Lumea nu duce lipsă de căutători de diverse obiecte, de la comori la antichităţi, iar unii oameni s-au specializat în căutat blugi vechi, pentru care există cerere şi colecţionari dispuşi să plătească bani mulţi la licitaţie. Jeanşii, colecţionaţi fie de amatori de haine vintage, fie de persoane interesate numai de acest tip de articol de îmbrăcăminte, sunt văzuţi ca o investiţie care poate aduce profit, dacă este bine aleasă. Un exemplu recent, scrie Wall Street Journal, îl reprezintă o pereche de blugi Levi’s, descoperiţi de un căutător specializat într-o mină abandonată din vestul SUA. Elementul de raritate al acestora vine de la faptul că au fost confecţionaţi în anii 1880, aşa cum o confirmă o etichetă care atrage atenţia asupra unei cerinţe legale căreia producătorul a trebuit să se conformeze în perioada respectivă. Blugii au fost achiziţionaţi de un investitor tânăr pentru suma de 76.000 de dolari la o licitaţie dedicată articolelor vintage, investitor care are o afacere cu haine vechi, asupra căreia a dorit să atragă atenţia prin această achiziţie.
La 18 ani, pentru că voiam să fac singură rost de bani de buzunar, fiind o fire independentă, m-am înscris la o agenţie care organiza campanii pentru diferite companii din România şi ne trimitea pe noi, promoterii, prin marile hipermarketuri să promovăm diverse branduri de pe piaţă. Pe atunci nu foloseam titulaturi fancy, nu ne interesa cine e CEO-ul Carrefour, magazin în care aveam campanie pentru Hochland, şi nici măcar cine e CEO-ul Hochland. Nu vedeam oamenii din spatele produselor şi nu ne imaginam echipele uriaşe şi multitudinea de funcţii şi departamente din companiile pentru care lucram. Ani mai târziu, am descoperit cu plăcere nenumărate poveşti ale celor care conduc aceste „maşinării”, şi, dintr-o dată, am început să văd brandul X sau Y într-o nouă lumină. Când trec acum pe lângă un 5 to go, îmi aduc aminte de povestea lui Radu Savopol. Când intru într-un Jysk, mă gândesc că au un CEO cool. Când cobor din metrou la Victoriei şi merg să mă întâlnesc cu prietenii la „clădirea Orange” asociez sigla portocalie cu leadershipul Liudmilei Climoc. Când îmi fac cumpărăturile la Kaufland, ştiu că angajaţii sunt conduşi de un german – Marco Hoessl. Oamenii însufleţesc brandurile, şi de aceea e important ca istoria brandului să fie spusă împreună cu istoria oamenilor din spate. Să se transforme dintr-o firmă impersonală, într-o poveste personală. Cum au fost cele spuse recent, la gala CEO Awards, în cadrul căreia am premiat executivii români şi am sărbătorit 18 ani de BUSINESS Magazin, şi în care mai mulţi executivi au urcat pe scenă şi ne-au povestit cum gândeau şi ce visuri aveau când abia deveniseră adulţi. Brandul trebuie să stârnească emoţie, şi nu doar prin reclame TV. Ieşiţi în faţă pentru că oamenii vor fi surprinşi să ştie poveştile voastre şi ale companiilor ale căror clienţi sunt. Numele businessului pe care îl conduceţi nu va mai reprezenta doar locul în care găsesc serviciile şi produsele de care au nevoie. Ci le va aduce aminte de o poveste cu eroi care au trecut prin crize, cu oameni care au eşuat şi au luat-o de la zero, cu decizii care au schimbat traiectorii şi cu o puzderie de lecţii de învăţat şi dat mai departe.
Deşi Groupama se află pentru prima dată în istorie pe prima poziţie în clasamentul celor mai mari companii de asigurări din România, conform datelor din primele şase luni ale anului 2022, CEO-ul companiei spune că această reuşită nu a fost un scop pentru Groupama. „Asumarea responsabilităţii în normalizarea pieţei a însemnat, printre altele, şi o creştere accentuată a subscrierilor RCA, asta şi în contextul în care activăm pe o piaţă în care RCA este un produs important pentru clienţi şi, ca atare, este important şi pentru noi. Pe o piaţă RCA care se normalizează, Groupama a luat cota sa de piaţă firească. Mai mult decât atât, tot acest proces a însemnat şi o adaptare a programului de reasigurare pentru portofoliul RCA şi consolidarea fondurilor proprii eligibile să acopere necesarul de capital şi să asigure o rată de solvabilitate care să permită o dezvoltare sustenabilă.” În acelaşi timp, François Coste a mai adăugat că trei motive au stat la baza acestei creşteri semnificative pe zona RCA.
„De la început, noi nu am vrut să adresăm o nişă – facem de toate, deşi am fost sfătuiţi în mod contrar – acum cred că cei mai mari clienţi ai noştri sunt din zona fintech – înainte eram pe zona de automotive, am văzut că a scăzut automotive-ul, a crescut fintechul, nu se mai făceau maşini în contextul pandemic, dar lumea lucra de acasă şi avea nevoia siguranţei tranzacţiilor online”, descrie el felul în care a evoluat activitatea firmei de software recent. În prezent lucrează cu aproximativ şase bănci; dar au clienţi şi din zona de sănătate – spre exemplu, au lucrat cu guvernul german pentru a-i ajuta să înregistreze numărul de cazuri COVID.