiziţie pentru gigantul mondial din publicitate Publicis, care a preluat, după nouă luni de negocieri, întregul pachet de acţiuni – tranzacţia fiind anunţată în primele zile ale acestui an. Odată cu vânzarea companiei către grupul Publicis, Tremend devine cea mai recentă poveste de succes a industriei de IT din România, după alte cazuri precum formidabilul caz al UiPath sau Bitdefender – care e la un pas de listarea în SUA, sau FintechOS, care de asemenea e pe cale de a deveni un unicorn după evoluţia puternic ascendentă din ultimii ani.

    În prezent nu mai este nevoie neapărat de absolvirea unei facultăţi de IT pentru a face parte din asemenea poveşti de succes din tehnologie, a spus Ioan Cocan. „Împreună cu Marius (Hanganu – n.red., cofondatorul Tremend) am terminat şi am fost colegi de grupă la Automatică şi Calculatoare. Dar colegii sunt din varii zone, şi cibernetică, matematică, electronică, practic nu există limite. Educaţia în IT acum o poate face oricine. Evident facultatea ajută foarte mult la structurare şi este important să existe, dar în acelaşi timp avem şi colegi care au terminat facultăţi care nu au neapărat legătură cu IT-ul, dar cu interes, dedicare şi poate şi un pic de talent uneori, cu siguranţă se poate face o carieră bună.“

    Dacă UiPath ajută companiile să-şi automatizeze activităţile interne în special, Tremend ajută la digitalizarea proceselor de business şi astfel şi la digitalizarea relaţiilor cu entităţile din exterior. Pentru a face acest lucru de multe ori Tremend lucrează la conectarea sistemelor interne, lucru mai puţin vizibil pentru cei care văd din afară o companie sau o platformă, a explicat Ioan Cocan. „Asta se vede din exterior şi asta este foarte important în toată industria – experienţa pe care o are utilizatorul, de aceea vorbim de aplicaţii web mobile, sisteme de infotainment în automobile. Asta se vede din exterior, dar în spate evident este o muncă intensă în a conecta multe sisteme şi aici cred că este «sosul secret» şi ceea ce facem bine şi ce am făcut în atâţia ani în a ne integra şi a oferi o experienţă bună utilizatorilor, dar integrând zeci de sisteme din spate, care nu se văd.“ Soluţiile dezvoltate de companie au ajuns astfel să aibă zeci de milioane de utilizatori în întreaga lume, a declarat Marius Hanganu, cofondator al Tremend Software. „Tremend este o organizaţie de inginierie care construieşte platforme pentru clienţii săi în peste 20 de ţări. Platformele noastre servesc peste 60 de milioane de utilizatori finali în domenii precum cel financiar – pentru bănci şi alte instituţii, de tehnologie, în zona de maşini, semiconductori şi aşa mai departe, pentru retail şi e-commerce, producţie, şi nu în ultimul rând proiecte în zona sectorului public european, cu Comisia Europeană.“ În acest context, grosul veniturilor companiei vine din exterior. „Segmentul internaţional este extrem de important, peste 60% din veniturile companiei sunt din exterior. 2021 a fost un an foarte bun, cu o creştere de peste 40%, la peste 30 de milioane de euro cifră de afaceri, iar numărul de colegi este undeva la 650 acum“.

    Tremend lucrează cu clienţi din diferite industrii dar două dintre cele mai importante sunt cel financiar şi de retail, a explicat Marius Hanganu.

    „Un exemplu ar fi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare care este atât un client cât şi un partener. Un client cu care construim sau reconstruim de fapt platformele pe care bancherii le folosesc în evaluarea investiţiilor. Banca Europeană este o bancă de investiţii care gestionează un portofoliu de aproximativ 50 de miliarde şi platformele prin care bancherii evaluează investiţiile pe care banca urmează să le facă sunt destul de avansate. Şi aici avem mai multe echipe care lucrează evident agile. Un alt exemplu este Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri din lume şi care este un client vechi pentru care suntem, cel puţin în România, unul dintre partenerii lor principali dacă nu cel mai mare şi cu care am construit şi reconstruit de-a lungul anilor diverse platforme de la comerţ la soluţii de gestionarea comenzilor şi aşa mai departe. În America, de exemplu, lucrăm cu o companie în zona de producţie pentru care am refăcut soluţia lor de producţie. Pe scurt, în fabricile unde este implementată soluţia respectivă sunt diverse maşini, calculatoare, pe care operatorii fabricii care mişcă braţul robotului de colo colo interacţionează cu aplicaţia respectivă care înregistrează o mulţime de evenimente şi ajută per total gestionarea unei fabrici să spunem. Este o soluţie extrem de complexă şi avansată – acolo câteva milisecunde în plus pierdute pe traseu pot să coste şi milioane de dolari compania.“

    Conexiunea cu Publicis a fost realizată de o firmă americană de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, angajată iniţial pentru a găsi un partener care să sprijine expansiunea rapidă a companiei. „Povestea este destul de simplă. Tremend a crescut de peste zece ori în ultimii 5 ani şi ne doream să menţinem ritmul acesta de creştere, chiar mai mult, să-l accelerăm pentru a putea fi relevanţi la nivel european şi poate chiar mai mult. Şi ca să facem acest lucru aveam nevoie de acces la pieţe în care, în momentul de faţă, nu suntem, la clienţi şi mai mari la bugete şi mai mari şi aşa mai departe. Acest lucru se putea face cu investiţii semnificative din partea noastră şi ne-ar fi luat probabil destul de mult, poate de două-trei ori mai mult decât în varianta actuală sau evident cu un partener, aşa că ne-am pornit motoarele să căutăm aceşti parteneri. Acest demers, care până la urmă s-a transformat într-o achiziţie, a început de peste nouă luni. Procesul a fost destul de intens şi s-a finalizat cu alegerea companiei cu care am simţit că avem cele mai multe elemente în comun şi anume Publicis Sapient, care este parte a grupului mai mare Publicis.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Florian Lettner, CEO şi cofondator al Fretello

    Ce face? Start-up-ul austriac a dezvoltat o aplicaţie mobilă bazată pe inteligenţă artificială şi realitate augumentată care îi învaţă pe pasionaţii de muzică să cânte la chitară.

    „Folosim realitatea augmentată şi inteligenţa artificială pentru a detecta instrumentele muzicale şi imaginile în timp real – ştim unde sunt corzile, spre exemplu. Şi folosim inteligenţa artificială pentru a afişa apoi informaţii,
    arătându-le oamenilor unde să-şi pună degetele, ce corzi să folosească, direct pe smartphone-urile lor. Tot prin IA analizăm modul în care oamenii cântă pentru a oferi efectiv feedback în timp real. Spre exemplu, ceea ce putem face este că dacă un utilizator cântă prea repede sau dacă face mişcări rapide, primeşte semnale şi mesaje pe telefon. Acest lucru are ca rezultat modificări microtonale, astfel încât notele să rămână corecte.”

    2. Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă cu prin care şi-a propus să reducă risipa alimentară, investiţia iniţială fiind de 100.000 euro. Recent, start-up-ul a luat o finanţare de 800.000 euro de la mai mulţi investitori.

    „Avem nevoie de bani pentru a ne extinde în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din regiune. În primul rând, ne uităm foarte mult la Bulgaria, unde avem şi alte businessuri şi mulţi parteneri de afaceri, dar ne uităm şi la alte ţări din regiune.”

    3. Invitat: Horaţiu Răduţiu, fondator al Hawking

    Ce face? A dezvoltat un chatbot care îşi propune să crească productivitatea magazinelor online şi să menţină relaţia dintre acestea şi consumatori, soluţie ce este testată în prezent pe trei site-uri active în România.

    „Am început să dezvoltăm şi o aplicaţie de mobil care estimăm că va fi disponibilă în următoarele două – trei săptămâni. Aplicaţia practicii va ajuta şi pe cei care au magazine fizice să ţină legătura cu clienţii mai simplu. De asemenea, urmează să aducem noi îmbunătăţiri chatbotului pe care l-am creat deja, iar acest upgrade va avea loc săptămâna viitoare.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Alexandru Cojocaru, cofondator şi CEO, Licenseware – soluţii pentru managementul licenţelor software

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să accelereze substanţial businessul în circa şase luni, crescându-şi numărul de clienţi şi parteneri strategici la nivel internaţional, precum şi numărul de soluţii lansate pe piaţă. Creşterea accelerată a dus şi la obţinerea celei de-a doua finanţări, în valoare de 500.000 euro de la de la Early Game Ventures şi Fortech Investments.

    „În ultimele 6 luni de la investiţia iniţială pre-seed, Licenseware a reuşit să accelereze la nivelul potrivit pentru a ridica încă o rundă. Acesta a fost rezultatul efortului extraordinar al echipei noastre, împreună cu validarea puternică a pieţei. Runda iniţială de pre-seed ne-a oferit suficient suport pentru a ajunge la următoarea etapă a evoluţiei noastre. Acum este timpul să trecem la un nivel superior. Această investitie de tip seed ne va accelera şi mai mult rata de creştere şi ne va permite să ne extindem mai eficient în alte pieţe, cum ar fi SUA şi Australia.”

    2. Invitat: Andrei Dudoiu, managing partner în cadrul SeedBlink – platformă de equity crowdfunding

    Ce e nou? Platforma locală de investiţii a trecut de 9.000 de investitori, dintre care 20% sunt investitori internaţionali, care provin din 25 de ţări.

    „Am ţintit sus din punct de vedere planuri şi suntem în grafic din punctul de vedere al numărului de start-up-uri şi al ponderii la care au ajuns proiectele internaţio­nale. E adevărat că e o perioadă de acomodare atunci când porneşti pe un drum nou aşa cum am făcut-o noi de astă vară, un drum care se referă şi la oameni potriviţi să parcurgă acest drum nou şi pe care i-am recrutat, dar nu se întâmplă lucrurile peste noapte. Este şi o perioadă de acomodare şi de fine tuning în echipă. Numărul de start-up-uri este în grafic, conform cu ceea ce am plănuit, la fel şi numărul de investitori pentru că nu poţi să construieşti un portofoliu de start-up-uri internaţionale doar cu investitori români şi asta a fost una dintre priorităţile noastre – să aducem în platformă cât mai mulţi investitori sau conturi de investitori din toată Europa şi mai mult decât atât să devină şi activi, adică să investească.”

    Start-up Star

    Invitat: Marius Hanganu, cofondator, Tremend Software

    Dezvoltare fulger: Compania locală de consultanţă în IT şi dezvoltare de soft, Tremend, a ajuns să fie achiziţionată de gigantul francez Publicis după ce a demarat în urmă cu un an discuţii pentru identificarea unui partener care să sprijine un proces de expansiune accelerată.

    „Povestea este destul de simplă. Tremend a crescut de peste zece ori în ultimii 5 ani şi ne doream să menţinem ritmul acesta de creştere, chiar mai mult, să-l accelerăm pentru a putea fi relevanţi la nivel european şi poate chiar mai mult. Şi ca să facem acest lucru aveam nevoie de acces la pieţe în care în momentul de faţă nu suntem, la clienţi şi mai mari la bugete şi mai mari şi aşa mai departe. Acest lucru se putea face cu investiţii semnificative din partea noastră şi ne-ar fi luat probabil destul de mult, poate de două-trei ori mai mult decât în varianta actuală sau evident cu un partener, aşa că ne-am pornit motoarele să căutăm aceşti parteneri. Acest demers, care până la urmă s-a transformat într-o achiziţie, a început de peste nouă luni. Procesul a fost destul de intens şi s-a finalizat cu alegerea companiei cu care am simţit că avem cele mai multe elemente în comun şi anume Publicis Sapient, care este parte a grupului mai mare Publicis.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care am adăugat o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul

     

  • Câţi bani face un cuplu cu o cafenea deschisă în Calea Victoriei

    Beatrice Leca şi Dorin Dumitrana au fost parteneri de viaţă înainte de a fi parteneri de business. Lumea afacerilor i-a adus la aceeaşi masă când au preluat o franciză a reţelei de cafenele Handsome Monk Coffee, ancorându-se cu businessul lor chiar pe Calea Victoriei, cel mai efervescent bulevard al Capitalei.

    Handsome Monk Coffee Victoriei este prima franciză a brandului românesc Handsome Monk Coffee. Povestea noastră a început în anul 2017, când am obţinut finanţarea prin programul StartUp Nation, prima ediţie. Căutam o oportunitate, iar aceasta a venit în momentul în care am aflat despre programul StartUp Nation”, povesteşte Beatrice Leca.

    Au investit peste 100.000 de euro şi au deschis cafeneaua în august 2018, amândoi având background pe această piaţă. Beatrice Leca a fost brand manager chiar pentru Handsome Monk Coffee şi a asistat în mod direct la naşterea brandului, iar Dorin Dumitrana a activat în trecut pe piaţa de distribuţie de cafea.

    „Planul iniţial era să deschidem locaţia într-o clădire de birouri sau în vecinătatea unui conglomerat de clădiri de birouri. Între timp, am analizat mai bine această variantă şi ne-am dat seama că am fi destul de constrânşi în activitatea pe care urma să o desfăşurăm de programul de lucru al companiilor, lipsa traficului pietonal în weekend etc. Astfel, ne-am reorientat şi am început căutarea de spaţii comerciale în zonele centrale ale oraşului. Timp de patru-cinci luni, am luat la pas tot centrul oraşului şi am căutat cea mai bună variantă pentru noi.”

    Calea Victoriei au redescoperit-o, practic, în timpul căutărilor. Au simţit o energie aparte în plimbările lor şi şi-au dat seama că artera are un potenţial de dezvoltare foarte mare în viitorul apropiat, mai ales datorită numărului mare de turişti care o tranzitează. Au resimţit cumva aceeaşi atmosferă pe care au experimentat-o în alte capitale europene şi şi-au dorit să fie parte din ea.

    „Am reuşit să închiriem spaţiul într-o perioadă în care Calea Victoriei nu redevenise încă «la modă». Erau destul de multe spaţii disponibile spre închiriere. Dificultatea constă în bugetul pentru chirie, pe care îl setezi când porneşti pe acest drum. Iniţial, am bugetat un cost mult mai mic, pentru ceea ce ne propusesem (clădire de birouri), iar spaţiile din centrul oraşului depăşeau cu mult ceea ce aveam noi în plan. Diferenţa a fost undeva la 30-40%.”

    Cu toate astea, au luat decizia de a se poziţiona pe Calea Victoriei privind spre viitor şi către potenţialul real al acestei artere din centrul Capitalei. Astăzi este mult mai greu să închiriezi un spaţiu în aceeaşi zonă, spun cei doi antreprenori, întrucât cererea este foarte mare şi nu prea mai există spaţii disponibile. De asemenea, cota zonei a crescut foarte mult, iar costurile pe chirie sunt mult mai greu de negociat şi de susţinut.

    „Cursul firesc al lucrurilor era să mai deschidem o locaţie Handsome Monk Coffee şi ne conturăm asta în minte, însă impactul pandemiei de Covid-19 a fost atât de puternic încât nu am mai avut resursele necesare să facem un plan concret de dezvoltare. În existenţa noastră de trei ani pe piaţa HoReCa, aproape doi ani i-am traversat prin pandemie. A fost dificil să mai privim în perspectivă, însă ne păstrăm optimismul şi sperăm ca în următorul an să putem spune că lucrurile merg din ce în ce mai bine.”

    Pentru 2021, cei doi antreprenori estimează că cifra lor de afaceri a ajuns la 500.000 de lei, cu circa 50% mai mult comparativ cu anul precedent, o creştere similară cu cea din 2020, pentru cafeneaua Handsome Monk Coffee de pe Calea Victoriei lucrând doi angajaţi.

    „Categoria principală de vârstă (din care vin clienţii – n. red.) este 18-24 ani. Avem mulţi elevi şi studenţi care ne calcă pragul zilnic, însă avem într-o mare măsură şi oameni care vin să lucreze din cafenea – freelanceri, antreprenori. În weekenduri, clienţii sunt mult mai diversificaţi, din toate categoriile de vârstă.” Preţurile produselor din cafenea variază între 9 şi 20 lei, în funcţie de complexitatea băuturilor, când vine vorba de preparatele pe bază de cafea. În meniu se regăsesc însă şi băuturi alcoolice, deserturi şi snacksuri.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Cashmere Aroma – parfum şi balsam pentru haine (Joiţa, jud. Giurgiu)

    Fondatoare: Cristina Codiţă

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 400.000 de euro

    Prezenţă: online

    Get Lit – brand de lumânări parfumate (jud. Prahova)

    Fondatori: Alex Costiug şi Bianca Sipu

    Cifră de afaceri: 10.000 de lei (2.000 de euro) pe lună

    Prezenţă: online

    Centrul educaţional Unicorn (Mamaia Nord)

    Fondatoare: Lauza Popazan

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: Mamaia Nord, jud. Constanţa

    Arami – atelier de obiecte de mobilier (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Adrian şi Răzvan Andreica

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Pivniţa Bunicii – brand de produse alimentare (Saschiz, jud. Mureş)

    Fondator: Jim Turnbull

    Investiţie iniţială: 50.000 de lei
    (10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 2,2 mil. lei (440.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania. Ea spune că în alte ţări, astfel de magazine sunt la tot pasul, iar în ţara noastră nu era niciunul

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

    „Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

    Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

    „Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

    AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

    Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

    În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

    Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

    „Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

    Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

    Un trend din vest

    Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

  • Cleptocraţia sau cum se fac superbogaţii Kazahstanului

    La fel ca în Belarus, kazahii s-au revoltat pentru că n-au mai suportat un regim cleptocrat care monopolizează totul şi care parazitează resursele ţării. Cine vrea să vadă de ce este capabilă elita conducătoare din Kazahstan nu trebuie să privească mai departe de soţii fetei celei mari a lui Nursultan Nazarbaev. Unul s-a sinucis în circumstanţe dubioase, dar a murit foarte bogat, iar celălalt prosperă. Lămuritoare sunt şi averile amantelor fostului preşedinte.

    O investigaţie privind un manager de top al companiei de transport de gaze din Kazahstan dezvăluie ascensiunea acestuia în societate şi o reţeaua informală de afaceri, o dovadă suplimentară că legăturile cu familia fostului preşedinte sunt cea mai directă cale de succes în ţara din Asia Centrală, scrie The Diplomat. Este vorba de Kairat Şaripbaev, despre care se zvoneşte că ar fi soţul Darigăi Nazarbaeva, fiica cea mare a fostului preşedinte Nursultan Nazarbaev. Un videoclip cu nunta lor neoficială a fost postat online în 2020. Oficial, singura ocupaţie a lui Şaripbaev este de a fi directorul general al KazTransGas, o companie de transport de gaze aflată anterior sub umbrela companiei de stat de petrol şi gaze KMG. În martie 2021, compania a ieşit din KMG, dar a rămas sub tutela Samruk-Kazina, fondul suveran de active al ţării. O investigaţie a direcţiei kazahe al RFE/RL, cunoscută local sub numele de Radio Azattyq, a asociat numele lui Şaripbaev de mai multe companii înfiinţate în 2014 care îşi desfăşoară activitatea în mai multe sectoare, de la imobiliare la produse farmaceutice şi până la vânzarea de echipamente pentru industria gazelor naturale. În 2014, Armania, la acea vreme o companie destul de obscură, a cumpărat Hotelul Duman din capitală la un preţ redus de la KMG, care finanţase construcţia cu şapte ani mai devreme. Radio Azattyq arată că Armania este la finalul firului deţinută de două companii, Tian-Shan Holding, înregistrată în Singapore, legată de Şaripbaev, şi Grupul DLS, înregistrat la Almaty, legat de Nazarbaeva. Armania şi KazTransGas au sediul comun, ambele fiind înregistrate la aceeaşi adresă în Nur-Sultan (oraş numit aşa după preşedintele Nazarbaev). După ce a lucrat ca manager în companii de stat timp de 15 ani, Şaripbaev a fost recompensat cu funcţia de director la KazTransGas în decembrie 2015. Important este că din iulie 2014 până cel puţin în 2016, Şaripbaev a fost şi acţionar minoritar la Bank RBK, un creditor de mărime medie care are legătură cu Nazarbaev prin fratele acestuia Bolat. Pentru a ajuta la dispariţia lui Şaripbaev din registrul companiilor private, omul de afaceri local Aset Nurdos a devenit directorul mai multor întreprinderi asociate anterior cu Şaripbaev şi cu alte companii din domeniul gazelor naturale. Potrivit datelor de la Samruk-Kazina, Nurdos nu este afiliat cu KazTransGas şi subsidiarele acesteia, deşi documentele depuse la ministerul finanţelor îi menţionează numele în legătură cu Intergas Central Asia, o subsidiară a KazTransGas. Nurdos este, de asemenea, patronul Gas Processing Company, care administrează o fabrică de procesare a gazelor în regiunea de nord Aktobe, şi GPC Investment, care administrează o altă fabrică în regiunea Atyrau din vestul ţării.

    O altă investigaţie, bazată pe informaţii din documente financiare făcute publice prin scandalul Pandora Papers, face şi mai multă lumină în modul în care bogaţii Kazahstanului (şi nu numai) folosesc companii offshore – şi anonimatul pe care acestea îl oferă – pentru a transfera bani. Documentele expun inevitabil şi frânturi din viaţa de familie a dictatorului Nazarbaev.

    În Aktobe, compania de procesare a gazului a lui Nurdos este legată de Kazakhoil Aktobe, o companie petrolieră deţinută în comun de KMG şi Sinopec din China şi care exportă 70% din producţie. În Atyrau, uzina de procesare a gazelor deţinută de Nurdos este conectată cu NCOC, un consorţiu între companii străine şi KMG, care operează zăcământul gigant Kashagan. Înregistrată în 2019 cu cinci angajaţi, GPC Investment a putut finanţa construcţia fabricii pentru 860 de milioane de dolari. Ambele companii au semnat contracte cu KazTransGas, expunându-l pe Şaripbaev unui potenţial conflict de interese. Nu este clar de ce relaţia dintre Şaripbaev şi Nazarbaeva rămâne un secret atât de mare. Se zvoneşte că cei doi formează un cuplu de aproape un deceniu.

    Într-un articol din 2019 din Financial Times despre potenţialul de privatizare în sectorul energetic al Kazahstanului, Şaripbaev a fost din nou asociat cu Nazarbaeva, „ale cărei interese de familie în industria gazelor ar putea limita dorinţa ei de a deschide industria”. Dariga a ocupat funcţii înalte, cum ar fi cea de vicepremier sau de preşedinte al Senatului. Este, de asemenea, o prosperă femeie de afaceri, deţinând, printre altele, companii offshore care au făcut afaceri cu statul. Dosarele Panama sugerează că Dariga a deţinut, cum altfel decât printr-un offshore, proprietatea 221B Baker Street, faimoasă pentru că acolo ar fi fost adresa lui Sherlock Holmes. Fiica lui Nazarbaev a fost demisă din funcţia de şefă a Senatului de succesorul tatălui ei, Kasîm-Jomart Tokaev, considerat aliat al acestuia.  În 2020, înainte de moartea sa, fiul lui Nazarbaeva, Aisultan, a declarat presei că Şaripbaev era soţul mamei sale şi că au fost angajaţi într-un „război secret” împotriva lui Kairat Boranbaev, un oligarh din industria gazelor şi fostul socru al lui Aisultan. Băiatul Nazarbaevei a fost fotbalist profesionist, dependent de cocaină şi a murit la Londra în 2020, una din cauzele menţionate fiind stop cardiac. Tatăl său a fost Rakhat Aliev, şi el mort, în circumstanţe dubioase. După demisia sa neaşteptată din martie 2019, observatorii erau îndoieli că Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara timp de trei decenii, va dispărea brusc din politică şi că influenţa sa se va diminua. El şi-a păstrat o mare parte din puterea politică până la revolta de anul acesta, când a fost deposedat de unele atribuţii de chiar cel pe care tot el l-a ales ca succesor şi preşedinte. Cazul lui Şaripbaev pare să fie o dovadă în plus că influenţa fostului preşedinte a continuat să fie crucială pentru supravieţuirea şi reproducerea elitei politice şi de afaceri din Kazahstan.

    Fostul ginere al fostului preşedinte a fost, printre altele, viceministru de externe, ambasador în Austria, şeful Fiscului, vicedirector al serviciilor de securitate şi a avut interese de afaceri în sectorul bancar, al petrolului şi gazelor, media, telecomunicaţii şi agricultură. A fost un om foarte bogat.

    O altă investigaţie, bazată pe informaţii din documente financiare făcute publice prin scandalul Pandora Papers, face şi mai multă lumină în modul în care bogaţii Kazahstanului (şi nu numai) folosesc companii offshore – şi anonimatul pe care acestea îl oferă – pentru a transfera bani. Documentele expun inevitabil şi frânturi din viaţa de familie a dictatorului Nazarbaev. În timp ce un titlu de presă principal se concentrează pe ceea ce relevă documentele despre legătura dintre o femeie despre care se presupune că ar fi de mult timp într-o relaţie secretă cu preşedintele rus Vladimir Putin şi un apartament de lux din Monaco, alte documente sugerează că beneficiarul tranzacţiilor offshore între unii dintre oligarhii Kazahstanului a fost una dintre soţiile neoficiale ale preşedintelui kazah Nursultan (primul de la independenţa ţării faţă de URSS). Ancheta a găsit că Assel Kurmanbaeva – tokala lui Nazarbaev sau soţie neoficială – a primit 30 de milioane de dolari „aparent pentru aproape nimic” după o serie de transferuri de acţiuni între şase companii offshore legate de doi oligarhi kazahi care au legături strânse cu Nazarbaev. Kurmanbaeva, acum în vârstă de 41 de ani, a câştigat concursul de frumuseţe Miss Kazahstan în adolescenţă în 1999 şi de atunci s-a zvonit că ar fi într-o relaţie amoroasă cu Nazarbaev, acum în vârstă de 82 de ani. Când Rakhat Aliev, fostul soţ al fiicei mai mari a lui Nazarbaev, Dariga, se duela cu Nazarbaev din exil, acesta ar fi făcut publice fotografii cu Kurmanbaeva şi paşapoartele celor doi copii ai ei. Paşapoartele celor doi copii enumerau numele de familie „Nursultanuli”, care în mod normal sugerează că numele tatălui lor este Nursultan (unul din numele lui Nazarbaev). În 2015, Aliev a murit într-o închisoare din Austria, aparent prin sinucidere. Acesta îşi aştepta acolo procesul pentru ucidere, faptă de care a fost acuzat de procurori kazahi după ce a căzut din graţiile preşedintelui său. Aliev a fost acuzat şi de trădare prin încercarea unei lovituri de stat contra lui Nazarbaev, de tortură şi spălare de bani. Fostul ginere al fostului preşedinte a fost, printre altele, viceministru de externe, ambasador în Austria, şeful Fiscului, vicedirector al serviciilor de securitate şi a avut interese de afaceri în sectorul bancar, al petrolului şi gazelor, media, telecomunicaţii şi agricultură. A fost un om foarte bogat.

    Kurmanbaeva, după cum arată ancheta citată, este director artistic la două instituţii de dans administrate de stat şi deţine mai multe firme implicate în activităţile legate de dans, dar averea ei pare să fi primit un impuls uriaş cu o plată de 30 de milioane de dolari din tranzacţii cu acţiuni la mai multe companii offshore kazahe în care sunt implicaţi oligarhi kazahi Vladimir Ni şi Vladimir Kim. Ni, un etnic coreean născut în Orientul Îndepărtat al Rusiei Sovietice, a murit în 2010 şi s-a spus că este unul dintre „cei mai longevivi şi cei mai fideli asociaţi ai lui Nazarbaev”. Ni a fost implicat în privatizarea industriei miniere din Kazahstan la mijlocul anilor 1990, aducându-l în rândurile elitei pe un alt etnic coreean, pe mai tânărul Vladimir Kim. Ni s-a retras din serviciul guvernamental la sfârşitul anilor 1990, alătu­rân­du-se în Consiliul de Administraţie al Kazakhmys – gigantul minier kazah în mare parte privat. Kim a devenit preşedintele companiei. Cei doi au făcut o rocadă. Când Kazakhmys a devenit companie publică în 2005, a fost dezvăluit că Kim era cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 39%. Acolo unde cei doi Vladimiri şi Kurmanbaeva se intersectează este o serie de tranzacţii cu acţiuni între şase companii offshore, în special EMES Holding & Finance, înregistrată în Insulele Virgine Britanice (BVI), la care Ni a devenit acţionar în 2008, şi Landra Services, un alt offshore. Kumanbaeva a fost partener la EMES, iar acţiunile ei au fost transferate către Landra Services. Nu este clar dacă vreuna dintre „companii” avea la bază vreo afacere concretă. După moartea lui Ni, Kurmanbaeva a vândut Landra Services familiei lui Ni, încasând 30 de milioane de dolari. Kim a fost martor cu semnătură la înţelegere.

  • 30 de lecţii de business de la cei mai puternici antreprenori

    Unii dintre cei mai puternici antreprenori din România au participat la primul sezon al Lecţii de Business, proiectul editorial realizat de ZF alături de First Bank. Importanţa asumării eşecului, un subiect aproape tabu la nivelul discursului de business sau al pregătirii academice, necesitatea identificării clientului chiar înainte de a avea un produs final, echilibrul dintre viaţa privată şi cea de business sau nevoia de a avea o viaţă sănătoasă pentru a susţine constant o carieră de antreprenor sunt doar câteva „puncte” de pe to-dolistul viitoarei generaţii de oameni de afaceri. 

     

    „A fost o perioadă foarte grea pentru mine, simţeam că am şira spinării îngheţată, eram într-un stres total. Mi-am dat seama că trebuie să acţionez. Evident că mi-am revenit. Aveam o experienţă de peste 20 de ani”, spune Doina Cepalis, CEO şi fondatoare a grupului Te-Rox, la finalul a doi ani de pandemie pe care producătorul de scaune auto pentru copii şi sisteme de siguranţă produse în Paşcani i-a trecut cu bine. Te-Rox, grup înfiinţat acum 14 ani printr-o resetare completă de business, este azi concentrat numai export, activ în 49 de pieţe, cu un portofoliu de produse de 4.000 de articole diferite, un business de circa 30 de milioane de euro cu 900 de angajaţi. Cu trei unităţi de producţie, Te-Rox a fost preluat la finalul anului 2020 de grupul suedez Holmbergs, urmând să fie vectorul de extindere al suedezilor pe plan regional. Cepalis spune că pentru succesul afacerii pe care o conduce echipa a fost esenţială, la fel şi acceptarea eşecului, când a fost cazul, cu toate lecţiile de business pe care o astfel de experienţă o aduce. Cumpătarea în business şi păstrarea unor rezerve care pot susţine activitatea în mometele de criză sunt la fel de importante, mai spune Cepalis. „Trebuie să ştii să-ţi împarţi timpul între familie şi viaţa de antreprenor. Altfel, îţi vei pupa copilul doar în somn”, spune Cepalis, subliniind importanţa echilibrului între viaţa de business şi cea privată. Nu doar echilibrul între cele două este important, dar şi atenţia acordată propriei sănătăţi.

    „Antreprenoriatul este dificil, este o unire totală cu obiectivele tale. Antreprenoriatul îţi cere o rezistenţă mult peste medie pentru a încasa şocurile şi a-ţi reveni. Eşti permanent pe terenul de luptă. Trebuie să ai grijă de tine“, a spus Corneliu Bodea, CEO al Adrem, un business de circa 50-60 de milioane de euro. Descentralizarea procesului decizional prin conectarea angajaţilor la datele companiei este unul dintre principalele sfaturi pe care Iulian Stanciu, preşedintele executiv al eMAG, cel mai puternic retailer online din România, îl dă comunităţii de antreprenori locali. Investiţiile continue sau atenţia la cash sunt la rândul lor importante, a mai spus omul din spatele eMAG. „Nu există un glob de cristal care să îţi spună ce vrea clientul, dar în această nouă economie, făcută în noul context, economia digitală, ai acces la mai multe date. Felul în care interpretezi datele şi deciziile luate pe baza datelor te ajută să mergi cu viteză mai mare şi să iei un procent tot mai mare de decizii corecte. Asta este businessul, o sumă de decizii luate de mai mulţi oameni“, spune Stanciu. Apoi încrederea în propria afacere şi proiecterea acestei încrederi şi în cadrul angajaţilor este esenţială. „Am plecat convinşi că noi vom reuşi. Este un prim lucru cu care trebuie să pornească un antreprenor. Mai departe, ca antreprenor trebuie să fii mereu în mijlocul pieţei. În anii aceştia am învăţat să ştiu ce nu au clienţii, să produc şi să îi conving că au nevoie de ce produc eu. Trebuie să ştii înaintea clientului de ce are nevoie“, spune Ştefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit. Diversificarea portofoliului este un alt sfat pe care Ştefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit, îl dă noii generaţii de antreprenori. La rândul său, fiind într-o poziţie privilegiată, aceea de urmaş al uneia dintre cele mai puternice familii antreprenoriale din România, Radu Timiş Jr., CEO-ul Cris-Tim, a spus că sunt câteva lecţii de business care l-au ajutat enorm în actuala carieră. „Ce am înţeles în primul rând este că dacă vrei să ai succes trebuie să îndeplineşti o nevoie, să identifici ce are nevoie consumatorul tău şi să reuşeşti tu să-i satisfaci această nevoie. Trăim într-o lume globalizată, unde presiunea pe costuri este din ce în ce mai mare şi trebuie mereu să te gândeşti cum inovezi şi cum stai în vârful pieţei astel încât să te diferenţiezi de ceilalţi competitori.“ Disponibilitatea de a învăţa din eşec este o altă lecţie majoră. „Am învăţat că foarte mportant în afaceri este să înveţi să pierzi. Asta vine la pachet cu răbdarea de a construi. Un business asta este, o construcţie pe termen lung. Nu trebuie să vezi doar ziua de mâine, ci să îţi planifici creşterea pentru viitor, pe termen mediu şi lung.“ Dincolo de calcule, echipă şi de echilibru, succesul în afaceri mai este legat de ceva. „Trebuie să ai o poveste. Povestea respectivă motivează oamenii şi viitorii parteneri, clienţii. Povestea este singurul lucru care ne entuziasmează, iar tu trebuie să produci emoţie şi siguranţă în ceea ce faci“, a precizat Liviu Drăgan, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din IT.

    1. Iulian Stanciu, preşedintele executiv al eMAG

    ♦Œ Dă acces la date şi descentralizează procesul decizional.

    ♦ Când nu mai investeşti în afacerea ta, te vei duce în jos.

    ♦Ž Este foarte important să ţinteşti sus. Dacă nu ţinteşti sus, şansa de a ajunge acolo este destul de mică.

    ♦ Nerespectarea promisiunilor este cea mai mare greşeală în afaceri.

     

    2. Corneliu Bodea, CEO şi fondator, Adrem

    ♦ Investeşte în educaţia ta. Este prima şi cea mai importantă investiţie.

    ♦ Antreprenoriatul îţi cere o rezistenţă mult peste medie pentru a încasa şocurile şi a-ţi reveni. Eşti mereu pe terenul de luptă. Ai grijă de tine!

     

    3. Ştefan Gadola, fondator, EnergoBit

    ♦ Trebuie să ştii înaintea clientului de ce are nevoie.

    ♦ Diversifică-ţi mereu afacereav

     

    4. Mihai Marcu, preşedinte şi CEO, MedLife Group

    ♦Œ Curajul începutului este decisiv. Noi am ipotecat totul pentru a lansa MedLife.

    ♦ Antreprenorul care este şi CEO trebuie să fie şeful respectat al colegilor cu care este egal.

     

    5. Ion Sturza, fondator, Elefant.ro

    ♦Œ Ieşi dintr-o afacere atunci când lucrurile duduie.

    ♦ Creşterile exponenţiale vor fi doar în zona de digital.

    Ž♦ Niciodată nu trebuie să ai aroganţa de a crede că eşti mai bun decât echipa.

     

    6. Mircea Turdean, director general şi acţionar al Farmec Cluj

    Œ♦ Fii adeptul inovării, nu al copierii.

    ♦ Saltul spre piaţa naţională se face doar cu investiţii în producţie.

     

    7. Ovidiu Palea, fondator, Provita

    Œ♦ Dezvoltă o nişă. Acesta este cel mai scurt drum către pacienţi.

     

    8. Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill

    Œ♦ Primul şi cel mai important pas în antreprenoriat este chiar să faci pasul. Începe de undeva!

    ♦ Risipa este cea mai rapidă cale spre faliment.

     

    9. Liviu Drăgan, CEO, Druid

    Œ♦ Trebuie să ai o poveste. Acesta e singurul lucru care ne entuziasmează.

    ♦ Înainte de a avea produsul fizic, trebuie să ştii să îl vinzi.

     

    10. Radu Ionescu, CEO Cumulus

    Œ♦ Lucrează cât mai devreme posibil.

     

    11. Radu Timiş Jr., CEO, Cris-Tim

    Œ♦ În afaceri este foarte important să înveţi să pierzi. Asta vine la pachet cu răbdarea de a construi.

    ♦ Planifică businessul pe termen lung, nu doar pentru ziua de mâine.

    Ž♦ Te acomodezi cu riscul învăţând să iei decizii.

    ♦ Nu cheltui niciodată mai mult decât produci.

     

    12. Eduard Burghelia, fondator, Confidas

    ♦Œ Primul lucru pe care l-am făcut nu a fost să cer bani, ci să caut clienţi.

     

    13. Doina Cepalis, CEO şi fondatoare, Te-Rox

    Œ♦ Înaintea tehonologiei şi a contractelor e echipa ta.

    ♦ Până nu înveţi nişte lecţii din eşec, nu ajungi mai departe.

    Ž♦ Pune bani deoparte. Profitul este important, rezervele te salvează.

    ♦ Trebuie să ştii să-ţi împarţi timpul între familie şi viaţa de antreprenor. Altfel, îţi vei pupa copilul doar în somn.

  • Povestea celui mai mare faliment din Europa. Cine este miliardarul care a pierdut tot şi a ajuns la puşcărie după ce a lăsat compania cu datorii de 14 miliarde de dolari

    De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

    Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei. La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

    Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma. Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

    În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu. În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. În România compania este prezentă încă din 1991. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.